TERMOTEHNICA

CURS 7

Cldura
Cldura reprezint o mrime de proces.
Modurile elementare de propagare a cldurii:

Conducia termic - modul elementar de

propagare a cldurii din aproape n aproape de
la microparticul la microparticul. Procesul de
transfer al cldurii are loc dintr-o zon cu o
temperatur mai ridicat ctre o zon cu
temperatur mai cobort.
Lund n considerare structura intim a materiei
conductoare, conducia termic reprezint
acel mod elementar de propagare prin vibraii
atomice.
Propagarea cldurii prin vibraii atomice a fost
asociat cu propagarea unor particule teoretice
numite fononi.

Cldura

Ecuatia lui Fourier:

dT
dx

Densitatea fluxului termic n procesul de conducie este proporional

cu gradientul temperaturii, sensul propagrii fiind n sens invers vectorului
gradient.
Factorul de proporionalitate se numete coeficient de conducie
termic.

Q
q
A

[W/m2]

q - densitatea de flux termi c W/m 2 .

Q - caldura J .

- perioada de propagare s.

A - unitatea de arie transversala m 2 .

Q - flux termi c [W]

Cldura
Convecia termic reprezint procesul de transfer
de cldur ntre un perete i un fluid n micare, sub
aciunea unei diferene de temperatur ntre perete
i fluid.
Astfel se pot diferentia 3 straturi de fluid la limita cu
peretele:
stratul 1: particulele de fluid sunt absorbite de
perete (ancorate); modul de propagare al cldurii
este preponderent conductiv.
stratul 2: se mai numete strat de curgere laminar
format din straturi paralele de fluid care pot cliva
(aluneca) unele fa de altele; procesul de
propagare a cldurii este conductiv-convectiv.
stratul 3: strat de curgere tulburent, propagarea se
face prin amestecarea portiunilor calde cu poriunile
mai reci.

Cldura
Convecia este modul elementar de propagarea
a cldurii prin amestecarea poriunilor de fluid
mai cald cu poriunile mai reci i poate fi de dou
feluri:
liber.
forta.

Legea lui Newton pentru densitatea fluxului

termic:

q TS T f

unde reprezint coeficientul de convecie.

Cldura
Radiaia: orice corp cu o temperatur mai mare de 0 K
emite o radiaie electromagnetic pe un domeniu infinit de
lungimi de und.

Banda de frecven corespunde lungimii de unde cuprins

ntre 0.4 250m se numete radiaie termic.
Radiaia termic reprezint modul de propagare a
cldurii ntre 2 corpuri ntre care nu exist un mediu de
contact.
Se consider dou corpuri cu temperaturile T1 si T2 , unde
T1 > T2 , rezult prin legea Stefan Boltzmann:
T1 4 T2 4
q C0


100
100

unde reprezint coeficientul de emisivitate a corpului.

Cldura
Din punct de vedere istoric, studiul cldurii se realiza cu ajutorul
calorimetriei, care ulterior a devenit capitol din termodinamic i
se ocupa cu studiul proprietatilor diferitelor substane de a
absorbi energie prin procese de transformare termica.

Cldura
Cldura specific
q12 q

T
dT
T 0
1 Q
c
m dT

c lim

q12 cldura transferat corpului in evoluia sa de la starea

inial 1 la final 2, atunci cnd temperatura s-a modificat cu
T.
T2

Q12 m cdT mcT2 T1

1
c
cdT

T2 T1 T1

c - caldura specifica medie

T2
T1

c2T2 c1T1

T2 T1

Cldura

Cldura

Experimentul lui Joule

Lucrul efectuat de forele gravitaionale este disipat de forele de frecare
dintre fluid si rotor.

Energia disipat se acumuleaz n corp aflat n

calorimetru astfel nct putem spune c:

L A Q

unde A se numete factor de proporionalitate sau

echivalentul mecanic al caloriei.

Experimentul lui Joule

Formulrile primului
principiu al
termodinamicii
Primul principiu al termodinamicii, care exprim legea
general a conservrii energiei i transformrii energiei n
procesele termice, are urmtoarele formulri:

a) Energia unui sistem termic izolat se menine constant.

b) Nu se poate realiza o main termic cu funcionare
continu care s produc lucru mecanic fr a
consuma o cantitate echivalent de cldur.
O astfel de main care ar produce lucrul mecanic
continuu fr s consume cldur n cantitate
echivalent se numete perpetuum mobile de spea I.
c) Perpetuum mobile de spea I este imposibil.

Exprimarea matematic a
principiului I pentru sisteme
nchise
Fie un sistem inchis oarecare. In conformitate cu Principiul I
energia schimbat de un sistem nchis cu mediul, sub form
de cldur i lucru mecanic trebuie s se regseasc n
variaia marimii de stare interne a sistemului. Aceasta mrime
se numete energie intern i se noteaza cu U.
Energia intern este o mrime de stare care reprezint
energia termic a unui corp, ntr-o stare termodinamic
oarecare.
Este o mrime de stare, adic depinde doar de starea
sistemului la momentul respectiv i nu depinde de drumul
parcurs de sistem pentru a ajunge n starea respectiv.

Unitatea de masura in SI este J.

Este o mrime de stare extensiv, deci se poate defini i
energia intern specific:
U
J / kg
u
m
unde m - masa corpului.

Exprimarea matematic a
principiului I pentru sisteme
nchise
n calculele din sistemele termomecanice nu intereseaz valoarea
absolut a energiei interne, ci numai variaia sa atunci cnd
sistemul trece dintr-o stare n alt stare:

U U 2 U1
unde:

U2 - energia intern a sistemului n starea final

U1 - energia intern a sistemului n starea iniial.

innd cont de convenia de semne, pentru o transformare dintro stare 1 n starea 2:

U2 - U1 = Q12 - L12

sau

U12 = Q12 - L12 = Q12 p(V2-V1)

unde: Q12 caldura neta primita de sistem; L12 - lucru mecanic net
efectuat de sistem
In marimi specifice: u2 - u1 = q12 - l12

Pentru o transformare elementar:

du = q - l = q - p dv

q = du + p dv

Metoda bilantului
Metoda consta in identificarea formelor de energie care intervin intr-un
proces termodinamic care are loc intr-un sistem si verificarea cantitativa
printr-o ecuatie de bilant. Forma generica a ecuatiei de bilant este
urmatoarea:

In forma integrala si diferentiala, ecuatia de bilant va avea formele:

KE PE U Q12 L12
dE Q L

Aplicarea metodei bilantului

in cazul generatoarelor de
abur

Se numeste generator de abur, sistemul

termodinamic care foloseste caldura
rezultata prin arderea combustibililor pentru
vaporizarea apei si eventual supraincalzirea
aburului.
Categorii de combustibili:

Solizi: carbune (carbune brun, huila,

antracit), sisturi butuminoase, deseuri solide
combustibile; biomasa.
Lichizi: pacura si derivati petrolieri, biodiesel,
bioetanol.
Gazosi: gaz natural si gaze de sonda, gaze
reziduale (combustibili gazosi proveniti din
industria metalurgica, rafinarii), biogaz.

Schema de principiu a unui generator de abur:

Preincalzirea apei are loc pana la

starea de saturatie. Apa care se
afla la starea de saturatie preia
caldura din focar si se
vaporizeaza.

Aplicarea metodei bilantului

in cazul generatoarelor de
abur

Aplicarea metodei bilantului

in cazul generatoarelor de
abur
Conturul de bilan reprezint suprafaa de referina sau frontiera sistemului
termodinamic la care se aplica ecuaia de bilan si ajuta la identificarea
fluxurilor energetice intrate si ieite din sistem.
Forma ecuaiei de bilan este urmtoarea:

Q i Q abur Q p kW
Q i

- fluxurile de cldura intrate prin contur.

Q abur - fluxul de cldura util.

Q p

- fluxul de cldura asociat pierderilor.

Aplicarea metodei bilantului

in cazul generatoarelor de
abur

Aplicarea metodei bilantului

in cazul generatoarelor de
abur

Detalierea termenilor din ecuatia de bilant se realizeaza pana cand se

identifica parametrii care trebuie masurati pe fiecare flux energetic
intrat si iesit din contur.
Se identifica numarul minim de parametrii care trebuie masurati in
conditii economice, restul parametrilor se determina din estimari
statistice.

Se calculeaza termenii si se verifica ecuatia de bilant.

Pentru fiecare termen se analizeaza semnificatia fizica a acestuia si se
refac calculele in mod iterativ pana cand ecuatia de bilant s-a inchis si
termenii din ecuatie au sens fizic.
Pe baza ecuatiei de bilant se identifica pierderile de energie, se
analizeaza fluxurile in vederea utilizarii eficiente a acestora si se
propun solutii de crestere a eficientei intregului sistem.