TERMOTEHNICA

CURS 9

Principiul I al termodinamicii
aplicat sistemelor deschise
In analiza sistemelor deschise se utilzeaza
notiunea de volum de control - volum
geometric la care sunt precizate
suprafetele prin care se schimba
substanta.
Pentru aplicarea principiului I al
termodinamicii este nevoie de
introducerea termenului de entalpie.

ENTALPIE suma dintre energia interna a sistemului aferent

volumului de control si lucrul mecanic de dislocare net pe care il
primete agentul termodinamic in procesul de transformare.
Entalpia este o mrime extensiva:

Principiul I al termodinamicii
aplicat sistemelor deschise
Fiind suma o doua marimi de stare, entalpia este o marine de stare:

Expresia diferentiala a Principiului I al termodinamicii pentru sisteme

deschise:

De obicei, pentru sistemele deschise se scrie bilantul termic folosindu-se

entalpia agentilor termici.
Principiul I permite calculul caldurilor de reactie si a fluxurilor energetice
asociate proceselor chimice sau proceselor fizice.
Principala limitare ale principiului I al termodinamicii consta in faptul ca
determina o evaluare cantitativa a formelor de energie implicate in
procese termice dar nu realizeaz o evaluare calitativa a acestora, astfel
valori egale de cldura sau de lucru mecanic sunt echivalente din
perspectiva principiului I al termodinamicii chiar daca au calitati diferite.

Principiul al II-lea al
termodinamicii
Reversibilitatea proceselor termodinamice
In natura, procesele sau transformarile de orice natura
sunt transformari irevesibile. Exista o multitudine de cauze
care determina ireversibilitatea proceselor din natura.
In mod generic ele se pot grupa in urmatoarele 3 cauze:

Fenomenul de frecare
interna datorita fortelor de coeziune dintre particule,
adica a fortelor de vascozitate.
In orice substanta, oricat de rarefiata sau de fluida ar fi
aceasta exista vascozitate.
superficiala sau columbiana care apare in pata de
contact intre 2 corpuri in miscare reciproca, unul fata de
celalalt.

Principiul al II-lea al
termodinamicii
A doua cauza a ireversibilitatii o reprezinta
neliniaritatea proprietatilor corpurilor, de exemplu
neliniaritatea proprietatilor mecanice.

Proces mecanic cvasistatic

de deformare si revenire
a unei epruvete.

Proces mecanic dinamic de deformare

ciclica a unui epruvete.
Aria Histerezis-ului este echivalenta
cu lucrul mecanic disipat in proces.

Principiul al II-lea al
termodinamicii

A treia cauza a ireversibilitatii proceselor consta in faptul ca in

natura transferul de caldura se realizeaza la diferente finite de
caldura.

incinta cilindrica inchisa cu un piston s

un gaz oarecare in conditii idealizate - fara pierderi prin neetanseitati si fara frecare (respectiv intre piston si peretii cilindrului
sau frecare vascoasa in gaz).

Daca se supune pistonul, greutatii unei mase m, gazul se va

comprima si se va incalzi pana la o temperatura T1 mai mare
decat temperatura mediului Tm.

Datorita diferentei de temperatura Tm - T1, gazul va ceda prin

pereti catre mediul inconjurator, caldura Q1.

Principiul al II-lea al
termodinamicii
Cand masa m se indeparteaza de pe piston, pistonul se ridica, sub
efectul diferentei de forte, determinand destinderea gazului si
racirea acestuia la temperatura T2 < Tm.
De data aceasta, gazul primeste caldura sub efectul diferentei de
temperatura Tm - T2, dar caldura primita nu este egala cu cea
cedata datorita inegalitatii diferentelor de temperatura. Astfel,
pistonul nu va reveni la pozitia initiala.
m

Principiul al II-lea al
termodinamicii
Daca revenirea pistonului s-ar face in timp infinit prin
retragerea unor cantitati foarte mici dm (de exemplu
daca masa m s-ar inlocui cu un saculet de nisip din
care sa se extraga in mod continuu firicele de nisip),
atunci pistonul s-ar intoarce la pozitia initiala
deoarece diferentele de temperatura dT dintre
mediu si gazul din interiorul cilindrului ar fi diferente
infinitezimale, permitand transferul unor calduri
infinitezimale, care, integrate ar da caldura totala
schimbata cu mediul.

In conditii reale insa transferul de caldura se face la

diferente finite, ceea ce conduce la inegalitatea
dintre caldura cedata la comprimare si caldura
primita la destindere.

Principiul al II-lea al
termodinamicii
Fie o transformare oarecare care se deruleaza intre o
stare initiala 1 si o stare finala 2, parcurgand o serie de
stari de echilibru intermediare.
Se numeste transformare reversibila acea transformare
la care revenirea de la starea 2 la starea 1 s-ar face
parcurgand aceleasi stari de echilibru intermediare.
Studiul proceselor reale este deosebit de complicat
datorita multitudinii de cauze ale ireversibilitatilor.
De aceea, in termodinamica clasica, se modeleaza
procesele prin transformari reversibile ca limita pentru
transformarile reale si apoi se identifica directiile prin
care transformarile reale pot fi aduse in apropiere de
conditiile ideale. Se poate spune ca aceasta metoda a
fost inventata de Sadi Carnot.

Principiul al II-lea al
termodinamicii
Ciclul CARNOT
masina cu abur reprezinta una din inventiile geniului uman
care a avut un impact de exceptie asupra dezvoltarii
civilizatiei umane cu consecinte asupra tuturor domeniilor.

Din punct de vedere tehnic, primele masini cu abur

functionale au fost concepute in Marea Britanie prin
contributiile unei lungi serii de inventatori si intreprinzatori care
incepe cu Thomas Savery (1698), apoi se continua cu Thomas
Newcomen (1711) si ajunge la masina realizata de James
Watt si Matthew Boulton (1765) considerata ca fiind un sistem
de referinta, incluzand toate elementele unei masini clasice
cu abur.

Principiul al II-lea al
termodinamicii
Masina cu abur a fost realizata si dezvoltata in
prima etapa in mod empiric sintetizand
maiestria unor mestesugari si ingineri
autodidacti, inducand un mare intres din
partea mintilor progresiste si vizionare de la
sfarsitul secolului XVIII.

Masina cu abur este un sistem termodinamic la

care aburul este obtinut cu ajutorul unui
generator de abur extern si apoi aburul se
destinde producand lucru mecanic.

Principiul al II-lea al
termodinamicii
Producerea lucrului mecanic se realizeaza fie intr-un
cilindru cu piston, fie intr-o turbina cu aburi.
Contributia lui Watt a constat in faptul ca a demonstrat
utilitatea unui condensator.
Astfel, masina functioneaza in contact cu doua surse de
caldura: sursa calda, care transfera caldura necesara
vaporizarii apei, si sursa rece care preia caldura eliberata
prin condensarea aburului.

Principiul al II-lea al
termodinamicii
Daca s-ar reprezenta pe o diagrama T-S, transformarile parcurse de abur in
masina cu abur cu piston, acestea ar fi urmatoarele:
1 2 vaporizare in generatorul de abur
2 3 destindere in cilindru
3 4 condensare in condensator
4 1 comprimare in pompa de circulatie a condensului.

De remarcat faptul ca in diagrama

T-S din figura alaturata s-au
reprezentat: curba limita inferioara
(stanga) si curba limita
superioara (dreapta) care reunesc
starile care corespund inceputului
si sfarsitului vaporizarii apei.

Principiul al II-lea al
termodinamicii
In demersul sau de a studia masina cu abur si
posibilitatile de imbunatatire a functionarii acesteia,
Nicolas Leonard Sadi Carnot (1796 1832) si-a pus
urmatoarea problema: in ce conditii o astfel de masina
ar obtine efectul util maxim?

In 1824, Carnot, publica la Paris ideile sale in lucrarea

Rflexions sur la puissance motrice du feu et sur les
machines propres dvelopper cette puissance. In
aceasta lucrare, circulata intr-un grup foarte restrans,
Carnot a introdus pentru prima data notiunea de
proces reversibil ca o limita idealizata a proceselor din
natura.
Folosind acest concept, Carnot a asociat proceselor
din masina cu abur, un ciclu de transformari care ii
poarta numele si sunt reprezentate in figura de mai jos.

Principiul al II-lea al
termodinamicii
Ciclul conceput de Carnot se compune din urmatoarele transformari:

1-2 - Transformare izoterma: agentul termodinamic se destinde izotermic la

T=T1=const. efectuand lucrul mecanic L12. Pentru a efectua lucrul mecanic
L12 agentul primeste caldura Q12 de la sursa calda.
2-3 Transformare adiabatica: agentul termodinamic se destinde
producand L23 . In punctul 3 pistonul a ajuns in punctul limita de destindere.
3-4 Transformare izoterma:
Comprimarea agentului
termodinamic se realizeaza la
temperatura T = T2 = const. Pentru
comprimare se consuma lucrul
mecanic L34, cedandu-se caldura
Q34 catre sursa rece.
4-1 Transformare adiabatica:
Comprimarea agentului
termodinamic se realizeaza cu
consum de lucru mecanic L41.

Principiul al II-lea al
termodinamicii
Atat in transformarea 1-2 cat si in 3-4, masina termica este in contact cu
surse exterioare de caldura pentru a schimba caldura.
Propagarea caldurii se realizeaza numai daca exista o diferenta de
temperatura. Astfel, se fac urmatoarele consideratii:
T1 = TSC - dT
T2 = TSR + dT
unde:
TSC este temperatura sursei calde;
TSR - temperatura sursei rece;
dT - diferenta infinitezimala de temperatura.
De remarcat faptul ca diferenta de temperatura este infinitezimala.
Aceasta ipoteza este fundamentala in abordarea propusa de
Carnot.

Principiul al II-lea al
termodinamicii
Pentru a rezolva problema pe care si-a pus-o Carnot, se calculeaza
randamentul unei masini motoare:
L
u
Q12
Luand in consideratie Principiul I pentru cicluri:
Observam ca cea mai simpla metoda de calcul a lucrului mecanic pe ciclu
consta in determinarea Q12 si Q34 sau raportand totul la 1 kg de agent,
ajungem la marimile specifice q 12 si q34.
Astfel, din transformarea izoterma 1-2 obtinem:

q l pdv
q12 RT1 ln

Din transformarea 3-4 obtinem:

Din transformarea 2-3 obtinem:

q34 RT2 ln

v4
v
RT2 ln 3
v3
v4

T2v2k 1 T1v2k 1 T3v3k 1 T2v3k 1

v2

v3

k 1

T2
T1

v2
v1

RT
dv
v

Principiul al II-lea al
termodinamicii
T1v1k 1 T4v4k 1 T2v4k 1

Iar din transformarea 1-4 rezulta:

v4

v1

k 1

T1
T2

v2
v2 v1
v

3
v3 v4
v1 v4

Si, din ultimele doua relatii, tinand seama de proprietatile sirului de proportii
egale obtinem in final:
v2
v2 v1
v3

v3

v4

v1

v4

Cu aceste relatii putem sa revenim asupra expresiei randamentului:

q12 q34

q12

v2
v
RT2 ln 3
v1
v4
v
RT1 ln 2
v1

RT1 ln

Din care, prin simplificari, obtinem expresia finala:

T1 T2
T
1 2
T1
T1

Principiul al II-lea al
termodinamicii
Randamentul unei masini motoare Carnot depinde numai de
temperaturile maxime si minime pe care agentul termodinamic le
atinge in evolutia sa ciclica si ca randamentul are intotdeauna o
valoare subunitara.
Extrapoland, rezulta ca cele doua directii de imbunatatire a
randamentului masinilor motoare sunt urmatoarele:
Reducerea temperaturii T2 - ceea ce inseamna ca temperatura
sursei reci trebuie sa fie cat mai mica.
Aceasta directie este limitata de faptul ca sursa rece folosita
este in final mediul inconjurator (aerul atmosferic sau apa din
surse naturale).
Deci, din punct de vedere economic temperatura sursei reci nu
poate fi mai mica decat temperatura mediului inconjurator.

Principiul al II-lea al
termodinamicii
Cresterea temperaturii T1
Principala limitare in aceasta directie a constat in rezistenta
materialelor la temperaturi inalte.
Astfel, cresterea randamentului a fost controlata de realizarile din
domeniul materialelor care se poate spune a fost rezolvata in deceniile
8 si 9 prin utilizarea materialelor ceramice.
Cam in aceiasi perioada a aparut cea de-a doua limitare si anume
emisiile poluante.
La temperaturi mai mari de 1100 C, azotul din aerul cu care se
alimenteaza masinile termice formeaza oxizi cu efect nociv asupra
mediului.
In conditii speciale, prin metode avansate de control a proceselor de
ardere se poate ridica temperatura in prezent pana la 1600 C.