Suport de curs Management n construcii II Sem.

2, 2015/2016

1|PageCurs12+13

CURS 12 +13
6. SISTEME DE TRANSPORT PENTRU ASIGURAREA RESURSELOR
MATERIALE
6.1 GENERALITATI
6.2 METODE PRIVIND PLANIFICAREA REPARTITIEI CANTITATILOR DE
MATERIALE DE
LA PUNCTELE DE APROVIZIONARE LA PUNCTELE DE CONSUM
6.2.1 Metoda coltului Nord-Vest
6.2.2 Metoda elementului minim pe linie
6.2.3 Metoda elementului minim pe coloana
6.2.4 Metoda elementului minim pe tabel
6.2.5 Reprezentarea grafica a metodei pas cu pas
6.3 DIMENSIONAREA SISTEMULUI DE TRANSPORT PRIN METODA CLASICA
Suport de curs Management n construcii II Sem.2, 2015/2016

2|PageCurs12+13

6. SISTEME DE TRANSPORT PENTRU ASIGURAREA RESURSELOR

MATERIALE

6.1 Generalitati
In functie de tipul lucrarilor de constructii-montaj, operatiile de transport pot
ajunge sa
reprezinta o cheltuiala majora (uneori de 80-90%) din totalul cheltuielilor
aferente. In
determinarea costurilor cu transportul nu se utilizeaza de obicei norma de
transport, intrucat
este foarte dificil de generalizat o asemenea situatie. Unitatea de referinta
pentru cuantificarea
cheltuielilor de transport, in general, este reprezentata de:
costul pe ora [lei/ora-transport] sau
costul pe unitatea de masura a materialului transportat [lei/tona] sau
costul pe unitatea de distanta (regim tranzitoriu) [lei/km].
Ca si organizare si planificare a sistemului de transport cu materiale/materie
prima,
trebuie cunoscut/propus tipul mijlocului de transport utilizat (capacitatea
acestuia). Aceasta
informatie poate fi impusa din start sau poate fi aleasa ulterior, conform
cerintelor de transport
rezultate.
Dimensionarea sistemului de transport depinde de o serie de factori, printre
care:
volumul sau cantitatea de transportat, masurata intr-o unitate de referinta
[mc],
[tone] etc.
diversitatea sortimentelor de resurse materiale (solide, lichide), forma,

dimensiuni, gabarit, conditii speciale si specifice. De acesti factori depinde

alegerea tipului de transport si de cele mai multe ori trebuie efectuata si
corelarea
cu capacitatea mijlocului de incarcare.
traseul caii de circulatie, conditii de transport, conditii topo. In acest sens
se
stabileste itinerariul, in functie de pantele existente, curbe etc. si trebuie
corelate
cu cerintele mijlocului de transport.
In functie de pozitia fata de incinta unui santier, transportul poate fi exterior
sau interior
acestuia.
Transporturile exterioare sunt de 3 tipuri, in functie de cantitatea si valoarea
resurselor
materiale, de distanta si costurile de transport rezultate:
1. rutier avantaje: se poate alege tipul de mijloc de transport, conform unor
variante
multiple existente, in corelatie cu caracteristicie materialului, existand o
diveristate de solutii si
capacitati de transport (0,5-50 tone). Importanta este manevrabilitatea
conduce la situatia de
a amenaja fronturi de descarcare si puncte de incarcare cu cheltuieli minime
2. feroviar pentru cantitati mari. Este o solutie mai ieftina atunci cand sunt
create sau
existenta depozite langa statiile feroviare. Dezavantaj de regula necesita
operatii suplimentare
de transbordare tot prin intermediul mijloacelor de transport rutier.
3. naval pentru cantitati foarte mari, fiind cel mai ieftin tip de transport.
Trebuie
asigurate fronturi de acostare, incarcare, descarcare. Dezavantajul este
constituit de necesitatea
transbordarii.
Transporturile interioare sunt dezvoltate de regula in incinta santierului.
Avem
urmatoarele situatii:
transport rutier: 2-5 km;
pe terenuri accidentate > 2 km se recomanda transportul cu tractoare cu
remorci;
pe santiere izolate cu teren accidentat se poate amenaja si dezvolta
transportul cu
funicularul;
Suport de curs Management n construcii II Sem.2, 2015/2016

3|PageCurs12+13

in cazul fluxului continuu transportul pe banda transportatoare;

in unele situatii se poate organiza transportul manual (limitat la 100 m),

pentru cantitati
reduse.
In determinarea sistemului de transport sunt avute in vedere atat principiul
tehnic
(posibilitatea fizica de a dezvolta transportul) cat si principiul economic (a
gasi solutia optima de
transport, la cele mai mici costuri).
6.2 Metode privind planificarea repartitiei cantitatilor de material de la
punctele de
aprovizionare la punctele de consum
O problema de repartitie a unor cantitati de material de la mai multe puncte
de
aprovizionare la mai multe puncte de consum poate fi :
problema de transport echilibrata daca totalul cantitatii de consum este
egal cu total
cantitate de aprovizionare
problema de transport neechilibrata daca totalul cantitatii de consum
este mai mic decat
total cantitate de aprovizionare.
Pentru determinarea unei solutii admisibile de baza pentru o problema de
transport se
folosesc, in principal, urmatoarele metode:
metoda coltului Nord-Vest;
metoda elementului minim pe linie;
metoda elementului minim pe coloana;
metoda elementului minim in tabel;
In principiu, toate aceste metode urmeaza o schema comuna:
a) se alege o ruta initiala, dupa o anumita regula;
b) se transporta pe aceasta ruta maximul posibil, egal cu minimul dintre
cantitatea care mai
este disponibila la furnizorul corespunzator acestei rute si cantitatea care
mai este necesara
beneficiarului corespunzator rutei, in momentul alegerii rutei respective;
c) dupa folosirea unei rute, fie se epuizeaza disponibilul furnizorului, fie se
asigura intregul
necesar beneficiarului, fie ambele si anumite rute nu mai pot fi folosite; ele
se numesc rute
blocate si se evidentiaza prin inscrierea unei liniute in casuta
corespunzatoare.
d) se alege urmatoarea ruta si se reia algoritmul de la pasul (b) pana cand nu
mai ramane nici
o ruta nefolosita sau neblocata.
Ca si criterii determinante pentru sistemul de repartitie, cele mai uzuale
situatii sunt

reprezentate de:
costul unitar al transportului de la fiecare punct de aprovizionare la fiecare
punct
de consum (unitati monetare u.m., [lei])
distanta de transport de la fiecare punct de aprovizionare catre fiecare
punct de
consum [km];
6.2.1 Metoda coltului Nord-Vest
Aceasta metoda presupune demararea alocarii de la punctele de
aprovizionare catre
punctele de consum din coltul din stnga sus (coltul de N-V). Astfel, se
repartizeaz n celula aleas
cantitatea corespunztoare (dat de minimul dintre necesarul i disponibilul
celulei). Se
Suport de curs Management n construcii II Sem.2, 2015/2016

4|PageCurs12+13

efectueaz apoi modificrile asupra necesarului i disponibilului si se

continua pana cand si linia
si coloana aferenta celulei de start (necesarul si disponibilul) sunt acoperite.
Se continu procedeul, mergnd din nou la celula NV (diagonala ce pleaca
din coltul din
stanga-sus), raportat la celulele rmase necompletate. Repartitia este
finalizata cand
disponibilul acopera intreg necesarul de consum.
Exemplul 1.
Se da problema de transport cu datele initiale prezentate in tabelul 1:
- costuri (unitati monetare) privind transportul pe realtiile posibile de
transport de la fiecare
punct de aprovizionare catre fiecare punct de consum.
- cantitatile disponibile (QDi) si cele necesare (QCj) exprimate in unitati
pentru fiecare punct de
aprovizionare, respectiv fiecare punct de consum.
Se cere sa se afle o solutia admisibila de baza prin metoda coltului Nord-Vest.
Tabelul 1.

Cj
Di
C1 C2 C3 C4 C5 QDi
D1 90 120 140 80 60 120
D2 100 140 70 120 90 110
D3 60 160 130 140 100 70
QCj 80 72 75 28 45

Problema este echilibrata: ____ =_____ = 300______.

Tabelul 1 se poate rescrie conform reprezentarii din tabelul 2, cu punerea in
evidenta

a relatiilor posibile de transport, adica generarea casutelor (conform relatiilor

de transport ce vor
rezulta) unde se vor completa cantitatile de material ce vor fi trasnportate.
Tabelul 2

Cj
Di

C1 C2 C3 C4 C5 QDi
D1 90 120 140 80 60
120
D2 100 140 70 120 90
110
D3 60 160 130 140 100
70
QCj 80 72 75 28 45 300
In determinarea relatiilor de repartitie (de transport) intre cele 3 puncte de
aprovizionare si cele 5 puncte de consum, conform principiului metodei
coltului de N-V, se pleca
de la prima relatie de trasnport posibila din coltul din stanga-sus. Astfel, se
repartizeaza relatiei
de transport (necunoscutei) D1-C1 valoarea minima dintre cantitatea
disponibila (de
aprovizionare) si cea necesara pentru consum: min(QD1,QC1):
D1-C1 = min (QD1,QC1) = min (120, 80) = 80 unitati.
Suport de curs Management n construcii II Sem.2, 2015/2016

5|PageCurs12+13

Cum minimul (80 unitati) este dat de cantitatea necesara la punctul C1 de

consum,
inseamna ca intregul necesar al punctului C1 este asigurat de punctul de
livrare D1, rezultand ca:
- punctul de consum C1 nu va mai primi de la niciun alt punct de livrare
cantitati (nu vor
exista relatii de transport pe cuplajul D2-C1 si nici D3-C1), asadar se bareaza
aceste relatii
de transport care nu mai pot exista (intrucat C1 si-a acoperit integral
necesarul);
- punctul de aprovizionare D1 a repartizat 80 unitati catre punctul de consum
C1 din totalul
sau disponibil de 120 unitati. Acest lucru inseamna ca mai are disponibil de
trimis catre
alte puncte de consum (C2C5) inca 40 de unitati.
Tabelul 2

Cj
Di

C1 C2 C3 C4 C5 QDi
QDi
ramas

D1
80
90
120 140 80 60
120 40

D2

100 140 70 120 90

110

D3

60 160 130 140 100

70
QCj 80 72 75 28 45 300

QCj
ramas
0
Asadar, cum coloana lui C1 a fost blocata (nu mai sunt posible relatii de
transport pentru
punctul C1), se continua pe linie (pentru punctul D1) alocarea celor 40 de
unitati ramase de
distribuit. Se continua cu urmatoarea relatie de transport de pe linia lui D1,
respectiv relatia D1C2. Pentru aceasta relatie avem un disponibil de 40 unitati (atatea au ramas
la punctul de
aprovizionare D1 dupa ce au fost distribuite 80 unitati catre C1) si un necesar
de 72 unitati
(conform necesarului de consum C2). Se alege minimul dintre disponibil si
necesar:
D1-C2 = min (QD1,QC2) = min (40, 72) = 40 unitati (conform tabel 3)
Aceste 40 de unitati sunt arondate relatiiei de transport D1-C2. Acest lucru
inseamna
ca s-a epuizat tot disponibilul de la punctul de aprovizionare D1, restul
necunoscutelor din prima
linie a tabelului fiind nule (s-a epuizat cantitatea disponibila in depozitul D1).
Se recalculeaza
cantitatea necesara punctului de consum C2:
QC2r = QC2 D1C2 = 72 40 = 32 unitati
Tabelul 3

Cj

Di

C1 C2 C3 C4 C5 QDi
QDi
ramas

D1
80
90
40
120

140

80

60
120 40 0

D2

100 140 70 120 90

110

D3

60 160 130 140 100

70
QCj 80 72 75 28 45 300

QCj
ramas
0
32
Suport de curs Management n construcii II Sem.2, 2015/2016

6|PageCurs12+13

Asadar, se elimina si linia 1 din tabel, blocandu-se toate celelalte relatii de

transport de
pe linia punctului de aprovizionare D1. In acest moment, conform metodei
coltului de N-V, atat
relatiile de transport de pe prima linie cat si de pe prima coloana au fost
completate. In
continuare, se respecta prevederea coltului de N-V, trecandu-se la
urmatoarea linie si coloana
(pe diagonala), resprectiv relatia de transport D2-C2.
Astfel, se da relatiei de transport D2-C2 (situata in coltul N-V al tabelului
ramas)
valoarea: D2-C2 = min (QD2,QC2) = min (110, 32) = 32 unitati (conform tabel
4).

Toate celelalte relatii de transport din a doua coloana a tabelului fiind nule (sa epuizat
si cantitatea necesara punctului de consum C2), se calculeaza cantitatea
ramasa disponibila in
depozitul D2 care este:
QD2r = QD2 D2C2 = 110 32 = 78 unitati
Tabelul 4

Cj
Di

C1 C2 C3 C4 C5 QDi
QDi
ramas

D1
80
90
40
120

140

80

60
120 40 0

D2

100
32
140 70 120 90
110 78

D3

60

160 130 140 100

70
QCj 80 72 75 28 45 300

QCj
ramas
0
32
0
Avand blocata coloana lui C2, se continua completarea pe linia punctului de

aprovizionare D2 pana tot disponibilul de la punctul D2 este consumat. Se

trece deci la relatia D2C3 careia i se atribuie min (QD2,QC3) = min (78, 75) = 75 unitati (conform
tabel 5). Ramane un
disponibil la punctul de aprovionare D2 de 3 unitati si se acopera tot punctul
de consum C3. De
aici rezulta ca se blocheaza ultima relatie de transport de pe coloana (D3-C3)
si se trece la
completarea pe linia lui D2, in relatia de transport D2-C4 pentru a se repartiza
toata cantitatea
disponibila la punctul D2 (tabelul 6).
Tabelul 5

Cj
Di

C1 C2 C3 C4 C5 QDi
QDi
ramas

D1
80
90
40
120

140

80

60
120 40 0

D2

100
32
140
75
70 120 90
110 78 3

D3

60

160

130 140 100

70

QCj 80 72 75 28 45 300
QCj
ramas
0
32
0
0
Suport de curs Management n construcii II Sem.2, 2015/2016

7|PageCurs12+13

Cantitatea ramasa disponibila in depozitul D2 este de 3 unitati. Se da relatiei

de
transport D2-C4 valoarea minima, anulandu-se si ultima relatie de transport
de pe linia 2, adica
pentru punctul de aprovizionare D2, intrucat tot disponibilul de la acest
punct de aprovizionare
a fost repartizat.
Tabelul 6

Cj
Di

C1 C2 C3 C4 C5 QDi
QDi
ramas

D1
80
90
40
120

140

80

60
120 40 0

D2

100
32
140
75
70
3
120


90
110 78 3 0

D3

60

160

130 140 100

70
QCj 80 72 75 28 45 300

QCj
ramas
0
32
0 25
0
Cantitatatea necesara ramasa la punctul de consum C4 se recalculeaza,
devenind de 25
unitati. Pentru ca disponibilul a fost consumat (pe linie), se trece la
completarea pe coloana, adica
la continuarea aprovizionarii lui C4. Astfel, se completeaza relatia de
transport D3-C4:
D3-C4 = min (QD3,QC4) = min (70, 25) = 25 unitati (conform tabel 7).
Disponibilul ramas la punctul D3 este de 45 unitati.
Tabelul 7

Cj
Di

C1 C2 C3 C4 C5 QDi
QDi
ramas

D1
80
90
40
120

140

80

60

120 40 0

D2

100
32
140
75
70
3
120

90
110 78 3 0

D3

60

160

130
25
140 100
70 45
QCj 80 72 75 28 45 300

QCj

ramas
0
32
0
25
00
Se trece pe linie la ultima relatie de transport posibila, respectiv relatia D3-C5.
La
aceasta relatie se inchide cantitatea disponibila cu cea necesara, respectiv
45 de unitati, conform
tabel 8.
Astfel, toata cantitatea disponibila la cele 3 puncte de aprovizionare a fost
repartizata
spre consum, la cele 5 puncte de consum.
Suport de curs Management n construcii II Sem.2, 2015/2016

8|PageCurs12+13

Tabelul 8

Cj
Di

C1 C2 C3 C4 C5 QDi
QDi
ramas

D1
80
90
40
120

140

80

60
120 40 0

D2

100
32
140
75
70
3
120

90
110 78 3 0

D3

60

160

130
25
140
45
100
70 45 0
QCj 80 72 75 28 45 300

QCj
ramas
0

32
0
25
0
00
S-a obtinut o solutie de baza admisibila cu sapte componente nenule,
respectiv 7 relatii
de transport intre punctele de aprovizionare si cele de consum: D1-C1 = 80
unitati; D1-C2 = 40
unitati; D2-C2 = 32 unitati; D2-C3 = 75 unitati; D2-C4 = 3 unitati; D3-C4 = 25
unitati; D3-C5 = 45
unitati;
Valoarea functiei obiectiv pentru aceasta solutie admisibila de baza, adica
costul de
transport este:
TMNV = (80 unitati x 90 unitati monetare) + (40 unitati x 120 u.m.) + (32
unitati x 140
u.m.) + (75 unitati x 70 u.m.) + (3 unitati x 120 u.m.) + (25 unitati x 140
u.m.)+ (45 unitati x 100
u.m.) = 30.090 unitati x u.m.
Observatie. Metoda coltului Nord-Vest opereaza numai cu valorile Di si Cj, fara
a lua in
consideratie costurile unitare. Este evident ca un cost total minim al
transportului se va obtine
utilizand rutele cu costuri unitare (mai) mici. Pe aceasta observatie se
bazeaza metodele
urmatoare de determinare a unei solutii admisibile de baza pentru problema
de transport.
6.2.2 Metoda elementului minim pe linie
Metoda elementului minim pe linie (costului minim pe linie) consta in
alegerea, pentru
fiecare dintre liniile tabelului initial ale problemei de transport, a celui mai
mic cost unitar.
Se da variabilei corespunzatoare acestei pozitii valoarea cea mai mica intre
cantitatea disponibila
si cea necesara de pe linia si respectiv coloana aferenta. Se incepe cu prima
linie de sus a tabelului
si apoi se recalculeaza cantitatile disponibile si necesare.
Daca a fost alocata intreaga cantitate disponibila pe linia curenta, se suprima
linia
curenta, apoi se trece la urmatoarea linie si pe rand la toate, reluandu-se
procedeul. Daca nu a
fost alocata intreaga cantiate disponibila pe prima linie, se cauta urmatorul
element minim din
aceasta linie, dand variabilei corespunzatoare valoarea egala cu diferenta de
cantitate, pana la

epuizarea intregii cantitati disponibile in depozitul respectiv.

Exemplul 2.
Pentru problema de transport data in tabelul 1, se aplica metoda elementului
minim
pe linie pentru aflarea unei solutii admisibile de baza. Repartitia solicitata
este conform tabelului
2, redat mai jos.
Suport de curs Management n construcii II Sem.2, 2015/2016

9|PageCurs12+13

Tabelul 2

Cj
Di

C1 C2 C3 C4 C5 QDi
D1 90 120 140 80 60 120
D2 100 140 70 120 90 110
D3 60 160 130 140 100 70
QCj 80 72 75 28 45 300
Pe prima linie a tabelului initial costul unitar cel mai mic este D1-C5 = 60. Se
da relatiei D1C5 valoarea minima a nr. de unitati trasnportate dintre disponibil si necesar,
respectiv valoarea
45. Punctului de consum C5 i s-a satisfacut cererea, restul relatiilor de
transport pentru punctul
de consum 5 (de pe coloana 5) sunt nule, iar coloana 5 se suprima. Se
recalculeaza cantitatea
ramasa in depozitul D1, ramanand 75 de unitati.
Tabelul 9

Cj
Di

C1 C2 C3 C4 C5 QDi
QDi
ramas
D1 90 120 140 80
45
60
120
75
D2 100 140 70 120

90
110
D3 60 160 130 140


100
70

QCj 80 72 75 28 45 300
QCj
ramas
0
Pentru ca suntem la metoda pe linie, adica sa repartizam cantitatile pana la
epuizarea/arondarea cantitatilor disponibile la fiecare punct de aprovizionare,
si pentru ca mai
avem 75 de unitati disponibile la punctul de aprovizionare de pe prima linie,
D1, continuam
repartitia pe prima linie pana se repartizeaza intreaga cantitate a punctului
de aprovizionare
curent.
Se continua procedeul alegand, tot de pe linia 1, costul unitar minim pentru
relatiile de
transport ramase (deoarece cantitatea aflata in depozitul D1 nu a fost
epuizata). Se urmareste
urmatoarea valoare minima a costului de transport pe prima linie, aceasta
fiind cea de 80 u.m.
aferenta relatiei de transport D1-C4.
Se acorda acestei relatii de transport cantitatea minima rezultata din
comparatia dintre
disponibil si necesar, respectiv 28 de unitati (conform tabel 10). Se suprima
toate variantele de
transport de pe coloana punctului 4 de consum. La acest punct de
aprovizionare, D1, raman de
repartizat 47 de unitati catre celelalte puncte de consum.
Suport de curs Management n construcii II Sem.2, 2015/2016

10 | P a g e C u r s 1 2 + 1 3

Tabelul 10

Cj
Di

C1 C2 C3 C4 C5 QDi
QDi
ramas
D1 90 120 140
28
80
45
60
120
75 47

D2 100 140 70

120

90
110
D3 60 160 130

140

100
70
QCj 80 72 75 28 45 300

QCj

ramas
00
Se continua completarea pe linie a valorilor de repartizat, iar urmatorul
minim este cel 90
u.m., aferent relatiei de transport D1-C1. Pentru ceasta relatie de transport se
alege minimul
dintre disponibil si necesar, respectiv valoarea de 47 unitati care corespunde
disponibilului de
aprovizionare.
In acest moment s-au repartizat toate unitatile disponibile la punctul de
aprovizionare D1
(se blocheaza celelalte variante de transport ale punctului de aprovizionare
D1). Se calculeaza
necesarul ramas de acoperit la punctul de consum C1 (tabelul 11).
Tabelul 11

Cj
Di

C1 C2 C3 C4 C5 QDi
QDi
ramas

D1
47
90

120

140
28
80

45
60
120
75 47 0
D2 100 140 70

120

90
110
D3 60 160 130

140

100
70
QCj 80 72 75 28 45 300

QCj

ramas
33
00
Se trece la linia a doua (punctul de aprovizionare D2). Costul unitar cel mai
mic pe aceasta
linie (cel mai mic cost de transport de la punctul de aprovizionare 2) este de
70 u.m. si este
aferent relatiei de transport D2-C3. Se acorda acestei relatii de transport 75
de unitati (minimul
dintre disponibil si necesar).
Cererea punctului de consum C3 a fost satisfacuta, restul relatiilor de
transport de pe
coloana 3 sunt nule. Se recalculeaza cantitatea ramasa in depozitul D2, fiind
de 35 de unitati
(tabelul 12).
Suport de curs Management n construcii II Sem.2, 2015/2016

11 | P a g e C u r s 1 2 + 1 3

Tabelul 12

Cj
Di

C1 C2 C3 C4 C5 QDi
QDi
ramas

D1
47

90

120

140
28
80
45
60
120
75 47 0

D2
100 140
75
70

120

90
110
35
D3 60 160

130

140

100
70
QCj 80 72 75 28 45 300
QCj
ramas
33
000
Pe linie, se cauta urmatorul cost unitar minim disponibil, care este aferent
relatiei de
transport D2-C1 = 100 u.m. Se arondeaza acestei relatii de transport minimul
dintre disponibil si
necesar (33 unitati, respectiv 35 unitati), rezultand o alocare de 33 de
unitati. Se recalculeaza
cantitatea disponibila in depozitul D2: 2 unitati. Se blocheaza orice alta
relatie de transport pentru
punctul de consum C1, intrucat acesta si-a primit unitatile necesare (de la D1
si D2).
Tabelul 13

Cj
Di

C1 C2 C3 C4 C5 QDi
QDi
ramas

D1
47
90

120

140
28
80
45
60
120
75 47 0

D2
33
100 140
75
70

120

90
110
35 2

D3

60 160

130

140

100
70
QCj 80 72 75 28 45 300
QCj
ramas
33

000
0
Pentru punctul de aprovizionare D2 a mai ramas o singura relatie de
transport disponibila
(D2-C2) si o capacitate de aprovizionare de 2 unitati. Se repartizeaza aceste
unitati si se
recalculeaza necesarul pentru punctul de consum C2 (70 unitati), conform
tabel 14.
Tabelul 14

Cj
Di

C1 C2 C3 C4 C5 QDi
QDi
ramas

D1
47
90

120

140
28
80
45
60
120
75 47 0

D2
33
100
2
140
75
70

120

90
110
35 2 0

D3

60 160

130

140

100
70

QCj 80 72 75 28 45 300
QCj
ramas
33 70
000
0
Suport de curs Management n construcii II Sem.2, 2015/2016

12 | P a g e C u r s 1 2 + 1 3

Se elimina linia 2 din tabel si se trece la linia 3 dand singurei relatii de

transport ramase
de desfasurat, (D3-C2) valoarea de 70 unitati. Se observa ca astfel se si
inchide cantitatea
aprovizionata cu cea consumata (0). Se obtine repartitia prin metoda
minimului pe linie, conform
tabelului 15.
Tabelul 15

Cj
Di

C1 C2 C3 C4 C5 QDi
QDi
ramas

D1
47
90

120

140
28
80
45
60
120
75 47 0

D2
33
100
2

140
75
70

120

90
110
35 2 0

D3

60
70
160

130

140

100
70
0

QCj 80 72 75 28 45 300
QCj
ramas
33 70
000
00
S-a obtinut o solutie de baza admisibila cu sapte componente nenule,
respectiv 7 relatii
de transport intre punctele de aprovizionare si cele de consum:
D1-C1 = 47 unitati; D1-C4 = 28 unitati; D1-C5 = 45 unitati; D2-C1 = 33 unitati;
D2-C2 = 2
unitati; D2-C3 = 75 unitati; D3-C2 = 70 unitati;
Valoarea functiei obiectiv pentru aceasta solutie admisibila de baza, adica
costul de
transport este:
TMmL = (47 unitati x 90 unitati monetare) + (28 unitati x 80 u.m.) + (45
unitati x 60 u.m.) + (33
unitati x 100 u.m.) + (2 unitati x 140 u.m.) + (75 unitati x 70 u.m.)+ (70
unitati x 160 u.m.) = 29200
unitati x u.m.
6.2.3 Metoda elementului minim pe coloana
Se procedeaza in mod similar metodei anterioare, cu deosebirea ca se
lucreaza pe

coloanele tabelului initial al problemei de transport. Se incepe cu prima

coloana din stanga.
Daca a fost alocata intreaga cantitate disponibila pe prima coloana, se
suprima coloana 1
sau linia i careia ii corespunde diferenta nula (variabilele de pe linia sau
coloana suprimata devin
egale cu zero), apoi se trece la a doua coloana si pe rand la urmatoarele,
reluandu-se procedeul.
Daca nu a fost alocata intreaga cantiate disponibila pe prima coloana, se
cauta urmatorul
element minim din aceasta coloana, dand variabilei corespunzatoare
valoarea egala cu diferenta
de cantitate, pana la epuizarea intregii cantitati necesare respectivului punct
de consum.
Exemplul 3.
Pentru problema de transport data in tabelul 2, se aplica metoda elementului
minim pe coloana
pentru aflarea unei solutii admisibile de baza.
Suport de curs Management n construcii II Sem.2, 2015/2016

13 | P a g e C u r s 1 2 + 1 3

Tabelul 2

Cj
Di

C1 C2 C3 C4 C5 QDi
D1 90 120 140 80 60 120
D2 100 140 70 120 90 110
D3 60 160 130 140 100 70
QCj 80 72 75 28 45 300
Se completeaza relatiile de transport conform principiilor metodei si se
obtine urmatoarea
repartitie:
Tabelul 16

Cj
Di

C1 C2 C3 C4 C5 QDi
QDi
ramas

D1
10
90
72
120

140
28
80
10
60
120 110 38 10 0

D2

100

140
75
70

120
35
90
110 35 0

D3
70
60

160

130

140

100
70 0
QCj 80 72 75 28 45 300

QCj

ramas
10
000
35
00
S-a obtinut o solutie de baza admisibila cu sapte componente nenule,
respectiv 7 relatii
de transport intre punctele de aprovizionare si cele de consum:
D1-C1 = 10 unitati; D1-C2 = 72 unitati; D1-C4 = 28 unitati; D1-C5 = 10 unitati;
D2-C3 = 75
unitati; D2-C5 = 35 unitati; D3-C1 = 70 unitati.

Valoarea functiei obiectiv pentru aceasta solutie admisibila de baza, adica

costul de
transport este:
TMmC = (10 unitati x 90 unitati monetare) + (72 unitati x 120 u.m.) + (28
unitati x 80 u.m.) + (10
unitati x 60 u.m.) + (75 unitati x 70 u.m.) + (35 unitati x 90 u.m.)+ (70
unitati x 60 u.m.) = 24980
unitati x u.m.
6.2.4 Metoda elementului minim pe tabel
Se procedeaza in mod similar metodelor anterioare, cu deosebirea ca se
lucreaza pe
intreg tabelul initial al problemei de transport. Metoda consta in alegerea
celui mai mic cost
unitar din tabelul initial al problemei de transport, variabilei corespunzatoare
fiindu-i data o
valoare egala cu cea mai mica dintre cantitatile disponibila si necesara de pe
linia si coloana
acestui cost unitar minim.
Suport de curs Management n construcii II Sem.2, 2015/2016

14 | P a g e C u r s 1 2 + 1 3

Se recalculeaza cantitatile disponibile si necesare si se suprima din tabel linia

sau coloana
pe care aceste cantitati au fost completate.
In tabelul redus, se cauta din nou cel mai mic cost unitar, variabilei
respective dandu-i-se
o valoare egala cu cea mai mica dintre cantitatile disponibila si necesara
ramase.
Se repeta procedeul pana cand toate cererile sunt satisfacute.
Exemplul 4.
Pentru problema de transport data in tabelul 2, se aplica metoda elementului
minim pe tabel
pentru aflarea unei solutii admisibile de baza.
Tabelul 2

Cj
Di

C1 C2 C3 C4 C5 QDi
D1 90 120 140 80 60 120
D2 100 140 70 120 90 110
D3 60 160 130 140 100 70
QCj 80 72 75 28 45 300
Se completeaza relatiile de transport conform principiilor metodei si se
obtine urmatoarea
repartitie:
Tabelul 17

Cj
Di

C1 C2 C3 C4 C5 QDi
QDi
ramas

D1
10
90
37
120

140
28
80
45
60
120 75 47 37 0

D2

100
35
140
75
70

120

90
110 35 0

D3
70
60

160

130

140

100
70 0
QCj 80 72 75 28 45 300

QCj

ramas
10 35
000
00
S-a obtinut o solutie de baza admisibila cu sapte componente nenule,
respectiv 7 relatii
de transport intre punctele de aprovizionare si cele de consum:
D1-C1 = 10 unitati; D1-C2 = 37 unitati; D1-C4 = 28 unitati; D1-C5 = 45 unitati;
D2-C2 = 35
unitati; D2-C3 = 75 unitati; D3-C1 = 70 unitati.
Valoarea functiei obiectiv pentru aceasta solutie admisibila de baza, adica
costul de
transport este:
Suport de curs Management n construcii II Sem.2, 2015/2016

15 | P a g e C u r s 1 2 + 1 3

TMmT = (10 unitati x 90 unitati monetare) + (37 unitati x 120 u.m.) + (28
unitati x 80 u.m.) + (45
unitati x 60 u.m.) + (35 unitati x 140 u.m.) + (75 unitati x 70 u.m.)+ (70
unitati x 60 u.m.) = 24630
unitati x u.m.
6.2.5 Reprezentarea grafica a metodei pas cu pas
In urma aplicarii celor 4 metode repartitie s-au obtinut urmatoarele rezultate:
oTMNV = 30.090 unitati x u.m.
oTMmL = 29200 unitati x u.m.
oTMmC = 24980 unitati x u.m.
oTMmT = 24630 unitati x u.m.
Comparand valorile functiei obiectiv, pentru cele patru metode utilizate, se
constata ca
valoarea minima este obtinuta in cazul aplicarii metodei minimului pe tabel,
iar valoarea maxima
in cazul metodei coltului de N-V.
Metoda Pas cu Pas constituie o reprezentare grafica a metodei de repartitie
care are cel
mai mic termen si care va fi utilizata pentru sistemul de transport.
Reprezentarea grafica a Metodei Pas cu Pas pentru exemplul numeric utilizat
prezinta
valorile de la Metoda minimului pe tabel (Fig.1).
Figura 1 Reprezentarea grafica a metodei pas cu pas Metoda minimului pe tabel
Suport de curs Management n construcii II Sem.2, 2015/2016

16 | P a g e C u r s 1 2 + 1 3

6.3 Dimensionarea sistemului de transport prin metoda clasic

Dimensionarea sistemului de transport reprezint determinarea numrului
mijloacelor de
trasport folosite n cadrul unui sistem de repartitie a resurselor material, in
cazul nostru, de la

punctele de aprovizionare la punctele de consum. Datele de intrare

principale pentru
dimensionarea sistemului de transport prin metoda clasica sunt:
cantitatea necesar a fi transportat, notat cu Qtr,
distana de transport Dtr.
Aceste date sunt caracteristice fiecrei relaii de transport n parte, ceea ce
determin
implicit un numr diferit de mijloace de transport pentru fiecare relatie de
transport in parte.
Numrul de mijloace de transport ntr se determin cu urmtoarea relaie:
___ =
___
___ ___ __ __ __
unde:
- ntr reprezint numarul de mijloace de transport necesar;
- Qtr reprezint cantitatea necesar a fi transportat [tone]; [kg];
- Ttr reprezint perioada de transport (perioada in care se realizeaza
aprovizionarea) [zile]
- ncs reprezint numrul de curse pe schimb;
- ns reprezint numrul de schimburi dintr-o zi de transport i se poate
considera ca un
schimb este de 8/10/12 ore;
- qb reprezint capacitatea unui transport pentru materialul curent [tone];
- Kc reprezint coeficientul de corectare a capacitatii mijlocului de transport
[0.75-0.99].
Determinarea numarului de curse pe schimb:
___ =
__ __
__
unde:
- ncs reprezint numrul de curse pe schimb;
- ts reprezint durata unui schimb [ore];
- tn reprezint timpul total neproductiv [ore]; [min];
- diferena ts-tn reprezint timpul total productiv [ore];
- tc reprezint timpul necesar unei curse [min].
Timpul necesar unei curse se determin ca suma a mai multor timpi dup
cum urmeaza:
__ = __ + ___ + __ + ___ + _
unde:
- tc reprezint timpul necesar unei curse [min]; [ore];
- ti reprezint timpul de ncarcare [min];
- tdi reprezint timpul de mers n plin (timpul de mers cu ncrctura) [min];
- td reprezint timpul de descrcare [min];
- tdg reprezint timpul de mers n gol [min];
- tm reprezint timpul de manevr [min];
Suport de curs Management n construcii II Sem.2, 2015/2016

17 | P a g e C u r s 1 2 + 1 3

Determinarea timpului de incarcare:

__ =
__ __ !"
#$_
unde:
- ti reprezint timpul de ncrcare [min];
- qb reprezint capacitatea benei ce transport materialul [tone]
- Kc reprezint coeficientul de corectare a capacitii mijlocului de transport
- Pei reprezint Productivitatea medie a utilajelor de ncrcare [tone/ora].
Timpul de deplasare se calculeaza in functie de informatiile detinute. Poate fi
calculcat si
ca o medie a timpului de deplasare n plin i a timpului de deplasare n gol
prin medierea vitezelor
caracteristice de deplasare n cele dou situaii, daca se cunoaste viteza
medie de deplasare (cu
incarcatura si fara incarcatura):
____%_&' = ___ + ___ =
( )__ !"
*
unde:
- td total reprezint timpul total mediat ntre timpul de mers n plin i timpul de
mers n gol
[min]; [ore].
- tdi reprezint timpul de mers n plin [min];
- tdg reprezint timpul de mers n gol [min];
- Dtr reprezint distana parcurs de mijloacele de transport ntre punctul de
aprovizionare
Ai i punctul de consum Cj [km].
- vm reprezint viteza medie caracteristic a mijloacelor de transport [km/h].
Calculul numrului mijloacelor de transport se va realiza individual pentru
fiecare relaie
de transport din cadrul unui sistem de transport. Pentru evidentierea
relatiilor de transport, se
poate reprezenta grafic sistemul de transport prin intermediul metodei pas
cu pas.
Exemplu de calcul:
Se considera urmatoarea situatie propusa:
- Qtr = 215370 tone
- Dtr = 7.9 km
- Ttr = 214 zile
- qb = 16 tone
- Kc = 0.95
- Pei = 160 tone/ora.
- vm = 35 km/ora
- ts durata unui schimb in care se executa transportul = 8 ore

- td timpul de descarcare = 5 min.

- tm reprezint timpul de manevr = 5 min.
- tn reprezint timpul total neproductiv = 30 min
1. Trebuie determinat timpul unei curse.
__ = __ + ___ + __ + ___ + _

Suport de curs Management n construcii II Sem.2, 2015/2016

18 | P a g e C u r s 1 2 + 1 3

Pentru aceasta, trebuie calculate duratele componente ale transportului

curent.
a) Timpul de ncrcare este acelai pentru toate mijloacele de transport
indiferent de
relatia de transport, daca este folosit acelasi tip de utilaj la incarcare si
aceeasi capacitate ce
trebuie incarcata.
__ =
+,-./0
123

4/0.67/0
4/0

= 5.7_:_
b) Timpul de deplasare (cu si fara incarcatura)
_;_<=<>? = _;_ + _;@ =
A_BC/0
DE

AF.6/0
G7

= 27.09_:_
c) Timpul unei curse va fi:
_J = __ + _; + _;_<=<>? + _K = 5.7 + 5 + 27.09 + 5 = 42.79_:_
Acest timp al unei curse il vom rotunji superior la minut: _J = 43_:_
2. Numarul de curse pentru un schimb
_JM =
_M _N
_J
=
8 60 30
43
= 10.47_R_STU
Acest numar de curse il vom rotunji superior la numar intreg de curse: _JM =
11_R_STU
3. Numarul de mijloace de transport necesare:
_<V =
_<V
W<V _JM _M XY ZJ
=
215.370

214 11 1 16 0.95
= 6.02_[_R.
Acest numar de curse il vom rotunji superior daca depaseste sfertul, si
respectiv inferior, daca se
afla sub un sfert _ _<V = 6_[_R.
Deci pentru problema data avem nevoie de 6 mijloace de transport.