II.

STRUCTURA PIETREI DE CIMENT SI A BETONULUI

Principalii componenti mineralogici ai cimentului tip Portland sunt:
3CaOSiO2 C3S (silicat tricalcic alit)
2CaOSiO2 C2S (silicat bicalcic belit)
3CaOAl2O3 C3A (aluminat tricalcic celit II)
4CaOAl2O3Fe2O3 C4AF (feroaluminat tetracalcic celit
I)
Cimentul reactioneaz cu apa (exotermic) formnd pasta de ciment
care apoi se transform n piatr de ciment. ntrirea este precedat
de priz adic de pierderea plasticittii pastei, procesul de ntrire
reprezentnd un fenomen fizico chimic complex.
Au loc dou fenomene:
HIDROLIZA descompunerea unor minerale si combinarea
produselor noi formate cu apa,
HIDRATAREA transformarea n hidrati a altor minerale fr
descompunerea lor.
curs 2

Rezult c prin hidratarea cimentului ia nastere un

amestec de hidrogeluri si concretiuni cristaline. Peliculele
de geluri sunt dense si ecraneaz nucleele de ciment
ngreunnd hidratarea acestora. Totusi, acestea din urm
absorb o cantitate de ap din aceste pelicule si procesul
continu spre interior.
Granulele de ciment cu:
d = 7 10 se hidrateaz complet n 30 zile,
d = 15 25 se hidrateaz complet ntr-un an,
d > 30 nu se hidrateaz complet niciodat.

Prin pierderea apei, n timp gelurile si mresc

vscozitatea, mbtrnesc si cristalizeaz consolidnd
reteaua initial de cristali. Rezultatul final este piatra de
ciment alctuit din nuclee nehidratate de ciment nvelite n
hidrogeluri care sunt ntreptrunse de o retea cristalin. Tot
acest sistem contine pori, canale capilare, microfisuri si
fisuri deschise de diferite dimensiuni pline cu ap, vapori de
ap si gaze.
curs 2

Pentru hidratarea complet un ciment are nevoie de o

cantitate de ap de 23 25% din greutatea sa. Restul cantittii
de ap este pentru lucrabilitatea amestecului, dar prin evaporarea
ei betonul devine poros, se reduce compactitatea si implicit si
rezistentele mecanice.

Propriettile produsilor de hidratare

C3S (alit) prezint rezistentele mecanice finale cele mai mari.
Rezistenta pietrei de ciment creste odat cu continutul de alit.
Prezint o degajare mare de cldur, dar nu este rezistent la
actiuni chimice agresive datorit lui Ca(OH)2 pe care-l elibereaz;
C2S (belit) are rezistente initiale mici si hidratare lent, dar
rezistente finale relativ ridicate. Se caracterizeaz printr-o
degajare redus de cldur. Se comport bine la tratament
termic si la actiuni chimice agresive.
C3A (celit II) reactioneaz violent cu apa, asigur rezistente initiale
mari dar care n timp scad si ajung la zero. Degajarea mare de
cldur si rezistenta redus la actiunea apelor agresive (sulfatice
sau acide) este o caracteristic a acestui component. Se
comport nesatisfctor la tratament termic.
curs 2

C4AF (celit I) are rezistente finale si initiale mari cu oarecare

degajare de cldur. Rezistent la actiunea apelor si mediilor
agresive. Compenseaz unele deficiente ale lui C3A. Se comport
bine la tratament termic.
Procesul de ntrire al pietrei de ciment este influentat esential de
temperatur, ridicarea acesteia accelernd procesul de ntrire.
Dac nghetul survine imediat dup punerea n oper a
amestecului la un dezghet ulterior reactiile continu normal, iar
rezistentele finale rezult chiar mai mari dect cele ale unui beton
ntrit normal. Dac nghetul survine dup un nceput de ntrire
(3 36 ore) prin efectul mecanic de dilatare al apei libere care
ngheat (si mreste volumul cu aproape 10 %) structura
proaspt format se deterioreaz si elementul poate fi compromis
total.

STRUCTURA BETONULUI
Cuprinde faza solid, lichid si gazoas (vapori de ap si aer).
Ultimele dou faze sunt continute n defectele de structur ale
betonului care pot fi:
curs 2

CAVERNE (1 50 cm) care comunic ntre ele si pot compromite

rezistenta elementului din beton. Sunt cauzate de compozitia sau
prelucrarea defectuoas a betonului, dar pot fi usor eliminate;
PORI DE AER (
= 0,1 5 mm), de obicei sunt nchisi,
proveniti din includerea aerului n timpul amestecrii betonului;
PORI CAPILARI (1 50 ), de obicei deschisi, ai cror origine este
existenta apei libere n beton;
PORI SUB AGREGATE nchisi sau n legtur cu porii capilari, de
0,01 0,1 mm proveniti din sedimentarea componentilor
betonului, dup punerea n oper, cnd betonul proaspt ntr n
repaus;
PORI MICROCAPILARI (5 20 m ) nchisi sau n legtur cu
porii capilari, datorit absorbtiei interioare a apei din geluri;
MICROFISURI SI FISURI deschise produse de variatiile de
temperatur, contractie, reactii chimice sau de actiunea
sarcinilor exterioare
curs 2

PROPRIETTILE FIZICE ALE BETONULUI NTRIT

COMPACTITATEA reprezint cea mai important caracteristic
fizic a unui beton ntrit, deoarece de aceasta sunt legate
principalele sale proprietti:
rezistente mecanice, permeabilitate, gelivitate, rezistent la
actiuni chimice, conductibilitate termic, etc
Reprezint raportul dintre densitatea specific aparent si
densitatea specific a betonului, respectiv raportul dintre
volumul ocupat de faza solid a materialului si volumul su
total (inclusiv porii si gelurile).

Permeabilitatea
Gelivitatea
Dilatarea termic
Conductibilitatea termic
curs 2

III. DEFORMATIILE BETONULUI

III. 1 Deformatiile de volum ale betonului. Contractia si umflarea
Procesul de ntrire al betonului, este nsotit de o variatie
spontan de volum, sensul acestei deformatii depinznd n mod
esential de starea de umiditate a mediului ambiant.
Astfel, cnd ntrirea se produce n aer srac n umiditate
rezult o micsorare a volumului (contractie), iar n ap sau n
atmosfer cu umiditate ridicat se produce o mrire de volum
(umflare).
Contractia si umflarea cresc n timp, mai repede la
nceput apoi din ce n ce mai ncet, iar dup 3 5 ani
fenomenele manifest o tendint de amortizare. ntotdeauna
c > u. Cresterea n timp a deformatiilor poate fi exprimat
printr-o functie logaritmic sau exponential. La variatii de
umiditate ale mediului ambiant contractia este partial
reversibil.
curs 2

Din acest grafic care

este dedus
experimental, se
observ c att
pentru umflare, dar
mai ales pentru
contractie armtura
frneaz cele dou
deformatii.

PRINCIPALII FACTORI CARE INFLUENTEAZ

CONTRACTIA:
CIMENTUL prin: dozaj, compozitie mineralogic si finete de
mcinare. Betoanele au contractii mai mici n comparatie
mortarele deoarece prezenta agregatelor mpiedic contractia;
curs 2

RAPORTUL A/C cnd este ridicat creste si volumul porilor

AGREGATELE prin modulul de elasticitate E, granulozitate,
natura suprafetei
MODUL DE PUNERE N OPER (dac elementele se vibreaz
corespunztor se obtine o compactitate mare si implicit un volum
de goluri mai mic, deci o contractie redus)
DIMENSIUNILE
SECTIUNII
ELEMENTULUI
DIN
BETON.
Contractia este mai mare n elementele cu sectiune transversal
mic. Contractia creste pe msur ce raportul dintre volumul
elementului si suprafata sa liber este mai mic. Contractia este
mai pronuntat la suprafata elementelor, motiv pentru care
apar noi tensiuni: compresiune n miez si ntindere n straturile
superficiale care pot fisura datorit evaporrii rapide a apei.
Pericolul este mai mare n faza initial cnd rezistenta la
ntindere (Rt) a betonului este foarte mic. Umiditatea este
determinant motiv pentru care udarea elementelor dup
turnare este esential, mai ales la plci, care au suprafat mare
de evaporare
curs 2

III. 2 Deformatii produse de cresterea temperaturii

III. 3 Deformatii produse de actiunea ncrcrilor

Deformatii produse de
ncrcri de scurt
durat

Deformatii produse de
ncrcri de lung
durat

Deformatii produse
de ncrcri
repetate

De la cele mai mici ncrcri betonul prezint deformatii de natur

elastic si vscos plastic, iar pentru valori mari ale ncrcrilor si
deformatii de natur plastic.

Deformatiile betonului sub ncrcri de scurt durat

Comportarea betonului sub ncrcri de scurt durat (sub o or)
se poate exprima prin curba sa caracteristic care este
reprezentarea grafic a functiei .
curs 2

De la cele mai mici ncrcri apar deformatii elastice si plastice,

iar curba se abate de la linia dreapt din ce n ce mai mult odat cu
cresterea lui .
Gradul de curbur depinde de clasa betonului (compozitie si
vrst), de mrimea, durata si caracterul de actiune al ncrcrii,
precum si de timpul de actiune al acesteia.

curs 2

La compresiune
punctului maxim de pe
curb i corespunde n
ordonat Rc, iar n
abscis deformatia
specific limit la
compresiune bc.
Sfrsitul ramurei
descendente reprezint
distrugerea complet a
probei la o tensiune b
< Rc, iar n abscis i
corespunde deformatia
ultim bu

Se observ c de la cele mai mici valori ale ncrcrilor apar

deformatii elastice si plastice.
Se poate aprecia c pn la limita de microfisurare (R0) p << e si
betonul se comport practic ca un material elastic care ascult de
legea lui Hooke, iar curba caracteristic se poate considera o
dreapt.
Tangenta n originea curbei defineste comportarea elastic a
materialului, diferenta dintre dreapt si curb fiind tocmai
deformatia plastic care creste odat cu ncrcarea.

Deformatiile betonului sub ncrcri repetate

La ncrcri repetate propriettile de deformare ale
betonului se modific. S analizm comportarea betonului
sub un singur ciclu de ncrcare descrcare.

curs 2

La sfrsitul ncrcrii b se compune

din defomatia elastic e si din p, care
este o deformatie plastic. La
descrcare se produce o revenire
elastic instantanee (e) si apoi
pstrnd proba descrcat n timp, o
revenire elastic ntrziat (e). n
final rmne o deformatie remanent
notat p. Se constat c:

e > e si p <
p

Dup mai multe cicluri de ncrcare descrcare comportarea

betonului este esential influentat de mrimea tensiunii maxime
b pn
la care se face ncrcarea.
curs 2

curs 2

Dac b
R0 cu fiecare ciclu de ncrcare descrcare deformatia
remanent de descrcare ( p) se reduce, iar curnd betonul ajunge
s se comporte ca un material elastic, curba caracteristic
transformndu-se ntr-o dreapt. Are loc un fenomen de ecruisare si
proba poate suporta practic un numr de cicluri de ncrcare
descrcare nelimitat fr ca ea s se rup.
Dac b
R0 dup un numr relativ mic de cicluri linia dreapt se
curbeaz din nou, dar n sens invers, deformatiile remanente cresc
cu fiecare ciclu, iar betonul se rupe prin oboseal dinamic la
tensiuni mai mici dect cele de rupere static. Rezistenta la
oboseal reprezint valoarea maxim a tensiunii la care se poate
ncrca si descrca un element de un numr infinit de ori fr ca
acesta s cedeze. Aceasta se calculeaz cu relatia:

curs 2