25.05.

2016

(Peurmeleleuluinostru)

/NADUSITA

(Peurmele
leuluinostru)

,25.05.2016,20:33

||

[21]
Peurmeleleuluinostru
VictorAxenciuc

Romanatcusemiluna

Pe teritoriul tarii noastre,

primele semne monetare ca
bani de metal, de bronz si
argint au fost batute cu
peste 2 500 ani n urma. Ele
sunt semnalate de arheologi
la Histria, Callatis, Tomis,
coloniigrecestidinDobrogea,
sub numele de drahme.
Cntarind peste 8 gr argint,
ele
reprezinta
geneza
primului sistem monetar
autohton
pe
teritoriul
Romniei.

Au intrat apoi n utilizare, n

circulatie,
pe
masura
dezvoltarii
economiei
de
marfuri,
a
comertului,
ndeosebi
cu
popoarele
straine,
numeroase
alte
monede locale sau aduse din
altetari.Cutimpul,monedele
principale erau batute din
argint si din aur, iar cele
marunte, divizionare, din
bronz,arama,fieretc.
Dupa
nfiintarea
statelor
romnesti, domnitorii nostri
bat numeroase tipuri de
monede proprii din argint si
din aur, ct si din metale
comune, dupa modelele n
circulatie din epoca sau
ncheiat chiar unele "tratate"
de "unificare monetara", de
pilda cu Polonia sau cu
Ungaria,
prin
care
se
convenea sa se bata monede
dupa aceleasi forme de
marime si valoare pentru a
putea fi recunoscute de
populatiile tarilor respective,
n
vederea
usurarii
si
stimulariicomertului.
Caderea Tarilor Romne sub
dominatie otomana, care a
afectat prin tributuri si
numeroase
alte
obligatii
economia lor, a dus la
ncetarea baterii de moneda
autohtona,
piata
fiind
inundata de piese monetare
turcesti si altele straine. Din
aceasta mprejurare avea sa
se nasca nsusi numele
http://nadusita.ucoz.ru/publ/1104

[0]

[]
:129

:1
:1
:0

1/7

25.05.2016

(Peurmeleleuluinostru)

viitoarei monede romnesti

leul.
In secolele XVIXVII, puterile
comerciale
ale
Europei
intensifica
comertul
cu
Imperiul otoman astfel se
revarsa pe piata Turciei si a
tarilor de sub dominatia ei,
deci si a Tarilor Romne, o
marecantitatedemonedadin
Tarile de Jos mai frecvent
apare n circulatie talerul
olandez, moneda mare de
argint de peste 27 grame,
careaveapeofataefigiaunui
leu ridicat n doua picioare
de aceea se si numea
Loventhaler, talerulleu. In
Tarile Romne, el a dominat
circulatiamonetara,alaturide
asprul
turcesc,
fiind
cunoscut sub denumirea
simpladeleu.
Desi a circulat doar un secol,
dupa ce a disparut fiind
nlocuitdealtemonede,leula
ramas n constiinta populatiei
romnesti si n practica
utilizarii ca moneda de calcul
si de masurare a valorii
marfurilor si altor monede
pna n a doua jumatate a
secolului XIX, cnd se va
confectiona moneda nationala
aRomniei.

O alta denumire monetara,

aceea generica de bani, tot
istoriaaconsacratositotdin
acele vremuri. Pe lnga taleri
si aspri turcesti, n secolele
XVIXVII circulau si dinari
unguresti, care se mai
numeau si bani, avnd
jumatate
din
valoarea
asprului. Mai trziu, valoarea
asprului si dinaruluiban
devine egala, iar populatia i
numeste pe ambii, simplu,
bani. Unele documente ale
vremii mentioneaza vnzari
de bunuri pe aspribani, iar
altele vorbesc doar de sume
de bani. Astfel expresia
romneasca
generala
a
valorilor
monetare,
a
preturilor n bani, vine de
acumtreipatrusecole.

uCoz
FAQ
uCoz

25.05.2016

USD 19,9544
EUR 22,3131
RUB

0,2982

RON

4,9473

Unirea Moldovei si Munteniei

n anul 1859 si formarea
ulterior a statului modern
romn a avut ca un obiectiv
fundamental modernizarea si
dezvoltarea economicosociala
a
Romniei,
desfasurate
printro serie de reforme, n
care au fost nlocuite vechile
sistemeeconomicecusisteme
noi
moderne,
adecvate
progresului
societatii
romnesti. Astfel, au fost
reformele agrare, reforma
http://nadusita.ucoz.ru/publ/1104

2/7

25.05.2016

(Peurmeleleuluinostru)

sistemului de credit, reforma

sistemuluimonetar.

In domeniul monetar domnea

anarhia
si
specula
de
monede,
mpiedicnd
desfasurarea
normala
a
productiei, a comertului. Nu
exista o moneda nationala
leuleradoarunitatedecalcul
imaginara
pe
piata
romneasca, dupa G. Zane,
circulau peste 80 de monede
straine, cu variate valori si
cursuri, crend foarte mari
dificultati n calcul, Zarafii,
pretuitorii de bani, un fel de
birouri de schimb de azi,
erau la mare cinste, ei
cunoscnd valorile diferitelor
monede
si
stabilind
raporturile dintre ele. Leul
romnesc era mpartit n
40 parale si o para n 3
bani, iar rolul subdiviziunilor
l jucau unele monede
turcesticuvaloareapropiata.

Una din sarcinile urgente ale

noului stat romnesc era sa
adopte un sistem monetar
national. Al. I. Cuza studiaza
unele proiecte pentru a pune
ordine n circulatia monetara
se propunea ca moneda
nationala sa fie confectionata
dupa
sistemul
monetar
francez
si
sa
poarte
denumireaderomanatpentru
a marca noua etapa a
emanciparii tarii sau batut
chiar prototipurile din argint
siauraleromanatului.
Introducerea
monedei
romnesti pe piata era
dependenta de doua conditii:
acordul Portii Otomane si
disponibilitatea unei cantitati
de metal pretios, aur sau
argint, din care sa se
confectioneze
monedele.
Problema consta n realizarea
celor doua conditii pna la
urma,
dupa
diligente
insistente, Poarta accepta ca
Romnia sa bata moneda
proprie, dar cere ca aceasta
sa poarte efigia semilunii,
semnul
dependentei
de
Imperiul otoman, ceea ce
guvernul, care aspira la
independenta,
nu
putea
accepta. A doua conditie, o
cantitate de metal pretios la
dispozitia Ministerului de
Finante pentru emisiunile de
moneda, nu era realizabila,
cnd tara trecea printro
mare si prelungita criza
financiara.

Cu toate aceste mprejurari,

n anul 1867 se promulga
legea noului sistem monetar
http://nadusita.ucoz.ru/publ/1104

3/7

25.05.2016

(Peurmeleleuluinostru)

prin care sa hotart tipul de

moneda nationala ea se
numea leu, avea 100 de
bani, se baza pe bimetalism,
respectiv pe monede din
argint si aur valoarea leului,
etalonul lui, era reprezentata
de5gramedeargintcutitlul
de850/1000sauaur,0,3226
g cu titlul de 900/1000.
Legea
prevedea
baterea
monedelordinaurde5,10si
20 lei si din argint de 50
bani, de 1 leu si 2 lei ca
moneda marunta erau 1 ban,
2, 5 si 10 bani din arama.
Astfel, noul leu romnesc
avea o valoare mare: 1 kg de
aur reprezentnd 3 100 lei
iar1kgdeargint200lei.
Cea mai prost platita
muncataranului
Forma,
greutatea
si
dimensiunile monedelor de
argint si aur romnesti erau
identice cu cele ale tarilor
occidentale
ale
Uniunii
monetare latine, formata n
1865 ca urmare, dupa
cantitatea de metal, leul era
egal ca valoare cu francul
francez, francul elvetian,
francul belgian, lira italiana
etc.
Legea a rezolvat temporar si
cele doua conditii ale baterii
monedei: a prevazut ca pna
la emisiunea de moneda
nationala, se declara legala
circulatia n Romnia a
monedelor Uniunii latine,
respectiv a francilor francezi,
elvetieni, belgieni etc. prin
aceasta se asigura piata
interna cu necesarul de
moneda, adusa din exportul
de marfuri, si ramnea fara
obiect cererea Portii de a se
bate pe moneda nationala
semnulsemilunii.
Moneda noua sa emis mai
trziu,
dupa
obtinerea
independentei,
de
catre
Banca Nationala a Romniei
creata n 1880. Aceasta a
tiparit si bancnota de 20 lei,
100 lei si 1 000 lei, cu
acoperire n aurul din
depozitul bancii, ea avea
asigurata
convertibilitatea
libera. Monedele straine au
devenit valute cu regim
special. B.N.R. detinea astfel
monopolul emisiunii monetare
delastat,stabileasicontrola
circulatiamonetaraatarii.

Prin noul sistem monetar,

Romnia era conectata la
sistemele moderne europene
si pna la primul razboi
http://nadusita.ucoz.ru/publ/1104

4/7

25.05.2016

(Peurmeleleuluinostru)

mondial din 1916 a avut una

din cele mai puternice
monede ale continentului. Ca
si francul francez si francul
elvetian, leul romnesc se
raportaastfel:1dolar=5,18
lei, 1 marca germana = 1,24
lei,1lirasterlina=25,25lei,
toate aceste raporturi bazate
pe
echivalenta
metalului
pretiospecarelcontineau.
In perioada de patru decenii
pna la 1914, acest tip de
moneda a fost cea mai
puternica si a avut cea mai
mare stabilitate din toata
istoria economica a tarii si
probabildintoatevremurile.
Interesant de stiut care era
puterea de cumparare a
monedei nationale si n ce
raport se afla cu veniturile
populatiei.Inacestscop,vom
prezenta un grup de preturi
nlei,n1877,1900si1912,
preturi medii de detaliu pe
kg,pepiataCapitalei.
Astfel, pinea a evoluat de la
0,24 lei (1877) la 0,23
(1900) si 0,26 (1912),
zaharul, de la 1,25 la 1,13,
respectiv 0,95 orezul a
scazut de la 0,65 la 0,50,
urcnd usor la 0,56 brnza
de oi, de la 0,60, la 1,05,
respectiv 1,48 carnea de
porc a pornit de la 0,55, la
0,80, apoi 1,34 un litru de
vinaurcatdela0,47la0,67,
respectiv0,90tutunul,dela
12,15 a scazut la 10,
revenindla12,50.

In 35 de ani, preturile la
unele produse au crescut de
douatrei ori, la altele sau
mentinut la acelasi nivel
moneda nu a cunoscut
inflatie.
Careeraunaceastaperioada
veniturile medii ale unor
categorii
de
salariati,
reproduse
dupa
datele
bugetelor de stat? In 1900,
ca salariu lunar un ministru
primea 2 500 lei un colonel,
800 lei un capitan, 330 lei
un nvatator la sat, 90 lei la
oras, 225 lei un profesor de
liceu cu gradatie, dupa
materia predata, ntre 950
420 lei. Se poate calcula, pe
baza preturilor, ce cantitati
din
bunurile
mentionate
puteau sa cumpere cu
salariile
lunare
diferitele
categorii de functionari cel
mai prost se platea munca
taraneasca, cu 0,801,20 lei
pezisau2030leipeluna.
http://nadusita.ucoz.ru/publ/1104

5/7

25.05.2016

(Peurmeleleuluinostru)

Cuanii19141916sencheie
cea mai glorioasa epoca a
monedei romnesti, careia ia
pus
capat
declansarea
primului
razboi
mondial
deschiznduse
alta
de
inflatie si instabilitate, de
periferizare a leului n
sistemele
monetare
continentale.
O posibila definitie a
secoluluiXX.
Secolul XX este secolul
dezvoltarii
tehnicii
si
informatiei, ce au, evident, o
incidenta
destul
de
importanta asupra formarii
mentalitatii oamenilor, asupra
orientarii
lor
politice.
Rezultatele
cercetarilor
istoricenusuntnmasurasa
raspunda eficient la faptul ca
lumea nu adopta o orientare
exclusivtehnica.

Totodata, este un secol

marcatdedouamarirazboaie
mondiale, foarte violente si
condamnabile, un secol care
a asistat la efortul pentru
ameliorarea
situatiei
oamenilor traind n regimuri
ce nu au dat, finalmente,
rezultate pozitive, raportat la
sperantelelor.

Acest sfrsit de secol si

nceput
de
nou
secol
debuteaza
printro
mondializare nu numai la
nivel economic. Informatia si
mijloacele
tehnice
ale
informatiei
ncearca
sa
modeleze oamenii n sensul
abolirii unor valori nca reale,
dupa opinia mea, ce pot fi
foarte utile, ca spiritul de
solidaritate. Faptul ca exista
tari nu nseamna ca trebuie
sa existe si o lupta a unora
contra
altora.
Dar
si
diferentele sunt evidente.
Diversitatile
"mbogatesc"
problemele si oamenii si
atunci,cuadevarat,nupotsa
va spun care va fi evolutia
omenirii.Estefoartencurcata
sifoartegreudecreionat.
In sfrsit, cred ca, n ultima
instanta, fiecare dintre noi
arencauncuvntdespus,o
responsabilitate, daca vreti,
pentru a forma, a orienta
viitorul ntrun sens uman,
pentru ca dezvoltarea tehnica
sa fie utilizata n folosul
oamenilor.

A
consemnat
Florentina
Dolghi

http://nadusita.ucoz.ru/publ/1104

6/7

25.05.2016

(Peurmeleleuluinostru)

:
|:v_cujba
(23.12.2008)
:2419|
:5.0/1

:0

CopyrightMyCorp2016
uCoz

http://nadusita.ucoz.ru/publ/1104

7/7