Copiilor nostri, Elliott, Henry, Lucy $1 Sylvi ‘The Big Book of RecIpes for Babies, Toddlers & Children Bridget Wardley and Judy Moore First published fn the United Kingdom and freland jn 2001 by Dunean Baird Publishers Ltd Copyright © Duncan Baird Publisher 2004 ‘Test copyright © Bridget Wardley and Judy Moore 2008 Photography copytight © Duncan Baled Publishers 2004 Printed by Imsgo, Chins Eigia in Himba rom Cartea rejetelar pentru bebelusi si copii Bridget Wardley, Judy Moore Copyright © 2008 Edltura ALL ‘Toate dropturle rezervate Bditueil ALL, icin parte din acest volum nu poate fi copiatS rd permisiunea scrisd a Edituri ALL. Drepturile de distribuje in strainatate aparyin fn exclusivitate editurt Descrierea CIP a Biblia Najionale a Ronnie WARDLEY, BRIDGET Carte refetelor pentru bebelug sf copii: 363 de feluri rapide, ugoare sh snstoase / Beidget ‘Wardley, Judy Moore; erad.: Simona Rosett. — Bucusept : Hdltwea ALL, 2008 Index: ISBN 978-973-571-819-0, 1. More, Judy 1, Rosetti, Simona (tead.} 541 553-0533 Editura ALL. BA. Constructorilor ar. DA, sector 6, cod 060512, Bucuresti ‘Tel: 402,26.00 Departamentul difuzare Comenzl I comenaiallra Traducere: Simona Rosett Redactor: lena Colas All rights reserved. No part of this publica say be reproduced, stored in or introduce a retrieval system, or transmttted in any form ‘or by any means (electronic, mechanleal, photo- ‘copying, recording or otheewise), without the peor permission of both the copyright owners and the publisher of this book.Cuprins Introducere Cum sé folosim cartea Partea inti IOTIUNI DE BAZA Alimentatie sanatoasa Combinarea alimentelor Nutrientii esentiali De la lapte la mesele familiei: sa invatam bebelugul cum s& manance Cum s& facem fata problemelor alimentare Cum s& facem fata alergiilor si intolerantelor alimentare Cumpéaraturi rationale Partea a doua: INTARCATUL $I PRIMELE ALIMENTE. Introducerea treptata a primelor alimente S8 mergem mai departe Feluri de mancare cu bucdtele de alimente moi si primele ,,finger foods” (alimente ce pot fi consumate cu mana) Piureuri, pape gi ,finger foods” Partea a treia: PERIOADA CUPRINSA INTRE 1-2 ANI Deprinderea de a manca singur Partea a patra: PERIOADA CUPRINSA INTRE 3-6 ANI Micul dejun Pranzul Cina Completarea meselor cu diverse garnituri Supe Budinci Bauturi Gustari Méncare pentru petreceri Gatitul impreun’ cu copilul Partea a cincea: ELABORAREA MENIURILOR Cum s8 planificm meniurile copilului Gustari hranitoare Alimente indispensabile tn bucdtarie Siguranta alimentelor $i igiena Ghidul informatiilor utile index Mukumiri a 10 12 14 19 24 26 28 30 32 38 52 60 62 76 78 88 110 134 150 158 172 178 190 198 207 208 217 218 219 220 221 224INTRODUCERE O alegere corecta a alimentelor pentru copilul foarte mic va ajuta la cresterea si dezvoltarea lui. Oferindu-io rani delicioasa si totodata nutritiva, in timp ce el este dornic si va urmeze exemplul, fi veti insufla un model de alimentatie sinitoasa pentru tot restul viefii. Folosindu-ne de experienga noastra de dieteticieni si mame in acelasi timp, am scris aceastd carte pentru a vA ajuta si v4 bucurati de momentul hrénirii copilului vostru asa cum ne-am bucurat si noi, Mesele in familie sunt importante, iar retetele pe care le-am ales sunt rapide, usoare si folosesc ingrediente nutritive care, in combinatie cu alte alimente, vor oferi copiilor vostri o imunitate ridicata, respectiv © diet care ajuta cresterea. Deoarece multi paringi sunt descurajati de etapele diferite ale hranirii sugarilor si copiilor mici, vom da recomandari clare, ince- pind cu perioada intarcarii si cea care ii urmeazi, oferind refete si planificari ale meniurilor pentru a va ajuta si asigurati toti nutrientit de care are nevoie copilul vostru, in cantitatile corecte. Un stil de viata incdreat va las prea puifin timp pentru gatit, aga ci am conceput refete care folosesc o gama larga de metode de preparare — de la 0 rapida prajeala in tigaie, la coptul in caserole. Am inclus unele reyete pentru manedruri care pot fi pregitite in avans si apoi congelate, cat si unele care nu implic3 decat combinarea unor alimente diferite peo farfurie, in niste proportii corecte. Méncatul santos nu inseamna si- privati pe copil de mancarurile sale favorite. Folosind ingrediente de calitate puteti face burgeri, nuggets, pizza, cartofi prajiti si kebab care vor fi mult mai hrénitoare decat varietitile aflate in comery, care de obicei contin aditivi, exces de sare, zahacuri si grasimi. Cercetirile au aratat ci majoritatea copii- lor din ziua de astizi minanc3 mult prea mult zahar, grasime gi sare — in special sub forma unor gustari procesate — avand drept rezultat copii supraponderali, Incurajandu-va copiii si fie activi si, mai presus de toate, dezvoltand modele sinatoase de mancat, inca de la o varsta foarte frageda, vefi putea preintampina problemele de suprapondera- bilitate la copil. Aproape tosi paringii — lucru de inteles de altfel — igi fac probleme cand copilul isi pierde pofta de mancare. Dar mai tofi copii se satura de mancare din cind in cand. Tineyi minte ci un copil nu trebuie si manance la fel de bine la toate mesele sau in fiecare zi. Atita timp cat consumi o cantitate echilibrata de alimente intr-o perioada de o sapt&mané, el isi va obtine toate substanjele nutritive de care are nevoie. in cele din urma, am dori si va impartasim cele trei reguli de aur pentru o alimentatie fericita si sandtoasa: * Mancafi impreund cu familia cat de des posibil. + Aratati copilului ci si dumneavoastré va place si mancafi mancarea pe care i-o oferii lui. + Laudati-l pe copil cand manancé bine gi nu lasati si se vada cd suntefi ingrijorat sau suparat cind nu mandnca.CUM SA FOLOSIM CARTEA in Partea I vi vom oferi toate informatiile de care aveti nevoie pentru a intocmi o diet sSnatoasi pentru copil. Veti afla tot ceea ce este nece- sar privind nutrientii esentiali si combinarea alimentelor, cat si strate- giile pentru prevenirea problemelor legate de alimentafie, respectiv sfaturi privind rezolvarea lor in caz ci apar. De asemenea, veti afla cum si faceti cumparaturi in mod inteligent, cum si va informafi asupra alimentelor pe care le putefi alege pentru familia voastra si cum si vi hrnigi copiii care au probleme cu alergiile alimentare. in urmatoarele doua parti vi vom conduce prin diversele etape in care copilul vostru invafa si manance, din momentul in care incepe si mindnce hrana solid, pind la varsta de doi ani cind poate manca singur, In Partea a IV-a se gasesc retetele pentru copiii in varstd de 3-6 ani, axate pe mesele familiei — mic dejun, prinz, cind - dar gi retete de gustari si bauturi, Totodata, va oferim idei pentru meniuri servite Ja petreceri sau rejete ce pot fi realizate impreuna cu copilul, Planificarea meniurilor le veti gasi in Partea a V-a; ele va vor ajuta Ja organizarea unor meniuri sinatoase; de asemenea, va oferim infor- mati privind aprovizionarea bucatariei cu cele necesare si igiena alimentara. Am niscocit o serie de simboluri care insojesc fiecare reyeta si care va indicd, la o prima privire, daca rejeta este recomandata vegetarieni- Jor, daci nu contine gluten, grau sau produse lactate, ori daca este © bund sursa de fier, calciu sau grisimi omega-3. Cheia simbolurilor folosite in retete @ Recomandata vegetarienilor Aceasta refetd nu confine carne sau peste (desi uneori acestea vor fi oferite ca un supliment optional). ® Fara gluten Aceasta rejet’i nu confine gluten. (Q Fara grau Aceastd refeti nu confine grau dar poate confine gluten (este foarte important si verificagi orice ingredient gata preparat, pe care il includefi intr-una dintre refete, daca este fard gluten sau fara grau). (© Far lactoza Aceasti refetd nu confine lapte sau produse derivate din lapte, cum ar fi brénza, iaurtul, untul sau smantana. O Contine ou Ouale reprezinti unul dintre ingredientele reyetei. © Contine aiune Alunele reprezinti unul dintre ingredientele rejetei (daca avegi un copil alergic la alune, este foarte important si verifi- cafi ca ingredientele gata preparate pe care le introduceti in regete si nu contina alune). @ sursa bogata in fier Aceasta reyeti confine o cantitate de fier peste media obisnuité, sau o forma de fier care poate fi absorbita cu usurings. © Sursa bogata in calciu O porfie din aceasta refeti asigura o treime din necesarul zilnic de calciu al copilului @ Sursa bogata in omega-3 Aceasta reteti confine un ingredient care este 0 sursi bogati in grisimi omega-3.Partea intai Notiuni de baza Fiecare parinte isi doreste tot ceea' ce este mai bun pentru copilul sau, iar startul pe care i-| da in viata, oferindu-i o hrana sanatoasa, este extrem de impor- tant, nu numai pentru ca mentine sanatatea copilului, ci si pentru ca il ajutaé s4-si dezvolte sistemul imunitar. in consecinta, acest sistem imunitar il protejeaza pe copil de boli si infectii, pana devine adult. in acest capitol, vi vom oferi principiile unei alimen- tatii sandtoase pentru copiii mici si va vom sfatui cum sa le oferiti o dieta echilibrata. Va vom oferi informatii practice privind educarea copilului pentru a manca pri- mele alimente, strategii pentru a face fata problemelor legate de alimentarea micutului, de alergii sau de modul in care ar trebui sa faceti cumparaturile. Obisnuind copilul cu o hrana sanadtoasa si gustoasa de la o varsta frageda, il veti deprinde cu obiceiuri bune si veti pune temelia unei atitudini sinatoase fata de hrané si alimentatie pentru tot restul vietii.ALIMENTATIE SANATOASA Combinarea alimentelor intr-o proportie corecta va asigura copilului 0 dieté echilibrat& gi sinatoasa, ajutndu-l si creasc& viguros si sina- tos (vezi pg.12-13). Nevoile de hrana ale unui copil sunt diferite de cele ale adulfilor, in consecinfé consumul diversilor nutrienti ar tre- bui sd fie diferit. Copiii mai mici de cinci ani sunt de obicei foarte activi — cresc gi se schimbé rapid. Acestia au inc& un stomac foarte mic, dar arderile sunt mari, de aceea au nevoie de o cantitate mai mare de calorii obfinute din grasimi, fata de copiii mai mari sau adulfi. Sugarii hrniti cu lapte matern sau formula igi iau jumatate din numarul de calorii din grasimi, in timp ce o alimentafie sinatoasa hipolipidicd a adultilor ar trebui si nu ia mai mult de o treime din calorii din grisimi. In perioada scursa intre varsta de un an gi cinci ani, se recomanda si se facd treptat trecerea la o alimentatie sindtoasa hipolipidica, atat la copii mai mari, cat gi la adulti. in timpul perioadei de crestere accelerata (0-5 ani), copiii au nevoie de cantititi mai mari de nutrienti vitali, in special fier, zinc si caleiu. in schimb, consumul de fibre ar trebui si fie mai mic decat cel reco- mandat adultilor, deoarece acestea fi satura rapid gi le reduce capaci- tatea de a absorbi nutrientii. in plus, este foarte important s4 mentinem un consum scazut de sare in alimentafia sugarilor si a copiilor mici. Rinichii copiilor foarte mici nu pot elimina sarea in exces, iar la copiii mai mari sarea este legati de tensiunea arterial, Sarea ar trebui si lipseasc’ din alimen- tatia sugarilor, iar in cazul copiilor mici, consumul de sare trebuie redus la minimum. 75% din sarea pe care 0 consumam se gaseste in minearea procesata, in special in produsele crocante (crisps), biscuiti si mAncarea pregitita si ambalata. In ceea ce priveste cantitatea de sare consumati de copii, se fac recomandari clare (vezi pg.29), fiind necesar’ o reducere serioasa a cantit3ii de sare folosita in prezent. Este bine si nu finem solnite pe masi si si incercim si nu mai adéu- gam sare la gatit, Refetele noastre au un confinut de sare redus Ja minimum, folosind in schimb ierburi si condimente pentru aroma. Ceea ce beau copiii contribuie in mare masura la dieta lor. Laptele si apa sunt cele mai bune deoarece nu fac rau dingilor. Cu toate cd sucurile de fructe ofera nutrienti, ele pot provoca deteriorarea dingilor, asa cA ar fi bine si fie oferite copiilor fie diluate cu api, fie numai in timpul meselor, Bauturile acidulate sau nectarurile indulci- te, care nu au valoare nutritiva si pot deteriora dintii, ar fi bine si fie evitate. Nu dati copiilor ceai la mesele principale, deoarece taninul din ceai impiedica absorbsia celorlalfi nutrienti. De asemenea, trebuie evitate bauturile care contin cofeina Deprinderea copilului cu obiceiuri sinatoase de mancat nu se refers numai la ce mindnei, ci i la ct gi cind mandnca. Pofta de mancare a copiilor variazd de Ja o zi la alta in funcfie de cum se simt sau cat sunt de activi, asa cA nu vi faceti griji daci apetitul variaza. Vorbind in general, copiii mindncd mai bine cnd au o rutina bine dezvoltata. 10 NOTIUNI DE BAZAAceasta inseamné trei mese mici, cu una sau doua gustari pe zi. Evitafi si-i lasati s ciuguleasca pe tot parcursul zilei, pentru cd nu vor avea niciodata senzafia ci le este foame inaintea unei mese si nici senzatia de safietate, Majoritatea copiilor supraponderali nu stiu si deosebeasca starea de foame de cea de safietate, deoarece gusta cate ceva toatd ziua. Copii invata observandu-i pe cei din jur, asa ci noi, in calitate de paringi, ar trebui si le dim un bun exemplu, mancand ceea ce am dori si manance gi copiii nostri, spunand mereu ce bune sunt acele lucruri. Iata cateva indicii care va vor ajuta si incurajafi copilul si mandnce sanatos: * Dati-le si mandnce la ore regulate, asa incat copilul si nu fie nici prea flimand gi nici prea obosit pentru a putea manca. + Mancafi impreuni cu el, ca 0 adevarati familie, cat mai des posibil, facind din momentul mesei unul relaxat si placut pentru copil. ‘Mancatul trebuie sa fie un lucru usor, asa cd taiafi in bucafi ori de cite ori este nevoie gi oferiti-le tacdmuri pentru a se putea descurca, * Oferiti-le o varietate de mancaruri, cu culori, forme gi texturi diferite, + Oferigi-le portii mici, pe care le puteti suplimenta daca se doreste. + Dati-le prajituri si dulciuri ocazional, ca o tratatie special’, numai la sfargitul mesei si nu in mijlocul acesteia, + Laudafi-i daca au mancat bine gi daci au stat cumingi la masa, + Nu insistati niciodata si manance tot ce este in farfurie.COMBINAREA ALIMENTELOR Pana la varsta de sase luni, sugar care au nevoie de la laptele de san sau din laptele formula. Dupa aceasta varstd este necesar si combinam diversele alimente, pentru a le satisface nevoile de hrana. O data cu implinirea varstei de un an, copiii pot si stea alaturi de familie la mas, mancind aproape la fel ca si restul fami- liei, O alimentatie sanatoasd gi echilibrata pentru tofi ~ sugari, copii si adulti — poate fi realizata daca impirtim alimentele in cinci grupe, dupa care le combinim in anumite proporfii. Daca se pistreaza aceste proportii, portiile de mancare oferite copiilor nu trebuie definite, deoarece ele vor creste in mod firesc odati cu cresterea copilului. Cele cinci grupe sunt: igi iau toate substantele nutritive de Paine, cereale si cartofi Acest grup include toate tipurile de paine, paste, orez, cuscus, cartofi, cartofi dulci, cereale pentru micul dejun sau orice alte alimente obtinute din cereale sau din fSina acestora, cum ar fi ovazul, secara, porumbul, meiul sau sorgul. Ele ofera baza de carbohidrafi complecsi, care dau copilului energie. Fiecare masa trebuie si aiba in componentii alimente din aceasta grup, la fel ele trebuie sa se gaseascd si in gustarile copilului. Aceste ali- mente ar trebui si constituie cam o treime din mancarea de pe o farfurie. Fructe si legume Acest grup include fructele si legumele proaspete, conge- late, conservate sau uscate. Cu toate cH acestea contin carbohidrafi, ele constituie insi principala sursi de anti- oxidanti, flavanoide, vitamine gi minerale de care are nevoie copilul. Pentru a-] face pe copil si deprinda obiceiuri alimentare sindtoase, asi gurati-va ca acesta si aiba la fiecare masi fructe si legume, astfel incat sd invete cd fac parte integranta dintr-o alimentatie echilibrata. in cursul zilei, incercati si dati copilului cinci porfii mici, de preferinsa 0 selectie din diverse fructe si legume. Deoarece fibra care se afla in fructe gi legume este un nutrient foarte important, sucurile obtinute din acestea (din care s-a eliminat fibra) vor fi date intr-o singur’ portie. Lapicle si produsele lactate Acest grup include laptele, branza si iaurtul — produse lactate bogate in proteine, calciu si alte vitamine si mine- rale, Untul i smantana, care nu au proteine si numai putin calciu, se vor gisi in al cincilea grup, alaturi de alte alimente grase. Copiii in varsta de peste un an au nevoie de trei portii de lactate pe zi, Marimea porfiilor ar trebui sd creased odata cu varsta si cu apetitul 12 NOTIVML DE BAZAcopilului: un pahar de lapte de 125 ml, pentru un copil in varstd de 1-3 ani, respectiv un pahar de lapte de 150-250 ml, pentru copiii mai mari. Folositi intotdeauna lapte integral, iaurt si branzi proaspata pentru co- pili mai mici de 2 ani, Daca mananca bine, ii putegi trece pe lapte semi- degresat dup’ varsta de 2 ani si pe Japte degresat dupa varsta de 5 ani. Copiii care au o alimentatie vegetarians exclud orice aliment de origi- ne animald, incluzdnd laptele si produsele lactate din acest grup de ali- mente, respectiv carnea, pestele si oudile, din urmatorul grup. Alimenta- tia lor este supusi riscului datorita lipsei de proteine, fier, calciu, zinc si vitamina B12, Consultati un dietetician, care si verifice dieta copitului 3i si va sugereze un supliment adecvat. Diete foarte restrictive nu sunt recomandate copiilor mici. Carnea, pestele, oudle, nucile si leguminoasele Alimentele cuprinse in acest grup furnizeaza copilului necesarul de proteine, fier, zinc, cat gi alte minerale si vitamine. Leguminoasele includ mazarea, fasolea gi lintea, care sunt foarte importante dacd ai un copil vegetarian. Copii care mindnea peste si carne au nevoie de 1-2 portii zilnice din acest grup. Copiii care sunt vegetarieni au nevoie de 2-3 portii pe zi. Aceste portii ar trebui combinate cu alimente din grupul care confine paine, cereale si cartofi, pentru ca si igi poata obtine esentialul de aminoacizi necesari cresterii (vezi pg.14). Fierul existent in aceste surse vegeta- riene se absoarbe mult mai greu decat fierul existent in carne gi peste, de aceea ar trebui servite cu o surs buna de vitamina C, pentru a grSbi absorbgia . Alimente bogate in grasimi si zahar = 4, Persoanele tinere si active au nevoie de aceste alimente aS deoarece le asigura caloriile necesare, grisimi omega-3 si omega-6, vitaminele A, D si E. Cu toate acestea, se reco- manda numai in cantitati mici, deoarece grasimile asigura un numar 1 mare de calorii, in detrimentul nutriengilor, iar consumul in cantitati | mari poate cauza obezitatea, Folositi la gatit un amestec din diferite | uleiuri, unt si margarind (vezi pg.14-15) aga incat si creati o combi- natie potrivita de grasimi folosite in alimentafia copilului vostru. Zaharul, dulciurile, bauturile dulci, biscuifii, prajiturile si inghe- " ata fac parte din acest grup. Ele pot fi mancate impreuna cu alimen- tele din celelalte grupuri, mult mai hranitoare, dar nu in locul acestora, COMBINAREA ALIMENTELOR 13NUTRIENTII ESENTIALI Oferind copilului o diets echilibrata si sin&toasa, bazati pe principiul combinarii alimentelor (vezi pg.12-13), il veti aproviziona cu tofi nutrientii esentiali de care are nevoie pentru crestere. in randurile de mai jos, vom dezvolta rolul jucat de diversii nutrienti in corpul ome- nese gi vom descrie cateva dintre cele mai bune alimente care fi congin. Carbohidratii Carbohidrafii asigura energia necesara copilului si sunt reprezentate de alimente bogate in amidon si zaharuri. Cérpul omenesc le trans- forma in glucozi ~ combustibilul creierului. Acestia se gasesc in ali- mentele cuprinse in grupa cerealelor, in fructe, legume gi lactozi ~ zaharul prezent in lapte si iaurt. Combinatia de cereale cu legume si fructe va oferi tipuri diferite de fibre (solubile si insolubile) care vor ajuta aparatul digestiv si functioneze-bine, permitand dezvoltarea bacteriilor bune si prevenind constipatia gi diareea: Proteinele Proteinele sunt necesare pentru a produce sia menfine toate celulele din corpul nostru. Sugarii si copiii au nevoie de un numar crescut de proteine in alimentafie, din cauza numarului imens de celule noi pe care corpul lor le produce in timpul cresterii. Proteinele sunt alcatui- te din languri lungi de aminoacizi legafi intre ei. Unii dintre acestia sunt produgi de corpul nostru, iar alfii provin din alimentatia noas- tra. Cei provenisi din alimentagie se numesc aminoacizi esenfiali si se gasesc in cele mai bune combinatii de lapte, carne peste si oud. Copii vegetarieni ar trebui si consume intotdeauna alimente bogate in proteine, respectiv alimente bogate in amidon (vezi pg-13), pentru a asigura o combinatie similara de aminoacizi Grasimile Exist multe tipuri diferite de grasimi, toate asigurand necesarul de energie al corpului. Unele sunt mult mai sindtoase decat altele, dar nu exist o varietate unica, ideala, astfel cd cel mai bine este sa-i dati copilului cate putin din fiecare — un amestec de grasimi mononesatu- rate si polinesaturate — limitand pe cit posibil cantitatea de grasimi saturate gi trans (acizi grasi nesaturati) din alimentatie. Grasimea aflat in carne, unt, smantané, lapte integral, uleiuri de cocos si palmier este grasime saturatd. Cantitati mari sunt prezente in alimentele prelucrate, in special in biscuitii din comer} sau in praji turi. Grasimile trans se formeazi in timpul prelucrarii alimentelor si se gisesc in margarina compacts si in alimentele facute cu uleiuri vegetale hidrogenate. Grasimile mononesaturate si polinesaturate se gisesc in uleiurile vegetale, nuci si seminfe. Pentru a utiliza aceste grasimi, corpul le con- verteste in acizi grasi, insi exist dou tipuri de acizi grasi polinesatu- rati, extrem de importanti, care nu pot fi fabricati de corpul nostru 4 NOTIUNI DE BAZAAcestia sunt acizii grasi esenfiali, omega-3 si omega-6. Bi sunt cunoscufi ca esentiali deoarece nu pot fi obfinugi decat din alimentatie. O echili- brare buna a acestor doua tipuri de grasimi este vital pentru copilul aflat in erestere. Ble sunt folosite de corpul copilului pentru'a produce lanturi lungi de acizi grasi polinesaturagi (LAP), care joacd un rol cru- cial in dezvoltarea si menfinerea unui creier si a unui sistem nervos sinitos, cat sia unei vederi bune. De asemenea, acestea ajuti la preve- nirea alergiilor si a unor probleme respiratorii sau dermatologice. ‘Nou nascufii nu pot produce singuri suficient LLAP; gisesc ins suficient in laptele de la sanul mamei, daci mama are o alimentatie corecta. in momentul de fata sunt introdusi si in unele sortimente de lapte formula. De obicei, omega-6 se gaseste in cantitate suficient’ in alimentatia noastré, desi cercetarile arata ci unii sugari mai mari sau copiii nu pot produce suficient LLAP de omega-3, din cauza unui deficit de grisimi omega-3 din alimentatie. Cea mai bund sursi de LLAP omega-3 se gaseste in pestele gras (cum ar fi somonul, tonul proaspit, macroul si heringul) caré ar trebui inclus in meniul copilului o data pe saptamAn’. Alte surse bogate in omega-3 includ uleful de nuci, uleiul din simanya de rapiti, seminjele de in gi uleiul de in. Alte seminje, nuci si uleiuri sunt bogate in omega-6, insi sunt sarace in omega-3. O combinatie bun intre grisimile omega-3 $i omega-6 se afli in uleiurile de misline gi de soia, in produsele din carne si lapte de la animalele care au pascut iarba gi in ouile de la gainile care au beneficiat de o hrana bogata in omega-3. Vitaminele Vitamina A Important pentru crestere, pentru prevenirea infectiilor, pentru 0 piele sinatoasi si pentru o vedere bund, vitamina A poate fi gasit’ in ficat, rinichi, pestele gras $i oud. Carotenul, care poate fi gisit in por- tocale, fructele ce au culoarea rosu sau verde inchis, legume (in spe- cial morcovii, ardeii rosii, spanacul, broccoli si tomatele) este trans- format in corp in vitamina A. Deficienta de vitamina A provoacd orbirea, probleme dermatologice si un risc crescut la infectii. Vitaminele din complexul B Acest grup include tiamina (B1), riboflavin (B12), niacin (B3), acid pan- totenic (B5), piridoxin’ (B5), biotin, vitamina B12 si acidul folic. Toate sunt importante pentru crestere si pentru dezvoltarea sinatoasa a siste- mului nervos, si sunt necesare pentru transformarea hranei in-energie. De asemenea, ajuti la prevenirea bolii cardiace sia cancerului. Vitamina B12 si acidul folic sunt importante in prevenirea anemiei. Vitaminele din complexul B se gasesc in multe alimente, ins’ numai ficatul si drojdia de bere le contine pe toate, Surse bogate in vitaminele B se afla in carne, produse lactate, peste, oud, cereale, seminte si legume. ‘Legumele de culoare verde inchis sunt bogate in acid folic. NUTRIENTID ESENTIALE 45Vitamina C Aceasta este esenfiala pentru protejarea celulelor impotriva distruge- rii, pentru o bund absorbjie a fierului, pentru intretinerea vaselor de singe, cartilajelor, muschilor si oaselor. Vitamina C este benefica in vindecarea rinilor. Surse bogate in vitamina C gasim in mure, fructul de kiwi, citrice, tomate, ardei verzi si cdpsuni. Deficienta severa de vitamina C provoacd scorbutul. Vitamina D Este necesara pentru absorbtia corecti a calciului in organism; sursa principala de vitamina D este lumina soarelui sau cea din timpul zilei, care au un efect asupra organismului in timpul lunilor de vara, Ne facem rezerve pe timpul verii, sténd cat mai mult in aer liber, pentru a asimila suficient pentru perioada rece de iarna. Sursele de hrana bogate in vitamina D sunt destul de pufine, printre ele muma- rindu-se pegtele gras, toate tipurile de margarina, cerealele servite la micul dejun. Sugarii si copiii cu pielea de culoare inchisi asimileaza mai putina vitamina D decét cei cu pielea alba. Laptele de mami este sérac in vitamina D, ins sugarii, ale cdror mame au fost sinatoase in timpul sarcinii, se nasc cu rezerve de vitamina D, suficiente s& le ajungi o perioada de aproape sase luni. Vitamina D impreuna cu vitamina A sunt addugate in laptele formulé. Dupa varsta de 6 luni, sugarii hrinifi la piept gi cei care beau mai pufin de 500 ml de lapte formula pe zi au nevoie de un supliment de vitamine, pana cind implinesc varsta de 5 ani. Carenta vitaminei D poate provoca rahitis- mul, o boala care, din pacate, a luat amploare. Vitamina E Se gaseste in alimentele bogate in grasimi, margarini, avocado, nuci, carne, peste $i oud, flind un antioxidant important care protejeazi structura celulelor din intreg organismul. Vitamina K Este necesara pentru ca asigurd o bund coagulare a sngelui, ea flind asigurata, in cea mai mare parte, de bacteriile din intestine. Legumele cu frunze verzi sunt o sursi buna. Mineralele Calciul ‘Acesta are o importanja vital, pentrti cd asigura un sistem osos ferm gi dingi sdnatosi, Sursele cele mai bune sunt laptele, branza si iaurtul, laptele si iaurtul de soia, migdalele, pestele conservat care confine oase comestibile, cum ar fi sardelele. Cuprul si magneziul in general, se gasesc in cantitafi mici in toate alimentele; aceste doua minerale sunt necesare producerii energiei gi a proteinelor din organism. 16 NoTIUMI DE BAZAFluorurile Folosind un strop de pasta de dinfi care contine fluor, de doud ori pe 2i, cind spalam copilul pe dinti, va fi suficient pentru a+i feri dinjii de depreciere Jodul Acesta se gaseste in peste, lapte si oud. Apartine clasei hormonilor tiroidieni care regleazd transformared alimentelor in energie si sprijind dezvoltarea fizica si mentala in general Fierul Fierul este foarte important in transportul de oxigen in intreg orga- nismul, prin intermediul celulelor rogii din singe si de asemenea in producerea de energie, Prea putin fier inseamna anemie, lucru des intalnit la sugarii din Marea Britanie, Anemia provoaca aboseala si intarzie cresterea si dezvoltarea. Surse bune de fier organic (adica fie- rul care este absorbit de organism) se gasesc in carnea rosie, ficat si peste gras. Surse bune de fier anorganic (adicd fierul care are nevoie de vitamina C pentru a putea fi absorbit) se gasesc in leguminoase, cerealele servite la micul dejun, nuci, seminte si unele legume. Potasiu Acesta este important pentru echilibrul lichidelor din organism, contractia musculara si buna functionare a sistemului nervos. Surse bogate in potasiu se afla in fructe, legume, cereale integrale, cacao si ciocolata, Seleniu Acesta este necesar in producerea hormonilor gi a energiei, dar si pentru apararea celulelor. Surse bogate se gasesc in peste, carne, cereale, nuci braziliene, caju, legume crescute pe un sol bogat in seleniu. Sodiu/sarea Este important pentru echilibrul lichidelor existente in organism si pentru mentinerea presiunii arteriale. Sodiul se giseste in cantitati suficiente nevoilor noastre in paine, cereale, lapte si carne. Sarea consumata in exces poate provoca hipertensiune arterial la adoles~ centi si adulji. in general mancam prea multi sare. Vedeti pg. 29 pentru cantitigile de sare recomandate la copii Zine Acesta ajutd functiei imunitare, cresterii, metabolismului energetic, cit si la producerea de hormoni sila vindecare ranilor, Surse bune de zinc se gasesc in alimente precum carnea, fructele de mare, gilbe- nugul de ou, cereale integrale gi untul de arahide. Deficienta de zinc poate provoca probleme dermatologice si deficiente in crestere. NUTRIENTH ESENTIALI 37Fitochimicale Nutrigia este o gtiinj in continu’ dezvoltare, cercetarile recente introducind o noua gama de substante cunoscute sub numele de fitochimicale, intalnite in alimentele de origine vegetala; acestea joaca un rol protector impotriva diverselor boli, inclusiv a bolilor cardiace sia cancerului. Unul dintre grupurile de fitochimicale a devenit mai bine cunoscut — si anume grupul flavonoidelor. Acestea se gisese in pigmentii plantelor, cei care dau fructelor gi legumelor 0 culoare vie. Ele reduc inflamatia si cresc imunitatea. Licopenul, care se gaseste in tomate, respectiv quercitina din mere, ceapa si vin rosu sunt rela— tiv bine cunoscute, insa exist multe alte sute mai putin cunoscute. Toate flavonoidele sunt nigte antioxidanti foarte importanti. Consumul cat mai variat de fructe si de legume ne ofer’ un bun amestec de flavonoide si alte fitochimicale. Acestea nu sunt in gene- ral incluse in lista de suplimente de vitamine gi minerale. Antioxidanti Sunt un grup de nutrienfi care ajuti la cresterea sistemul imunitar si redreseaai dezechilibrele cauzate de chimicale daunatoare, produse in special de propriul organism. Aici se pot include vitaminele A, C si E, minerale precum zincul, seleniul, cuprul si manganul, respectiv flavonoidele descrise mai sus. Hrinind copilul cu alimente bogate in antioxidanti ii vom spori semnificativ imunitatea. Probioticele si prebioticele ‘Acestea sunt bacterii care se gasesc in iaurtul proaspat si care, odaté consumate, actioneaza benefic in interiorul intestinelor noastre, fcind posibila absorbtia unor nutrienti, ajutand Ja cresterea imuni- taii si reducdnd constipafia sau diareea. Prebioticele sunt fibre sini- toase care stimuleazi dezvoltarea acestor bacterii benefice din inte- riorul intestinului. Apa Pe lingd consumul de alimente sinatoase, trebuie si-i oferiji copilu- lui si cantitatea necesard de lichide de care are nevoie pentru a fi sinatos. Pentru a fi bine hidratati, copiii ar trebui si bea in medie, de 6-8 ori pe zi, o cantitate adecvata de lichid. in timpul verii sau dupa ce au alergat mult, copiti au nevoie de mai mult apa. Dac nu consumé suficient de mult apa, pot suferi de dureri de cap, oboseala, lipsa poftei de mancare gi, pe termen lung, de consti- patie si infectii urinare. Incurajati-va copilul si bea apa si nu diverse bauturi indulcite, deoarece acestea pot diminua pofta de mancare sau pot provoca diaree la unii copii mici. 18 wOTIUMI DE BAZADE LA LAPTE LA MESELE FAMILIEI: SA INVATAM BEBELUSUL CUM SA MANANCE | Primele alimente Laptele matern este cel mai bun, astfel cf pentru primele 6 luni de viata bebelugul nu are nevoie de altceva pentru a se dezvolta, Unul dintre marile avantaje obtinute prin hrSnirea Ja san este protectia pe care acest lapte o asigura sugarului impotriva infectiilor si bolilor. Mamele produc antibiotice impotriva diversilor virusi aflati in mediul inconjurator si transmit sugarului aceste antibiotice prin lap- tele matern, prevenind astfel imbolnavirea lui cu acesti virusi. Copii hraniti natural sunt mai putin expusi infectiilor la urechi sau deran- jamentelor stomacale decat copiii hrSniti artificial. Pe termen lung, copiii care au fost exclusiv hrSniti cu lapte matern, in primele luni de viata, vor suferi mult mai putin de diverse forme de alergii, astma sau diabet. Sunt ins si multe avantaje pe termen lung, in ceea ce priveste sanatatea pe tot parcursul vietii, Mamele care alipteaza ar trebui si aiba o alimentatie echilibrata inainte gi dupa nastere, pen- tru a avea un lapte de calitate pentru bebelusii lor. Unele mame vad alaptarea ca pe un lucru firese, find un lucru pe care il fac cu ugurinta. Insi, multe altele considera hrinirea bebelugu- Jui cu lapte de la san ca pe ceva greu, in special in primele etape si, in lipsa unui sprijin si a unor sfaturi corecte, renunt3 mai repede decit si-ar fi dorit, Sfaturile si ajutorul oferit mamelor care alapteaza si care considera ca este un lucru foarte dificil variazi enorm. Existd cteva organizatii care beneficiazi de prezenja unor consilieri calificayi, ce pot oferi sfaturi la telefon (vezi pg.221). Aflayi inca din perioada prenatala daca exist organizatii pe plan local, care se bucura de spri- jinul unui consilier, aga incat s4 fiti pregatita daca va fi nevoic. Daca nu puteti alapta, folositi un lapte formula acceptat pentru bebelugul dumneavoastr’. Acest tip de lapte este preparat conform unor indicatii stricte, pentru a fine alimentatia sugarului in deplind siguranga. Formula acestui lapte dat sugarului este permanent imbu- n&tapita de noile dezvoltari ale stiinfei si tehnologiei, fcandu-l sa fle cat mai asemAnator celui matern. Folositi-I intotdeauna conform instructiunilor, pentru a asigura un echilibru corect al lichidelor si nutrientilor. Prima etapa cu hrana solida Cand sa le introduci Putefi incepe sa introducefi hrana solida la 6 luni sau chiar mai de- vreme, dar nu inainte de 4 luni (17 saptimani). La aceasta varsta sugarii isi bagi jucariile in gura, iar unii arata chiar interes cand alti oameni ménanci. Asteptand pnd la varsta de cel puin 4 luni, lisati timp suficient intestinelor si se dezvolte si si se maturizeze, reducand DE LA LAPTE LA MESELE FAMILIE 19considerabil sansele de alergii alimentare. Dacd amanati pan’ dupa varsta de 6 luni, bebelusul poate deveni anemic, deoarece rezervele de fier acumulate in viafa intrauterind incep si se termine, iar laptele matern nu ofera suficient fier, zine $i alti nutrienti pentru a asigura o crestere si o dezvoltare sinatoasa. Cum sa incepeti jntotdeauna cu un zambet! Indiferent cat suntefi de ingrijorata, tre- buie sa invafati bebelugul si manince si s& se bucure de hrana solid’ —una dintre marile pliceri ale vietii. incercagi si faceti Fiecare mas& plicuta atat pentru voi, cat si pentru copil. Ora mesei reprezinta un moment de interactiune cu bebelusul si poate deveni foarte amuzanta. Sugarul va trebui si capete unele deprinderi pentru a putea manca hrand solida, Primul lucru pe care trebuie si-1 invete este cum si ia mancarea din lingurifa. Unele mame fi dau sugarului lingurifa si se joace timp de cateva zile, pand cind fi va da prima masa solida, astfel incat si nu aiba senzatia unui obiect ciudat in gura. Cand simfiti c& bebelusul este gata, Iuati puyin din mancarea pe care v-ati hotarat si -o dati (vezi refetele 001-012, pg.31-37) si amestecati-o cu lapte, pana are consistenfa unui iaurt moale. Luati o cantitate mica in lingurifa de plastic si duceti-o pe varful buzelor bebelusului, lasandu-l si suga singur mancarea din linguriga.data ce copilul a luat mancarea din lingurita, va trebui si invete al doilea pas ~ cum si duc mancarea de pe linguriga in fundul gurii, folosindu-si limba. Cand sug la sin, acestia imping limba inainte. Aga ci atunci cand le vefi oferi hrana solida pentru prima oara, vor avea tendinfa s-o impinga cu limba in afard, aruncnd mancarea pe jos. Acest lucru nu inseamné ci nu le place mancarea. Le va fi suficient si incerce de cateva ori, pentru a-si da seama c& nu trebuie sa impin- ga limba in afard daca vor ca mancarea sd rimana in gurd. in cele din urma vor invita cum si-si coordoneze manearea spre fundul gurii, pentru a putea fi inghisita. Pentru a deprinde toate aceste lucruri, copii au nevoie de timp, ribdare si o fata zimbitoare care s& rajeze. Nu va facefi griji cat de mult mandnca bebelugul in primele sipti- mani, el isi ia in continuare tofi nutriengii din lapte. incercati sa pas- tragi o rutind, dandu-i o masé pe zi hrana solida, in fiecare zi. Cel mai bun moment este acela intre dou’ mese, cand bebelusul a mancat suficient lapte si nu este infometat, dar nici atat de situl incat si nu doreasca si deschida gura pentru mai multi mancare. Curand va invafa cum si-si coordoneze mancarea in guri ~ nu are nevoie decat de pugina practica, Unii copii deprind aceste lucruri foarte repede, alfii, din contra, au nevoie de timp. Lasati-va ghidayi de bebelusul vostru si mergeti in ritmul Jui. Este foarte important si incercati si descifrafi semnalele pe care vi le da copilul. Dac& deschide gura inseamna ci mai vrea mincare, dacd inchide gura i intoarce capul inseamnii ci este de ajuns, s-a sdturat. In general, copiii care vor fi intarcagi in jurul var- stei de 6 luni, ins nu mai devreme de 4 luni, vor progresa mult mai repede. Tineji minte cd ei invaga privindu-i pe ceilalti, asa cd aveti grija si va vada pe togi cei din casi mancind. Odaté ce bebelusul a invatat cum si manance hrand solida, va lua cantitati din ce in ce mai mari, realizdnd cd aceasti mancare ii satisface foamea. De acum fi putefi da hrand solid inainte de masa de lapte, facand-o din ce in ce mai consistent. Avefi grija si fiti cu lingurita plind, pregatita si i-o dati copilului cand acesta deschide gura. Atunci cand sunt flamanzi, bebelugii devin iritafi dacd sunt braniti incet, ei flind obisnuiti si suga cu repeziciune. Unele alimente pot provoca alergii, fiind recomandat sa intdrziaji introducerea lor in ali- mentatia copilului, pentru a reduce riscul imbolnavirii. Acestea sunt cerealele care contin gluten (grau, secard, orz si ovaz), oudle, pestele, scoicile, ele find recomandate si fie introduse dupa varsta de 6 luni. Citricele cum ar fi portocalele, clementinele, lamaile si chitrele trebuie introduse tot dupa varsta de 6 luni, Evitati mierea pana la un an, deoarece confine bacterii care pot produce intoxicafii alimentare severe la copili mici. Nu trebuie introduse nici sarea si nici zaharul. incu- DE LA CAPTE LA MESELE FAMILIE! 21A doua etapa cu hrana solida Introducerea unor alimente mai hraniteare Carnea si leguminoasele trebuie introduse in alimentatia sugarului in jurul varstei de 6 luni. Atunci este momentul cand rezervele de fier cu care s-a niiscut incep si se diminueze gi trebuie refacute. Fierul existent in carne este bine absorbit. Copiii vegetarieni care au ca principal sursa de fier leguminoasele si oudle, trebuie sa aiba la fiecare masa alimente ce contin vitamina C deoarece aceasta accelereaza absorbyia fierului. Desi bogate in vitamine gi minerale, piureurile de legume si fructe, care alcatuiesc primele mese solide ale bebelugului, sunt sarace in calorii. Odata cu mirirea cantitésii de hrana solida, cantitatea de lapte consumat scade, fiind necesar si crestefi numarul de calorii, proteine si nutriengi din hrana solida pe care i-o dagi bebelusului. Acest lucru este cunoscut drept cresterea densitatii mutritive a alimentelor solide. Introducerea diverselor texturi incepand cu varsta de 6} luni este timpul sa-1 obignuigi pe copil cu unele alimente, variate ca gust gi textura. Nu este necesar si asteptati si aiba dentitia completa pentru a introduce alimente solide in mese- le zilnice. Gingia bebelusilor este suficient de tare si poate marun{i foarte bine bucatile moi de alimente. Bebelugul are inst nevoie de timp pentru a invita si mestece buctjile de mancare din gurd, aga cd si nu fifi surprins’ daca le va da afar din gurd — asta ou inseamni c& nu fi place mancarea. Puteti sé introduceti mancare solida in momentul in care bebe~ lugul poate sta in gezut si are un bun control al capului. in cazul in care o bucagica de mancare nu este suficient mestecata, poate fi scoasi din gurd cu usurin{a, printr-un simplu tusit. Acest Iucru face parte din procesul natural de a invata si manance, aga ci nu trebuie si-] batefi cu palma pe spate sau sé-l intoarceti cu fundul in sus ori de cite ori pare cd s-a Inecat cu mancare, Daca veti proceda aga, copi- Tul se va speria si nu va primi cu placere mancarea solida. Totusi, exist posibilitatea de a se ineca, aga c& bebelugul nu ar trebui lisat nesupravegheat in timpul mesei. Cei cérora nu li se va oferi prilejul de a invafa si mestece la aceasta varsta, vor refuza categorie manca- rea solida chiar si la o varsté mai mare. Implicarea copilului in servirea mesei Cu cat cantitatea de hrana este mai mare, cu atat timpul afectat mesei este mai indelungat. Unii sugari sunt atenti pe o perioada scurtA de timp, plic- tisindu-se foarte repede. Oferiti-le o lingurita pentru a incerca si manan- ce singuri, desi va putefi astepta la o mare mizerie. Copiii mici vor biga degetele in bolul cu mancare, pentru a afla mai multe despre mancarea pe care 0 vor gusta, iar voi ar trebui si-i lasati si facd ce dorese. Din momentul in care incepefi si introduceti mancarea solida ar fi bine sai oferifi copilului bucafele moi de mancare, pe care acesta le poate fine cu mana si duce singur la gura. Perioada in care copilul 22 WOTIUML DE BAZAeste invafat 54 manance singur este o perioada in care se face multa mizerie, lucru greu de acceptat de multe mame aflate pentru prima cara in aceasta posturd. in cazul fn care le vefi restrictiona accesul gi nu-i veti lisa si se implice, s-ar putea si-i facd s mandnce’mai putin. De asemenea, ar trebui si respectati momentul in care copilul refuza sa mai manance, tindnd cont ci pofta lui de mancare variaza de la 0 zi la alta. Luafi 2mbitoare mancarea rimasa in farfurie si nu mai incercafi si-l forfagi si termine de mancat. Introducerea unei cini sau a unui pahar cu capac Odata ce crestefi cantitatea de mancare solid’, dati-i copilului posibilita- tea s bea apa singur dintr-un pahar cu capac sau dintr-o cana special pentru bebelusi, Va invita si bea apa si nu s3 o sug, aceasti noud deprindere necesitind ceva practicd, pana cénd va reusi si bea singur din cana. incurajafi-l si ajutati-1 si invefe cum si find singur cana in mand fara a varsa apa pe el. Odat® ce a deprins acest lucru, puteti 4 lésaji si bea chiar gi laptele din cana sau pahar, in loc de biberon. incercafi si eliminafi complet biberonul in jurul varstei de 1 an. Méncénd la masa alaturi de familie Oferindu-i o varietate mare de alimente, cu texturi diferite, in perioada de varst& cuprins’ intre 6 si 12 luni, il va face pe copil si se bucure si stea alaturi de intreaga familie si si mandnce aproape aceeasi mancare ca si restul familiei. Va trebui si taiafi mancarea fn cubulefe mici. Pana la varsta de 114 - 2 ani, sunt curiosi si incerce diferite alimente noi, dar cu cat cresc mai mari devin mai mofturosi, determinandu-va si incer- cai de céteva ori cu un aliment nou pan si accepte si-] m&nance. Pofta de mancare a unui copil mic se va reduce dacd exist lucruri in preajma care fi pot distrage atenfia, precum televizorul. La fel se poate intémpla daca este obosit sau prea flamand. Dati-i copilului si mfnance atunci cand nu este prea obosit si evitafi si tipati la el sau si-l forfati si mAnance. Mancafi impreund cu el i incercati si-l inclu- deti la masa alaturi de intreaga familie, Incercati si faceti ca aceste momente si fie cat mai plicute, in care copilul std la masa si nu este distras de nimic. Pe ling alimentele pe care le minanc de obicei, introducefi mereu gi altele noi, pe care cu siguranta le va agrea, dar nu cAdeti in capcana de a giti pentru fiecare membru al familiei altceva. incepand cu varsta de 1 an, copiii invata tot mai multe lucruri, cum ar fi si marunjeascd si si mestece alimente mai tari. Ritmul dez~ voltarii va fi diferit de la un copil la altul, Pina in momentul in care copilul devine independent si increzator, scopul este acela de a-i dez- volta un model sinatos de alimentatie pentru intreaga viata. Continuati si mancayi impreund, cu intreaga familie si si vi bucurati de diversele alimente si feluri de mancare sanatoase, chiar si atunci cand a mai crescut. Cand sunt maricei, trebuie s& vi se alature la pre- pararea hranei si ar fi bine si-i consultati in privinga alegerii alimen- telor si stabilirii meniurilor, DE LA LAPTE LA MESELE FAMILIE! 23CUM SA FACEM FATA PRO- BLEMELOR DE ALIMENTATIE Din cand in cind, mulfi copii pot trece prin faze de inapetenta. Acest lucru face parte din procesul de crestere si exist mai multe explica~ tii posibile. Pot avea probleme cu gatul, pot fi racifi sau se pot con- frunta cu o infectie. Cresterea dintilor gi gingiile dureroase pot fi o alta posibilitate. Copiii care sunt tristi, insingurafi, nelinistigi sau nesiguri, pentru un motiv sau altul, pot deveni inapetenti, Alfi copii stiu c& daca refuzi mancarea atrag atentia parintilor asupra lor: orice fel de atentie, chiar daca parintele este suparat pe el, este mai bine decat deloc, Indiferent care ar fi motivul, daca un copil refuzi man- carea, parinfii devin brusc exasperati si ingrijorati jn unele cazuri, problemele pot fi create chiar de parinti, pentru c4 igi doresc ca cei mici si manance mai mult decat au nevoie. Mulfi copii cresc si se dezvolta normal chiar daca par a manca mule mai pufin decat alfii, de aceeasi varstd cu ei, Ar fi bine si intrebafi un doctor daca dezvoltarea copilului este una normala, inainte de a va face griji inutil, Chiar si cnd copilul mananca prost, fiti linistiti i nu va invino- vatiti. Incercafi si faceti din momentul mesei o ocazie placuta, relaxata, in care toata familia se reuneste, mannca si discuta. Un copil care este certat si fortat si mAnance mai mult, cand el este deja satul sau nu-i place mancarea, sau i se di mancare continuu, pe tot parcursul zilei, poate deveni iritat si inapetent. Dacd acest Iucru devine 0 obis- nuinté, copilul va fi nelinistit cand se apropie ora mesel. lat cateva sugestii care Va pot ajuta s4 rezolvati problemele legate de masa: + Trebuie si aiba ore regulate de mas’, cu mici gustari intre mese. in restul timpului nu-i dafi nimic s4 manance. Nu-i daji ciocolata sau alte dulciuri care stifi ci-i plac, doar ,,asa ca si manance ceva”. Introduceyi, la fiecare masi sau gustare, ceva ce stiti cd-i place, pe ling alimentele noi sau pe Janga mancarea pe care nu 0 prea agreeazi, Laudati-l cand mananca, insi nu va aratayi nemulyumirea si ingrijorarea cand nu prea minanca. + Asigurati-va ca fiecare masi sa fie echilibrata gi branitoare, aga incat atunci cand mindncé bine si igi poat lua tofi nutrienfit de care are nevoie. + Dati-i porfii mici pentru a nu se simsi coplesit de o farfurie prea pling. Laudagi-l cand mananc’ tot si oferigi-i o a doua portie, fara ins’ a insista. + incercati si nu-l zorifi la masi. Totodat, nu prelungifi timpul mesei exagerat de mult, in speranfa c& pana la urma va mAnca totul, Durata unei mese nu trebuie sa depaseasca 20-30 minute, iar dacd a ramas mancare in farfurie, luati-o de pe masa fara comentarii. Asteptafi urmatoarea masi sau gustare, cand va manea sigur mai mult. + Nu-| lasafi si se indoape cu cantitati mari de lichide, care fi vor umple stomacul mititel, nelasdnd loc si pentru mancare. Limitafi 24 NoTIVM! DE BAZAbautul intre mese, oferindu-i numai api, iar laptele gi produsele din lapte se vor da doar de trei ori pe zi. + Luafi-l pe copil cu voi la cumparaturi ~ lasaji-l sa-si aleaga singur produsele, punefi-le in carucior si despachetagi-le cdnd ajungeji acasa. Lasati-l si va ajute la prepararea mesei. + Unii copii manancé mai bine daca sunt in compania altor copii. Aranjafi sa ia uneori masa impreuna cu prietenii, + Schimbati uneori inciiperea unde se ia masa sau improvizati un pic- nic cu toata familia in grdind sau pe podea, in camera de joaci — distrati-val + Nu folositi mancarea drept mita sau recompensa. Daca veti oferi ali- mentul B drept recompensa pentru ci a mancat alimentul A, atunci, in esenti, ii transmiteti copilului ideea ci alimentul B este ceva ce trebuie si-si doreasca si manance, in timp ce alimentul A nu ar tre- bui neaparat consumat — de obicei exact opusul mesajului sanatos pe care |-ati avut in minte. + Dac una dintre mese se transforma intr-un dezastru, nu trebuie si va simfigi vinovat. Nu va mai gandifi si treceti la pregatirea urmatoarei mese. + Faceti o lista cu tot ce a mancat copilul intr-o saptamana. Daca sunt alimente cuprinse in toate cele 5 grupe (vezi pg.12) si o oarecare variatie in fiecare grup, atunci puteti fi sigura cA problema mu este atat de grava. Daci, insd, continuati si fifi ingrijoraté de modul in care mananca, atunci discutafi cu un specialist.CUM SA FACEM FATA ALERGIILOR $1 INTOLERAN- TELOR ALIMENTARE Alergiile si intolerangele alimentare sunt mai frecvente la copiii mici decat la cei mari sau adulti, deoarece, in majoritatea cazurilor, copii scapa de ele abia in jurul varstei de 5 ani, Cele mai obisnuite alimen- te care provoaci alergii si intolerante sunt laptele de vaci, ouale, alu- nele, pestele, scoicile, graul, soia si citricele. Reactiile adverse la alimente pot provoca eruptii cutanate, umfla- rea buzelor, a fetei si a zonei din jurul ochilor, respiratie ingreuiata. Alte simptome ar putea fi durerile de stomac, voma, diareea, consti- patia, sciderea in greutate. Socul anafilactic este o reactie foarte severi, desi mai rar intalnita, in care bataile inimii se accelereaza, tensiunea arteriald scade, apar edeme pe suprafete mari din corp si respiratia este ingreuiata. In cazul in care apar astfel de simptome, trebuie mers imediat la medic deoarece un astfel de soc poate fi fatal. Daca in familie sunt cunoscute riscuri la alergii alimentare ar tre- bui si aflagi care ar fi alimentele care pot provoca aceste alergii si si le introduceti in alimentatia copilului cu mare grija, dupa varsta de 6 luni, observand orice reactie si eliminand acele alimente, daca este necesar. Daca suntefi convins c& bebelugul vostru are vreo alergie sau intoleranti alimentara, consultati un dietetician, care va poate sfatui cum si faceti fafa situatiei si cum s& va asigurati ca alimentagia data copilului ti ofera tofi nutriengii de care are nevoie, Trebuic si invatati cum si cititi etichetele de pe ambalajele ali- mentelor, pentru a putea verifica dacd acestea contin ingredientele sau derivati ai acestora care pot provoca alergiile. Mulji copii scap3 de aceste alergii alimentare, ins dac& micutul vostru continua si fie alergic este foarte important si fl testati la varsta de 5 ani pentru a evita si-i dafi alimentele care fi fac rau. Alimentele care persistd si provoace alergii dup’ varsta de cinci ani sunt nucile si pestele. Va oferim mai jos informatii privind cei mai frecventi factori aler- geni alimentari si posibila lor inlocuire: Graul si glutenul Bobul de grat contine multe proteine diversé iar copili care sunt alergici sau au intolerant la grau pot reactiona la una sau mai multe dintre aceste proteine specifice. Una dintre acestea este glutenul, care se giseste atat in boabele de-grau, cat si in cele de secar’, orz si ovaz. Intoleranta severd la gluten este cunoscut ca boala celiaca si poate provoca deteriorari permanente ale intestinului subfire. Atunci cind copilul este diagnosticat cu aceasta boala, singurul tratament pe care il poate urma este si find o diet din care a fost eliminata faina care confine gluten (cea de grdu, orz, seear sau ovaz) si multe produse (cum ar fi painea, pastele, biscuifii si prajiturile) Facute cu aceasta 26 NOTIUNI DE BAZAfind. Exist multe alternative cu produse care nu contin gluten, inclu 2nd aici cartofii, orezul, porumbul, hrisca, meiul si sorgul. Aceasti intoleranja este destul de raspandita si multi producitori ofera produse diverse pe a cdror cticheti scrie clar cA nu contin gluten. Laptele de vaca si produsele lactate Copilul poate avea o reactie advers’ la laptele de vac’, drept care trebu- ie si-1 excludeti total din alimentatia lui, Veyi exclude nu numai laptele, ci si brinza, iaurtul, branza de vaci, untul, smantina $i orice alt produs care are in compozifia lui lapte praf sau proteine lactate, cazein’ sau zer. ‘Multi copii care sunt alergici la laptele de vac sunt alergici si la cel de capri sau oaie. Laptele de soia, iaurturile de soia si alte deserturi pe baza de soia pot inlocui produsele lactate si au inceput si fie gisite in majoritatea magazinelor. Daca folositi produsele din soia ca inlecuitori ai laptelui de vac’, cumpirati-le pe acelea care au calciu adSugat, pentru a preveni deficienta de caleiu din organismu! copilului. Soia si produsele din soia in cazul in care copilul reactioneaza urat la produsele din soia trebuie si citifi cu atenfie etichetele de pe produse, deoarece faina de soia este folosita tot mai mult i poate fi gasita intr-o gama larga de pro- duse, Multe produse de panificatie, biscuiti, prajituri si produse de patiserie pot si contind soia. Tofu, laptele de soia sau iaurturile din soia trebuie excluse din alimentafia copilului. Arahidele Reactiile alergice la alune pot fi foarte severe si chiar urme fine de alune prezente intr-un produs pot provoca o reactie la copii sensi- bili, Evitafi untul de arahide, sosu] de arahide (satay) si orice alte alimente care contin arahide. Arahidele sunt mult mai apropiate de leguminoase decat de celelalte alune, care toate crese in copaci, aga ci este var intélnit ca un copil care este alergic la arahide si fie alergic sila celelalte feluri de alune. Cu toate acestea, procesul de ambalare a diverselor feluri de alune si nuci se face in acelasi loc, ducand la ris- cul de a fi contaminate, aga ca tratati toate ahinele si nucile cu grija. Unii copii reactioneazd la anumiti aditivi, cei mai frecventi fiind colo- rantii precum tartrazina (E 102), ,,sunset yellow" (E 110), carmoisina (E 122), poneau 4B (E 124) i conservantul benzoat de sodiu (E 211). Unii copii hiperactivi pot beneficia de pe urma scoaterii acestor aditivi din alimentatie. Colorangii sunt mai ales folosifi in iatirturi si deserturi, milkshake-uri gi alte bauturi aromate, dulciuri si acadele, Exista cdteva agenjii care ofera sprijin si informafii parintilor care au copii cu probleme alergice (vezi pg. 220). Majoritatea marilor super- magazine oferd liste cu alternativele adecvate ~ verificayi pe site- urile lor sau intrebati la departamentele de relafii cu clientii. CUM SA FACEM FATA ALERGIILOR ALIMENTARE 27CUMPARATURI RATIONALE in tarile dezvoltate putem cumpara din supermarketurile locale 0 gama foarte larga de produse alimentare, importate din toata lumea, tot timpul anului. Desi acest lucru inseamné cd putem alege dintr-o multitudine de produse, trebuie facute unele compromisuri. Datorita perisabilitatii, mulfi dintre noi nu mai stim cand este sezonul unor legume sau fructe, cand se pot cumpara la preyul cel mai mic ori cand au cel mai bun gust si cea mai mare cantitate de nutrienti. Alimentele de sezon sunt in general bogate in vitamine, in special acid folic si vitamina C, care se depreciazi dacd sunt stocate. Unul dintre antidoturi ar fi acela de a sti cdnd este sezonul fiecarei leguma sau fruct si, acolo unde este posibil, si le procuram din surse locale. Piejele unde vin producatorii sa-si comercializeze produsele de sezon se gisesc in tot mai multe zone. © alta posibilitate pe care o avem astazi este aceea de a cumpira sau nu hrani organicd. Aceasta este produsi fara a folosi majoritatea agrochimicalelor. Ingrasimintele si pesticidele naturale sunt permise, dar toate celelalte pesticide, erbicide si organisme modificate genetic (majoritatea fiind dezvoltate in ultimii 35 ani) sunt interzise. Hrana organic are o duratd mult mai scurtd de stat pe raft, putand fi pas- trata doar pentru putin timp, insi confine mult mai mult acid folic gi vitamina C decat celelalte alimente. Cu toate ci fiecare pesticid folosit in industria alimentara este verificat, efectele ingerarii unor combina- tii de pesticide diferite, aga cum consumi o familie la o mas unde se servese diverse alimente, nu au fost ined evaluate. Acest Iucru trebu- ie s ne preocupe in special in privinga copiilor, care mananci mai mult mancare pe kilogram corp decat adultii, fiind mult mai suscep- tibili la orice efect posibil. Cumparand hrand organica veti reduce consumul de pesticide al copilului. Numarul tot mai mare de semnale ingrijoratoare care apar in media, fi fac pe parinti s& fie tot mai confuzi in privinga alimentelor pe care ar trebui sau nu si le dea copiilor. Este important de stiut ci ziaristii incearca s4 transforme in stire senzationala orice articol publicat in jurnalele stiintifice, scoyand comentariile din context si concentrandu-se numai pe o Jatura din articol. in Marea Britanie, Agentia de Standardizare a Alimentelor define informagiile si sfaturile de ultima ora privind aceste probleme legate de alimente (www.food.gov.uk). in pofida stirilor alarmante publicate, sfaturile privind alimentafia copiilor au ramas neschimbate in ultimii 10 ani. in general, este recomandabil sa cumparati alimentele cele mai proaspete, din locuri si de la furnizori cunoscugi. Sectiunea de la sfarsitul acestei carfi (vezi pg. 218) va va ajuta si intocmiti o lista de alimente sinatoase pe care si le aveti in dulapul de bucatarie Pe ling sfaturile de mai sus, sunt cateva ingrediente care merit o discugie aparte, din cauzi ci sunt incluse in majoritatea alimentelor i au implicatii asupra alimentafiel si sinataqii copilului dumneavoastra: 20 NOTIUM) DE BAZASodiul si sarea Toti avem nevoie de mici cantitati de sodiu in mancare; multe ali- mente confin sodiu in mod natural. Sarea confine 40% sodiu, iar noi consumim foarte mult sare. Trei patrimi din sarea consumiata provine de la mancarea gata preparata, asa ci este recomandabil si citim cu atentie etichetele de pe produse si si le alegem pe acelea care au un continut mai mic de sodiu/sare. De regula, alimentele care contin 0,1 g sodiu/100 g sunt considerate ca flind sarace in sare, in timp ce alimentele cu 0,5 g sodiu/100 g sunt considerate ca fiind alimente sarate. Consultati recomandarea facuta de Agentia de Standardizare a Alimentelor, din Marea Britanie, privind nivelul consumului zilnic de sodiu la copii: + 7-12 luni, 1 g sare (0,4 g sodiu) pe zi + 13 ani, 2 g sare (0,8 g sodiu) pe zi +46 ani, 3 g sare (1,2 g sodiu) pe zi + 7-10 ani, 5 g sare (2 g sodiu) pe zi + 11-14 ani, 6 g sare (2,4 g sodiu) pe zi Zaharul Acesta este adaugat pentru a imbunatati gustul, ins’ multe produse alimentare contin cantitafi prea mari, de obicei ascunse sub diverse forme, cum ar fi suctoza, dextroza, sirop de glucoza, sirop de porumb, fructozd, miere si concentrat de fructe. Verificati cu atentie ingredientele de pe etichetele produselor pe care vrefi sa le cump- rafi gi alegeti pe cele cu confinut scdzut de zahir. Verificati si indul- citorii artificiali, cum ar fi acesulfan K, aspartan, zaharind, sorbitol, care nu sunt recomandate copiilor sub 3 ani, dar sunt freevent intalniti in bauturi, dulciuri, iaurturi. Uleiuri si grasimi Unele dintre uleiuri si grésimi sunt mult mai bune pentru sindtate decat altele (vezi pg.14), cunoasterea acestora puténdu-va ajuta si cumpirafi ceea ce trebuie. Untul si smantana sunt bogate in grisimi saturate. Folositi-le din ce in ce mai rar cand copilul creste. Exist varietati organice, objinute de la vaci care au fost hrinite cu iarb continand grasimi polinesaturate bune, bogate in omega-3. Margarina are mai pufina grasime saturatd, dar de cele mai multe ori confine aga numitele trans grasimi. Uleiul din simanfa de rapifa gi uleiul de nuci sunt cele maj bune surse care contin grasimi omega-3. Uleiul‘de mas- line este in special 0 grisime mononesaturata, dar confine cantitai mici de grasimi omega-3 si omega-6, Uleitl din Hloarea soarelui si ulei de sofran sunt bogate in grasimi omega-6. Pentru prajit si fript, folositi uleiurile de masline, de simanga de rapita sau de soia. Pentru salate, cele mai bune ulejuri sunt cele de nucd, susan sau masline. CUMPARATURI RATIONALE 29Partea a doua Intarcatul si primele alimente Din momentul tn care bebelusul dumneavoastra va ‘trece la‘alimente solide — de obicei, intre 4 si 6 luni - pana cand va fi gata sa se aldture parintilor la masa, adicé in jurul varstei de 1 an, el va dobandi numeroase deprinderi. Va incepe prin a invata cum sa apuce alimentele solide din lingura. Apoi va invata cum sa manance piureuri mai groase si abia dupa aceea va deprinde cum sa mestece bucatelele de mancare, astfel incat sé poata manca la fel ca gi restul familiei. Scopul nostru este de a va ajuta sa faceti ca primele experiente legate de hrana ale sugarului sa fie cat mai placute cu putinta, astfel incat sé-si formeze o atitudine pozitiva fata de mancare, atitudine pe care o va pastra de-a lungul primilor de ani de viata si chiar mai tarziu. In acest capitol, veti gsi retete delicioase pentru perioada intarcatului, cat si primele alimente care fi vor. face cunostinta sugarului cu o varietate de texturi si de gusturi proaspete, ce ji vor servi drept baza solida pentru cresterea si dezvoltarea in conditii de sanatate perfecta.INTRODUCEREA TREPTATA A PRIMELOR ALIMENTE Puteti incepe intarcarea in jurul varstei de 6 luni, dar nu mai devreme de 4 luni. Sugarul va incepe probabil sa cerceteze juc&riile cu gura si ar putea fi interesat si de mancare. incepeti prin a-i oferi o jumatate de lingura de aliment solid, o data pe zi. Acest aliment trebuie sa fie ceva mai consis- tent decat laptele, ca sd-| poata suge de pe lingura. Daca accepta alimentele solide, méariti treptat cantitatea si addugati mai putin lapte. Apoi, la a doua masé, introdu- ceti hrana solida. Dati-i cereale sau piure de legume la una dintre mese si piure de fructe la alta masa. La cea de-a treia masa dati-i, in sfarsit, hrana solida. Folositi lichide pentru prepararea piureu- lui, fr ins& a pierde din substantele nutri- tive; portionati in paharele si puneti-le la congelator, pentru viitoarele mese. Pentru c& unele legume sunt sarace in calorii, com- binati intotdeauna legumele cu cartoful pentru a creste continutul caloric. in aceasta etapa, puteti aseza copilul pe genunchii dumneavoastra sau in scaunul lui, pentru a-| hrani corect. 32 TNTARCATUL $1 PRIMELE ALIMENTE: 4-6 LUNI001 = Primii fulgi de orez eva Fuigli de orez constituie 0 prima masa solid excelent’. Necesita putind pregatire si oferd o alternativ’i bund — de hand pregatita in casa ~ Ja orezul pentru copii ce se gaseste in coment. PREPARARE 2 Iingut ulgi de orez “180 ml apa, formula de lapto sau lapte 20 minute do a san, pantry a diva PASTRARE Puneli orezul impround cu apa sau cu formula de lapte intr-o craticloara Poste ficongelet; i lAsatile si fiarbii la foc mic aproximativ 10 minute, panei cand Ssepoate pastra _amestecul se ingroasa. Luatl- de pe foc si tasatl-! sa se raceasca, Cand 24 ore mn frigider Se va rac, compozitla se va ingroga mai mult. Luati cate 0 portle gi trecet-o prin sité, presdnd cu dosul une linguri. Subtiaf| plureul cu lapte de la san sau cu formula de lapte. Serviil. Se obtin 8-10 port 002. Terci din orez macinat eve PREPARARE 1 fingur de orez mécinat lapte dela sn, pent a civa 1s minute 150 mi ap formula de apte sau PASTRARE Pune orezul macinat imprauné cu apa sau cu formula de lapte int-o Poate ficongelat; craticioard. Amestecati pentru a omogeniza. Puneii la fer, reduceti focut sepestepistra i lasali SA mal flarb’ Inca 6-6 minute pind se ingraaga compozitia. 2 orein frigider —Scoatetio porte, lasati-o sa se raceasca gi s& se mal ingroase, Treceli pasta prin sit, recand cu dosul unel linguri pentru a obline o pasta foarte fing. Subtiati piureul cu lapte de le san sau cu formula de lante. Senvittl, Se abtin 6-8 port 003 Terci de mei eea PREPARARE 1 lngue doll de mel 150m ap ocmula do laple sa 15 imate Tope de ash pains aun PASTRARE Pune fli de met impreund cu apa sau cu formula de lapte ino era Poste ficongelat; cioard. Amestecati pentru a omogeniza, Punol{ la fart, reduceti locul s! Sse poate pastra _‘lsati sé mai fiarba Inca 5-6 minute pana se ingroasa compozita. 24 ore in frigiderSooaleti o porte, lésati-o sa se raceasca si sa se mal Ingroase. Terciul va {i suficient de omogen dar, daca dori, il mal puta rece gi prin std. ‘Subliafipiureul cu lapte de fa san sau cu formula de lapte. Servili Se obfin 6-8 port ® se INTRODUCEREA TREPTATA A PRIMELOR ALIMERTE 33004 PREPARARE 25 minute PASTRARE Poste fi congelat: se poate pastro 26 ore in Migr 005 PREPARARE 25 minute PASTRARE toate fconsele; ss post pie rein tiger 006 PREPARARE. 25 minute PASTRARE Poate fi congelet: se poate pasta 2 orein frigider 34 INTARCATUL §1 PRIMELE ALIMENTE: Piure de cartofi eve Cartoful este ideal pentru plure. Contine mici cantitati de fer ¢i vitamins jar atunci cand este facut piure devine foarte moale si pufos, find usor twat de sugar de pe lingurd. Cartoful dulce este fa fel de bun. * cartot milociu, colt s taiat eubulate +100 mi 298, formula de lapte sav lapte de la Sdn, pent a ciua Puneti apa Ia ier intr-o exaticioara. Adaugall cubulejele de cartofl si acoperii bine cu un capac etang. LAsaf} sa fiarba timp de 10 minute, ca 8A se Inmoaie cattofl. Verficati daca a scazut apa si mai adaugati daca este necesar, Mixali cartoful impreuna cu apa in care a fiert. Scoatefi cantitatea de plure pe care vretl s-0 servili. Subtiaii plureul cu lapte de ta ss8n sau cu formula de lapte. Se objin 9-12 port. Piure de morcov cu cartofi e8Va ‘Sugarilor le place gustu! dulce al morcovull. Refeta de mal jos a combi- nat marcavu eu cartoul pentry a oferi mai multe ealor. +1 mereov miliocu, colt] tat cubutete 1 cartol milociu, coft i taiat cubulete 400 mi apa, formula de lapte sau lapte da la sn, pentru a dlua Pune apa la fet inte-o ertcloaré, Adaugati legumela si aeoperii. Lasati ‘38 farba timp de 10 minute, ca si se inmoaie legumele. Wixatlfegumele Impreuna cu apa in care au lien. Scoateli canttatea de piure pe care vretl 5-0 servi. Subliat!plureul cu lapte de la sn seu eu formula de lapte.. Se objin 12-14 port. Piure de mazare si cartofi Ove 4 cartof milocty, cof! tat cubulefo '55.g boabe de mazare congelate +100 ml apa, formula de laple sau lapte deta sn, pentru a diva Puneti apa la fiert intr-o craicioara. Adéugati cubuletete de cartofi sl acopetti bine gu un eapac otans. Lasali sa flarba timp de 10 minute, ca si se Inmoaio cartofl. Adaugati boabele de mazare, satis fara in continuate ined vreo dova minute, pana cand se inmoale. Verificat! acd a scazut apa gi mal adéugati daca este necesar. Mixali cartoful ‘si mazérea Impreuna cu apa in care a flert. Scoate(i cantitatea de piure pe care vreli so servi, Subiiatl pluraul cu lapte de la ean sau cu formula de lapte. Se objin 12-14 port euunt007 PREPARARE 30 minute PASTRARE Poste fi cangelat; se poste pasira 2h ore in frigider 008 PREPARARE 10 minute PASTRARE Poste fi congelat 52 poate pastra 2M ore n fegider Piure de pastarnac Va Pastimacul este o alta leguma dulce, apreciata de sugari. Este o surs ‘bund de calor $i poate fi combinaté cu broccoll, morcovi si alte legume moi. 1 pasiainac milocl, cojts1talat cubulote ‘90 ml gpa, formula de lapla sau tapte de la 6an, pentru 8 dilua Puneli apa la fiert int-o crilicioara, Adaugali cubulejele de pastamac st acoperit bine cu un capac etans. Lasati sa ffarba timp de 15 minute, pan se inmoaie pastérnacul. Verificali daca a scdzut apa si mal adéugati daca ‘este necesar. Mixati pastéracul impreuna cu apa in care a fier. Scoateti cantitatea de piure pe care vreli s-o servit. Subfial plureul cu tapte de la ‘sn sau cu formula de lapte. Se obfin 2-3 por Piure de cartofi dulci $1 CONOPIAA (recs statis de maijos) eva Cartoft dulci cu miez portocallu sunt bogatt in beta-caraten. Se pot com bina la fe! de bine si cu broccoli sau doviecei 175 g caro dulce, colt $i tilat 120 g buchetele de conopid, 100 ml ccubulfe api, formula de lapte sau lapte do Ja sn, pent a cua Puneti apa la flert int-o craticioara. Adaugati cubulelele de cartot dulce si asezati buchetelele de conopida deasupra. Acopariti bina cu un capac fetang. Lasaf! sa flarba timp de 10 minute, pana se inmoale legumete. Veriticati daca a seazut apa i mai adaugatl daca este necesar. Mixafi legumele impreund cu apa in care a fiert. Scoateti cantitatea de plure pe care vrell s-o serif. Subtiat) piureul cu lapte de la sAn sau cu formula de lapte. Se obtin 12-14 port009 PREPARARE 10 minute PASTRARE Se recomanda inte jumatate fe ora Piure de avocado (rez iusiata ae mat jos) Ova Ceea ce este grozav la avocado este ca nu trebule sit gal, asa cd nu va va fua mai mult de céteva minute pentru a prepare piureul acesia extrem de branitor, Serv imediat dupa preparare, intweat se decoloreaza repede. 4 Tevet de avocado mic, copt, cof g cu s€mburele seas formula de lapte sau lapte dla sn, pentru a diva MaruntillIructul cu 0 furculfa, pana c&nd se face piure. Daca vreti sa alba 0 consistenta foarte fina I trecell prin sit8, apasand cu dosul une! lingurl. Subtiati plureut cu laple de la sn sau cu formula de lapte, pa obtineli consistonta dorita. Se abjin 1-2 port010 PREPARARE, 25 minute PASTRARE Poate Fi congelat 52 poate pistra 2ore in rigider 011 PREPARARE 30 minute PASTRARE Poate fi congelat: 0 poate pastra 2A ore In Frgider 012 PREPARARE 25 minute PASTRARE Poate Hi congelat: fe poate pasiea 26 ore in frgider Piure de mere Ove Folositi mere zemoase, de desert, pentru a da un gust dulce piureulu, ‘gust atit de atragator pentru cei mick 11 mar duce, colt, curdtat 1 taiat cubulefe {ingura de apa formuta de lapte sau laple de ta s8n, pentru a diva Puneli marul impreund cu apa intr-o cratcioara, acoperiti cu un capac ‘tans gi ferbeti. Micsorat lacara si lasali s8 mai farba timp de 16-8 minute, pana se inmoale mérul. Pasali ructul impreund cu apa in care a fier, Subtiati piureul cu lapte de la sn sau cu formula de lapte, pana obtineti consistenta dorta. Se obtin 4-6 port. Piure de pere si mere Ova ‘Combinand fructele veti face ca primele mose ale sugarului sa fle variate puteti sa folositi numai pere. 1 ard foarte cospls, da marime mifocie, colts, curdtata sl talata bucatele 1 mar duice, colt, curdtat si talat cubulele 2 linguri de apa formula de lapte sau lapte de la san, pentru a diva Puneli para si maul impreund cu apa intro eréticioars. Acoperiti cu un te: capac etans si puneti la fer. Micsoral lacdira gi kisati s& mal larbal timp de 10-12 minute, pana se Inmoaie tructele. Pasall ructele impreuna cu apa in care a fiert. Scoateti cantitatea de piure pe care vreti s-0 servi Subtiaif piureul cu lapte de la san sau cu formula de lapte, pana abtiney consistenta dorita, Se obtin 6-8 port Piure de piersicd si mango Ova ° piersic foarte coapla, coi, eurdtaté de embure gi alata buctele 4: mango copt, cot, curilal de sémmbure ¢ tail cubulete 1 linguri de apa formula de lapte sau faple de la san, pentru a diva Puneli para gi fructul da mango impreund cu apa Intr-o craticioara Acopariti cu un capac etans si puneti la fiert. Micgorat flacdra gi lasedl ‘smal flarba timp de 5 s-o servitl. Subjiat| piureul cu lapte de la san sau cu formula de tapte, pana obtineli consistenta dorita. Se abtin 4-6 pont INTROOUCEREA TREPTATA A PRIMELOR ALIMENTE 7 inule, pana se inmoaie fructele. Pasati iructele Impreuna cu apa In care au flert, Scoatet) cantitatea de plure pe care veotiSA MERGEM MAI DEPARTE Incepand cu varsta de 6 luni, bebelusul are nevoie de mai multe alimente hranitoare, cum ar fi ovazul, carnea si leguminoasele, foarte bogate in fier si/sau zinc si vitamina B. Poate incepe acum sé manance oué, peste si cereale care contin gluten. Puteti folosi lapte de vaca in prepararea mancarii lui (dar con- tinuati sa-| hraniti cu lapte de la san sau for- mula de lapte pana la varsta de 1 an). La micul dejun, oferiti copilului ovaz si cereale care vor fi inmuiate cu lapte. La pranz gi cind, oferiti-i mese alcatuite dintr-o treime carne sau leguminoase, 0 treime alimente bogate in amidon si 0 treime legume. incepeti cu © portie mica, cam cat un cubulet de gheata, din fiecare aliment, marind mai apoi canti- tatea pe masura ce-i creste si pofta de man- care. Incepeti cu piureuri moi, pe care le ingrosati treptat, introducand in final si bucatele de alimente, pentru a-l pregati sa mestece. 38 INTARCATUL SU PRIMELE ALIMENTE: 6-7 LUNI013 PREPARARE 5-10 minute PASTRARE Poate fi congelst: {inti o-ord| acoperit 014 PREPARARE 10 minute PASTRARE Poste fi congelet: tine oor acoperit 015 PREPARARE 40 minute PASTRARE Poate fi congolat se poate pasta 24 ore in fegider Primul terci cremos G80 Terciul pe care bebelusul va invata sal mandnce fi va spori cantitatea de fer, deoarece ovazul confine mai mult fer decat arezul. Acesta poate {i preparat int-un cuptor cu microunde sau in mod obisnut. 2 Ingur de ovaz 180 ml lapte de la sn, lapte formats sau lepte de vacd, pent a dius Puneti ovézul Tmpreuna cu laptele intr-un castron. Introducet! in cuptorul ‘cu microunda, daseoparit, ¢ neti! timp de trei minute, ta putere maxima. [Laeatlt 68 stea timp de doua minute pentru a se ingrosa. La inceput, cdnd fl servi, pasati printr-o sité pentru a deveni piure, dar dupa acca puto{i s&-1 servli mai grunjos. Scosteti o portie. Subliafi cu lapte, pentru f ajunge la consistenta dorité. Daca nu aveli cuptor cu micraunde, punett ovazul cu laptele intro créticioara gi amestecati bine. Puneti la fiert, reducdnd flacéra in momentul fieroeri si tinet- pe foc mic timp de 5-7 mi- ‘ute, pana se formeazi un amestec moale gi gros. Se abfin 3-4 port Terci cu piure de fructe eae Amestecand terciu! cu piure de fructa, adugiim vitamin C care va inlesni absorblia fferviui din terci 4 linguri de terci cremos, pregit (vez! vefeta 013, de mai sus). 2 linguri de plure de fructe (vez! reletele 010, 017, O72 sau folosil orice all plure great de cool) lapte de la sn, lapte formulé sau lapte de vacd, penta dilua Punefi terciul intr-un castron, Incorporati fructele si amestecall. Subtiall cu lapte de la san, lapte formula sau lapte de vac, dacd este necesar. Se abtin 1-2 port Linte cu morcov si coriandru eVaag Lintea este 0 sursa bund de proteine vegetale si fier. Vilamina C din -sucul de portocale fl va ajuta pe sugar sd rel legume. 4 linguri de tints rosfo 1 cartof madiu, cof 200 ml apa talal cubulele—_% portocald, stoarst 1 morcov mare, coft si tit bucdlele ap fata si rdcta, pentru a sublia ¥ Uingur& de coviancru marunyt amastecul fgrul prezent in aceste Punefi lintea intr-o sita, apol sita int-un vas cu apé si clatii bine. inltu- ral apa si strecurati. Punet!lintea, legumele, apa si coriandrul tro cratita, apo! acoperiti bine cu un capac etans si puneti-o la fier. Micsorati llacdira gi flerbeji inabusit timp de 30 de minute, pana cand legumele sunt ‘mol si lintea flarta. Facet! un plure fin, Adaugati sucul de la portocals. acd piureul este prea gros, addugati apa fiartd si cit pentru al subjia. Se obtin 8-12 porti. SA MERGEM MAI DEPARTE a016 PREPARARE 25 minute PASTRARE Poate fl congelat se poate patra 24 ore in frgider 017 PREPARARE 40 minute PASTRARE Poate fi congolat a poate pasa 2A ore in fgider 018 PREPARARE 40 minute PASTRARE Poste fi congelat se poate pastra 26 ore in tgider Branza tofu cremoasa cu pastarnac EQae0 Brénza tofu este o alta sursa excelent de proteina vegotalé, care contine si minorale esentiale precum calciu si magneziu. 100 mi apa, 175. branzé toly, scursd si marunti 1 pastérnac milociy, coftsitalat sucil de la ¥4 portacala cubulate lapte de la sn, lapte formula sau 4 cartot mica, cof tiiat cubulefe ——_Lapte de vaca. pentru a cia Punetl apa Int-o oraticioard, la fier. Addugati cartoful gi pastamacul gi acoperill bine cu un capac etans. Fierbell in continuare inabusit timp de 10 minute, pana cand se Inmoale legumele. Faceti un piure din aceste legume amestecate cu branza tofu gi sucul de la portocala. ‘Scoatali o partie pentru servt. O puteti subtia cu lapte daca este nace- ‘sar. Se obfin 4-8 port. Egrefin (sau alt peste slab) inabusit cu legume ee 75 mapa 1009 tle de peste eran eau at 4 carol duce, cot tiatcubuete peste sl), curate pele s case 10 buchatee mii de brocel apa ian giro, pent 8 subtia 100 mapa amestecl Pune apa int-o craticioard gi punef-o la fiert. Adaugati eartoful dulce ‘sl braccoll. Acaperiti bine cu un capac etans gi fierbet! in continuare inabusit timp de 10 minute, pnd c&nd se inmoaie legumele. Adugati filgul de peste si mai flerbefi in continuare inabusit inca 7-8 minute, pana cand pastele devine alb. Pasatl pestele in lapte, eliminand orice fel de 8. Pasati lagumele si amestecati-le apoi cu pestele. Faceli un piure ‘meale. Scoatetio porile pentru servit. Se obtin 8-12 port Pui cu orez si praz eae {3 inguride ore basmatc sau cu‘ plop dp ar pele tat Buca bobut ung re 200 tap 1 praz mic, spat at et subi ‘pl, pentru a subtia amestecul Puneti orezul intr sits, spalath! gl inttoducet- Int-o cratictoard in care ‘adaugati apa. Punel-o a fiert, acoperind bine cu un capac etans si fler- boti timp de 5 minute. Adaugat| puiul i prazul, continuand sa ferbeti ‘ndbusit timp de 20 de minute, pana cand puiul este bine patruns, iar corezul si prazul s-au inmuiat, Scoateli o porte pentru servit. Adéugall pli fart si r&cité, pontru a subtia amestecul. Se obfin 6 port. 40 INTARCATUL $1 PRIMELE ALIMENTE: 6-7 LUMI019 Carne de vita cu dovlecei si ardei rosii Baad Camea rose ste forte bogatl In fa, 2h gi proteine | PRERARARE. 100 mi apa Ye doviecol mio, tat buck ict sominuce 85 g caro mcr de vi, iat Yéardel osu, at ll subj ee cubulete. ‘apa fiana si récita, pentru a subtia. PASTRARE 1 cartofmifoc, col lilt cubulota_™ amastecul “aati congslat Punet! apa int-o créticioara, lar aun! cand aceasta clocoteste, adaugatl carga do vita si legumele. Acopert cu un capac stans si lasat! sflarba timp de cel putin 1S minute, pana cand camea esta bine patrunsa, iar Jegumele s-au inmuiat. Faceli un piure, adaugand din apa in care au fert. Scoatel © pode pentru servil, Addugall api arta si raid, poniru a sublia amestecul, daca este necesar. Se obtin 6-10 port 020 = Miel cu spanac si cartofi dulci Baeo : PREPARARE 100 mi apa 50g spanac, spiilat bine si tocat s0.minute 85 9 Garne macra de mie, tocals apa fata 8 rca, pastry a Subtia : ‘marunt amesiocul PASTRARE ‘carol dulce, medi, colt Bat | pose fleangelat) —cubulofe fepoote pasa 24 orain frigider: Punoll apa a fert intro craticioara, Cand clocoteste, adaugatl camea oS de mlel si cartoful dulce. Acoperti cu un capac étians si ldsal-o si farba “limp de 5 minute. Ridical capacul si adaugetl spanacul, apo! lasati s& fiarba mabugt timp de cel pulin 15 minute, pana cand carnea este bine patrunsd, lar legumele s-au Tnmulat. Facet un plure, adaugdnd din apa in care au fier: Scoateti o porje pentru servit gi adaugati, daca este necesar, apa fiarta si rAcité pentru a subjia. Se obtia 6-10 port 021. Porc cu mar, pastarnac PREPARARE "ar, col, curtat de seminie si 1 pstémac mijosu, cots eat ‘amine muni 4100 g nap galben coft si maui 100 mi pa api fist gi ct, pont a subj PASTRARE 85 g came macra de pore, toce ‘amestecul “Poste fi congelat; ~ marunt 8 ste pinta Morn risider Punelj apa intro criticloara. Cand clocoteste adéugati carnea de pore, ‘mérul gi legumele. Acoperfi cu un capac elans s!lSsafi sé faba timp de Cel putin 15 minute, pana cand carnea este bine patiunsa, iat lequmele s-aul Inmulat. Faceti un plure, adaugénd din apa in care aul fiert. Scoatett porte pentru servit. Adaugatl apa fiartd si facta pentru a sublia a amestecul, daca este necesar. Se abtin 6-10 port SA MERGEM MAL DEPARTE 41022 PREPARARE 45 minute-1 ord PASTRARE Poste fi yinuts Pins la 24 de ore In frigiter 023 PREPARARE yeaK ore PASTRARE Poate ftinuts pind la 24 de ore in igidor 024 PREPARARE 10 minute PASTRARE Se poate pastra time dev de or3 iider Budinca de ou @L2a0e0 Budines eremoasa in care s-a adéugat un ou, peniru 2 se ingrosa, devine ‘mult mai nutritiva, cu multe proteine si pufin ier. 300 ml lapte 2 lingusl zahar tos 2oua 1 ingura praf de vant inate cuptoru la 150°Ghmoderat, Inclzf lapele ito ertcioara Frecati zaharul cu oudle impreuna, Intr-un castron, pana se dizolva anal. Turatl putin cate ptn lapel irbinte, adaugai vena 5 apot tuimali amestaculInt-un vas termorezistent. Cac! in cuptor timp de 230-45 minvta, pan este gata, Se objn 6-8 port Budinca de lapte cu fructe OVagd 300 ml lapte 1¥4lngura de sego (produs ellmentar sub forma de prat sau grauncioare abe i rosielice, preparate din fecula sagatierului; se consuma let in faple sau sub forma de supa) sau tapioca. {3 linguri de piure de fructe (ve2i refetele 010-012) ‘neta cuptorul la 150°C/moderat. Spalali sago sau tapioca int-o sit si scurgell bine, Turnafi amestecul intr-un vas termorezistent si ad&ugati laptele, Coacell in cuptor timp de 1% 2 ore. Amestecati budinca de 2-3 of! In primele 25 minute si amestecatl orice coaja se formeazé deasupra. Amestecali cantitali egale de budincs si piure de fructe pentru a putea servi, Se objin 6-8 por de budined de lapte. laurt cu avocado si banana e2a0 Aceste doua fructe se pot face cu usurinta piure atunci cand sunt coapte, nolind necesara coacerea, Progaiille chiar inainte de a serv, deosrece fructele se decoloreazét daca sunt lasate sa stea. ¥ banand cosptd, cojt si feat ‘8 bucala de avocado mic st bine copt, colt st 4 lingur de taut natural, gras \Marunti bine fructle cu o furculit si apo mixat}1e intr-un blender. 42 IMTARCATUL §1 PRIMELE ALIMENTE: 6-7 LUNI025 PREPARARE 10 minute PASTRARE Se poate piste timp de 24 ore In ighder laurt cu piersica proaspata 4) OVee Combinatia dintre fructul proaspai, zemos si iaurtul gras devine un desert {foarte hranitor si cara se poate prepara foarte rapid. Folosind un iatirt natural vali oferi copilului miei doze de substante probiotice, foarte séna- toase. Pentru variatie, puteffincerca gi cu alle fructe, cum ar fi nec- tarinele, caisele, mango, merele sau pereie. 1 plorsics bine coapla, colt, cu sambursle scos, maruntita 1 Tinguré de apa 4 lingusi de iaurt natural Puneti persica Int-o craticioaréi cu apai si acoperit cu un cap: cand incepe s8 fiarba reduceti focul si lésati-o la fiert timp de 5 minute, pana se inmoale. Amestacati cu apa in care a flert, pana se obtine un plure si lsat-| si se réiceasc&. Amestecali cu iaurtul. Se obtin 2-4 por.FELURI DE MANCARE CU BUCATELE DE ALIMENTE MOI SI PRIMELE ,,FINGER FOODS” intre 6¥%2- 9 luni, cand bebelusul poate sta drept in sezut si poate manca piureuri destul de dense, puteti incepe sa-i dati mancare ce contine bucatele de alimente moi. Cel mai simplu mod de a o prepara este prin zdrobire sau terciuire. in jurul varstei de 7 luni incepe sa dezvolte con- trolul fin al degetelor, asa incat bucatelele de mancare pot deveni obiecte interesante ce pot fi explorate cu degetele si cu gura. incepeti cu coji de paine prajita, bucatele de paine, felioare de fructe moi sau de legume. Trecerea la o alimentatie solida il va face pe bebelus mai insetat, asa ca ar fi bine sa-i oferiti un paharel cu capac, pen- tru a putea bea singur apa in timpul mesei. Dupa ce a terminat portia de mancare, dati-i budinca de lapte ori lapte de la san sau formula. Daca la aceasta varsta asezati copilul intr-un scaun jnalt, special pentru masa, va fi mult mai simplu pentru el sa inceapa sa manance cu degetele. «Finger foods” - alimente ce pot fi consumate cu mana 44 INTARCATUL $1 PRIMELE ALIMENTE: 6-9 LUNI026 ~=Terci de banane ea ‘Acest torc esta perfect pentru o primi masa co contine bucdtele de aimente ‘me. Putel sil pregiti fe in cuptons cu microundle, fe convenional PREPARARE 2 lingur fulgl de ove 10-15 minute 150 millapte sau apa : 4 banana cospta PASTRARE Puno, int-un castron, fulgi de ova impreund cu apa sau laptele. 48 terete fedlat_Introducall cestronul in cupiorul cu microunde si tine! descopert, timp de 1rei minute, la putare maxima. Scoateticastronul si sat sa se riceasca. Zarobili banana, Amestecali banana cu o pore wala din tel, Daca mu ‘vel! cuptor cu micround, pune fulgtImpreuna cu taptele sau apa Tni-o craticioara, amestecdnd pnd incepe sé farbé. Micsorati aca si sat ‘8 farbl inabusit imp da 5 minute, pana ss ingroasa. Se obfin 2-4 port. 027. Terci cu mar ea paceanane __ 2iPgul ido ovie 1% meme, oi, at buedtete mich 10-15 minute 150 mi fapte sai apa Purell fulgli de ovaéz, maul taiat bucatele 3 laptele sau apa intr-un PASTAARE castron mare. Introduceti castronul in cuptorul cu microunde | tineti Se rerverteimeeist descoperit, timp de trel minute, fa putere maxima, Scoateti castronut si A lisali 88 se rceasca, respectv sa se ingroage amestecul. Zdrobi rmérul din terci cu o furculté, Trecet! amestecul into créticioard, puneti-o Ja fert si amestecatl pana incepe 88 flarba. Micsoraflfacdra gi tlerbett busi timp de’ minute, pana se ingroass. Se obfin 2-4 port 028 = Ou batut e090 PREPARARE 100, 10-minute 4 tingur de lapte “ingura unt| “PASTRARE Bate oul cu laptele,Int-un castion, Topi ntl fa flaca mica, Into $6 sevegte imedia tigaie si turnafit peste compozitia. Amestecati pana cand oul este bine fen, dar inc moale. Luaf-| de pe Toc, lsat s8 se réceasca si servi) Imediat. Servi) Impreuna cu frimituri de Ia coald de paine, usor prt, ‘sau cu bucajele de tegume moi (refeta 031; pg.47). Se abtin 1-2 pont. FELURI OF MANCARE CU GUCATELE DE ALIMENTE MOI 4s029 PREPARARE 48 minute PASTRARE Poate fi congelat; se poate pastra Wore in figider 030 PREPARARE 1th ork PASTRARE Poate fi congelat: se poate pasta 24 ore in frgiger Dhal din spanac OQaa0 Dhal este 0 supa-piure ain cferte flu de leguminoase: fasoe, mazire, inl, Iasole cu adaos de cferite condimente. in India se mBndnca cel putin odat ‘po 2 Combinatia de inte sorez, cn acest defcios fel de méncare vegetarian, asigurd bebelugull protene de caltte, esemanea celor cin came, 5 glinte rose, splat gl scursa da apa_—_un var! de chimion 2 lingusi de orez basmatic sau cu tun var de coriandry ‘eobul lung, spalat si sours un var de forburi amestecate 6 ardal rosu, curajat de colors! de 260 mi apt ‘seminte, tat fet 25 9 spanac, maruntit co lingura ult de mastine 2 linguri tomate, taiate bucatele Introducatilintea, orezul, ardelul rogu, uleiul si condimentele intr-o oala ‘mica, plina cu apa. Acapert| si punot! la fert timp de 25 minute, pana cand orezul este fiert. Scoatet! doud felioare de ardei ragu. Introduceti spanacul si bucdfelele de rosii si mai lésali sa fiarba inca 2-3 minte, pana cand se Inmoale spanacul. Maruniti compozitia cu o furculits. Dati copilulul cele dous felioare de ardel, pentru a le manca drept singer food”. Se obtin 3-4 port Piure de cartof dulce, ndut si conopida @Vad Esto un amestec vegetarian foarte gustos, care contine mul fier si pro- tine — toate aflate in ndut. Puteti pregati singurd ndutul sau pute folosi naut gata pregatit, din conserve, fara sare. 3 Enguri nut 1 cartol dulce, mic B buchetele de conopid Daca pregattsingura nul, etunc trebule 6&4 pune la Tnmuiat fn apa rece, 0 noaple intreaga, Cla si scurgeti bine de apa. Punet into craticcard, acopert cu apa si pune fa fir. Micsoratiflacara slasal farba inébust timp de o 0:8, pana cénd nut s-a mula. In cazul in care folosif nut din conserva, scurgef! bine de apa, Pasa! si amestecal cu pulind ap, pentru a obtine un pure. Inte timp, lapel la aburicarto- ful si buchetelele de conopida timp de 15 minute, pana devin mol. ‘aruntlegumele cu otureulta si amastecati cu piureul de nut ‘Scoatet! o portie si serviti. Se obfin 6 porti 46 INTARCATUL $1 PRIMELE ALIMENTE: v9 LUNI031 PREPARARE 20 minute PASTRARE Se pot pistre Bucatele de legume moi OVeEd Aceste legume reprezinta 0 gamitura excelonta la oiversele feluri de man- care. Ele i! antraneaza pe copil la mancat sil ajuti s& capete dextertate Coa mai bund metoda de # obfine aceste bucdjele de legume este de «le flerbe in aburi, pentru c& asa Isi pasireazd forma si nutrient 2 buchelele de broccol 4 pasta de tasote verda 2 buchotole de conopics aks legume es pat ffoloste: fasale 1 eartof dulce, mic vorde subjre, carta, vinste In frigider tmp _Destacati buchetelele de broccoli si de conopida in bucatele mici, care ie 24 ore 032 PREPARARE 20minute PASTRARE pot fi tinute intra degete de copil. Gurétali pastalle de fasole si talat-le doua. Cojt cartoful si tli Th form de bastonase, scurte, de aproxima- tiv 5 em lungime, Puneti toate fegumele intr-o oala speciala, electric’, in care se pot fierbe sub aburi sitine{-le la flert, conform Instructiunilor de {olosire. Daca nu aveti o ast! de oalé, asezati lagumele Tn straturi intr-o sité cu ochiuri mari sau intr-un cosuiet din sdrmai, pe care o Introduceli ‘ntr-o ola in care flerbe apa. Apa trebuie 88 alungé numai pana la sila cu legume. Flerbeti timp de 10 minute pana cand legumele devin fragede, dar nu moi. Se obfin 2-4 port. Felioare din fructe moi de vara oe@ad Alegetifructe moi, coapte, bogate In nutrienti gi usor de mestecat. Oferindu.i bebelugululfructe il veliinvaja si mestace bine. Fruclele preparate Is! pierd dln nutrient 1 "4 banana pepene galben alle fructe care pot ffolasta: mango, 4 plorsics papaya, nactarine, pere Se sevese imediat Cojitifructul de kiwi. Cojti pepenole si scoateti semintele. Colt piersica si scoateti sémburele, Talat! toate fructele bucafl, astel incat si alli o lungime de aproximativ 3-4 om si o grosime sulicienta pentru ca babelusul SA poata musca. Aranjati fructele cat mal atractiv posibil, pe 0 farfurie, si lisati- pe copll 88 aleagé ce doraste. Se abtin 6-8 por FELURI DE MANCARE CU BUCATELE DE ALIMENTE MO] 47033 PREPARARE 25 minute PASTRARE Pot fi congelate; ‘se pot plstra 24 ore in frighder Paste cu sos de ardei dulce wis oO Pastele reprezinté o méncare ce poate fi preparaté usor. Folosili paste de diferite forme si méirimi, cela mai bune find insé cele mici in forma de scot, ‘sau macaroane, care pot fi tiate in bucajele midi, daca este necesar. 78 g paste de diverse forme 4 linguri de rosi taiate marunt, 2 linguri ulei de mastine in conser, tara sare 4 praz mic, spilat gi tlat 1% usturoi, tat marunt + ardel rogu, tala slcuralat de cotor 1 lingura cu pStunjel tocat side sdmburi 6 ingurd de oregano sau busuios uscat 4% dovlacel mic, talat 1 lingurd cu brénza rasa, Cedar sau ata branza tare Flerbeti pastele conform instructiunilor de pe pachet. Scurgeti bine de ‘api, Incinget! uletul inlr-o tigaie. Puneti prazul si ardetul si lésai pe foc '5 minute, pana se Inmoale. AdZugati dovlecelul, rosie, usturoiul si ierbu- rile uscate s! Tnabusill timp de 15 minute, Amesteca bine cu un mixer ‘sau cu mana, pana objinetl un sos fin. Amestecal pastele cu sosul si ‘maruntiti cu furculita. Radeti putina branza deasupra, cat sunt fierbini, lasdnd-o 88 s8 topeasca. Servi. Se abtin 6-8 port.034 = Primele spaghete bolognese ee ‘Dupd ce copiiut a mai crescut, nu mai trabuio s8 pasali camea. Pulott {olosi came de curcan in locul cole’ de vita, Ins aceasta are mai putin fer. PREPARARE —_{ lingurd de ulel de masline ‘ inguripiure de rosi (ar sare) 30-40 minute coapa mica, curdiala sitocata 1100 ml apa sau supa de legume ‘mirunt (rejeta 252, po.151) PASTRARE 2 fire de fond, bine marunite ¥ Singura de oregano uscat Pot ficongelste; 1 morcov ras spaghata sau pasts informe mici Ssepot pasta 125 g de came macrd de vita, tocaté 24 aren frigider Incinget uleiul in tigaie si adaugati ceapa, pe care o lasati sa se inmoale, Adaugati telina, morcovul sI camea tocata de vita Kisal! sa se patrund bine. Tumali sosu! de rosi si zeama de le legume, puneti sl oregano, amestecand bine. Cand ineape si fiarba, reduce}i flacara si lasali timp de 18-20 minute, pana cand camea gl Jagumele sunt bine flerte. Faceti un plure din acest amastec. Fierbeli separat pastele (daca folositi spaghete, {Biati4e masunt), conform instructiunilor do pe pachet. Servifi sosul cu carmea (acuta plure, amestecat cu bucdtele de paste. Se abtin 6-8 portl 035 Kedgeree* ea . PREPARARE 9 inguide orez basmatc sau eu bobul lung 30 minute 300 mi apa 100 mi lant PASTRARE 100 gle de peste alb Poste ficongelat; 4 lingurimazdre congo se poste pastra— ¥ morcov tla betisoare 26 oe frgiser Puneli orezul into sia, spalai4 sub jet de apa si scurgeti bine, Puneti apo} ore2ul intr-o eraicloara si adugati apa. Acoperiti cu un oapac otang 5 sai sa fiarba timp de 10 minuta, ia foc mic. Adaugati mazarea $1 morcovi. Continuati si fierbet inca 15 minute, pana cdnd orezul si mor- cov sunt fragozi. Mai ad&ugali apd daca este necesar. inte tip, turnafl laptale Tnt-o tigaie mic& si adaugat fleul de peste. Puneti ps foc si lasal sé flarba inabust timp de 7-8 minute, pana cand pestele este bine facut. Marunfi! bina pestele, verlicand inca odaté sa nu rman vreun 0s. Scoatell 2-3 betigoare de moreov din crétiioara in care aus fer, pentru a le da copilulul s8 le mandnes cu dogetelo. Adaugat pestele compoziliel de orez cu legume, amestecati bine si apol faceli un piure. Servi. Se obtin 6-10 port * mancare indiano-scotiana din peste, orez si diverse condimente FELURI DE MANCARE CU BUCATELE DE ALIMENTE Mol 49036 PREPARARE 25 minute PASTRARE Poate fi congelat; se poate pastra 24 ore in frighder 037 PREPARARE Neth ora PASTRARE Poate fi congelat: se poate pasta 24 orein figider Piure de macrou cu legume eeaoo Spre deosebire de cel afumat, mzcroul proaspat are un gust bun, c@ place bebelusifor. Macroul proaspat este totodata si o sursa bogaté de acizi grasi polinesaturat! si contine mai mult fer dacat pestele alb. 100 mi apa 75 mide lapte “cartol mic, cof ¢ tala cubulete 1 flew de macrou proaspat, curatat 4 buchelele de conopiaa do caala si splat ‘ngur eu boabe de mazéra congelat uni apa la fer intro cratia mica, Addugal carol si buchetelele {de conapid8, Punaticraita dn nou pe foc, micgoral lacdra si ferbeti inabusit timp de 5 minute. Adaugati poabele de mazBre congelelé si ma fierbeti inca 5-8 minute, pana cand cartoful si mazarea sunt fierte. Intra: timp, punet aptele into tigala s,atunci nd acesta incepe sa fara, pune fioul de poste in tiga gl flerbatiine& 7-8 minuta, la foc mic, pana cand s-ainmiat pestle. Mérunffipestsle, veificénd sa nu ramana vraun os. Incorporalegumele si pasa! cu furculta, Se cbtn 46 port Caserola cu miel, rosii si cartofi eace ‘Miolut gatt inte-o caserofé este preferat de bebelusi pentru ed este carne moale i suculentd. Esto o sursa buna de vitamine 8, fiar si zine. 1 cotlet de mie, taat bucdele 1 rosie, alan 2 cepe ver, tla fell subi 1100 mi apa seu supa de legume 1 cart! millocy, cot sl tet in douk ——_(efeta 252, pg.151), 1 morcov mifoc, cots lat tun vast de rozmarin betigoare 4 ard rogu,talat {neatzii cuptorul la 180°C. Pune!) toate ingredlentele intr-o caserol8 mic’ si daftle la cuptor pentru 10-15 minute, pana e&nd incep sa clocoteasca, ‘pol miosorat flaca la 150°C. Lasat! in continuare in cuptor inca 30-40 minute, pana cand carnea de miel este facuta (atunci cénd putef| 5-0 destaceti cu furculta). Scoateli caserola dln cuptor gi luati céteva bbucilale de morcov pe care le vetl da copilulul sf le manancs cu degetela. Zdrobifi egumele in sosul de came, apoi méruni si carnea. Rosia trebule cojta. Servltl. Se obtin 2-3 port, 50 INTARCATUL $1 PRIMELE ALIMENTE: 6¥%-9 LUNI038 = Pui cu praz Bee acd na sunt siurc# bebolsul va accoptapulul mérunt in aceasta ‘elelé, scoateli bucatica de came atunci cénd este fart si facet un plure Jimpreund cu lequmele, macar de cétova ori, fa Incepul, pane se obisnuieste, PREPARARE —_pariae albi dela un praz, tala fell 100 ml supa in care a ior pul sau S0minute fine apa 56 lingua ult © crangutd de cimbru PASTRARE un plopt de pul lat cubulote fo frumga de datin Poste icongelet; 2 morcovi, cura sl tay) 1 fir patrunjet Sse poate péstra 2 cartoli mifocl, col si iat) 2 linguri de smantana proaspata 24 ore in frigider ‘ntr-o eratictoara, indbusit prazul in ule! pana devine moale. Adaugati bbucatelele de pu, lequmela, zeama de came gi lerburile. Cand incepe 88 flarba, reducalifocul, acoperii si fierbeti indbusit timp de 20-40 minute, runtiti cu furculita bucdelele de came si facet! un plure din legume, ‘Adugati smanténa si amestecall totul. Se obtin 24 port. 039 = Tocanita de vita Dect este posi, pega acest fe de méncaredinineata,dooarece vita are nevoie de mult timp s& flarba pana devine moale. Flarta indbusit into caserolé ar trebui sa devind suficient de raged pentry a putea fi ameste- ‘cald impround cu legumole, Insa, atunci cénd o preg prima dati, © puleli face piure. PREPARARE 2eaHore ‘Mingura fain 1 moreoy, cura si fetlat 4 Hingura paprika 2 cartot milli, cof si tsiay| bucatele PASTRARE 2 linguriulal da mastine 1% fling, tlping, flats Poste fi congelats; 225 g came macra de vit, ‘i nap galben sau ‘4 pistimac mi se poate pistes —_cubulets colt sf t8iat cube ‘24ore in figider —Y% coap mid, lat fell gubyri 6 ciupercl mici 1150 mi zeama de came sau apa 1 lingura amestec de ferburl Inca cuptorul la 150°C. Amestecaf faina cu paprika int-un castron, ‘anol dat! buedielale de carne prin tana. inelngt! uel into tigaa si palit capa, timp de 2-3 minute, amestecénd in continu. Apoi addugal bucafelele de came, date prin fina din castron, Amestecal timp de 2-3 minute, pana cand carnea capata o culoare aurie, Adaugatl supa aU apa si amestecall 1 minut pana cénd se incorporeazé toe taina si suourile. Luat! de pe foc si trceti tatu inten vas termorezstent. ‘Adaugatitegumele sl ierburile, acoper cu un capae si punet- Tn cuptor sa stea cam 2-3 ore, Mérunftitetul pana obtinet un pure gi servi cu rorcovi si cartoti fia, pe post de ,inger foods”. Se objin 8-10 port. FELUNI DE MANCARE CU BUCATELE DE ALIMENTE MOL 51PIUREURI, PAPE SI ,, FINGER FOODS” Bebelusii cu varsta intre 9-12 luni se afla in pragul intarcatului. Daca veti folosi retetele din acest capitol, veti observa ca pana la varsta de un an copilul a gustat deja o mare varietate de alimente si diverse texturi, acum fiind momentul crucial cand este gata sa incerce noi alimente. Retetele noastre nu contin sare — folosim in schimb ierburi si condimente usoare pentru a da gust mancarii. Este foarte important ca acum sa incepeti s4-i dati copilului ali- mentele, condimentele si ierburile pe care le mancati si voi in familie, pentru ca el s4 se poata obisnui cu mancarea casei. Probabil ca nu va putea sa mestece bine sau s4 se descurce cu alimentele crocante, insé le va gusta cu placere daca le veti taia tn bucatele mici sau le veti inmuia in mancare. Daca bebelusul plange in timpul mesei inseamna cA fi este sete, asa ca nu uitati s8-i dati sé bea putina apa sau suc de fructe foarte diluat. Incheiati fiecare masa cu o budinca de lapte, lapte de la san sau lapte formula. 52 INTARCATUL $1 PRIMELE ALIMENTE: 9-12 LUNI040 PREPARARE 10. minute PASTRARE ‘enestecul uscat poate f pastrat teva ale int-un container bine inci 041 PREPARARE 10 minute PASTRARE Servi imediot 042 PREPARARE 20,minute PASTRARE Poote Fi congelat: 8 poate pistra 24 ore in feigider Primii muesli 000 1 Tingura cu futg rtunzi de ovaz ‘tingura garmenl de gra. 1 staid eultanine 1 Tingura migdale pisate 1 lingura cu caise seu piersici uscate, 3 inguri cu suc de mar, ananas sau bine mérunite portocala, neineulct ‘Amestecali,intr-un castron, ovazul cu stafidele si tructele uscate. Punetite ‘poi intr-un robot de bucitarie si marunti-e foarte fin timp de 30 socunde. ‘Turnati amestecul obtinut in castronul din care vati servi si adaugafi germenii de grdu si migdalole pisate. Turmati peste ele sucul de fructe si lasafi si se inmosie timp de 5 minute. Serviti cu iaurt sau lapte si oferiti ‘cate o feliut& de mar sau portocala pe care s le manance singur. Se obfin 1-2 port Frigdnele in forma de batoane 00 Acest fe! de mancare reprezinta un mic dejun sau prinz excelent. Putotl {olosi fie pane alba, fie integrald, sau céte 0 felie ain fecare. toutnreg : 2 linguri eu tapte 2 linguri cu unt 2 fell de paine albé sau neagra, de la care all Indepartat coala Bateti oul Impreund cu laptele Intr-un castron adane. Topifi untulintr-0 tigaio. Muiaf fcare f ino in compozilia de ou, intoreand-o pe ambele fete astlel ca sa fie bine palruns& de amestecul de ou cu lapte. Punei pol felile de paine Tn tigaie si pralitite pe ambele part, timp de 2-8 minute, pnd capata o culoare autie, Taialt-le in larme de batoane. Se obtin 3-4 port Macaroane cu branza oo Acest fel traditional de méncare este gustos, contine calciu si garantat va deveni unul dintro folurile de mancare favorite ale copilulu! tau. Putett folosi orice fel de forme mici de paste, in locul macarcanelor. 185 g macaroane 300 ei lapte 25gunt 85 g branza Cedar, rast 2 linguri fin al Flerbeti macarcanele pana devin moi, conform instructiunilor de pe pachet. Scuigeti-te de apa. opti untul intro tigale gi adugatl tana, Se face un réntas, f8r8 2 prali prea tare fina, timp de 2-3 minute mu mal ‘mult. Se toama aplele incet, amestecdnd cu o lingurd de femn sau cu un tel. Amestecati pana cbfinet un sos fin. Lasai sa farba in continuare, Ia foc mic, 2-3 minute, pana cand se Ingroasa sosul. Luati-! de pe foc, adiaugati maceroanele si presarali brinza rasa pe deasupra. Daci este rnecesar, marunfi macaroanele cu o furcullé, Servi eu mazare sau fasole verde. Se obtin 4-6 port. PIUREUAI, PAPE §1 .FINGER Fooos" 53043 PREPARARE 45 minute PASTRARE. Pot fi congelate, dar cét mai bine ‘t8 63 fle consu- Crochete din legume fripte «is OLVReea Legumele capita un gust mal intens daca sunt fipte, devenind mal dulci ‘5! mai agreate de un copil. 1 fects mica 1 carol mie 1 morcov milociy ‘8 ardal rosu sau galben, 1 lipgura cu chimion macinat 1 pasiéenac mic 2.8 linguri ule} de masline, pentru uns inca cuptoal ia 180°. Curie! logumele de cos (eu excepia ardeitor) si tdiati-le pe toate, cu exceptia pastaracului si a cartofulul mate imedist ce au dulce, in lungime de Som. Pastarnacul gi cartoful se vor tala In bucat fost preparate fasit vlet. Ungeti cu ‘mai mari. Spalati bine ardel, scoateti semintele si anol taiat i de aproximativ t cm latin. Puneti chimionul macinat acest vlei harlla pergament si punet cuptor timp de 2-3 minute, Asezatl legumele peste aceasta hartie perga- ‘ment gi ungeti-le si pe ele cu uleful cu chimion, Puneti tava din nou in ccuptor si fasali-e s& se patrunda bine, aproximativ 20-80 minute. Cnd sunt gala, asezati crochetele pe un prosop de hartie, pentru a absorbi Lleiu! in exces; lasatite 68 se raceascd. Atentie la sucul de sfecla care pateaza degetele si halnele. Se obfin 4-6 port.044 PREPARARE, 45 minute PASTRARE Pot ficongelate: se pot stra 24 ofe in tighter 045 PREPARARE 45 minute PASTRARE Poste fi congelat: “48 poate pists 28 ote fighder Paste cu linte @ Sosul de finte este bogat in protaine vegetale dar s! in mutrientit continuti de legume. Adaugati deasupra branza rasa, pentru a da un gust mai bun. 85g linte, spalata 4 cluporci mic, bine sp&tate sl tAlate 1 lingurd lel de méstine 200 g rosl ln conser, tate ‘Ye ceapa mica tata fin 2 lingusl pasta de rosi 1 cafal de ustutc, zcrobit 1 lingurd amestec de lerburi aromate 4s dovlece! mie, tliat piper negru, pantru gust Yeardei galben sau verde, curijat de 115 paste spirale seminte iat bucal ict brénza ras pentru topping (optional) Pune iintea intro créticioara s acoperiti cu apa. Punetfo ta fer. Gand clocoteste, micsoratiflacara sl lisa s8 mal farba 25 minute. Iningeti Ulelu Into tigale, adugatl ceapa, usturolul, doviecelul, ardelul si cluper- cile. Amestecalicontinuu timp de 5-10 minute. Adauga cogil tat, fr- burile sI ardelul, Acoperit cu un capac si mai lisa pe foc inca 5 minute. Strecuratiintea, apol ixati-o pang oblinet un piure, Incorporall piureul de [inte In sos. Flerboti pastele conform instructiunilor de pe pachet. astral céteva spirale pent a le da copllulu sa le manance singur ou dogefelelo. Restul de paste se amestecd in sosul de linte gi se zdrabesc, ‘Servi cu branza ras pe deasupra (daca dori). Se obfn 4-6 port Dovlecei, conopida si ndut cu pasta curry @2a00 Este 0 pasta curry, cremoasa, usoard s! necondimentata, o familiarizare ideald a bebelusului cu acest gust. Nautul sl, optional, untul de arahide contin prateine vegetale, in timp ce piureul de rosil are vitamina C, care va sporl absorbjia fferutul: 4 lingurd ulei de maine 14 conopid mic, desticuts 1 eeapa mics, tla ‘nbuchetele 2 linguri de pasts curry, nécondimentatd 2 doviecel mls tat cube 2 tinguri unt de arahiee (optional) 400 g nat din conserva, clit £300 ml supa ce lagume sau apa strocurat 250 ml faurtblo-natural Puno ceapa ino tgale gi clio Ty ule, la acdré mica, pana se inmoale. Adaugat! conopida gi doviecel gi continual! caliraa tegumelor inc 2 minute, Tumati pasta curry, pasta de tomate, untul de arahide (ac se foloseste), nautul si supa de legume sau apa. Acoperi cu un ‘capac si lisa 6 fiarba timp de 20 minute. Lua vasul de pe foc gi lasatPl 88 se racoreascd timp de 10 minute nainte de a incorpora lautu. Scoalet o porte sl facet un plure. Servitl cu orez sau cu fall! de banana. Se obtin 6-10 port. PIUREURI, PAPE $1. 4FINGER FOODS" 55046 PREPARARE 10 minute PASTRARE Poste f pastrat pind ta 28 ore in ‘rigider PREPARARE, Thetis ond PASTRARE Pate f pistats pind is 24 ore in feigider Peste cu lamaie eae Fi ca este prajit sau fript, pestele se poate prepara atal de repede ca i pulem considera ,fast food", Poate fi cambinat cu cartof, orez sau paste, Adugati si niste legume pentru a completa meni. 1 flo ds peste al, proaspat, cum ar fi egretin sau cod; scoatef plalaa si oasele (84 nu fie mai mate da 140 9) sucul de ie 0 lmao 1 lingurd ulel de mastine sau unt ‘Topiti untul sau uleiu! intro tigaie. Tumati jumatate din sucul de lémale peste una din partle Meulul, Punt feu! th tigale, cu partea umectata cu sucul de male in jos, apo! stoarcoti gi restul de suc de lamaie peste cealaitd parte a filoulul. LAsati s& se prajeasca timp de 2 minute, dupa care intoarcati pestele pe partea cealaita. Cu ajutorul unei furculite rméiruntii pestele, inlaturand si eventualele case care au mai ramas. Servili cu plure de cartofi, oraz, paste {ainoase sau legume, cum ar fi morcovi si mazare. Se obtin 3-6 port Carne de porc cu mere ao Puieff face acest fel de mancare penteu copil atunci cand pregaitt flé de ‘mugchi de porc pentru intreaga familie. Daca sunteti foarte ocupata, ar fi bine 3 pregatii porte dubia, astfel c8 vet! avea ce servi si a doua Zila prdnz. 4 compl, tia fn 1 mar, curdjat de coaja st de cotor, 2 lingur ule! de mastine ‘at buat 2 fal fe de muschi de pore un vart de cimbru uscat (2 cm grasine), tat bucatele Ye morcoy, curt galt ih 2 ingue fain alba Ye pastamac mio, curat gi taiat Fs 650 mi sue de mere, neindulit 1 carlol mie, eurdtat de coal st tat in 50-100 ml apa patry inate cuptorul ta 150°C/modera, into tga, se rumeneste ceapa ‘In ulei, se adauga bucaiile de came si se lasa pe foc in continuare. Presaralfaina gl apol tuna treptat Sucul de mere si apa. ACugatl ‘aru cimbrul. Se las 28 dea in tert pén se Ingroasé sosul, amestacdnd cin cénd in cén. Mal adage! apa daca sosul se Ingroas prea tare, Se trace flu! Tni-un vas termorezslent cu capac si se pune la cuplar timp de 40 minuto, Se adauga legumele ei carol, se pune cin not i cuptor pentu ined 30 minute, pand se inmoale legumele. Carnea ‘af foarte raged si va putes fi méruntta impreuna eu carol, daca este nevole. Leguelsiieqi pot fscoase din sos i date cop sf le manance singur eu degetcle, Acest fel de mancare contine tot c2 are nevoiecopll pentru a avea o masa complet; ins, daca dort, 1o legume vers, cum arf broccol ‘Se obtin 2-4 por.” 56. INTARCATUL $1 PRIMELE ALIMENTE: 9-12 LUNL048 PREPARARE 30 minute PASTRARE Poate fi pasta pnd la 28 ore Ta ‘tigider 049 PREPARARE, Tore PASTRARE Poate fi pistrat ind la 24 ore In figider Pui cu legume fripte Bade Pioptul de pui fript in tigate este suficient de mosle si poate fi mancat cu Lusurinl2 de copil fi ins precaut cu celelaltefeluri de came care raman tar! si dup preparare. 1 Tingura utel de masine 1% plete pul, tit fal subtl ¥ lingura de tethon uscat ¥%4 ardei rou, curdat de seminte st Bit in ell subf 2 linguri mazare congelat Incinget! ule int- tgale, Adaugat elle de carne si tarhonul, emeste- cand continuu, timp de céteva minute, Adaugattardeil rosu si continuatt 8 amestecati, aproximativ 10-15 minute, pana e&nd pulul este bine patsune. inte tip, punt) apa la ert into craticioara si addugal boabele de mazar. Fiarboi la foc mic timp de 3-4 minuto, pana cénd boabole se inmoaie. Scoala cv o ingur strecurdtoare si adugat-le tigale. Amestacat. Serv cu pasta, rez sau cartolnatur. “Talat camea de pul in bucifole mic, Se obfin 2-3 port Miel marocan cu cuscus ae Esto un fel de méncare usor condimentat, care il obisnuieste pe copil cu un gust mai exotic. 4% lingueé pra de chimion 1 lingurd de razz de ghimbie 1 linguré praf de coriandru proaspat seu Ye ingurd de prat do tun var de nucsoara ‘hime 118 9 Mé slab de miol(partoa dala cael de usturol, zdrabit t), tlat bucdele 200 g ros din conser, ete Buc ii 1 lingurd de ule de misting 6 Ingusi cuscug 2 lingur cubuiete de vinete 200 ral apa flebinte Amestecal oate condimentele ins castron. Se tree cubuletele de carne prin acest amestac de lrbur, avand gia s& fe bine acoperte. Tnelngef!ueit ito tigaie si rumen eamea. Adaugall bucatlele de Vineto, amestecat gl pra in continuare imp de 2 minut, Inroducet 2pci ghimbial¢ usturoiul, mentndnd tiga pe for ine un minut, ‘Adugall rosie tate, acoperti cu un capac sIlisati pe foc aproape 9 rd, pnd se Inmoale camea, Punel cuscusu nt-un casiron si uma pA flan deasupra, Lal! 84 stes aga aproximatv 5 minuto, pana cand 9 absoarbe tozlé apa. Cu sum une fareule rasa! cugcupul st ‘pol amastecels eu eames, Scoateio pote gl alll carnea de mil jn bucétele mai ici, oft o imoueatua. Sent eu rochete de morcor ‘sau buchetele de broccoll, Se obtin 4-6 portil. PIUREURI, PAPE §1 .FiNGeR FOODS” 57050 Fructe feliate OVed Fructele on rteta care urmeaza sunt cole mai potivte pentra a lo ofed ‘oplutul safe méndnce singur, cu degetelele. Cele grupate in coloana din Stanga pot fl sérvite ca atare, fd a f cojite. Este preferabil s@ stat! aléturi de copilatunci cénd incearc& s& manance singur buca}le de we 2 fructe, deoarece exista pericolul sa se inece. MERE mucecrenentesiees Aina mnie oe Shnese ree ‘4 boabe de struguri cementing ‘3 cSpsunl i 3 (PASTRARE ‘S boabe de:zmeura SS sa goveeimeaat : ae ‘Spélati bine fructele s| asezati-le pa un prosop de hairtle pentru a se zvan- 1a: Talal clregele in cua, rupeti cocitele gi scoatet! sAmburi. Talat! boa- bola de struguri ia doua si scoatet! cu varful unul cutt sémbur. Rupe coditele de la c&psuni st apol tSallin dous fructele mai marl. Aranjati cBt ‘mal atragator toate bucatile de fructe, pe un platou si servilica ataré sau cu un pahar cu laut tn care le poate Inmuia. Se obtin 2-3 port 051 Budinca de orez cu fructe si scortisoara eV2a0 veil oferi copilulid'o gama variatd de arome in momente critice ale dez- Voltéri iui, Putelfolosi sf alte tructe 8€ sezon daca nu gAsi{ mere duit. Gt préfanane 40g or port busines oe anon A lingura zahar tos : x 4 mir due, de desert, colt tat ; 2 ingur stale e Xs Sistnnne. ‘950 mi fapte’ te pawva lingua pral de scoisoara FU nti Theda! cuptorul fe 150°C. Ciatl orezul in apa gl scurget! bine. Introducett toate ingrediontele intrun vas termorezistent, putin adéno, amestgednd bine. Pune in cuptor gl coacefi timp de 114 oré, pana cand arezul este moale, Se poate manca Tns8 al rece; este la fel de bund. 2 bin 24 po. Sa INTARCATUL $l FRIMELE ALIMENTE: 9-12 LUMI052

S-ar putea să vă placă și

• Profetiile de La Celestine

  

  Document114 pagini

  Profetiile de La Celestine

  Catalina Nicoi

  100% (3)
• Caiet de Vacanta

  

  Document56 pagini

  Caiet de Vacanta

  Catalina Nicoi

  Încă nu există evaluări
• DEP.A1.Atasament - Adulti.ecr RS

  

  Document3 pagini

  DEP.A1.Atasament - Adulti.ecr RS

  Catalina Nicoi

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Semnificatia Claselor de Etalon

  

  Document2 pagini

  Semnificatia Claselor de Etalon

  Catalina Nicoi

  Încă nu există evaluări
• Relatii de Iubire Otto F Kernberg

  

  Document4 pagini

  Relatii de Iubire Otto F Kernberg

  Catalina Nicoi

  Încă nu există evaluări