Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Lucian Blaga - Geneza Metaforei

    Încărcat de

    stimi95
    12 vizualizări8 pagini
    Text pentru studierea metaforei- Stilistică

    Titlu original

    Lucian Blaga - Geneza metaforei

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Text pentru studierea metaforei- Stilistică

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    12 vizualizări8 pagini

    Lucian Blaga - Geneza Metaforei

    Încărcat de

    stimi95
    Text pentru studierea metaforei- Stilistică

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 8
    en Seneca MEPAPOREE st <2 $i dinls-o total lipsi a. sentimentalui peronittii, poate #8 ‘lve in static malts mide anita vee pele aor ‘scut tormai din ‘seen de a fringe 41 e a ineece spatial qh Umpal viaibil, ¢ mult mai expusé, prin dinamice ely falastre folo i pivine, Naturale gantcle de Gurabiltate nu sual nea zat smplomo ale vali". Se poate atinana cd tragediay castrate sau riscul an chiaf dara de spor nibh celui cazat sau al clad cette eden Gulla minors tine ps om sndeobste mult mai aproape do etura. Caltura majoré Il depsrtearé gel instaneaat de indie delle frei. Filosoie privind, nu lie daca in cele din’ urn fvantacle epintuale fle unei culturl majore, tensile i pers ematieaacesteia,curionttie, ce le stele, 41 sata cae prilejuigte, na sunt cheeite en prefol uael dezevantale ‘are I ine aproape cumapnd: oa nsteaiares prea mare oma dle Nesnica Mma, Veer 8 spunem eu aceasta numai ca compara: tie aveulturtminore qa eulturt majore, ab unghiel velont, 1 e tocmai simpli. Ka nt se pare chiar aga de. complicate Intl te vedem sfatuii saan’ tiagem Jevit cv fala f en teen owstri Proform 98 Tishon actus. problintdoocandti dee GENEZA METAFORE _Stlul* wee opere de art, sau a une creat de cultur, man festa multiple sapecte dintre care unele eel patin poteda desigur @ profunzime si un seos ycategorsl". Aco aapertecalegorsle funt de natura orizontieay de atmosford axilogiea, de onieatare, de forma. Nesam ocupat en aveasts Tature a creat de ary four de culturd, pe larg tn Orizont gist. Co rimine not d6 pur in aceeag lite de hdet va unm spa tirgay att oat molt fh ell sntem pind de surprfe, unele de deosebittInsemnatate entra filesofie in general arate deo naltasomnificale meta Eick: Dar inninte de a desparti negoril, in care locuiee surpr ole gist necesor a8 extsndem consievat ile noaste 9 aaupra to alte aun rai. Cot ate atin tee “rents. O operd do ar, gin general o ereatie de cultord, mel au invalord dlwil so salftanfars Va tiehut fac aguary pentru moment, sbstrectie de sill, cod ibrar avestaeubstonk Rd ne intrehém ce particalaritalspreminta substante Snaigi, ub Snfatigares et con Inei generis De substanta nei opere 06 mei creat d cultura, tine fot ce mater, element sem bil sou confinut on tare, aneedotic sau de ide, indferent 8 act, palpabil sau sublimet. $8 anticipim putin: spre deoseire de aubslanta Iucrunlorreale dim Tomen en isi, ebatafa cation nu pone o ania rot ei btn ae par nana ed altoray [it substenfa esto un precipitate implied un transfer ie conju ed Cermenl ce aparin anor replant aun omen sifero. Echstanfa debindoste prin aceasta age-ticind un sapect yal: foie’. “Anticipatia nosstrée menité si stimeasck unele nedumerti. Gititoral ya da din tment gi-va intieba momaideet: Bie, dar metaforial nu tine de wilt” Nu este ore capitol despre metafore ‘inal din cele mai importante in toate manwalle de stilistios”, ne as fost din Lescoril tipernielor de pretutindeni? Nedume! Fires © pathologie justificatay dar formalarea eit chemata dae 0, ‘Geez METAFORH st SENSUL CULTURE prin puterea une} ohignsinticonsacrate. No vom std in cele co Inrmcoza sa leaitimam @celalalt fel de a yedea Incruil. Tnainte de along semmificatia motaforicnla, 8 analiza potin retaforsle in acceptic obignuitay if no limitam la matterelo, ‘ore so realized ct mijioase de limba). Deotebim dea arapon ‘mar tou dood tipari de metalore: 4 Metafore pasticizante. 2. Motafore fevelatorit 1ietaforle plasticizante se produe in cadrul Timbajulat prin apropierea unt fapt de atul mai mult sou mal putin astminttor, Ssiubelofapte Sind do dommenial lumii, date Snchipaite, trate sa findite. Apropieea intre fapte sau transferal de terment de la tinal asuprn ceuille so face exclusiy in wedsnen, plotictzinit tinwia din ele Cind amine sindonelle agezate pe Titel de tele {ral yniste mole pean portativ', plastcieim un complex de fap prin alta, in astome privinje szeminator. In realitate nu platic aim wn fapt pein ll fapl ci expresia incompleti's unui fapt prin exprosia lluifapt. Eide emeroat ed metaforele plasticizante fu imbogifere cu ntti contimutal ca tare al faptluh a care ole se releras Motafoele avesten sunt detinate ad redes eft bai malt farnafia cenereta a unut fap, pe care covintelo pur descriptive, {otdedone’mai qu ean ml pon abetrantoy atl pot eopeinde in atregime. Adevdral ¢ ed cavintele sunt aga do anomiceyIncit sefinovoindesn la! ifinit devocabuleesen{ials de speesiicare, pentru rosonstitu es mijlosce de limbo] fatal caneret. Dlastiizanta are darul de face do-priacs acest snfinit alas ‘ovine, Metafora plsticinanta are dara! de a suspenda un bala ‘e'pare inevitabil, de a.ne eibera do un proce obositor 33 0 {iegt, po core aden am ft iii) Tim soupra nossted Tn ra port et faptul seu plenitudinte sa, motaforaplosicizaneS rea Tho comunice teen com e In store hofionea abstract goncrick, ‘faptului. Expresia directa a unui fapt e totdeauna 0 ahetrac- {fume thai milk saw mai pati spalicia, In aceasta nase deck Fn, ASS aD ci a ens seraronst m nga congenital expresiet deste, Pati de doficinta expresiet ‘Sieeto,plonitudines faplalui cere inst'o compensale. Compen- Safin st realign prin expres indirect, pritrsa Grantor de fermoni, prin motafore. Motafora plastiizanta wprexintdo tebe ‘ne coxpeasatorie ran rhowate ek mbogatensed tap ‘are go Ford cis8 completegs yi a8 razbane nepatinfa expresil Sleoescns al prcis 2 fac de piso infinite expres dete Cind 80 intipla +4 Yorbim despre yoicoaroa ockor, at uel ‘sumo persoane, wa facem dect #4 planticizim o expresie virtual {nite pentru coloarea unor antme chi. Metafora ne imbogdtoyte ‘cuntunte faptal in sine al acestor och, dar rizbuad nue teat lenge ale expresiel reste, care ar Tocepe bunkoar eu epittal ‘albagtt", qt s.ar vodlen nevoité xh ge rovers Intro acamnalare d6 “djective, po it de nesfirgta, po ait de neputincionsl, Metafoele ldsticizane nase dan ineongruonta fatal diate Tammea concreth ‘i"lumea nofiunilor abstravte. Dis etea doa restairacongrucata Intre concet fabstracty se mavorge Ja meta(ove plasthizant Minton plariczants fine aadaric deconcret nordinea bsteac: fiuntlor. Omuly silt prin proprin ax eonstitutie spiritual, ak Exprime lumen concrstdescfusiv prin abstract, ceca oe sole CLL un proces infinity i! croeuri un organ de nedaro indinet, Snstantane, a conereulaic metafora: Mettora, im cea forma fly neared i eoretens, en un ocoly dae cu imediatefec, un ‘ajane consitiional al spiritual omanesc: desarordal fatal ‘Vnkre coneet gi absteachinne, dezaconl ear altel n-ar putea 28 fe Sinetriat dee. In tchimbl unui pemibi balat sdjetival. No ‘xegorim does tutta mime afiemind ea motafora plastcizanta a {rebuilt sf apardin chip fesc chiarsub presionea condiisor const Xutionale ale spiitalat cmenese. Finaltaten metatorel, ca ora iin adevde minunal. Metatora plastiizanta reprerint& 9 eae tine finalist not constitu mpotriva proprior sale nea Suni structurale. Ea eo urmare, sub unghi fialis, inevtabild a “usb eamstitatii gideci intra soa contemporange vires scant Constitots, Meiafora plastivizaaea. nu are 0 genezi In Infeles JMtoric sas se lamuregle prin Smprejurist d& nalurl isto’. {Genera inetafoe pasticizats en moment nonistori, care {ine fe genean constitu spinitule yom" ea ata. Motafora past Claantin are un anpoetdictat de nbeesiti{ tempore, de exigent, fare pot tise doclar gs po urma au dinpard. Metafora fine defin Crueondineastructoraia's spirtulsk uman, Detrieea, nnalizaq xpcaren et fae lmpreand an capital de antropotosi. 1Nu lipsese natneal tncpreirile de a se aduce genezn metafon fn logitré on ivirea unel anae mentality total partieulare fi teecdtoare In Pvolufie omeniri.-Astel sa afiemat Donoard ek Inelafora,instmnifialiael dvexpresie indirect, arf conditionath e aparfia congue! magioe, tare pane sub intenicfie ema sobieete (tabu), Popelatt de mentalate tebuizente eprore ge {zd nomireadieeeus a ovimiter obiecto san fapte, de Ia care sr putea si mane efecto nedorite,fiindea nomele insush,eavintsly, Uesignarea, fee parte, dupa eoncap|ia mogich, din abiectal pe cane lo oxprima. Amunie cuvinte, presi vor fs extfel supose ancl Sacre pelts. Cam oma, intra find inte sorstats,ejuinge {otupiievitabil in situatia de a vorbs dosprescesteobiecte, fn}, Incr, se recurge,pentrs ocliren porinlalat ineront cain, lavcirecmscsiorn stu denies melaforied, indirctay a bier” {lui taba. Mentalstatea magid,tabmizanta, cu inerontele inter Ahicti do a num diverse obsecte sa finte, ii are peralela aten Mapai, infiaa ianor wot de ot ele fife Iitalogica sa real, ele 9h primejdioae. Cid rama Indra hegte a namonsed pe Diavelul altel decitsUeigil toscay a0 XCal dopo comonrdl, sau ureul din, pidure”,Mog Martin, el & desigur vag stipinit de Sngeiororeac&lrostiea nueaelor adevarats fr potea af simneasca namatdocit aparijia rea acestor fin, Tranal preintimpind primejds prin Intrehuinfarea unor nun, are runt In fond tot alite eueative meteterie: Netalora posed, soivavedarul doa arte obieetal, (rsa Tass parte din aura eu tanta lai magic. Omol stipinit do mentaltatea magiow neeurge Tnmetatore, din instinct de sutoconservare, din taeresul secure | {iit personate gb elective. Penteu meatalitten magiet, metafora za mmas ete agader simpli metafort, ch arma de apurare #1 om Fe preweti ipa scant fri dn Pun do ginditteorticiontlor, care ere e& ublectnltabutaat $i respec™ area Tai en stave ar duce shiar la geneca metaforeh, xed! mental tata tabuirantlgefietfe conditiaprelabilé ametaforel, Avsastt ‘eorie leagioriginoa metafore de calitaten magick a obieces | Tor tabu si a dentiri Tor, adie de o treapta provi gt efemens tn evolutin mentalitigis wane, Jar nu de ronsstutea tpatvela permanenit © omlui, despre cate am vorbst, mai sus, Geneza | Inotaforesar 0 problemi de sociologie sau da iter, far na de | antropologie, Nu'vom conterta ipotegei o apume. vray dar reer ca ea sk renisteanalizi ertiee. Sint argumente decisive, are tree peste en eu greutate de tavalug. Elomentele, ate supra: vieguiosoeadavratu, peso por Intrebuingarea tn alt const Tete eSietieds Depaste de acomdifiona nagtorea metaforeidemen- {Ulliaten Uaizantaysuatem mat eusind dispugisainversim rap. Taya Shiver mentaltaten,tabuizanta” presupune oxistenga ‘etatabls'a modulut metafori. Si iat de co, Omul tind ttr-o Excttato'nu poate #4 me vorheasck despre obigtelo tab. Bo Sela Ta avedta de vio st de vealitfe Vorbirea despre au ale wMslaoblectele tabu ite tmpun neconenit, Noverelem fm conae- TiN acento oliete env funtern ar devent nciodat tabu, {an mal nn af Tost tavestit din caput Hocuoi eu posllitatea ‘tee nus naive, etafre. De obi putin prealabil. a oi TWSUe eesigna cblestele prin eieumstriere metaforied Tent, Ie dteptal verbind, posbils tobotareaobiecteor, glen acnasta tiuendleia dea le spne pe num. Atel abyigaren ri osemnat iiv"ae owed glum betast sacomeneoeabil att pentru biata Winteuaand elt yipentousocistate. De altel mentalitates magick Pahl Lemureste mek unuldinaspecteleesenfiale ale mo- {iol metafore, co provse spiritual, Moment fabutzirs preface ‘Tear tao in reltex proventiv af dive cel mull Ia anus exa dente \alitative sl cantitaive, ale modulni metaforie. Soeotim ‘etaladl meters o conde prelabilt pentra ca meptaltaten inset a tabutaietobiectelot st poat in gence sia Tink, iar “{abtisarea nor ablecte poate cel mult sf alterege modul inetforke seeeistont: Mentalitatentabzngta-eu tendinfa et de 8. colt HPed are obtoctal tabu vs folost ndeosebs metafore obscure, Ge dnalogo deptrtatas La fel montalitaten abuizan va pork seai'fiventa moduli metaforc, Jari explit cltuyt de pain neva ce tare a modular metaforc ‘Hain insay dup cam preciun 1a tngoput, gi un al doilea tip eincletore, ynetalorele Bevelatori. Cts yreme metaforslo tip au'spore Zowmifiatiafaptlor, I care se refer c fteegiso tapresta or divectas evil ca tare, metaforle tip LL xporeso EERE taptotoe inl, ke sare 0 vofers. Moteforee eevelae Tenant deatigate 9 ceoats la iveall cova agen, chiar despre {aptete po care levies, Metaforele rovelatora cea Intron {el ttederer unui sinister", ria mujfooee po care nt le pune Ta {Saemind lumen coscret,experion(a sensibil giumea Seger’ | Cee pds elopanal dia Mord numejte moartea ya Ta Cmiteasd Wi peirea say 0 aunt, ¢lreleveazd, punind In imeginar RuRReo wstlre aseand«faptola amoarte™ Netafora imbogteqte qisaba acesta tnstgi sematficafa fopttui, la cae so reer gh —— f caro, Snsinte de a fiatins do harul metaforelor in chestinne, avea nes Infitisare de taink peretluité, Cind ciebanul spune nara mitagi bras gt palin, roo aogier psi huts, Pestle Hietole ft faptele, asupre cirora se sevaral avalansa de metafore, conatita fear lnireage natu, Prin metaforele rstie, aceasta dobiadeyts @ nowt semmificate: pared natura Intresgd devine 0 ybieericd Se'poate spune despre sceste metafore, ea su un varate? revelator, decurece elo anuleeréingeless!obiyno al faptelor,substitwind 16 fo nou visione. cAceste metafore mu plasticizeziaumes nste {opto in masura caro de deicienja nutri sexpresie lor ieee, tilele suapenda Injelesuni gi proslamaaltele. Astaforele rovel: forit unt "eu toil de aia navura deci cele plariciante Pur fimpla, ian cu total ald orgine. Citt-vreme motaforele past Cizante yezuliy dupa eum vésorim, dintr-un desacordianent ‘i etrncturilor spinitnle ale omului (dezacorduldintre coneret i abstratiune), metaforele rovelators rerut& din modal specie limar dq existe din existonfa tn ortomtl miseratut st of reve. Metaforele revelatori mint. inviele simptome ale scestat mod specie dd existenti, Nu idealizim de Toe stuatia afemind ¢& Melaforele revelotonii mSrturisse si ele tot despre un aspect fntropologi,derpreun aspect profund, dat deoda ten fnga ne Inve atte, Cle Gimp oma tact ode tot som") tree i fara de mister, fant congtinjaacestula, Inte stare netrburaa de ‘chili paradisiaeanimadic, el nu intpebuinfeegt dott metafora estieizant, cerita de dezarordl dintre cnerets abstenctinne Kictatora reveatori Ineepe. tn. momental cind omit devine ia ‘devi yom, adich in momontul ind ol se aged im orzontal 4 in diménsiosilo misterula Abia mai Uraiv ne vom face drum) pind la aoel ponct leoretic, de unde vom intelege in toats adinch fea so acest mod. existenfal, specific: uma, iin. ordinea faveatorconsidoraiivaloaea stinplomatied ametatoterevelators Precizim deocamndati c& metafora are dows izveare eu total dite "te care nu Ingaduie nicl o confuse, Un ivor ete Ins! const {af sn atructura spiritual omului cu acel particular dezacord dlintee concrot gi abstrachune, Al daiea favor este un mind de a inca dimers ‘exist cae caratterizeert pe om im tout plenitad ni ecltty iar edo, cu yom‘ extent fnew mister, Pent ra crt mail poettoric ele dooa spurs de metafore familiar ocre (ip eu cltova exemple cues Ta. iatimplare dia sao, el tava ame na mperts Ds alte exemple opera un Peet paloarea for poetic of peat a iste cola oat ham pore sl mela Metatoe plastica, Taek Jocul svaturlor= Ta (frmul mir: a oe patra teu val sats st de pep ‘ati un ,Septomerie® In pidure: Prin cage werdoal puri tetrurh tate aie” {ats ,tiourili* in nonpte: Lcurilt eu Bampage ine worl dt SP Orage {ats .plonie® tnte-un vecht oFap: Pe alii, subteoghmats Float mbls pe eatalig Tata un peisa favors prin total ridinilor pal Ge aber de tston Toeaeste pial tafe rveator TNter mma: tit into visions tn sn sng 4 Yl crag an mie Ua miater revolat in logitard eu ,Ninsourea" “fen fulgaind peumery spe «390 = Tati 0 semniticafie rovelatorie « unui ,Asfingit marin*: ‘Soares, lcelna Dom, Sade In miele somata Jota misterul vie} apropiat de eel al mort Mao — tu a fst oat? mornin me, — Devo tmi aa de team, amd, 1 petse far amin cman cine fall Incialorc de “vl despre Meru ete ‘Su aceeagistringen{a declarata,ca gr omil lasugi, Geneza motefe: clipa cind sa declarat in lume, ca un miraculos incendiu, acea structur’ gi act] mod ide existen{ numite Impreuni .om", gi se va sau alistorieh ‘wnane rmetafora este, logic gi real, anterioara isto- ce i-} acordau cei vechi, care insi Ja un moment dat au devalori- srrarone: 2s Ivtnigio, Geea ee ar tnsemna c& tn geneza metaforei trebuie =i ‘fini Chemie a specficolai man tn toat amploarea #4, MMutatora, emantnd don cele douk izvoare, ¢ imitatay ca fone: aerated ta cele ce rezuta din. conaitile, ial presas de ‘ialeadinite timpala, ale genedei sale. 1, Ea e'chemats sau si sesaege oguffeienfele expreies Siocts pontra um obiecty at saeeecjece lator te semaieayt ascanee, ree sau imagine, itt obet Clad face el aa nel alta, metafora poate ft 1 Jus ngreaily sou etusinic impas pri terinenit et situa dyer deport deo jasiseate mai adinet gi nao necsars Tine! anemia etaforesorieit dp seducitoare, Tv xom setrage din focal edit. ietaforama, care nu rezuTté nit din con eee dtamodaiesictentielspeeitiwaan, ec} maveurind din ‘ivbfdege cu total aceidentale san chiar din hotaritea capric cere srmalai, va reprezenta inten fel sam altol totdeauna 9 wale Uad dintre aceste anomalit ale metaforismulal este eats prin taboizarea mogicd a obiectalu. Metaforiioul “edn nous coz de interdict voit din partes societa¥it dea

    S-ar putea să vă placă și