Pentru feromonii sexuali au fost elaborate capcane de

capturare a daunatorilor.
1.Monitorizarea raspindirii insectelor din care au fost
atrasi acesti feromoni si determinarea gradului de
daunare potential
2.Scopul capturarii in masa.
3.Scopul dezorientarii, se aplica prin marirea a
aproximativ 10 ori a concentratiei feromonului in
spatiu, cee ace duce la pierderwa orientarii masculilor
si incapacitatea lor de a contacta femelele.
4.Scopul sterilizarii. Se utilizeaza in conditiile unor
landsafturi specifice.se aplica concentratii mari de
feromoni care au actiune nociva asupra celulelor
sexuale masculine provocind sterilizarea lor.
Fitopatologia.
Fitopatologia sau patologia vegetala este stiinta cre
studiaza:
- Entitatile vii si factorii abiotici ambientali care
cauzeaza boli la plante
- Mecanismele prin care acesti factori produc boli la
plante
- Interactiunile dintre agenti fitopatogeni si plante
bolnave
- Metode si mijloace de prevenire si combatere ale
bolilor plantelor.
Problematica fitopatologiei
Patologia sau simptomatologia se ocupa de studierea si
descrierea simptomelor prin care se manifesta bolile
Etiologia- cerceteaza si stabileste cauzele bolii
Patologia stabileste medul de actiune a patogenilor si
evolutia acestora

Profilaxia aplica mijloace preventive in lupta contra

agentilor patogeni.

Ce este boala la plante ?

Definirea bolii ca orice tulburare care se inregistreaza in
structura si functiile normale ale unui organism.
Totalitatea simptomelor care se succed in cursul unei boli
constituie un sindrom
Starea de boala este determinate de 3 componente
constituind triunghiul bolii: gazda sensibila, patogenul
virulent si mediul favorabil.
Un rol deosebit il are si timpul care influenteaza boala in
diferite feluri.
Ce este un patogen vegetal ?
Studiu cauzelor care conduc la o boala se numeste
etiologie. Factorii care conduc la declansarea unei boli
numiti agenti etiologici agenti fitopatogeni sau patogeni
pot fi de natura diferita:
- Cauze interne legate de constitutia plantei
- Cause externe care pot fi de natura biotica sau
abiotica.
Din factorii abiotici care pot declansa boala mentionam
lumina temperature apa factorii antropici.

Cum se clasifica bolile?

Initial bolile plantelor se clasificau dupa simptomele prin
care se manifestau : patari ruginiri, arsuri , mane , fainari,
taciuni, ofiliri, putreziri.
Ulterior bolile plantelor ay inceput sa se clasifice tinindu-se
cont de factorul etiologic.
Bolile cauzate de factorii externi, neparazitari se numesc
boli fiziologice. O categorie de boli fiziologice sunt
provocate chiar de om, aceste boli sunt numite tehnopatii.
In functie de natura agentilor infectiosi bolile parazitare pot
fi viroze fitoplasmoze, bacterioze micoze etc.
Dupa modul in care se desfasoara procesul
pathologic si dupa durata acestuia.
Se deosebesc 2 tipuri de boli acute si cornice.
La bolile acute evolutia procesului infectios este rapida
ducind la distrugerea organului sau la moartea plantei
atacate.
Bolile cornice evolueaza lent si sunt de lunga durata,
determinind debilitatea treptata a plantelor.
Dupa caracterul infectiei deosebim
Unele boli se pot manifesta numai pe anumite organe ale
plantelor si se numesc boli locale
In timp ce altele afecteaza planta in intregime si se
numesc boli generale, sau sistemice.
Dupa aria de raspindire a patologiilor
Deosebim boli endemice si boli epidemice
Bolile epidemic sint provocate de patologii cu posibilitati
mari de inmultire si raspindire, care pot cauza adevarate

invazii pe suprafete mari uneori in toate zonele de cultura

pe glob.
Bolile endemic sunt cantonate intr-o arie restrinsa se
manifesta annual in acelasi arial si relativ cu aceeasi
intensitate.
In functie de importanta bolilor pentru o anumita cultura
- Boli principale
- Boli secundare
- Boli potential pagubitoare.

Combaterea daunatorilor la plante

Sporirea productivitatii culturilor agricole este posibila
numai prin aplicarea tehnologiilor intensive, care include
cultivarea unor soiuri si hibrizi cu recolte potential inalte si
cu rezistenta majora la organismele nocive perfectionarea
sistemelor de protectie a plantelor, capabile sa asigure
recolte mari si stabile.
Prevenirea atacului daunatorilor se face prin masuri de igiena
culturala, inainte de infiintarea culturii sau depozitarea produselor.
Se distrug resturile vegetale in care au ramas insecte, se curata
incaperile in care se vor depozita produse etc.
Combaterea daunatorilor se face prin urmatoarele metode:
agrotehica, mecanica, chimica, biologica, integrata (lupta
integrata).
Combaterea prin metoda agrotehnica. Astfel, daunatori se
combat prin lucrarile solului sau prin folosirea de samanta libera de
daunatori. Lucrarile solului (aratul, grapatul, prasitul, etc) au rolul de

a distruge insectele din locurile de iernare din sol, de a le aseza in

straturi adanci de sol unde nu au conditii favorabile (prin
rasturnarea solului cu plugul), etc. Samanta folosita la semanat nu
trebuie sa contina daunatori in boabe (viermele boabelor de grau,
gargarita mazarei etc.) pentru ca permite astfel raspindirea lor in
culturi.
Combaterea prin metoda mecanica se realizeaza scuturand
pomii de daunatori (la gargarita florilor de mar) sau adunand
cuiburilor de omizi din pomi (vara, imediat dupa aparitia lor sau
iarna, pentru cuiburile unde ierneaza unele omizi). De asemenea,
la pomi se pun braie capcana in jurul tulpinilor.
Combaterea prin metoda chimica se realizeaza folosind
substantele chimice. Aceste substante chimice sunt toxice pentru
insecte. Dar pe fructe sau plante raman mici cantitati, care devin
toxice pentru consumatori.