Masina sincrona.

e de c.a. cu cp magnetic invartitor,

si in orice moment de timp turatia
motorului e identical cu turatia cp
magn invartitor, de aici si
denumirea de masina asincrona.
Elemente constructive:
Statorul identic cu ce al unei mas trifaz si
contine o infasuarare trif simetrica cu U,V,W,
asezata in crestaturi statorice
Miezul statoric alc din tole de otel
electrotehnic, isolate pt reducerea pierderilor
prin curenti turbionari.
Rotorul se deosebeste fundamental de mas
din otel masiv miezul, si o
infasurare parcursa de cc.
are o armature feromagnetica din
olte masiv si contine o infas.
monofazata alim in cc
Rotorul e inductorul masinii -> aprte care
creeaza cp magn invartitor
Statorul e indusul masinii -> partea in care se
induc tens electrom. de campul invartitor.
Utilizare:
MS poate functiona doar in regin de generator
si motor nefiindu-I caracteristice regimul de
frana.
In regim de gen se util. in cea mai mare parte
ca sursa de ene in c. hidro, termo, nucleareletric.
Avantaje: - param en se regleaza usor si nu
consuma energie reactiva.
ca motor sincron, ms se fil in
actionarile el dar nu la fel ca mas,
deoarece ms nu are cuplu de
pornire, dar prin faptul ca nu
consuma putere reactiva il
avantajeaza.
GENERATORUL SINCRON PE REEA
PROPRIE
n
aceast
situaie,
cnd generatorul
alimenteaz o reea receptoare de impedan
dat, tensiunea la bornele generatorului,
frecvena acesteia i curentul debitat depind
numai de parametrii generatorului, de curentul
de excitaie i de puterea mecanic transmis de
motorul primar propriu, care antreneaz
generatorul. Motorul primar mpreun cu
generatorul formeaz un grup energetic
independent (grup electrogen), folosit n locuri
izolate n care nu se dispune de o reea
electric. Grupul electrogen se utilizeaz mai
rar. n cele ce urmeaz, pentru a simplifica
lucrurile, vom presupune c generatorul sincron
are poli necai, iar viteza de antrenare rmne
constant.
CARACTERISTICA DE FUNCIONARE
N GOL
Caracteristica de funcionare n gol reprezint
dependena dintre tensiunea la bornele
generatorului, la mersul n gol, i curentul de
excitaie: Eo=f(Ie) ,pentru =const. i I = 0.
Se tie c t.e.m. Eo este proporional cu
curentul de excitaie. Dac maina a funcionat
anterior, atunci pentru Ie = 0, exist un flux
magnetic remanent. n consecin, la Ie = 0,
putem spune c Eo = Erem.
CARACTERISTICILE EXTERNE
Aceste caracteristici arat cum variaz
tensiunea la bornele generatorului n funcie de
curentul debitat, pentru un anumit curent de
excitaie. Definiia caracteristicilor externe este:
U = f(I), pentru Ie = const. i cos = const.

Principiul de functionare al gen sincron:

Ca sa se genereze ene le , gen trebuie sa indep.
2 cond:
1. sa fie antrenat la arbore cu vit =ct de catre
o tb cu gaz
2. sa fie excitat de rotor cu Ie (cc)
In acest fel statorul va debita in reteaua 3f en el,
care e convertita din en mecanica primita la ax.
Presupunem ca antrenam rotorul cu ,Ie=ct,
creeaza un cp magn in rotor B0, orientat in
lungul polilor rotorici.
Prin rotatia rotorului, cp constant B0 devine
invartitor (se invarte ca un magnet)
=p .
Cp invartitor de excitatie B0 creeaza in
infasurarea 3f statorica fluxuri magn
alternative:
pe faza U: 0u = 0n * cost
pe faza V: 0v = 0n * cos(t-2* /3)
pe faza W: 0w = 0n * cos(t -4* /3)
aceste fluxuri, fiind alternative induc in
infasurarea statorica tens em 3f.
e0u = E0*sqrt2 cos (t /2)
e0v = E0*sqrt2 cos (t /2 - 2/3)
e0w = E0*sqrt2 cos (t - /2 - 4/3)
E0 valoarea efectiva a tens de faza indusa la
mers in gol, si se masoara cu voltmetru.
Presupunem ca infasurarea statorica e inchisa
pe o impedanta 3f, sau pe o retea infinita: cele 3
tens em vor da nastere la 3I3f.
iu = I*sqrt2*(t /2-)
iv = I*sqrt2*(t /2--2/3)
iw = I*sqrt2*(t /2--4/3)
defazaj
Sistemul 3f de curenti indusi creeaza un c magn
invartitor de natura electrica numit cp magn de
reactie avand expresia: ba = Bam * cos(t-p/2-)
Cp invartitor ba e sincron cu b0 si situat in
urma acestuia cu unghiul (/2 + ).
Def: Sn unghi intern al masinii sincrone,
unghiul dintre axa polului rotoric si vectorul c
magn resultant. =unghiul dintre (B0,B);
max= /2.
Daca in aceasta situatie sarcina gen inca mai
creste, depaseste /2 si gen iese din
sincronism, rezulta o avarie. Rotorul se
desprinde de camp si se ambaleaza, adica la
iesirea din sincronism nu se mai face conversia
en din mec->el, si toata en mec antreneaza
rotorul, acesta fiind in pericol de distrugere, de
aceea protectia gen se comanda rapid.
Principiul de functionare al mot sincron:
Presupunem ca masina funct. ca gen cuplata la
o retea de putere infinita. La un mom dat se
decupleaza turbine de la ax, si masina ramane
cuplata la retea si excitata, cp invartitor ramane
lipit pe rotor, dar ia putere de la retea si se
schimba semnul lui .
schimba semnul brusc, a.i. cp
invartitor trece inaintea rotorului si
rotorul continua sa fie sincron cu c
invartitor.
Se va demonstra ca puterea active a masinii
sincrone P = Pmax sin . => prin schimbarea
semnului lui , se schimba si semnul puterii
active, a.i masina trece din regim de generator,
in regim de motor, consumand putere activa din
retea, pe care o transf in putere mecanica.
Functionarea stabila a MS are loc la =(/2,
/2), la gen (0, /2) si la motor (/2,0).
Incarcarea motorului cu sarcina se face prin
cresterea cuplului mec rezistent de la arbore,
deci creste in modul si rotorul ramnae din ce
in ce mai mult in urma campului invartitor. Pt
depasind -90*, masina iese din sincronism si
rotorul se opreste, in acest moment curentul
absorbit din retea va creste de (5~7)*In si
protectia deconecteaza motorul de la retea.

Ec de tens a gen sincron cu poli inecati:

U=E
Ec simplificate sunt :
U + jXTI=E; U + jXSI=E0; XS reactanta
sincrona;E0 = RIe = tem la mers in gol.
Avand in vedere ca XT << XS => U=~ E.
tem la borne = tem in sarcina.
Cuplul electromagnetic al mainii
sincrone cu poli necai se determin
folosind expresia puterii electromagnetice
P, care trece din rotor n stator:
M=P/ =3E0Icos(E 0,I)/ .
expresia cuplului em al mas sincrone:
Mm=3E0U/( XS ).
Puterea reactiv schimbat de generatorul
sincron cu reeaua este dat de relaia
cunoscut:Q=3UIsin, n care U i I sunt
mrimile de faz ale tensiunii i curentului
generatorului sincron trifazat.
Se
consider
diagrama
fazorial
simplificat a generatorului sincron cu
poli necai, n care proiectm fazorul Eo
pe direcia fazorului U, gsindu-se
expresia:
OD=Eo*cos=U+Xs*I*sin.
Din relaia de mai sus se deduce produsul
Isin, astfel nct puterea reactiv Q,
devine: Q=3U(Eo*cos-U)/Xs
Cuplarea gen sincron in || cu reteaua:
Se numeste retea de putere infinita reteaua
la care tens si I raman ct indiferent de
marimea out active si reactive schimbate
de retea cu exteriorul.
-metoda sincronizarii fine, consta in
indeplinirea succesiva a 4 conditii de
cuplare:
Cuplarea se considera perfecta at cand
I=0; U + jXSI=E0; => E0=U conditie
unica de cuplare, conditie complexa.
Sistemul 3f de tensiuni al gen si al retelei
trebuie sa aiba aceeasi succesiune a
fazelor.
Puterea reactiva a gen sincron Q:
Q=3Uisin
Puterea reactiva poate fi variata prin
modif curentului de excitatie Ie.
Conditii:
-Reteaua si gen sa roteasca in acelasi sens
un motor asincron.
-Frecventa gen sa fie egala cu frecv
retelei.
-Tensiunea gen = tens retelei.
-Tens E0 si U sa fie in faza in mom
cuplarii.
Erorile maxime posibile:
-cd1 nu suporta erori
-cd2 maxim 0,2% diferenta de frecv.
-cd3 suporta erori mai mari de maxim
20%.
-cd4 erori de maxim 15% la defazaj.
Functionarea gen sincron cuplat la retea
de putere activa ct si excitatie variabila.