Tudor Arghezi

Zdrean
L-ai vzut cumva pe Zdrean,
Cel cu ochii de faian?
E un cine zdrenuros
De flocos, dar e frumos.
Parc-i strns din petice,
Ca s-l tot mpiedice,
Ferfeniele-i atrn
i pe ochi, pe nara crn,
i se-ncurc i descurc,
Parc-i scos din cali pe furc.
Are ns o ureche
De punga fr pareche.
D trcoale la cote,
Ciufulit i-aa lie,
Ateptnd un ceas i dou
O gin s se ou,
Care cnt cotcodace,
Proaspt oul cnd i-l face.
De cnd e-n gospodrie
Multe a-nvat i tie,
i, pe brnci, tr, grbi,
Se strecoar pe furi.
Pune laba, ia cu botul
i-nghite oul cu totul.
- "Unde-i oul? a-ntrebat
Gospodina. - "L-a mncat!"
"Stai niel, c te dezv
Fr mtur i b.
Te nva mama minte."
i i-a dat un ou fierbinte.
Dar decum l-a mbucat,
Zdrean l-a i lepdat
i-a-njurat cu un ltrat.
Cnd se uita la gin,
Cu culcuul lui, vecin,

Zice Zdrean-n gndul lui

"S-a fcut a dracului!"