INSERTIA BITULUI MAI PUTIN SEMNIFICATIV

(LSB)
Definire
Cuvantul Steganografie (steganography) (a nu se confunda cu stenografie)
vine din limba greaca unde steganos inseamna ascuns si graph inseamna scris. Am
putea spune ca steganografia este stiinta sau arta de a scrie mesaje ascunse astfel
incatexistenta lor sa fie cunoscuta numai de destinatar si expeditor.
In IT, steganografia reprezinta metoda de a ascunde mesaje (fisiere) in alte
fisiere mai mari si anume in imagini de tip jpg, bmp, in fisiere audio (mp3 sau wav)
sau chiar video (avi) fara a exista posibilitatea ca o terta persoana sa stie sau sa
afle de existenta lor.
Fisierul in care se va ascunde informatia dorita se numeste "cover-file",
fisierul care contine deja informatia secreta "stego-file", iar fisierul ascuns in cover
file se numeste "embedded-file" . Astfel: cover-file + embedded-file = stego-file.
Aceasta este cea mai comuna tehnica de steganografie, fiind utilizata in
general in fisiere in care unii biti sunt mult mai susceptibili la alterare decit altii. Ca
urmare, fisierele audio sau video reprezinta tintele preferate pentru aceasta
tehnica. Prin LSB sunt schimbati doar cei mai putin semnificativi biti din mediul
respectiv.
Insertia bitului mai putin semnificativ reprezinta probabil cea mai cunoscuta
tehnica de steganografie in imagini. Este o abordare comuna, simpla de codare a
informatiei in fisiere grafice. Din nefericire este de asemenea vulnerabila atacurilor
de orice fel, cum ar fi manipularea imaginii. O simpla conversie din formatul GIF
sau BMP intr-o comprimare (lossy) ca un JPEG poate distruge informatia ascunsa in
imagine.
Cand se aplica o astfel de tehnica (LSB) fiecarui byte dintr-o imagine de 24
biti, 3 biti se pot coda in fiecare pixel. (deoarece fiecare pixel e reprezentat de 3
bytes). Orice schimbare in bitii pixelului nu va putea fi sesizata de ochiul uman.
Spre exemplu, litera A poate fi ascunsa in 3 pixeli. Daca se presupune ca cei 3 pixeli
originali sunt reprezentati de cele 3 cuvinte de cate 24 biti de mai jos:
( 00100111 11101001 11001000 ) ( 00100111 11001000 11101001 )
( 11001000 00100111 11101001 )
In acest caz, valoarea binara a literei A e (10000011). Inserand valoarea
binara a lui A in cei 3 pixeli, incepand din stanga sus, se va obtine:|
( 00100111 11101000 11001000 ) ( 00100110 11001000 11101000 )
( 11001000 00100111 11101001 )

Principalul avantaj al insertiei LSB este faptul ca informatia poate fi ascunsa

atat in cel mai putin semnificativ bit cat si in cel de-al doilea mai putin semnificativ
bit, si tot nu va putea fi perceputa de ochiul uman.
In folosirea acestei tehnici pentru imagini de 8 biti, este necesara o mare
atentie, deoarece acest tip de imagini nu reactioneaza la fel de indulgent la
schimbarile de date cum o fac imaginile pe 24 biti. Trebuie selectata cu grija
imaginea de camuflaj, asa incat schimbarile de date san u fie vizibile in imaginea
finala.
Cand se modifica cei mai putin semnificativi biti intr-o imagine pe 8 biti,
referintele la incepututrile fiecarei palete de culori se vor schimba. Modificarile pot fi
de o asemenea factura incat sa faca treceri de genul celei de la albastru la rosu. O
astfel de schimbare ar fi observata imediat pe imaginea afisata, asa ca nu poate fi
acceptata. Din acest motiv, expertii in ascunderea datelor recomanda folosirea de
palete in tonuri de gri, unde diferentele dintre nuante nu sunt atat de pronuntate.

Modifcarea celui mai puUin semnifcativ bit

Daca fiecare pixel al unei imagini n tonuri de gri este reprezentat pe 8 biti,
imaginea poate fi mpartita n 8 planuri de biti. n Figura 9.7, aceste 8 planuri de
bit sunt reprezentate pentru imaginea Lena, unde, n coltul stnga sus, este
imaginea corespunzatoare celui mai semnificativ plan de biti, iar, n coltul dreapta
jos, imaginea corespunzatoare celui mai putin semnificativ plan de biti.
Deoarece cel mai putin semnificativ plan de biti nu contine informatie
vizuala foarte importanta, poate fi nlocuit printr-o cantitate enorma de biti de
watermark. n Figura 9.8 sunt prezentate patru exemple de ascundere a
watemark-ului ntr-unul sau mai multe planuri de biti, unde imaginea din stnga
este imaginea gazda iar cea din dreapta este watermark-ul.
Exista diferite variatii ale acestei metode. Exista 2 metode: prima
metoda nlocuieste cei mai putin semnificativi biti ai fiecarui pixel cu un
zgomot pseudo-aleator iar a doua nsumeaza o secventa pseudo-aleatoare
la planul de biti cel mai putin semnificativ. O alta metoda de watermarking
calculeaza o suma de verificare a imaginii originale si apoi o insereaza n cel mai
putin semnificativ bit al unor pixeli alesi aleator.

Figura 9.6. Inserarea unui watermark vizibil

Figura 9.7. Planurile de biUi pentru imaginea Lena

Aceste tehnici de watermarking nu sunt prea sigure si nici prea robuste la

tehnici de procesare, deoarece cel mai putin semnificativ plan de bitii poate
fi usor nlocuit cu bitii aleatori, eliminnd astfel eficient bitii watermark-ului.
Imaginile originale

Bitii folositi: 1

Bitii folositi: 4

Bitii folositi: 7

Figura 9.8. nlocuirea bitilor mai putini semnificativi bitii ai imaginii din stnga cu
bitii cei mai semnificativi ai imaginii din dreapta

Bibliografie
https://prezi.com/d6occvwflfvj/steganografie/
http://www.mathworks.com/matlabcentral/linkexchange/links/4168-matlab-codefor-lsb-steganography
https://www.invata-online.ro/infosec/data-security/steganografie