ISSN 0379-7880 ANALELE §$THNTIFICE ALE UNIVERSITATH «AL. L. CUZA» DIN IASI (serie now) OMUL SI LIMBAJUL SAU Studia linguistica in honorem Eugenio Coseriu EXTRAS Lingvistica 1991 - 1992 Sectiunea [Le TOMUL XXXVI /200cVIIL & Editura Universitatii «AL. I. Cuza»PRINCIPULE LINGVISTICU CA $TIINTA A CULTURIT CConferinj nut Ie Universitaton “ALL.Cuza” din lagi tn deschiderea Colocviului ‘omagial “Eugen Cogeru - un mare lingvist contemporan", 13 aprile, 1992 EUGEN CoseRIU Domnule Rector, domnilorcolegi, Doamnelor, domnigoarelor gi domi, Propusesem pentru deschiderea acestiColocvin sl deat o problema general de fncad- rare a lngvisei mele, name competenalingset ns rganizatorl au prefer ots st ‘vorbese despre cova Ine& mai general, despre prncipie tings caging cul seu ca stig umanist,anume fnde8 sau gindit 8 acest princi ar pute Fi fuctuoase gi pentru alte discipline, pentru iscipineecuturi in general nafralingvistice Desi deg acelagi discus despre princi am jm, ca variant, de mai mute xi, tm pert mai finned o dat, pat nto nou variant cer souzetuturor celoreare au auzt dja, cae cunose deja acesteprincipi finda lea expus la Academia de la Cigna gla Universitatea dn Cj Ete vorba de principle fundamental ae lingvinice, esa sens ale lingrisicel mele. Inst temai pe bazaacesor princpi, principle insey nu sint numa Principle uneiingvstic personae adicdamea, cin acelagtimp i trebuies fede datoria ‘ml de sin i afime gist cread aceasta - sn principle ngvisicei pur simp, ra adjective fit personalizai Frtindoialt, sceste princpilexplictactivista mea asin gi {i explict mai ales unitate cre, poate, ao pivre superficial ru s-r putea pezenta Coeace {mi propun scuma ets juste ecm lingvisca mean circle forme, aparet, in pane cel pun, trogen. Principil nt, ca de oboe cind exe vorbs de pincpl, pine; sint numa cnc, anume: rinepil biectviti, principiu! umanisreu, principal radi, principal antidogmats- ‘ulus principinl bine public sum al responsabiliti social cultae. 1. Principil obiectivitati rincipiulobictviii este principal ttuor snl, nu numai al singlorumaniste sau al stinfelor cultui. Este principio! stabilit sau formula de Paton in dalogul despre sofist, Sophistes: wt Bea. Ss You ~“e spune iucrrle" sau “st spui luerurle aga cum Sint Tn acest dialog despre sofist, Platon a formulat conija logosuhui cu adevas, a Jogosului adevarat, anume cu aceast expresie, vi vedic foew’ Ae, Aco Platon spune cam ag: Mev 8&5 dans Mos i Bea Gg Hor, ait logosul, expresa eu adevar, pune Tucrurile age Com sit, pe cin logosul fér8 adevlr sau neadevirat sau fas spune "BOGEN COREA lucrurle cumnu sin sau cum stntnumai paral, mai uneor, numa dintrun anwmitpunct de vedere ‘Ar pte picipilcel mai gu deaplicatsces principin genera al bietvisi Ar de suns stobeervam crue, legit is sper cm sins, nzealiseee pica ‘cel mai grew de aplicat gma ne reugeste aproape nici o dati siH aplicam intr-adevér,fiindcd lucrurile Je vedem nbideuna fro anumit sage soc, nanumit comext, dink-un aout pune de ‘ese, intro anu perpetva: Dei la ccare ps eprint necesita dea dite ae puncte de vedere, dea recunoage in fica mod de a pune 0 problema, oparalizare. Coca ce ‘ee impotantatnci estes ned sama ince sur am parila, am adoptto anual perspetva un anamit punt de vedere. Vom incerea dci st mite plarlitatea puncelor de ‘vedere cae numa tole impreund pepo shut-in anumi pane, ce! putin. ne po eda obiectul fn totalitatea sa, aga cum se prezinta el pentru cunoasterea intuitiva Acest principiu al objectiviti seamna in demenil nose, nsf alle dome, iseamnd tors aceastt halite de pune de vedere connie de certain clamp, cam vom ede 0 suit generotat char eu pve la poi conta ove noae. -Acestprincipin al obiectivtai ar ca urmare sa coroarprincipiul universal, Alte spas, tocmai dae spunem larure aja cur sos ncercim s spunem Incr aga cm sh, aces Ira ht a numai penis no aga cel pin trun sens ideal - pert toi camer, pent csc de creer de soy aa reassign, sceast obictvta implica univeaiata afimaior pe care le formlan ou prvi a cra Si in acl timp, spiria universalitae, "Neopunem decid une tinge cara shins penta pentru un anit timp su penta anu situate socal sau polict Stiga bul const cu aces cbiectviate seuaceeast _universalitate in orice moment si in orice sinuatie, chiar cu sacrificiul eventual al ibestagi fizice, in cela timp, nsamnd edn orice punt deveere cin rive potie- sce ag2-eograicd ivimaceleailucrr cr ineresearpepatemenrea, ote probleme info shniprobere ale noase, cn ne rernge Ia coace ext l nos nun Sens limita, loeal sau = ga cum ‘spuneam eu int-un alt context - toate hucrurile care sint ale altora sint si ale noastre, gi chiar mai ‘ult le nase dec cele care sat numa ale noaste, finde sn ale alir,st ele omen cle lirgese rian nos istic ne fae s parc acm la poblemele omens neg Co alt formulae mai comple, Arie! mi eae un flosof pe, eae un floc al nos al ‘utuor camer 5 dec ane ocupa de Arisotl na sean ane cpa de ceva sri, 2. Principiul umanisrl ‘Aces prncpiu decrge, pri gine cul, din pincipal obec. Dac spud sins rite nest de spune lure ag cum sb, stn, n ad infer uma Sau al sinelor carr, aceasta osama le pune age coms pent om gin aceasta umanuli infra beri, Princip! unsaismuluinsamnd cd exist din poncul de vedere al scchig princpin al bietvii cae se aplca tur gn, in mod neces, dferengA ccengala nme ginge biewive (seul c& se ocupl de arr, ca necesita -,cicevace stim deja tof a ind subiecte ale cestor activi. Dec, fundamentul gino nose gal lings pine cela sine ale clu este ti riginar,inttv, pe cro are oma cu vila cea cee insusi crear, casbiectalacestr activi ata in cal fpelorwiversle (ceinglegec4nuin cade faptelorinviuale, l apteloepariclare, care webuis: const ca ste), Nuputem, de exempt, propane o ipotezA despre czace est limibajul, su despre coe ce ste arta sa despre ceea eee regi, in sau filosofi, inddne-am preface sa ips! Jn reaitate, noi sim ce este limbajl finde! facem no, tm ce este religafndcdsinfem nol subict de eligi i gm ce ete ara, finda ete tof subiec de art. Spunea Benedeto Croce, |afncepunu Beviarulude eserioa oe aga (est ineresantco spun col, inde Brevard {sexe pregait pet Enciclopedia ritanict, penta un median cae acest cra ma sone ‘n mod ime), spunea: “ala domanda che cosa sia 'arte si porebbe rspondereceliando che arte equelio che tut sanno che cosa sia che non sarcbbe una celia sciocea", anume: Ia intebarea ce est arta sar putea rspunde cu o glum, spunind c& arta este ceea ce tof sfiu cA este, catnar fio glumd de post gust finda tntu-un sens tof stim ce este arta. Atunc ce nscarnd asta penn ing, dc fundamental este tocmaiaccastgingoiginar, in sens ii Huser aceasta sting pe car fccae om areca piv la sine insu? foseamns 8, ‘in tea in explicareafapclor deli sau dn ale omen ale culturi in elite, problema noasr, problema omuli de sting, ex st treact deta un nivel de cunt la alt nivel de ‘enn, dela nivel de cunoagte pe cae are in cal nostu voritra,anume nell mit, nivel neexplcat nejustfica inst ca tonal sigur al vorbtorl a al nivel, lanivehl nel canoes jsifiate l uncicunester fond, lune cuoaster explicate, adic roverea delaceeace Hege!rumeaekanntlaceace acelag Hegel numeaerkany delacecace scanoayle ‘nod intuit lao cunoagere relexiv jusicata ind spuneam ie cam inv@fat multe lvruri de la Hegel, ma gindeam ine atele si lnacest principiu fundamental detrecere dela bekannt aerkannt, dea cunoastere intitva lacunoasterea reflexiva si jusificat fn acelasi timp. ficeam o aluie sila Lebniz Ia acest extraordnartratat de teoria cunoager,intr-un sens, sau de enomenologie a eunossteri, car ese trotatul de numa citeva pagin lui Leibniz, Meditati de cognition, veritate ae {deis, unde Leibniz stabileste acest grade ale culturi, acestenivelui ale culturi si unde se prezintatocmal un tip de cunoaster: pe care fl numeste cognitio confusa, care este © ‘cunoastere sigurd ns nejustifcaa io cogrico clara, care poate fi nu numsi confusa, ci si cognito clara adequata, adie © eunoastere adecvats, © cunoastere fundata, jusifiat, sHo CORT ‘spre care tnd toate injele. Leibniz tnsusi, ix acest mic tatat, identifica cunosserea atistcai cunosstereaintvun sens gi ingvistica vorbitorului, a tuturorcelor care sit ei Snggt subiecte ale unei activtii, aceasta cuncastee clara confusa, adica sigurt inst nejustificaa gi identifica cunoastereagtinjfca cu cunoasterea clara adaequata (sa cel pin eno eunoasere care tindela acest grad de cunoasereadaequata). Un filosof rete, pe care am onoaresbucuras- am rite ascukitor, Josef Simo, ste cdeupropuneam clevilor mei de la Tubingen 8 invefe pe de rostsest seama de ceee ce facem in sinfele umane, dat find c4 acest tatat se afl gla baza altor singe, de exemplu estetica, aga cum a fost ea delimitata, fundaté ca sting fllsoficd autonomd de Baumgarten - fost fundatatocmaipe baza acestor distinei ale lui Lebaitz in Meditatio de cognitone, vertate ac ids. “naelagitimp asta asearng yun alt corte anume impli fapule8totcoeace ntepretém Sn domeniul uman ae bzteoretic, o cunoastre nivel pe care oavem dea, cel puget ford ntti Si, dar ave nto era initia scat cunoateeseaninichavem oteore, toxdeuna, chiar atunct cid credem ci mu avem rciuna,findca avem aceast cunoastee @ universal, ca subiect ale aesor activity, Aceata inseam tora nig na exe alizeva deci cunossterea universal ape, fapele meet, teva n ee o constuireabitrart

S-ar putea să vă placă și

• Simbol Şi Alegorie

  

  Document3 pagini

  Simbol Şi Alegorie

  Anastasia Haraz

  Încă nu există evaluări
• Mioara Avram Gramatica Limbii Romane 1

  

  Document185 pagini

  Mioara Avram Gramatica Limbii Romane 1

  mohiro

  97% (37)
• George Toparceanu - Poezii

  

  Document17 pagini

  George Toparceanu - Poezii

  Anastasia Haraz

  100% (2)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Texte Cu Expresii Frazeologice - Odt

  

  Document2 pagini

  Texte Cu Expresii Frazeologice - Odt

  Anastasia Haraz

  0% (1)