Importanta chimiei in viata noastraViata noastra de zi cu zi e inconjuarata de un sir de

procese care nu pot fi explicate in modobisnuit.dar toate intimplarile neobisnuite in regasesc o

explicatie in chimie.ChimiaChimiaeste stiinta care se ocupa cu studiul compozitiei ,
proprietatilor si transformarilorsubstantelor din natura.Adica toto ceea ce se transforma dintro
stare in alta se explica prin chimie.Tot ceea ce seintimpla in jurul nostrum de zi cu zi este
legat strins de chimie si de domeniul ei de studiu.
chimia nate noi ramuri ale tiinelor experimentale: chimia organic, biologia, industriile
nucleare, iar din punct de vedere medical, natalitatea crete foarte mult datorit
descoperirilor farmaceuticelor.De altfel, astzi nc se mai fac cercetri, iar chimia este foarte
util n biologie- studiul fixriiazotlui de rdcinile unor plante, studierea proceselor de
fotosintez, n industrie- producerea energiei electrice, n medicin- stabilirea duratei de via
a globulelor roii din snge,diagnosticarea unor boli sau tumori.Chimia are att pri bune, ct
i efecte devastatoare. Unul dintre cei mai mari dumani ai omului i ai vieii pe pmnt ar fi
poluarea aerului. Omul transform natura n folosul su. Consumul mare de oxigen n diverse
activiti i eliminarea n aer a unui numr foarte mare de substane toxice duc la ncrcarea
atmosferei cu substane duntoare vieii. Poluarea aerului, a solului i a apei duneaz vieii
plantelor, animalelor sau a omului, dar mai mult, pot duce chiar la dispariia unor specii
importante de vieuitoare.
Civa poluani gazoi ar fi dioxidul de carbon, eliminat n cantiti mari atunci cnd expirm,
prin arderea combustibililor sau prin procese de fermentaie. El nu este un gaz toxic, dar
poate produce axfisiere. Monoxidul de carbon este un gaz rezultat prin arderea incomplet
acrbunilor.Unele gaze toxice care polueaz natura din zonele industriale, eliminndu-se n
aer, produc ploiacide.Este foarte important s tim s ne folosim de beneficiile chimiei, dar s
nu facem exces. Astfel,am putea produce chiar distrugerea propriei noastre existene/

Nu ne gndim aproape niciodat la ct de mult descoperirile i inovaiile din domeniul chimiei tind
s ne condiioneze viaa de zi cu zi: aceste realizri determin calitatea i cantitatea alimentelor de
care dispunem, precum i diversele modaliti de transport. Mai mult, cldura din casele noastre i
viteza cu care ne recuperm dup o boal depind i ele de realizrile obinute n activitile de
cercetare i dezvoltare din domeniul chimiei.
Alturi de cele menionate mai sus, chimia pune bazele vieii noastre viitoare prin furnizarea de
soluii alternative pe termen lung privind gestionarea energiei, protecia mediului i protejarea
planetei noastre. Marile descoperiri introduse ntr-o gam larg de domenii de cercetare
influeneaz att prezentul, ct i viitorul nostru. Descoper mai multe informaii despre inovaiile
din prezent i viitor, precum i despre iniiativele ecologice!

Fibrele textile
Fibrele textile sunt cele mai utilizate de om pentru imbracaminte. Daca pna la nceputul acestui secol
necesitatile de mbracaminte erau satisfacute n totalitate de produsele naturale, la sfrsitul secolului, 70%
din aceste necesitati vor fi satisfacute de fibrele chimice. O ramura mai recenta a fibrelor chimice care s-a
dezvoltat n ultimi 40 de ani ntr-un ritm extraordinar o reprezinta fibrele sintetice. Acest fibre sunt rodul
dezvoltari uneia dintre cele mai moderne ramuri ale chimiei: chimia polimerilor.
Fibrele textile se impart in mai multe grupe :

Fibre naturale ;

Fibre proteice naturale (matase naturala si lana.)

Fibre celulozice naturale (bumbac, in, canepa, iuta,)

Fibre artificiale ;

Fibre artificiale din celuloza regenerate (vascoza/reion sau matase artificiala. matasea cuproxam)

Fibre artificiale din celuloza modificata chimic (matase acetat, obtinuta din celuloza)

Fibre sintetice .
Fibrele poliamidice

Nylon : ( rezistente si mult mai rezistente decat matasea si relativ insensibile la umezeala si mucegai.
Nylon-ul este o poliamida obtinuta din petrol.
Fibrele poliesterice :

Acestea au ca reprezentant important Terilena (Terom, Dacron) care rezulta prin poliestificarea (cu
eliminare de apa) a acidului tereftalic cu 1,2 etandiol. Acest tip de fibre au caracter puternic hidrofob si sunt
rezistente la lumina,caldura, sifonare.

Poliesterul este un polimer obtinut dintr-un amestec de carbune, apa si produse petroliere. Poliesterul
se topeste si arde n acelasi timp, topitura si cenusa pot sa adere repede la orice suprafata, se lipeste inclusiv
de pielea omului, genernd arsuri. Fumul de la poliesterul ars este negru, nsotit de un miros dulceag.

Fibrele de acril :(obtinute din produse petroliere naturale. )

Polimerizarea ionica este utilizata la obtinerea fibrelor de polipropilena si polietilena.
Polimerul :
Fibrele obisnuite prin polimerizare sau copolimerizarea clorurii de vinil (CH2=CHCl) au o importanta
mai mica datorita temperaturii joase de topire.
Sursa> http://www.scritub.com/stiinta/chimie/FIBRE-NATURALE-ARTIFICIALE-SI-623121018.php

Ingrasaminte
O mare problema a alimentatiei zilelor noastre este calitatea nutritionala a alimentelor. Ne plangem, pe
buna dreptate, ca fructele, legumele, verdeturile, cerealele nu mai au acelasi gust, savoare, miros si acelasi
continut de nutrienti ca alta data. Cauza nu este doar samanta care prea des este modificata genetic, ci si
calitatea solului, care din cauza cultivarii intensive, este saracit in elementele chimice necesare cresterii
sanatoase a plantelor. Putem remedia acest defect prin fertilizarea naturala a solurilor si prin permacultura,
rotatia sistematica a culturilor.

Pentru a creste, a se dezvolta, a face flori sau fructe, plantele au nevoie in primul rand de azot, fosfor,
potasiu care trebuie sa se gaseasca in cantitati corespunzatoare in sol. Pe langa aceastea mai exista si alte
substante necesare lor: calciu, magneziu, fier, zinc, cupru etc. Existenta lor in sol contribuie la fertilitatea
plantelor. Insa cum nimic nu e perfect, se poate intampla ca plantele sa nu beneficieze de una sau de mai
multe substante necesare.
In legumicultura ecologica, baza fertilizarii o constituie ingrasamintele organice naturale pregatite dupa o
tehnica speciala si ingrasaminte minerale greu solubile cu folosire lenta (faina de fosforite, silicati, saruri
potasice naturale).
In afara de dejectiile animale provenite din zootehnie, legumicultura ecologica se bazeaza si pe reciclarea
materiei organice, a productiei secundare formata din resturile vegetale care rezulta din gradini, vii, livezi,
garduri vii, parcuri si spatii verzi.

Materialele organice (gunoiul de grajd, paiele, frunzele) introduse in sol in stare proaspata si in cantitati
mari pot sa aiba urmari nefavorabile asupra cresterii plantelor, prin blocarea azotului solubil folosit de
microorganisme in procesul de descompunere, fenomen cunoscut sub denumirea de ,,foame de azot.
Produsele ecologice alimentare au cunoscut o dezvoltare deosebita in ultimele doua decenii. Grija fata de
natura, delicatetea echilibrului natural, multitudinea de boli cu care omul se confrunta din ce in ce mai
des, alimentele fara gust, industriale, toate acestea au dus la formarea unui curent din ce in ce mai
puternic, curent ce doreste restabilirea unui respect fata de natura si a protectiei acesteia. Cnd
cumprm un aliment biologic, investim n propria sntate. i nu numai. Contribuim la protecia
sntii agricultorilor care nu vor mai lucra cu substane toxice. Ajutm la protecia apei, a aerului i a
solului n care snt cultivate produsele agricole ecologice. Ce este un produs alimentar ecologic (organic
sau bio)? Este acel aliment care se obine din materie prim provenit din agricultura ecologic. Acest tip
de agricultur nu folosete tehnologie poluant, utilizeaz soiuri i specii cu rezisten sporit la condiiile
de mediu, fertilitatea i ameliorarea solului se fac numai prin metode naturale, iar iradierea plantelor i
cultivarea de organisme modificate genetic snt strict interzise. Un produs bio nu este un produs dietetic.
Oule, carnea, cerealele, fructele, legumele ecologice seamn din punct de vedere nutriional cu
produsele obinuite. Diferena const n calitatea, puritatea, gustul i virtuile lor naturale. N-au nimic
chimic sau sintetic n compoziia lor, nu au temuii aditivi. Produsele de origine animal nu conin urme
de antibiotice. ngrmintele chimice i pesticidele snt mai eficiente, plantele au mai multe proteine, dar
de slab calitate. Pentru plantele ecologice se utilizeaz doar ngrmnt natural, proteinele fiind mai
puine, dar bogate n aminoacizi eseniali, substane vitale pentru organism. Vitaminele, mineralele i
oligoelementele din fructe, legume i produse de origine animal obinute n regim ecologic snt de dou
ori mai multe i mai bune. De exemplu, orice aliment ecologic e mai bogat n vitamina C dect unul
obinuit. Fructele i legumele ecologice conin cu 40% mai muli antioxidani dect cele convenionale.
Calciul are biodisponibilitate cu 70% mai mare n alimentele ecologice. Seleniul este un antioxidant
puternic care ne protejeaz de radicalii liberi i are un nivel de concentrare n alimentele organice mai
mare cu 400% fa de cele convenionale. n schimb, mrul cultivat n mod convenional conine n jur de
30 de substane artificiale, concentrate n coaj, chiar i dup splare.Cutai eticheta ae!
Ma;ina cu hydrogen
Un mic aparat inteligent produce o reactie intre hidrogen si oxigenul din aer in urma careia se obtine curent
pentru alimentarea unui motor electric. Masina scoate pe teava de esapament apa curata si caldura, fara
nici un pic de noxe. Mirai este modelul care va fi pe piata din 2016, la preturi similare multor masini
electrice: 50.000 de euro cu tot cu taxe.
Masina electrica
Primul automobil electric a fost construit de Robert Anderson in Aberdeen in anul 1839.

Un vehicul electric cu baterii, dezvoltat de Boeing si General Motors a fost utilizat de astronau ii din
Programul Apollo pe Lun (Lunar Roving Vehicle).

Dei General Motors a construit i lansat pe pia ntre anii 19961999 primul automobil electric modern,
EV1 a fost retras de pe pia i reciclat, la presiunea companiilor petroliere i a argumenta iei unei
presupuse lipse de cerere de pe pia.[necesit citare] Astfel, anul 2008 reprezint de fapt nceputul erei
autovehiculului de serie n totalitate cu alimentare electric. Este anul n care s-au lansat pe pia diverse
concepte de acumulatori cu un randament relativ ridicat i un pre accesibil.
Avantajele majore ale automobilului electric sunt consumul redus, poluare aproape de zero n afara
produciei, eficien/randament foarte mare, accelerare instant, zgomot foarte redus, ntre inere
uoar prin eliminarea unei mari pri a motorului clasic Otto, democratizarea transportului prin
lrgirea bazei de producie a sursei energetice pn la consumator.

Dezavantajele majore sunt costul ridicat[necesit citare], timpul de ncrcare al acumulatorului relativ
mare, autonomia redus[necesit citare] de max. 160 km n cazul modelelor Leaf i Volt (n cazul Tesla
ca. 200-400 km). Acumulatorii i reduc capacitatea pn la 50% i chiar mai mult la temperaturi sub 10
C i peste peste 40 C i tind s se supranclzeasc i chiar s explodeze n unele condi ii. De asemenea
pot aprea diverse probleme legate de pornire n situa ii de temperatur foarte sczut
Ceasuri inteligente
un ceas inteligent este un mini calculator, cu componente de smartphone, pe care il purtam la mana, exact
ca pe un ceas classic.
Un smartwatch modern este capabil sa afiseze timpul pe diverse modele de cadran, care incearca uneori sa
imite un ceal de mana clasic, insa amatorii de modernism au la dispozitie o gramada de teme vizuale care
mai de care mai interesante si neobisnuite. Unele modele includ si o camera foto, termometru, barometru,
compas, cronometru, calculator, modul GPS pentru navigatie, difuzor pentru citirea mesajele primite,
microfon pentru dictare sau interogari ale asistentilor digitali precum Siri, Google Now si posibilitatea de
incarcare fara fire direct din docking station. Afisarea notificarilor primite pe telefon este o alta functie
importanta a unui ceas inteligent.
Produse nocive din cosmetic
Alegerea unui produs cosmetic sau de ngrijire personal nu mai este un lucru att de u or de fcut, datorit
multitudinii de ingrediente de natur chimic folosite la fabricarea acestor produse, dar i aspectelor ce in
de etichetare, coroborate i cu unele lipsuri de natur legislativ.
http://inimafericita.ro/2015/01/21/top-25-cele-mai-daunatoare-ingrediente-din-cosmetice-pe-caretrebuie-sa-le-evitam/
Produse de igiena
Numele de sapun, dupa o veche legenda romana, vine de la Muntele Sapo, unde erau sacrificarte animale.
Ploaia a amestecat grasimile cu seu, si cu cenusa pe malul raului Tibet. Femeile au observat ca acest
amestec le usura munca, si au inceput sa foloseasca acest sol lutos, imbibat cu amestecul de grasimi.
Sapunurile Sunt saruri solubile in apa ale acizilor grasi. Sapun-urile sunt facute din grasimi si uleiuri sau
din acizi lor grasi, tratati cu substante chimice cu bazicitate ridicata. Fabricare Saponificarea grasimilor si
uleiurilor este cel mai raspandit proces. Prin aceasta metoda grasimile si uleiurile sunt incalzite si
reactioneaza cu o baza lichida , dand astfel sapun si apa (sapun pur) plus glicerina O alta metoda este

neutralizarea acizilor grasi cu baze, grasimile si uleiurile se hidrolizeaza.Apoi, acizii grasi sunt purificati prin
distilare, si apoi neutralizati cu o baza , rezultand apa si sapun (sapun pur) Cand baza este hidroxid de
natriu (NaOH) , se formeaza sapun de sodiu. Sapun-urile de sodiu sunt sapunuri tari. Cand baza este
hidroxid de potasiu (KOH) se formeaza sapun de potasiu . Acesta este sapun moale , si se gaseste in
sapunuri lichide si creme de barberit.

distingem 4 mari grupe de detergenti

Anionici ( incarcatura negativa ) : Sunt folositi in detergentii pentru spalatorii si detergentii pentru
spalarea vaselor cu mana. Ei se ionizeaza in solutie, au proprietati de curatire excelente, si sunt
foarte spumanti. Ex: sapunul ,alcoolul etoxisulfat
Neionici ( fara incarcatura ) : Nu creeaza multa spuma, si sunt folositi in spalatorii si in masinile
automate de spalat vase, si ca ajutoare la clatire. Pentru ca nu se oxideaza, sunt rezistenti la taria
apei si curata bine majoritatea petelor. Cei mai folositi sunt hidroxieteri
Cationici ( incarcatura pozitiva ) Sunt folositi pentru a face fibrele mai moi si mai delicate(gen
Cocolino,Silan). Alte intrebuintari sunt ca dezinfectanti si alte produse de igienizare si curatare a
casei. Compusii quaternali de amoniu sunt cei mai importanti cationi.
Amfolitici ( incarcatura sau negativa sau pozitiva ) : Sunt folositi in igiena personala, si in curatenia
casei datorita spumei, blandetei si stabilitatii.Ei pot fi anionici, cationic sau neionici ,in functie de
pH-ul (aciditatea sau bazicitatea) apei.Ex: sapunuri lichide,sapunuri

n paralel, chimitii i petrochimitii caut noi metode durabile i ecologice, meninnd ns ritmul de
dezvoltare a economiei i industriei de profil. Iat cteva exemple:

Biocombustibilii: combustibili pentru mijloacele de transport derivai din biomas. O gam variat de
materiale precum trestia de zahr, rapia, porumbul, paiele, lemnul, reziduurile din agricultur i de origine
animal poate fi folosite la obinerea combustibililor pentru mijloacele de transport.
Bioplasticul: obinerea de materiale plastice din surse naturale precum plantele, care sunt biodegradabile.
Materialele termoizolatoare: materiale izolatoare superioare, care permit construcia unor cldiri eficiente
din punct de vedere energetic.
Materialele compozite uoare, care duc la reducerea masei automobilelor i a consumului de combustibil al
avioanelor.
Celulele de combustie: Automobilele i motocicletele puse n micare de celule de combustie cu hidrogen
produc vapori de ap n loc de gaze de eapament.
Noi tehnologii de iluminare (precum OLED Diode electroluminescente organice), care produc mai mult
lumin cu un consum mai mic de curent electric.
Turbinele eoliene i panourile solare: ambele se bazeaz pe materiale produse de industria chimic. Palele
de metal ale turbinelor eoliene au fost nlocuite n cea mai mare parte cu unele din poliester armat cu fibr
de sticl, capabile s reziste celor mai puternice intemperii.
Produsele industria constructiilor
aditivi pentru betoane si mortare;
hidroizolatii;
reparatii pentru beton;

 pardoseli industriale si sportive;

vopsele de protectie;
chituri de rosturi;
materiale de protectie antiincendiu;
adezivi;
sape autonivelante;
vopsele si mortare decorative;
materiale de constructii speciale.
Industria energetica. Energia nucleara
Stiati ca...
...un graunte de uraniu 238 poate produce aceeasi energie termica cu cea produsa la arderea a 2,7 tone de
carbune sau1,9 tone de petrol?
...rezervele de uraniu si toriu sunt suficiente pentru a asigura consumul de energie in viitor pe o perioada de
7-8 sute de ani, daca se utilizeaza uraniul 238 in reactori rapizi reproducatori?
Inventii
http://www.descopera.ro/cultura/11640391-cele-mai-mari-50-de-inventii-si-inovatii-de-la-roata-incoace

Viaa oricrei celule vii nu ar fi posibil fr intervenia unor procese chimice; n atmosfer, n mri i
oceane, pe sol sau n adncul pmntului - se produc necontenit procese chimice care asigur lumii
existena pe care o are. n plus, omul a nvat s reproduc aceste procese n uzine sau laboratoare, s
descopere o mulime de alte procese, care nu au loc n mod natural i care s-i asigure materialele de care
are nevoie i pe care nu le poate gsi n natur.
Prin chimie, omul i-a fcut viaa mai plcut, i-a neles propria via, s-a narmat fa de vitregiile
existente sau viitoare. n ultimii ani a crescut interesul i dorina oamenilor de a nelege forele majore care
le controleaz viaa. Ei i dau din n ce mai mult seama de importana nelegerii i aprecierii la justa lor
valoare a forelor naturii i a caracterizrii corecte a lumii materiale.
Chimia modern a contribuit substanial la creterea calitii vieii, prin elaborarea n condiii avantajoase a
unei game largi de materiale: materiale plastice, spunuri, detergeni, medicamente, alimente prelucrate,
ngrminte, combustibili nucleari etc.