FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA $1 SPORT STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT SPECIALIZAREA: EDUCATIE FIZICA SCOLARA $1 MANAGEMENT SPORTIV ACTIVITATI MOTRICE ADAPTATE PERSOANELOR CU DEFICIENTE Conf. univ. dr. Zenovia Stan - 2015 -NOTIUNI INTRODUCTIVE (Recapitulare AMA, anul Il EFS) Curs acti TI MOTRICE ADAPTATE PENTRU PERSOANELE CU DEFICIENT 1.1. ACTIVITATI MOTRICE ADAPTATE PENTRU PERSOANELE CU DEFICIENTE DE AUZ Diferentele de dezvoltare fizica se datoreaza, primul rand, atitudinii deficiente sau deficientelor prezente la nivelul cutiei toracice. Acestea, lipsa de miscare si neexercitarea actului vorbirii (care Presupune un anumit echilibru intre expir si inspir) conduc ta indici scazuti ai capacitatit respirator consecin{a, acesti copii vor face fafa cu greu eforturilor de lunga durata, fonatoare si toracice a subiectilor + doi jucatori asezati faa in fafa a 1 m, sufld un balon de la unul la celalalt, incercdnd sa ina balonul in aer edt mai mult posibil, fara a-l atinge gi fara ca acesta si cada pe sol: * din agezat pe scaun la o masa de | m lungime, doi jucitori vor sufla mingea de ping-pong incercdnd si o directioneze spre o "poarta improvizata, neavand voie sa se ridice de pe scaun; se considera punct intrare a mingi in poarta = Gimnastiea ritmica. —_ Expresivitatea, + Valorificarea caracterului vibrator si senzorial al obiectelor si suprafejelor, in vederea asigurarii unui feed-back asupra datelor spatiale, temporale si intensitijii actiunilor motrice. Activitati sportive - schi alpin si nordic, hochei pe gheati, patinaj vitezi, bad ciclism, lupte, jinton, baschet, tir, fotbal, inot, tenis de masii, handbal, tenis de cimp, atletism, volei si polo pe api. 1.2. ACTIVITATI MOTRICE ADAPTATE PENTRU PERSOANELE CU DEFICIENTE DE VEDERE ~ lipsa vederii nu cauzeaza in mod direct tulburari, dar tendinja catre sedentarism care insofeste de ‘multe ori deficienta este responsabilA de acestea. = _aparitia unor atitudini posturale deficiente sau deficiente fizice - cap si gat aplecate inainte sau inclinate lateral, umerii cazuti, cifoze, scolioze, spate rotund, umeri, torace infundat, Atitudinea corporal va fi la rndul stu afectata de inclinarea trunchiului inainte, mentinerea genunchilor flexati (ca urmare a tendinjei de pasire pe toa talpa in vederea objinerii unei suprafete eat mai mari de sprijin), De aceea, rolul educatiei fizice este decisiv in sensul devvoltarii forte rezistentei, vitezai de reactic, coordonairii, calititi conditionale pentru integrarea socio-profesionalai a nevavatorilor = Influenge in planul motricitatii globale ~ lipsd de coordonare si miscari aritmice, ~ teama copilului de a fi deplasat brusc. lipsa vederii care motiveaz migcarea, lipsa oportunitaii de a vizualiza miscarea celorlalti si a obiectelor, toti acesti factori contribuie la retardul motric: ~ la varste mai mari acest retard se amelioreaza prin contribujia feed-back-ului corectiv al profesorului, parintelui, ca substitut pentru monitorizarea propriilor miscari > mersul nevazatorilor este rigid, nesigur, ezitant. Membrele inferioare sunt usor flexate, pasirea se realizea7a fara rularea labei piciorului, in felul acesta asigurindu-se 0 suprafa{a mai mare de contact si de sprijin. De asemenea, se constati c& brajele nu se migca pe Kinga corp, ci rman inerte de-a lungul corpului sau orientate spre inainte in vederea depistarii eventualelor obstacole: ~ _alergarea se caracterizeaz& printr-un fuleu redus, ritm lent al pasilor, faza de sprijin prelungita, extensie mai slaba si flexia coapsei redusa, inregistrand valori reduse ale vitezei de deplasare (in medie cu 50% ). + Gimnastied. Elementele din gimnasticd se vor folosi in cadrul unor parcursuri aplicative gi in jocuri de miscare adapiate. + Un parcurs aplicativ poate avea urmatorul continut 1. mers in patru labe intr-un tunel confectionat dintr-un covor rulat; iesire din tunel intoarcere la stains in mshi drent vind ea rener neretele2. urcare pe o plasa elasticd, sdritura si aterizare pe o saltea; 3. deplasare in echilibru pe banca de gimnastic’; 4. deplasare cu pas adaugat pe obama inclinata si saritura in adancime (50 cm). La inceputul exersarii, copii vor realiza un parcurs de recunoastere impreuna cu profesorul care descrie atelierele si actiunile ce vor fi realizate, d& indicate necesare pentru reperarea acestora in spatiu, ii ajuta sa treacd de la un atelier la celalalt tindndu-i de mana sau incurajdndu-i verbal Goal - ball, Este un joc sportiv extrem de dinamic, specific nevazatorilor. La acest joc participa doua echipe formate din trei jucatori cmp si trei reverve. Acestia incearcd si stopeve mingea rostogolita de adversar inainte ca ea sa ajunga la linia de fund a propriului teren. Mingea poate fi opritd cu orice parte a corpului, printr-o varietate de modalitati (intinderi, plonjoane etc.) Actiunile jucaitorilor se bazear’i numai pe zgomotul pe care mingea cu clopotei il emite in timpul rostogoliti. Attletism. Din aceasta ramura de sport pot fi practicate probe de alergare, sarituri in inaltime si in lungime, probe de aruncare. Activitati ritmice, de expresie corporala si dans (Asociate intr-o mare masura integrarii senvoriale, aceste activitaji asigura conditii excelente pentru: constientizarea propriului corp orientare spatial, coordonare, formarea deprinderilor perceptiv-motrice, optimizand in acelasi timp conditia fizica a subiectilor, in mod special dansul, ca mijloc al educatiei fizice, realizeara o conexiune intre fizic si metal, rafindnd imaginea de sine si confortul interior) inotul devine posibil atunci cand copilul a capatat incredere in fortele proprii, adica in situatiile in care reuseste s& controleze apneea, cénd a inv’fat_mecanismele propulsiei, mentinerea echilibrului in mediul acvatic etc. Schiul. Practicarea schiului 1a aceasta catevorie de indivizi este diferita prin faptul cd impune prezenja unui ghid, care isi asuma raspunderea descrierii partici si alegerié traseului care trebuie urmat pe parcursul coborari, Judo-ul este unul dintre sporturile competitionale la care sportivii cu deficienta de vedere pot participa fara si intimpine probleme deosebite de adaptare, deoarece bavindu-se pe un sim lactil - kinestezic deosebit, sportivii nevazitori pot participa cu. sanse egale in competitiile vazatorilor, avaind chiar rezultate deosebite ~ Activitatile in natura sunt poate cele mai indicate optiuni pentru petrecerea timpului liber, deoarece activitatile educative (scolare, sociale, artistice si, in special, motrice) desftgurate in institutii specializate trebuie in mod obligatoriu completate cu experientele unice pe care spatiile deschise le pot oferi 1.3, ACTIVITATE MOTRICE ADAPTATE PENTRU PERSOANELE CU DEFICIENTE INTELECTUALE, Indicatii metodice Prezentim in continuare eteva indicafii metodice care se vor aplica in lucrul cu deficientii mintali (retard usor si mediu): ~ puneti accent pe deprinderile fundamentale de stabilitate, locomotie si de manipulare: - lucrati Rird rezerve pentru componentele fitness-ului intr-o maniera sistematica si progresiva: ~ arditati-demonstrati mai mult si explicati mai putin: = transmite(i lent si clar indicay le legate de execute: ~ puneji accent in executie doar pe 2 - 3 elemente, + reduce indicajiile verbale pe cat posibil; = Fepetafi demonstratia gi reluati de cate ori este nevoie: - metoda demonstratiei se dovedeste a fi mult mai eficienta decat explicatia: ~ utilizati strategii de invajare multisenzoriala prin utilizarea conducerii_manuale prin miscare ~ structurati atent confinutul fiecarei lecti: ~ schimbaji freevent conjinutul instruirii in cadrul aceleiagi lectii (de exemplu, 5 minute alergare urmata de 5 minute joc .eapsa"; ~ exersare sub forma lucrului pe ateliere; = circuit pentru dezvoltarea forte); 1 cima fm awamtin vshiartilar~ reduceti deprinderile care se insusese, la migcari simple; ~ utilizaji materialele intuitive: afige, ilustrati, in vederea facilitrii ingelegerii actiunilor motrice; intotdeauna miscarea care se invala pentru ca subiecfii si-si formeze un vocabular minimal de specialitate; ~ includeti multe structuri ritmice in cadrul lectiilor, ~ asigurati asistenfa executiilor copiilor (daca este necesar); ~ lasati subiectii sa repete de mai multe ori actiunile reusite, asiguréind astfel dezvoltarea increderii in fortele propri gi ai sentimentului de satisfactie: rit si incurajafi permanent rispunsurile subiectilor, stabilind anumite standarde de comportament, apreciind aspectele pozitive in selectarea activitatilor fizice pentru acesti subiecti, profesorul va trebui si tina seama de Varstd, severitatea deficientei, optiuni si dotare materiala. Astfel, capacitatea functionala si varsta ‘mental vor conditiona modul de prezentare a ac{iunilor - activitajilor supuse invajarii, Prezentarea ‘unui confinut adaptat caracteristicilor de varsti vor reduce progresiv discrepanjele intre subiectii cu gi cei fara deficiente specifice si vor determina insusirea deprinderilor pe care to{i subiectii le utilizeaza in context natural, domestic, vocational, comunitar, recreational, Participarea persoanelor cu deficien{a mintala la activitaji de educatie fizic& si sport ofers acestora ocazia experimentirii unor situajii de viafa inedite, objinerea unui grad sporit de autonomie, accesul Ia noi activitati culturale ce favorizeaza integrarea sociala. Efectele practicarii exercitiilor fizice de catre persoanele cu deficient mintala pot fi grupate pe trei niveluri: ~ pe planul interactiunii sociale, prin beneficiile aduse de interactiunea cu semenii - pe planul imaginii de sine, prin cresterea increderii in forjele propri; = pe planul conditiei fizice, prin ameliorarea factorilor biologici. Astfel, persoanele cu deficien{a mintala usoara pot infelege notiuni legate de activitatea de educajie fizica si sport: reguli de desfigurare a actiunilor mottice, sensul intrecerii, clasamentul, nofiuni legate de atac si aparare. dozarea efortului. Ele pot actiona in contextul relaiiilor sociale de parteneriat, adversitate, de respectare a oficialilor, arbitrului Ramurile sportive precum baschetul, fotbalul, hocheiul, voleiul, dansul etc. reprezinta optiuni importante ale acestor subiecti, desi conceptele de strategie, joc de echipa, expresivitate, reguli etc., sunt de multe ori greu de infeles. in cazul persoanelor cu deficient mintalaé moderata, in functie de nivelul competenjelor acestora in plan psiho-social, se pot organiza - activitati sportive cu reguli adaptate, cu acordarea de recompense in functie de clasament si performan(, ~ activitayi fizice adaptate, cu programe de exercitii din care se exclude notiunea de sport, dar cu acordare de recompense pentru participare Pentru subieciii cu retard mintal sever, care nu sunt integrati in clase obisnuite, ci in clase, gcoli sau institu{ii speciale, este necesar un ajutor (asisten{a) permanent in realizarea confinutului instruirii, Activitatea acestor subiecti si se caracterizeze printr-o slabii interrelajie de grup, comunicarea realizéndu-se doar intre profesor si elev. Pentru copiii mici, aceste programe vor viza insusirea progresiva a deprinderilor de postura corect’, tarare, apucare-eliberare de obiecte si de ‘menginere a pozitiilor asezat si stand. Afectiunile persoanelor cu deficiena mintali severa determina manifestarea_unor polihandicapuri care in contextul activitatilor fizice adaptate pot fi abordate prin sarcini motrice simple, individuale sau colective (mers sub forma de plimbari in aer liber) sau prin participare la intreceri sportive (integrare fizic’, ca spectator), aceste persoane fiind sensibile Ia practici sociale de acest gen, care reunesc un numar mare de persoane. Scopul participarii lor vizeazé acceptarea social de catre persoanele normale, Acrosport. Reprezinta o opfiune care poate fi inclusa in continutul lectiilor de educatie fizica adapiata, constand in realizarea unor legari de figuri acrobatice colective combinate cu elemente individuale Figurile vot fi realizate in duo. trio sau mai multi varticivanti. Acrosnortul presuoune14, ACTIVITAT] MOTRICE ADAPTATE PENTRU TETRAPLEGICI SI PARAPLEGICI Pentru persoanele cu dizabilitati de acest fel, tratamentul este de lung’ durata, adesea intinzandu- se pe cétiva ani, Se incepe cu exercitii pasive, urmate de posturi manuale dupa fiecare migcare. Odata cu aparitia spasticitafii se impune mentinerea articulatiilor in pozitii corecte, folosind posturile. Gimnastica activa se ineepe prin exercitit pentru brafe, in special pentru muschiul triceps brahial i pentru musculatura spatelui (dorsalul mare in special), grupe musculare necesare la deplasarea intre Pparalele si cu cirjele, Aceasta prima activitate se realizeazatin pat, cu ajutorul unor aparate simple (corvi elastice, greutaji mici) sau cu scripetii agatati de cadrul fixat de pat. Cu aprobarea medicului se trece la reeducarea pozitiei verticale, folosind un plan inclinat pe care este culcat bolnavul. Odati cu objinerea echilibrului in pozitia sezand, se face trecerea in fotoliul cu ro bolnavul devenind mai independent, in sensul cd se poate deplasa si singur. Reeducarea mersului $i Posibilitajile de mers sunt in functie de nivelul sectiunii medulare. Pentru toate tipurile de exercifii progresia se va face gradat, urmarind cresterea revistentei si a forfei in egala masura, si se va tine cont de efectul exercitiilor asupra aparatelor respirator $i cardiovascular, Foarte des, este util ca pacientul si se priveasca in oglind’ in timpul efectuanii exercitiilor, stabilindu-se astfel un feedback vizual gi spatial Biofeedback-ul poate fi util in reeducarea musculara, permifandu-i pacientului si-si monitorizeze evolutia, $i de asemenea constituie un stimul care determina pacientul sa se mobilizeze la maximum. Sportul are o contributie importanta in recuperarea pacienjilor cu leziuni ale coloanei vertebrale Rolul sportului este de a ajuta recuperarea forjei musculare, rezistenjei, coordonarii si echilibrului, Sportul stimuleaz activitatea intelectuala si incurajeaza increderea in fortele proprii si Pune pacientii in interac{iune. Pacien{ii care au practicat sporturi inainte de accident, vor incepe s Practice activitaji sportive in scaunul cu rotile, activitati pe care le vor continua si dupa externare. Cluburile sportive ofera ocazia pacientilor de a se intalni cu membrii comunitati. Practicarea sportului de catre persoanele cu paraplegie sau tetraplegie este influentata de varsta cauze si vechimea handicapului, nivelul neurologic, caracterul handicapului — daca este complet sau incomplet ~ existenta spasticitaji, existenta deformari, existenja blocajului articular, etc Paraplegicii practicd toate sporturile, fra exceptie, fie c& paralizia este incompleta sau de nivel mic, deplaséndu-se in cArucior, c&ruciorul pentru acestia fiind normal si util_mai ales pentru practicarea sportului, Dintre ramurile de sport practicate de care acestia cele mai indrigite sunt urmatoarele: % Scrima: sporul care dezvolta cel mai bine echilibrul celui din carucior: % Tenis: un sport care permite dezvoltarea indemanirii de manuire a caruciorului si poate fi practicat cu parteneri valizi: 4 Atletism: cursele in carucior, aruncarile; Aruncarea sulifei: acest joc se joaca pe perechi, jinta fiind plasata la o distanga de 15 metri fata de jucatori; * Powerlifting: haltere din culcat, sport practicat si de valizi: *% Biliard: acest joc constituie un excelent exercitiu pentru coordonare, mai ales pentru pacientii cu leriuni cervicale; * Baschet: baschetul in fotoliul rulant este un sport rapid si palpitant care implica un control fin al corpului, scaunului $i mingii. Mobilitatea, forta, rezistenfa gi abilitatea in fotoliul rulant sunt dezvoltate prin practicarea acestui sport. Este un joc adresat acelor pacienji care au priza functionala, si un control fin si rapid al scaunului, O form’ mai putin activa a acestui joc, voleiul, este recomandata pacienjilor in prima faza a recuperari; % Tenis de masa: tenisul de masa are o importanta valoare terapeuticd deoarece imbunatajeste coordonarea, mai ales cea dintre ochi si mana si imbunataeste agilitatea in fotoliul rulant. Pierderea sensibilitayi si ipsa echilibrului au ca rezultat aparita fricii fafa de pericolul caderi, in primele zile petrecute de pacienti in scaunul cu rotile. Ca urmare, pacientul este adesea rigid, si nu doreste si-si miste nici parte a corpului, cu exceptia capului, in dorinta de a lovi mingea, aceasta frica este uitata, $i pacientul incepe si realizeze ca se poate migca in scaun fara sa cada. Pacientul este invajat sa joace cu scaunul agezat in centrul liniei de spate. Regulile jocului sunt aceleasi cu cele de la jocul normal, cu exceptia “regulii loviturit alternante” pentru duble. Aceasta regula este scoasd, astfel ineat fiecare pacient s& poata lovi mingea oricéind, doar serviciul trebuind sa fie executal corect. Pacientii cu Ierini cervieale not de asemenea simptome posibite: dureti de cap, stati de nervozitate, insomnii, raceli in zona capuli tensiune ridicati, migrene, cideri nervoase, amnezii, oboseala cronica, ameteala Cervieala 2 (C2) ¥ zona: ochi, nervii optici, nervii auditivi, sinusurile, mastoidele, limba, fruntea > simptome posibile: sinusita, alergii, durere in zona ochilor, lesin, anumite caruri de orbire strabism, surzenie. Cervicala 3 (C3) > zona: obraji, urechea externa, oasele fejei, inti, nervul trifacial. > simptome posibite: nevralgii, nevrite, acnee sau cosuri, ecreme Cervieala 4 (C4) > zona: nas, buze, gura, tubul [ui Eustache > simpiome posibile: febra fanului, nas ce curge, pierderea auzului, polipi navali Cervicala 5 (C5) > zona: corzile vocale, glandele gatului, faringe > simptome posibite: \aringite, riguseala, probleme ale gétului, amigdalita Cervicala 6 (C6) > zona: muschii gatului, umerii, amigdalele, * simptome posibile: torticolis, dureri in partea superioara a brajelor, amigdalita, tuse cronica, crup. Cervieala 7 (C7 > zona: glanda tiroida, omoplati, coate. > simptome posibile: bursite, raceli, deregltri tiroidiene. Toracie 1 (T1) % zona: brajele de la coate in jos, incluzdnd palmele, incheieturile mainilor si degetelor, sofae si trahee. > simptome posibile: astm. tuse, dificultaqi de respirajie, durere in brafe si palme ‘Toracie 2 (12) > zona: inima, arterele coronariene > simptome posibile: probleme cu inima si anumite probleme in zona pieptului Toracie 3 (T3) > zona: pkiméni, traheele bronsice, pleura, piept, sani. > simptome posibile: brongite, plurezie, pneumonie, congestii, gripe. Toracie 4 (T4) > zona: colecist. > simptome posibile: probleme cu verica biliara, icter, zona zoster Toracie 5 (TS) zona: ficai, plevul solar, circulajia sAngelui (in general) > simptome posibile: probleme ale ficatului, febre, probleme cu tensiunea, circulatie proasta a singelui, artrita, Toracie 6 (16) > zona: stomac *__simptome posibile: probleme ale stomacului incluzind indigesti, arsuri la stomac, dispesie Toracie 7 (17) > zona: pancreas, duodenVertebrele in timpul migcarii AS wT SS seat WS esi ine op I(2O\2 009) 5 nym injnny pun meal wontonsspun aera ‘Acosta se aga pe Mist spo ate mats a \4act ve comiderdvercbcle pune fa, eomite sgorea abdomen act se cowsilers pune fix apenasMuschi profunzi ai yolel Ie(29 “eadnse aaynosnus apyunsioy: sopeospur jndurp uy yaynpjos3.1. Marcu V. si Dan M. sintetizeaz foarte bine recomandarile actuale ale sandtatii publice privind activitatea fizicd in profilaxia primar si secundara in functie de grupe de varst si de patologii (tabelul 1). Tabelul 1 - Recomandarile actuale ale sainatatii publice privind activitatea fizicd in profilaxia Primard gi Secure in functie de grupe de varstd si de. — mare decit 50% din VO: nnugedia mer mulr de 4} ta foertgeere ad cer Vom prezenta obiectivele programelor de prevenire si activitatea fizicd specificd pentru diferite grupe de varst dup’ Marza D., ce sustine e& programele trebuie si fie individualizate si orientate specific pentru fiecare grup ciruia ne adresaim. Astfel, obiectivele principale ale programelor vor fi orientate dup’ cum urmeaza (Serbescu, C., 2002): Obiectivele majore ale antrenamentului Copii (1-14 ani) ~ cresterea normaka si dezvoltarea armonioas4 precum si dezvoltarea psihic’ normal’; - dezvoltarea interesului sia priceperilor pentru formarea unui stil de viaf activ ca adult; " Marcu.V., Dan, M. sicolab, (2007) - Kinetoterape, Editura Universiti din Oradea, * Mirza, D.,(2005)-Kinetoprofilacte primard: manual penta stult de masterat in domeniul Cultur fic si sport, Pitura Tehnopress. asi. od- reducerea factorilor de rise pentru imbolnaviri. Planul de activitate fizica - Tip: Efort bazat pe mase mari musculare, exercitii dinamice, putine exercitii rezistive grele si exercitii de asuplizare. - Intensitate: Moderata spre mare. - Duratd: In total, mai mult de 3o min./zi, intr-o sedint& sau in mai multe sedinte. ~ Frecventd: in fiecare zi. Exercitiile propuse respect’ cerintele specifice varstei, antrendnd toate segmentele corpuluiy cu scopul de a forma 0 alitudine corecta i imvatarea ume; respivatt coreete prin cresterea tonusului muscular general. Indicatii metodice pentru aplicarea programelor de profilaxie primard _ __ Programele de nu trebuie si se transforme in simple programe de gimnastica analitic’, ci respectand corectitudinea executiilor si folosind actiuni motrice diverse, ele trebuie si cuprinda aspecte de veselie, noutate si spontaneitate, adicd si se desfasoare mai mult sub forma de jo. Exercitiile selectionate vor avea un caracter analitic si vor fi apropiate de migcarile aplicative uzuale, iar executia lor se va face mai mult prin metoda intuitiva, urmat de indicatii si ajutor, folosindu-se pozitii cu suprafata mare de sprijin, pentru a asigura stabilitatea. Se va urmairi obtinerea unor executii cat mai corecte, pentru a favoriza insusirea unor deprinderi corecte. Durata programului nu va fi mai mare de 3o min., dozarea si gradarea efortului, ritmul sinumirul de repetari se vor realiza in raport de obiectivele urmarite, dar mai ales de modul in care reactioneaza copilul, iar pauzele intre exercitii vor fi duble ca durati fata de timpul in care se execut’ exercitiul si vor fi insotite de migcari de respiratie si relaxare. Programele se vor efectua intr-o incdpere bine aerisit’, luminoasi si cu temperatura intre 18 si 23°. Efectele exercitiilor fizice? sunt abordate de Marza D. prin prisma realiztirii obiectivelor specifice, astfel: Obiective morfologice - favorizarea proceselor de crestere si dezvoltare: - prevenirea atitudinilor incorecte ale corpuluis - corectarea atitudinilor si deficientelor corpului. Obiective neuropsihice - dezvoltarea capacitatii de relaxare fizicd si psihica; - dezvoltarea capacitaii coordinative; ~ dezvoltarea capacitatii de invatare motrica. Obiective functionale - cresterea capacititii generale de efort; ~ cresterea capacititi functionale a aparatului cardiovascular; ~ cresterea capacitaitii functionale a aparatului pulmonar; ~ cresterea capacitatii functionale a aparatului locomotor; - cresterea capacittii functionale a celorlalte aparate gi sisteme. Obiective social-educationale ~ formatea reflexului de atitudine corecta a corpultis - formarea obisnuintei de a practica sistematic. Structura exercitiului Marca, D.(2005) - Kimetoproflase primarit marmal penira studi de masterat bx domentul Cultur fica 3é sport, Editura‘Tehnopress, Iasi 2Autori precum Demeter A.4 si Bota C.5, pun accent asupra importantei invatarii unei tinute cit mai corecte si necesitatea repetarii multiple a deprinderilor motrice pentru cd, la aceasti varst, marea plasticitate a scoartei cerebrale ce confer o usurint’ extraordinara de a imita miscarile demonstrate, nu este dublata de o de o capacitate de fixare, de stabilizare a SNC. Deci, se recomanda repetarea unor deprinderi motrice de baz, putine la numar, pentru a nu suprasolieita capacitatea de inhibitie intern’ gi asa deficitars la copii. Bratu 1.°, sustine c& pozitiile de gimnasticd corectiva implicd aspecte de simetrie sau asimetrie in functie de cerintele de corectare a fiectrei deficiente fizice in parte. Pozitia ca actiune statich poate i continuat printr-o actiune dinamici sau printr-un efort static. Literatura de specialitate fundamenteaza efectele exercitiului fizic asupra organismului7. S- a demonstrat ci atat efortul fizic dinamic sau aerobic, cat si cel static influenteazd aproape toate functiile organismului uman, metabolismul (glucidic, lipidic, protidie gi energetic), precum gi sistemele de reglare nervoasi, umorali $i endocrina, care integreazi organismul in mediul extern. Efortul fizic dinamic, de o intensitate suficienta si de durata lunga, produce modificari ale musculaturii scheletice, ca urmare a cresterii capacitatii oxidative si a utilizdrii cu un randament mai mare a combustibilului (substrat energetic) pe care muschiul striat il foloseste pentru obtinerea de energie necesara contractiei musculare. Parametrii programelor de profilaxie Exercitiile aerobe sunt considerate, de fapt, toate activitatile fizice umane, de la cele obignuite zilnice pani la cele sportive, care se fac cu consum energetic, in prezenta oxigenului. Efortul aerobic poate fi de durate variabile, de intensitati variabile, executat de grupe musculare mai mari sau mai mici, de membrele superioare, membrele inferioare, trunchi sau intregul corp. ‘Trebuie fAcut& separarea categorici intre efortul aerobic care nu declanseazi si nu determina in timp nici reactii si nici adaptiri fiziologice, de efortul aerobic care determina astfel de schimbari. Nivelul de fitness nu poate fi schimbat decat de un anumit tip de efort aerobic. Acest anumit tip de antrenament aerobic este considerat in termeni generici ca antrenament rezistiv si are o serie de parametri in prescrierea lui. De acesti parametri depinde realizarea modificarilor adaptative urmarite prin program. Acesti parametri sunt: - Alegerea exercitiilor are la bazit o serie de criterii: ce muschi vor fi tonifiati, ce abilitati fizice are individul, ce disponibilitati administrativ-organizatorice avem ete. “Demeter. A (1904) - Bazele fiologice ale educape zie scolae,Editura Stadion, Bucuresti * Bora, C,(2002)- Fiztologie genera. Apicat fa efrtu fc, Pditura Medical, Bucuresti * Bratu, 1, (1977) ~Gimmastica pentru prevenirea st corectareackfcienelor fice, Kira Spon Turism, Bucuresti Mie, 1, (2005) - Kinetoprfiarie primar: manual pentr studs de masterat bn domeniul Coltri fic $i sport, FaitueaTehnopress las. nie- Ordinea in care se execute exercitiile: se incepe cu grupele mari musculare sau cu exercitiile mai complexe, cu membrele superioare, apoi cu membrele inferioare. - Numdrul de serii: se incepe cu un set pentru fiecare exercitiu, apoi se va creste progresiv la 3 seturi sau mai multe, dar in general nu se va depasi 6 seturi. - Repausul intre seturi si intre exercitii este de 3 minute sau mai mult pentru rezistentele mari, 2-3 minute pentru cele medii $i 1-2 minute pentru exercitiile mai usoare. Repausul este obligatoriu. - Intensitatea, durata si frecventa programelor, fiind principalii parametri ai antrenamentului. - Variatia si periodizarea programului sunt deosebit de importante pentru o crestere optimal a fortei. Idea de variatie se refera la modificari usoare ale pozitiilor segmentelor sau ale intregului corp in cadrul exercitiilor si se concretizeaza si asupra alternantei ca intensitate, durat&, volum, a ordinii exercitiilor, chiar a tipurilor de exercitii, a organizarii intervalelor de repaus ete. Tipuri de programe Exist o multitudine de moduri in care se poate realiza profilaxia primar’. Conditia de baza este ca un astfel de mod s& pund in activitate grupe mai mari de muschi care si determine adaptirile functionale prezentate anterior si ca prim obiectiv cresterea microcirculatiei in aceste mase musculare. Jar pentru aceasta, aga cum am aratat, programul trebuie sa asigure cresterea ritmului cardiac in zona necesara (de 50-80% din ritmul maxim). Trebuie tinut seama, de asemenea, de principiul specificitatii respective si de obiectivul urmarit in cadrul programului, in functie de mijlocul folosit, programele se pot clasifica in: ~ Programe de mers (cu ritm rapid). - Programe de alergare (jogging-ul). - Programe de mers si / sau alergare pe covorul rulant. ~ Programe de pedalare la biciclet sau cicloergometru. ~ Programe de inot. ~ Programe de schi fond sau antrenare pe simulatorul de schi. - Programe de canotaj sau antrenare la bacul fix de vaslit. - Programe folosind echipamentul mecanic de fort. - Programe de gimnastic’ ritmic’ aerobicd. - Programe folosind greutitilibere, arcuri, benzi elastice etc. - Programe de exercitii partiale: urcat sciri, genuflexiuni, sdrituri, flotari, ridicari la bara ete. in functie de tipul de exercitiu muscular folosit, programele se pot clasifica in: - Programe de exercitii statice, prin contractii izometrice. - Programe de exercitii dinamice, prin contractii izotonice. - Programe mixte, folosind exercitii statice si dinamice Exist’ 0 unanimitate aproape in a considera net superioare exercitiile dinamice, pentru obtinerea modificarilor adaptative ale organismului. $i exercitiile statice, cdnd sunt antrenate succesiv mai multe grupe musculare mati, pot induce schimbari, dar acestea sunt mai greu de controlat (Huonker M., Halle M., Keul Y., 1996). In functie de scopul programuhai raportat la efectele sale asupra aparatului neuromioartrokinetic programele se clasific3 in: ~ Programe pentru mentinerea sau cresterea fortei musculare. - Programe pentru mentinerea sau cresterea andurantei musculare. - Programe pentru mentinerea sau cresterea flexibilitati Aceste tipuri de efort aerobic vor determina efectele generale asupra organismului in masura in care vor realiza intensitatile, duratele si frecventele peste prag. Cele mai utilizate tipuri sunt primele dowd, diferenja constand doar in raportul intre intensitate/duratd; in primul caz se pune accent pe intensitate, iar in cel de-al doilea caz, se 4pune accent pe durata la o intensitate moderata. Antrenamentul pur pentru flexibilitate induce efecte locale si generale (mareste amplitudinile de miscare, reduce durerile musculare chiar cele difuze, reduce riscul de producere a traumatismelor, creste starea de relaxare atat fizicd, ct si psihicd, scade starea de stres, creste mult starea general de bine) 3.2. Mijloace de prevenire a atitudinilor deficiente Pentru profilaxia atitudinilor vicioase se recomanda: = cunoasterea cauzelor si a imprejurarilor care determina atitudinea vicioas’ si inliturarea lor la timp; - imbunatatirea starii de sinatate a organismului prin procedee de calire, exercitii fizice ete. - imbunataitirea factorilor gi a conditiilor activitatilor zilnice; - asigurarea obligatorie a odihnei zilnice. Bratu L* subliniazi ci mijlocul de baz pentru corectarea deficientelor fizice este exercitiul fizic corectiv. Exercitiul fizic corectiv se defineste ca fiind 0 actiune corporala, statica sau dinamicd, incadrata in cerintele generale de practicare a exercitiilor fizice (anatomice, biomecanice, fiziologice, pedagogice si igienice) folosit’ in scopul prevenirii si corectarii deficientelor fizice. Realizarea acestui scop este posibilé pe baza efectelor morfoplastice, morfogenetice, fiziologice si educative ale exercitiilor fizice. In lectiile de gimnasticd corectiv’ vom include exercitii care si produci simultan efectele amintite. Exercitiile trebuie si tonifice musculatura corpului care asigura forta necesard mentinerii segmentului deficient in atitudine corecta si si actioneze in acelasi timp si asupra sistemului nervos la nivelul cdruia se realizeaza stereotipia de redresare si mentinere in mod constient si apoi automatizat atitudinea corecté a segmentului respectiv. Nerealizarea unuia dintre aceste efecte duce la micgorarea substantiali a progreselor in corectarea deficientelor respective. Pozitia ca actiune static& poate fi continuata in dou’ feluri : - printr-o actiune dinamicc, in care corpul sau segmentele sale se deplaseaza in spatiu, situatie in care grupele musculare active se scurteazA sau se lungesce in functie de structura migscarii corective, determinata la randul ei de mecanismul de corectare al fiecirei deficiente in parte; - printr-un efort static (izometric), cand grupele musculare ale segmentelor sau ale corpului intreg, aflate intr-o pozitie corectiva sau hipercorectiva, isi miresc starea de tonicitate (cresterea tensiunii musculare) realizata prin marirea duratei de mentinere a pozitiei respective, ingreuiate prin actiunea gravitatiei sau a altor procedee in vederea declansirii efortului izometric. Exercitii corective dinamice In efectuarea exercitiilor dinamice, grupele musculare active, pentru a deplasa segmentele, se scurteazd sau se lungesc in functie de structura miscarilor corective. Dintre exercitiile corective dinamice mentionam: - Exercitii corective efectuate activ liber cu segmentul in care este localizat deficienta fizicd respectiva - Exercitii corective executate activ liber cu segmentele vecine care prezinti uncle deficiente simptom determinate de deficienta primar’. - Exercitiile corective sub forma de redresare activa si pasiva a segmentelor deficiente. -Exercitii de respiratiec. Exercitii de relaxare psihotonicd pentru grupele musculare care in cadrul mecanismului de producere a deficientei se afla in stare de rigiditate, hipertonie sau contractura. ~ Exercitii corective efectuate cu cresterea intensitatii efortului. - Exercitii corective cu caracter aplicativ. * Brat, (1977) - Ginmastica pentru prevenirea 3 corecarea defickentlorfcice, Fitura Sport Tarim, Bucuresti a- Exercitii corective sub form de elemente apartinind gimnasticii, jocurilor sau sporturilor. Exercitii de respiratie Acestea pot fi folositoare pentru a mentine expansiunea pulmonara in toate ariile Tratamentul trebuie s4 inceapa cat de curdnd posibil, pentru a limita atrofierea musculaturii respiratoare. Exercitiile de respiratie diafragmatica, apicale, laterale i bazale, vor fi aplicate de doua oti pe zi. Scopul acestora este de a se obtine o respiratie confortabila fara efort excesiv. Programe de antrenament pentru muschii respiratori folosind diferite metode de aplicare a rezistentei sunt utilizate in unele spitale. Obiectivul acestora este de a creste forta si rezistenta si de a impiedica aparitia oboselii. Se spera ca prin tratamentul profilactic si se crease’ rezerva respiratorie si s& se ajute subiectul s& se confrunte mai ugor cu problemele respiratorii. Din punet de vedere tehnic exercitiile de respiratie se pot efectua liber, legate de migcarile corective ale trunchiului si membrelor, sau cu rezistenta. Ele au rolul de a contribui la corectarea deficientelor coloanei vertebrale, toracelui si abdomenului si de a asigura cantitatea sporita de oxigen necesara efectuarii efortului de cAtre organism. Rezulta, deci, ci nu exist lectie de gimnasticd corectiva in care si lipseasc3 exercitiile de respiratie. Mentionam inst c& intre actul respirator, pozitia corpului si migedri trebuie si existe 0 astfel de concordant incat efectuarea lor repetati si duci la marirea amplitudinii inspiratiei sau a expiratiei. 3.3. Exercitiul fizic adaptat in afectiunile coloanei vertebrale Profesorul trebuie sa aibd, pe ling& cunostintele de specialitate, cunostinte de pedagogie si vocatie, mai ales in munca cu copii, care reprezinta o parte important’ dintre subiectii ce necesit tratament prin migcare. In cadrul lectiilor de reeducare se stabileste o relatie stransa de cooperare intre bolnav- profesor-medicul curant. Sedinta de recuperare va fi mai agreabila si cu un efect mai bun cu edt exercitiile vor fi mai variate, fara a fi prea complicate sau prea numeroase. Se recomanda chiar exercitii mai putine dar bine executate, decat multe si executate incorect, cdci continutul sedintei este mal mult calitativ decat cantitativ. Pentru formarea corect a imaginii migcdrii si pentru ca rispunsul si fie cat mai eficace, profesonul va demonstra mai intai migcarea. Se va lucra cu maximum de amplitudine, fara a depisi limitele anatomo-fiziologice sau pana la aparitia unei usoare dureri, fird a se trece peste ea. Ritmul de executie nu va fi rapid, pentru ca miscarea si se efectueze cu toata amplitudinea si nu pe jumatate. Cel mai indicat ritm este al respiratiei. Migedirile vor fi executate concomitent cu respiratia, impiedicand astfel aparitia rapid a oboselii. Tot pentru evitarea oboselii locale in muschi, se va actiona alternativ asupra diferitelor parti ale corpului. Corectarea deficientei precede tonificarea muscular’, cu conditia ca aceasta si fie mentinutd cu tonusul pe care l-am realizat. Corectarea atitudinii corpului se face in cele doua planuri: sagital si frontal. 3.3.4. Deviatiile structurale si nestructurale ale coloanei vertebrale Funetia staticd, de sustinere a corpului si a segmentelor sale din partea superioara, precum si cea dinamic’, de asigurare a mobilititii trunchiului, capului si gatului, confer coloanei vertebrale o important’ deosebita printre segmentele aparatullui locomotor. Pozitia coloanei vertebrale normale in ortostatism nu este rectilinie, ci sinuoasa, ea prezentand in plan antero-posterior o serie de curburi care favorizeazi mentinerea echilibrului acesteia pe bazin si atenueaza socurile pe vertical. In regiunea cervicald coloana vertebrala prezinta o curbura cu convexitatea indreptatd anterior, numita lordoz’; in regiunea toracal’ o incurbare posterioara numiti cifoza si in regiunea lombar’, din nou lordoza. Atitudinea coloanei vertebrale nu este aceeasi la toti indivizii normali. Ea depinde de varsta, sexul, profesiunea gi starea de oboseala a subiectului. Pana la varsta de un an, coloana vertebrala a copilului in pozitia sezdnd este cifotica; in jurul varstei de un an odaté cu ridicarea 26in ortostatism apare curbura lordoticd, iar la varsta de 7 ani, coloana vertebral a copilului devine asemanatoare cu cea a adultului La nivelul fiectirei interlinii articulare, de la nivelul coloanei vertebrale, actiunea verticald a fortei gravitatiei este descompusi intr-o fort’ de apasare perpendiculara si o forta care determina alunecarea vertebrei superioare pe cea inferioard. Pentru fiecare vertebra aceast tending’ se executa in sensul accentuarii curburilor fiziologice. Curburile isi pastreaza insi forma si marimea, gratie jocului si tonicitatii musculare, elasticititii ligamentelor si discurilor intervertebrale, precum gi datorita imbinarii anatomice a celor 24 segmente osoase. Deviatiile in plan antero — posterior ale coloanei vertebrale se impart in dou grupe mari: deviatii functionale si deviatii patologice. Cele functionale sunt deviatii cu localizare tipicd, usoare, cu un inceput greu de precizat, cu evolutie lunga, lent, dar cu. prognostic favorabil; ele sunt provocate si intretinute de tulburarile functionale ale coloanei vertebrale, care produc 0 scidere a capacitatii de sprijin si unele mici modificari de forma gi structurd a oaselor, ligamentelor si muschilor. Aceste deviatii, netratate la timp, creeaz in mecanismele neuromotorii ale deficientilor un stereotip defectuos, care contribuie la adéncirea modificdrilor morfologice si functionale ce se produc in coloana vertebrala. Deviatiile patologice sunt mai accentuate si mai grave decat cele functionale; ele sunt precedate sau insotite intotdeauna de modifiedri profunde in forma si functiunile coloanei vertebrale. 3.3.2. Deviatiile coloanei vertebrale in plan sagital Deviatiile coloanei vertebrale in sens antero — posterior pot fi: ~ de tip cifotic, cand deviatia vertebrala realizeaz o curburi cu convexitatea indreptat’ posterior; - de tip lordotic dnd convexitatea curburii este orientata anterior; - detip cifo — lordotie cand exist o combinatie intre primele doua tipuri. Dupé localizare aceste deviatii pot fi 1. exageriri ale curburii fiziologice ( denumite si deviatii tipice ): ~ cifozele dorsale; - lordozele lombare; = cifolordozele; 2. inversiri ale curburilor fiziologice ( deviatii atipice ): - _ spatele plan sau scobit - cifozalombara; -__cifolordoza inversata; 3. modificari ale intinderii curburilor: - cifozele totale; - lordozele totale; - cifoza regiunii de trecere dorso — lombara etc. Aceste deviatii ale coloanei vertebrale sunt, de obicei, insotite de tulburiri functionale manifestate indeosebi prin reducerea mobilititii globale sau regionale vertebrale. Deviatiile coloanei vertebrale apar si evolueazi la toate varstele, dar cele mai numeroase se observa in perioada de crestere. Dupa sex s-a constatat ci cifozele sunt mai freevente la baieti silordozele mai frecvente la fete. Cauzele acestor deviatii sunt foarte numeroase; ele pot fi predispozante (tipul morfologic, sexul, imaturitatea), favorizante (conditile de viat& si munc&, defecte de auz, viz, boli cronice, interventii chirurgicale ete.) si determinante (malformatii congenitale, traumatisme, boli ). OtCurs 4 EDUCATIA FIZICA ADAPTATA DEFICIENTELOR COLOANEI VERTEBRALE ~ LORDOZA Lordoza este o deviatie a coloanei vertebrale, in plan sagital cu convexitatea anterioara, prin accentuarea curburilor fiziologice. Gatul si capul ramén pe verticala sau se inclina inainte, pentru a compensa curbura lordotica cervical, in regiunea lombara bazinul prezinta 0 anteversie accentuata tinzaind s& se culce pe orizontali, Abdomenul proemind, iar membrele inferioare sunt intinse din ge~ nunchi sau cu. genunchii in hiperextensie. Lordozele prin dezechilibru dinamic corespund unui compromis intre muschii extensori ai trunchiului si flesorii Iui, find rezultatul unei atonii a musculaturii peretelui abdominal (rahitism, insuficienja musculara, obezitate) sau distensiei conjinutului abdominal prin: tumori, enteroptozi, sarcind ete in general toate formele de lordoza sunt insotite de tulburari ale mobilitagii, in sensul reducerii acesteia, si numai in cazuri cu totul speciale de hipermobilitate (sechele de poliomelita). in lordoze, amplitudinea flexiei este de regula mai redus& decat cea a extensiei La majoritatea lordozelor participa si inclinarea bazinului inainte, inclinare care este primara in cavul lordozelor cu etiologie statica (subiacent coloanei vertebrale) si secundara in cele cu etiologic dependenta de coloana vertebral. Efortul de redresare a curburii lordotice lombare presupune, in general o contractie a muschilor fesieri concomitent cu contracia muschilor abdominali (muschii transversi ). Prin aceasta se realizeaza © basculare a bavinului inapoi, care, la rdndul ei, produce o redresare a curburii lombare, in povitiile ortostatic’, sezdnd si culeat in cazul lordozelor sunt hipertrofiati urmatorii muschi: - dorsali, in special spinali ~ psoasul iliac, ~ rotatorii intern ai membrelor: - diafragmul. Antagonistii acestora sunt hipotonic - abdominalii, in special drepii abdominali: = rotatorii externi ai membrelor; - cvadricepsut: - precervicalii Frecvenja lordozei este mai mare la femei decat la barbaji, Ia copii decdt ta adulti, iar din totalitatea incurbarilor lordotice, numai un numar foarte redus se incadreaza in categoria deviatiilor structurale Lordoza o intalnim mai des la gimnaste, inotitoare, gravide, persoane grase, la balerine (din cauza mersului pe varfuri), la persoanele care poartd incalfiminte cu tocuri inalte se produce un dezechilibru spre inainte ce se compenseaza prin inclinarea trunchiului inapoi cu incurbare lombara. Prin ridicarea la verticala corpul trebuie si-si gaseasca un echilibru care nu se realizeaya atat prin contractia muschilor posteriori, care ar fi antagonistii greutati ce trage corpul inainte. ci prin deplasarea maselor — abdomenul inainte (lordoza lombara), spatele inapoi (cifora dorsala), capul inainte (lordoza cervicala), pentru a-si crea un mare poligon de sustinere in care s cada centrul de gravitatie. in felul acesta, greulalea n-ar avea 0 actiune asupra poziliei verticale (care nu este niciodat’ verticala), caci pentru menjinerea ei nu este nevoie de efort muscular, ins pentru o mai mare stabilitate a corpulu in aceasta povitie este nevoie de compensiri lordotice Gradul lordozei se poate determina, misurind distanta de la firul cu plumb (care cade de la occipital) si varful apofizei spinoase cea mai departat Tratamentul incepe prin autocontrolul {inutei, cu abdomenul supt si muschii fesieri contractat, in timpul mersului, in stind pe loe, sau in timpul programului de gimnasticd corectiv’. 2gRecomandari: Pe lang gimnastica corectiva se mai indica practicarea ciclismului pe bicicleta de curse, sport care obliga la cifozarea regiunii lombare. Se vor evita extensiile de trunchi care lordozeaza, alergarile de viteza (ca sport de performania) care dezvolta muschiul psoasoiliac, transportul de greutiji pentru a menaja coloana, statul gi mersul prelungite. Avem nenumarate exemple in care, in condijiile unui tonus postural normal. atat al muschilor planului anterior, cét si al celui posterior al corpului, lordoza poate exista. La patinatori se intalneste frecvent 0 accentuare a curburii lombare ca produs al miscarilor ample de impingere cu membrele inferioare si a pozitiei inclinate cu trunchiul in extensie in timpul practicarii patinajului. Reiese. din cazul amintit, c& tonicitatea crescuta a muschilor extensor ai coapselor pe bazin nu exclude lordozarea Jombari, atit timp cat pozitia predominant a trunchiului in timpul practicarit patinajului este lordozare. Un dezechilibru muscular in limite fiziologice al celor doua planuri ale corpului poate favoriza instalarea unei lordoze sau mentinerea ei, cfind aceasta exist’, Este nevoie. insti, ca acest dezechilibru ‘muscular st coincida cu un dezechilibru static rezultat fie al unor deforma scheletice subiacente, fie al uunor vieii de pozitie a segmentelor aparatului locomotor, care produc inclinarea inainte a bavinului 4.1, Clasificarea lordozelor Folosind aceleasi criterii de sistem: in lordoze functionale si lordoze patologice. izare ca in cazul cifozelor, deviate lordotice sunt impartite Lordozele funcfionale prezinta aceleasi caractere comune cu ale cifozelor din grupa celor funcjionale. Formele clinice de lordoze functionale sunt si ele asemanatoare. Atitudinea lordotica este in majoritatea cazurilor o accentuare a curburii fiziologice lombare care se hipercorecteaza la migcarea de flexie a trunchiului Frecvenja maxima a acestei devialii este intalnita la prescolari si scolari mici, la cei grasi sau oberi si la fete in perioada pubertara, Aparitia atitudinii lordotice este favorizata de o serie de factori cum ar fi + inclinarea accentuat a bazinului inainte: = greutatea mare a trunchiului = insuficienta muschilor peretelui abdominal: = tonusul crescut al musculaturii sacro ~ lombare. Lordozele habinale $i profesionale recunose aceleasi cauze favorizante gi predispozante ca in cazul celor de atitudine. Atitudinile lardotice mengionate timp indelungat duc la aparitia unor modificari in structura aparatului de sprijin, ceea ce are drept consecin{a reducerea mobilitatii coloanei Lordozele compensatorii, asa dupa cum le aratt numele, sunt incurbari secundare ale coloanei vertebrale care incearci si restabileasca echilibrul perturbat al acesteia. Ele pot compensa o cifora, luxatie congenitala la sold ete. Reechilibrarea bazinului rezultd din actiunea a dou cupluri antagoniste: - abdominal ii — cuplu corector: - lombarii si psoasul iliac — cuplul deformant. 4.2. Exercifii corective sistematizate in funcfie de suprafata de spi Exercifii corective din pocifia stand si derivatele acesteia mers cu trunchiul inclinat inainte, cu mainile pe umeri, la ceaf’ si pe crestet : mers cu trunchiul inclinat inainte cu indoirea si intinderea brajelor in prelungirea trunchiului, sau cu rotarea lor prin inainte in jos in ritmul pasilor mers cu trunchiul aplecat, cu mainile pe solduri, pe umeri, la ceafa sau pe crestet mers pe cailedie cu 0 minge medicinala jinut& inainte jos: Y vv 29> mers pe loc si cu deplasare cu ducerea alternativat a picioarelor intinse inainte la 90° > mers pe loc sau cu deplasare, cu ducerea alternativa a genunchilor indoii la piept, cu arcuire, brajele intinse lateral ajuta la echilibrarea corpului > mers cu un baston, apucat de capete, {inut inainte la nivelul coapselor: trecerea alternativa a Picioarelor printre brate: > mers inainte, inapoi sau lateral pe partea ingust& a bancii de gimnastica cu trunchi aplecat inainte, bratele intinse lateral: > mers cu trunchiul inclinat, aplecat sau indoit inainte cu un baston la spate, sustinut cu brajele indoite la nivelul coatelor ; > mers cu trunchiul indoit inainte, apucat de glezne ; > mers cu genunchii indoiti, rostogolind lateral cu mana o minge medicinala : > mers cu genunchii ugor indoifi, trunchiul la vertical, {indnd o minge deasupra capului cu brajele intinse nclinat sau 1. Stind departat: iclinarea trunchiului inainte, simultan cu ducerea brafelor intinse lateral si a unui genunchi indoit a piept cu inspiratie ; revenire cu expiratie : cu trunchiul inclinat inainte : risucirea trunchiului alternativ spre stinga si spre dreapta, cu V ducerea bratelor intinse lateral; aplecarea trunchiului inainte cu arcuire, simultan cu ducerea bratelor sus la ceafa sau lateral ; Y Y indoirea trunchiului inainte, cu un baston la spate sustinut cu bratele indoite la nivelul coatelor. simultan cu ducerea unui picior inainte cu arcuire; ducerea bratelor lateral, oblic sus sau rotarea lor prin inainte jos, simultan cu ridicarea unui picior inainte la 90 grade, y 2. Stand cu un picior sprijinit inainte: inclinarea trunchiului inainte cu intinderea gi indoirea brafelor in prelungirea trunchiulut : aplecarea trunchiului inainte cu; rotarea bra{elor prin inainte jos: inclinarea; aplecarea sau indoirea trunchiului, simultan cu ducerea brajelor sus, cu trunchiul inclinat, aplecat sau indoit inainte, mdinile pe crestet: risucirea trunchiului alternativ spre stinga si spre dreapta cu arcuire; cu trunchiul inclinat inainte: indoire laterala, altemativ spre stinga si spre dreapta, cu ducerea brajelor oblic-sus: cu trunchiul inclinat sau aplecat inainte: indoirea si intinderea brajelor sus, liber sau cu cite 0 haltera de 0,5-1 kg in fiecare ming. vo ovvvy Y 3. Cu spatele ta scara fixa: > apucat la nivelul bazinului: inclinarea, aplecarea sau indoirea trunchiului inainte cu arcuire ; > apucat la nivelul bazinului, inclinarea trunchiului inainte cu inspirajie, simultan cu ducerea unui xgenunchi indoit la piept cu arcuire ; revenire cu expiratie. Exercitit corective din pozitia pe genunchi si derivatele acesteia 4. Pe genunchi departat: > cu brafele intinse oblic-sus: indoirea trunchiului inainte cu arcuire, simultan cu balansarea bratelor din inainte inapoi; > cu brajele intinse sus: indoirea trunchiului inainte sau lateral, simultan cu balansarea brajelor an aceeasi parte ; > cu brajele oblic-sus: indoirea trunchiului inainte, simultan cu ducerea unui picior intins inapoi in sprijin pe caledie, cu balansarea brajelor prin inainte jos, > cu brafele intinse lateral: indoirea trunchiului inainte, simultan cu ducerea unui picior indoit inainte in treapta, in sprijin pe toata talpa ; 30> cu trunchiul inclinat inainte, mainile sub axile: deplasare inainte cu pasi ampli. S. Pe genunchi pe calcéie sezand: » cu bratele intinse oblic-sus: inainte jos si inapoi; » cu brajele intinse lateral, cu arcuire; * cu brajele intinse sus, mainile inclestate: semirotarea trunchiului in fati de la stanga la dreapta si invers : > cu o minge medicinala inuta deasupra capului cu brafele intinse: indoirea trunchiului inainte cu arcuire; indoirea trunchiului altemativ spre stnga si spre dreapta: rasucirea trunchiului alternativ spre stnga si spre dreapta doirea trunchiului inainte cu arcuire si balansarea brafelor prin \doirea sau risucirea trunchiului, alternativ spre stnga si spre dreapta 6, Pe genunchi cu sprijin: > la scara fix, apucat cu brajele intinse la nivelul umerilor si trunchiul i trunchiului inainte, simultan cu ducerea unui genunchi indoit la piept cu arcuire: > din aceeasi pozitie, la scara fixa: indoirea trunchiului inainte, simultan cu ducerea altemnativ’ a genunchilor inainte prin pasire succesiva. » cu sprijin pe palme, wunchiul deasupra orizontalei (spate de pisica): apropierea simultand a mainilor de genunchi prin pasire cu mainile inapoi si cu genunchii inainte, mentinand pozitia final; > cu sprijin pe palme, ducerea ampla si alternativa a genunchilor indoiti la piept, simultan cu indoirea trunchiului inainte : > cu miinile pe sol trunchiul deasupra orizontalei: deplasare inainte sau inapoi, cu brat gi picior opuse sau de aceeasi parte: > cu sprijin pe palme, trunchiul deasupra orizontalei: tarare in cere spre stanga sau spre dreapta, cu rasucirea trunchiului : > cu sprijin pe palme, trunchiul deasupra orizontalei, transversal peste © banca de gimnastice: deplasare laterala prin pasirea succesiva cu palmele si genunchi > cu sprijin pe palme pe un plan inclinat: urcare si cobordre cu brat si picior opuse sau de aceeasi parte, pastrnd trunchiul deasupra orizontalei clinat: aplecarea Exercitii corective din pozitia asezat si derivatele acesteia 7. Sezind calare pe o banca sau bancheti: > ducerea trunchiului inainte cu rezisten{’ manual: rasucirea lui alternativ spre stinga si spre dreapta cu rezisten{a manuala (profesorul opune rezistent’, asezdnd mainile inaintea migcaiii) > indoirea trunchiului inainte, simultan cu ducerea picioarelor inainte, atingand varfurile cu mainile si arcuire ; > indoirea trunchiului > cu bratele oblic-sus, revenire cu expiratie. inte, simultan cu ducerea genunchilor indoiti la piept si arcuire ; indoirea trunchiului alternativ spre stinga si spre dreapta cu inspiraii: 8. Sezdnd departat: > cu mainile pe solduri: rotarea trunchiului numai in fata, de la stanga la dreapta, apoi in sens invers » ducerea alternativa a picioarelor la 45°, simultan cu ridicat si arcuire; » indoirea trunchiului inainte cu arcuire, ducdnd mainile la varful picioarelor ; > cu sprijinul mainilor pe sol la nivelul soldurilor, ducerea genunchilor indoiti_ la piept altematiy sau simultan cu arcuire gi expiratie; revenire cu inspiratie : ielinarea trunchiului inainte spre piciorul a]9. Sezand: 10. > cu sprijinul mainilor inapoi: ducerea brajelor inainte simultan cu ridicarea picioarelor la 45°. men- finere > cu trunchiul inclinat inainte, méinile pe solduri: rasucirea trunchiului alternatiy spre stanga si spre dreapta, cu ducerea bratelor lateral; » ducerea genunchilor indoiti la piept, cuprinzdndu-i cu brafele si rostogolire inapoi pe spate: revenire, > cu 0 minge medicinala jinuta cu brafele intinse sus: rotarea trunchiului numai in fafa: indoirea trunchiului inainte cu rasucirea alternativa spre sténga si spre dreapta: ccu un baston la spate sus, inut cu brafele indoite la nivelul coatelor: stinga si spre dreapta. Y indoirea trunchiului spre > sezand cu un baston la spate, brafele indoite la nivelul coatelor, tare inainte i inapoi numai prin actiunea picioarelor: > trecerea in sezand pe o coapsi (asimetric). Se executi alternativ spre stnga si spre dreapta: * cu cAleaiele sprijinite pe un suport inalt de 20—30 cm: inclinarea, aplecarea si indoirea trunchiulut inainte cu apucarea gleznelor si arcuire ; sezdnd cu un baston jinut inainte apucat de capete: trecerea alternativa a picioarelor printre baston i brafe si revenire > sezind cu picioarele intinse si apropiate cu un baston la spate, susfinut cu brafele indoite la niyelul coatelor: indoirea ampla a trunchiului inainte simultan cu departarea picioarelor ; > seziind cu picioarele intinse si apropiate, cu o minge medicinala agezata la nivelul genunchilor ridicarea picioarelor si trecerea lor peste minge in partea opus: sezéind cu picioarele apropiate, cu un baston agevat sub genunchi, apucat cu mainile de capete: ridicarea picioarelor la 45 grade cu ajutorul bastonului, menjindnd povitia finala Y y Exercitii corective din pozitia culcat si derivatele acesteia Culeat dorsal: > cu mainile pe solduri ridicarea trunchiului la verticala si rasucire alternativa spre stanga si spre dreapta: revenire in pozitia initiaki, * cu mainile pe soldur: ridicarea trunchiului la vertical’, continudnd migcarea cu indoirea inainte si apucarea gleznelor cu arcuire: revenire: > cu brajele intinse sus: ridicarea gi indoirea ampla a trunchiului inainte, simultan cu departarea picioarelor si ducerea mainilor la varfuri cu arcuire: > cu brajele intinse sus: ridicarea simultand a trunchiului si a picioarelor intinse (in echer) ‘menjindnd pozitia : > cu genunchil indoiti cu un baston la spate, susfinut cu brajele indoite la nivelul coatelor: ridicarea trunchiului la verticala, expiratie, revenire si inspiratie ; > cu genunchii indoifi: ridicarea trunchiului la verticala, simultan cu ducerea genuncl piept, cuprinzéindu-i cu brafele si rulare inapoi, revenire > ducerea alternativa si simultana a genunchilor indoiti la piept; ridicarea alternativa si simultand a Picioarelor intinse la 90°; ducerea picioarelor intinse, simultan gi alternativ, inapoi peste cap cu arcuire: > cu picioarele intinse la 90°: coborirea picioarelor altemativ spre stnga si spre dreapta cu ge- nunchii indoiti: revenire in pozitia initials ; > cu brajele intinse sus, jinand 0 minge medicinala: ridicarea trunchiului la verticala cu brajele intinse, revenire lenta la pozitia inijiala ? » cuo minge medicinalA {inut’ intre glezne: ridicarea simultana a picioarelor intinse gi a trunchiului in gezdind in echer si trecerea mingii in maini; lor indoiti la Cuteat ventral eu sprifin: > cu bavinul deasupra orizontalei: tardre inainte cu brat si picior opuse: 208® cu bazinul deasupra orizontalei: apropierea simultana a mainilor si picioarelor prin pasire succesiva ; » cu bazinul deasupra orizontalei, transversal pe 0 banci de gimnastic’: deplasare spre dreapta si spre stanga, pastrind cat mai aproape picioarele si mAinile de marginile bancii; > cu bazinul deasupra orizontalei, un picior indoit, in sprijin: schimbarea picioarelor inainte si ‘napoi prin saritura, 12. Cuteat dorsal eu sprijin: > cu bazinul sub orizontala, cu sprijin pe braje: ducerea alternativa a genunchilor indoiti la piept,ducerea alternativa a picioarelor la 45—90° cu arcuire > brajele intinse sus, cu un baston apucat de capete: ridicarea trunchiului la verticala si trecerea cu picioarele in sprijin pe un suport inalt de 20—45 cm; > de risucire alternativa spre sténga gi spre dreapta; rotarea trunchiului numai in fata de la stanga la dreapta si invers; > cu picioarele intinse in afara suprafe{ei de sprijin: rotarea picioarelor numai in fata ; > cu trunchiu! in afara suprafejei de sprijin: ridicarea trunchiului la verticala si rasucire spre stanga si spre dreapta. Exercifii corective din pozitia atarnat si derivatele acesteia 13. Atirnat: > cu spatele la scara fixa: ducerea alternativa si simultana a genunchilor la piept; ducerea simultana si alternativa a picioarelor intinse la 90° (echer), menjinut ; ducerea simultand a picioarelor intinse peste 90°cu arcuire, > cu spatele la scara fix, cu picioarele ridicate la 90°: depiirtarea si apropierea (forfecarea) picioarelor la orizontala; > cu spatele Ia scara fixa, avand intre genunchii indoii la piept o minge medicinala: deplasarea corpului spre stnga sau spre dreapta, mutiind mainile succesiv din aproape in aproape: > cu spatele la scara fix, cu o minge {inuta intre glezne sau intre genunchi : ridicarea genunchilor sau a picioarelor intinse la 90 grade si mentinerea lor 14, Atarnat pe un plan oblic: > atémnat cu fata in jos, cu © pera sub abdomen, departarea picioarelor si incrucigarea lor; > atémat cu fafa in sus: ducerea genunchilor la piept, alternativ si simultan; ridicarea picioarelor la 90 grade, alternativ si simultan; > atdmat cu fata in sus, cu o minge medicinala intre glezne: rotarea picioarelor numai in fata, de la stdnga spre dreapta si invers. 4.3. PROGRAM DE EXERCITI PENTRU LORDOZA 1. Din mers, 1a al treilea pas, ghemuirea unui picior, apucat cu bratele sub genunchi si tragerea lui spre piept 2. Mers ghemuit cu mainile sprijinite pe genunchi (mersul piticului). 3. Culcat pe spate, picioarele indoite din genunchi, talpile pe sol: ghemuirea ambelor picioare spre piept tragandu-le cu brajele: revenire in pozitia de plecare. 4. Pe genunchi cu sprijin pe palme: ridicarea genunchilor de pe sol cu flexia trunchiului, picioarele bine intinse din genunchi; revenire in pozitia de plecare. 5. Sezind cu picioarele intinse din genunchi: ducerea brajelor prin lateral inapoi, cu indreptarea spatelui, ira a lordoza, inspiratie gi revenire in pozitia de plecare cu expiratie. 6. Sezand cu palmele sprijinite pe sol inapoi: ridicarea picioarelor de pe sol intinse din genunchi, ct permite, cu inspiratie in pauza. 3510. Ghemuit cu faja spre scara fixa, tAlpile sprijinite pe prima treapta: intinderea genunchilor cu departarea de scara si indoirea trunchiului din sold si revenire in ghemuit 11. Culeat inainte pe masa, cu un sac de nisip sub abdomen, apucat de mas cu brajele: ridicarea ambelor picioare intinse din genunchi, dar mai jos de orizontala pentru a nu lordoza, cu expiratie, cobordea picioarelor §i inspirajie in pauza. 12. Stand: aplecarea trunchiului la 90°, brajele duse in prelungirea trunchiului, pe edt posibil fara a indoi din genunchi; revenire in stand 13, Mers prin sala cu aplecarea relaxata a trunchiului inainte, la anumite intervale. Corectarea lordovei fata de perete gi mers linistitor prin sal PtP 1d : 2 3 14. Mers prin sala cu aplecarea relavata a trunchiului inainte, la anumite intervale. Corectarea lordozei fai de perete si mers linistitor prin sala 4.4. PROGRAM DE EXERCITI PENTRU LORDOZA 1. Mets cu trunchiul inclinat inainte cu mainile pe sold 2.Mers cu mainile la ceaf’, ridicarea altemnativa a genunchilor la piept. 3.Mers cu genunchii indoifi cu un baston fixat la spate, pe sub coate. 4,Stind cu trunchiul inclinat ducerea brajelor in jos si inapoi cu indoirea genunchilor, alternativ cu ducerea brajelor in sus prin inainte cu intinderea genunchilor si inclinarea trunch iului 5. Stand departat, aplecarea trunchiului cu rasucirea trunchiului si ducerea palmei drepte la piciorul ‘opus - idem ducerea palmei stangi la piciorul drept 6. Stand departat cu inclinarea trunchiului inainte, maini pe sold, circumductia trunchiului in plan anterior. 7. Stand in fafa scarii fixe cu piciorul drept sprijinit pe sipca 6-a (de jos in sus) trecerea greutajii pe piciorul din fai cu indoirea genunchiului si apucarea sipeii corespunzatoarea nivelului umerilor. Coatele se duc lateral iar capul si gatul in extensie 8, Stand departat cu mingea medicinala tinut& deasupra capului — aplecarea trunchiului cu ducerea mingii la piciorul sting odati cu fandarea lateral a piciorului drept — revenire. Se executa in continuare in sens opus. 9. Stand departat cu bastonul apucat inainte jos, inclinarea trunchiului la orizontala cu spatele drept, cu ducerea bastonului sus, brafele oblic intinse sus, — inspirafie revenire — expiratie. 34