Sistemele de aer conditionat au incetat de

mult sa fie considerate echipamente de lux.

Aerul conditionat a devenit un factor important in securitatea activa, astazi el fiind
considerat parte integranta a specificatiilor
de securitate ale vehiculelor.
Acum 10 ani doar 10% dintre vehiculele noi
erau dotate cu sisteme de aer conditionat.
In 1996 aerul conditionat era deja montat in
peste 25% dintre vehiculele noi.
Cererea de dotare cu aer conditionat a vehiculelor este in acest moment intr-o continua crestere.

Designul circuitelor de racire a aerului este

identic la toate vehiculele, singurele diferente apar doar la modul in care sunt adaptate pentru a indeplini cerintele de racire.
In acest program de studiu individual va
veti familiariza cu modul de functionare al
unui sistem de aer conditionat. Veti invata
cum functioneaza diferitele componente
ale sistemului in procesul de racire, caracteristicile agentului de racire si de ce aparatele de aer conditionat necesita conditii
speciale de intretinere.
Componentele prezentate in acest SSP
sunt comune aproape tuturor aparatelor de
aer conditionat.

Imaginile prezentate sunt cu caracter informativ. In functie de cerintele de racire, valorile absolute
pot varia de la vehicul la vehicul.
Nou

Programul de Studiu Individual nu este Manual

de Reparatie!

Pentru informatii relevante referitoare la inspectii, reglaje si reparatii, consultati intotdeauna literatura tehnica de specialitate.

Important

Climatizarea in vehicul
De ce aer conditionat?

Ca o parte componenta a securitatii active,

starea de confort la volan e un factor cheie.
Climatizarea interioara a vehiculului are un
efect imediat asupra oboselii la volan si implicit asupra sigurantei traficului.
O temperatura interioara confortabila este
dependenta de temperatura exterioara si
de debitul de aer, astfel:

Atunci cand soarele radiaza puternic, aerul incins din interior se poate inlocui
doar cu aer cu temperatura exterioara.
In plus, temperatura aerului admis creste din punctul de admisie pana la cel de
evacuare.
Deschiderea unei ferestre, trape, sau stabilirea unei turatii mai mari a ventilatoarelor pentru cresterea confortului, va rezulta de obicei intr-o crestere a curentului
de aer precum si expunerea la alti factori
cum ar fi zgomotele, polenul si gazele de
evacuare.

Temperatura exterioara joasa (ex. -20 C)

Temperatura interioara mare 28 C
Debit mare de aer: 8 kg/min

Temperatura exterioara medie (ex. 10 C)

Temperatura interioara joasa 21,5 C
Debit mare de aer: 4 kg/min
Chiar si sistemele moderne de climatizare
au dificultati in mentinerea unei temperaturi interioare placute atunci cand temperatura mediului ambiant (exterioara) este mare.
De ce?

Temperatura interioara

Temperatura exterioara inalta (ex. 40 C)

Temperatura interioara joasa 23 C
Debit mare de aer: 10 kg/min

Curbe confort
C

kg/min

28

26

24

22

20

Debit aer

Oamenii se simt confortabil la o anumita

temperatura si umiditate atmosferica.

0
-20

-10

10

20

30

40

208_043

Temperatura exterioara

Un nivel ridicat al umiditatii aerului creeaza

la randul sau un grad ridicat de disconfort.

Temperatura intr-un autoturism de clasa medie

unde: timpul calatoriei, 1 ora
temperatura exterioara, 30 C
radiatie solara
cu aer
Zona
conditionat

fara aer
conditionat

Cap

23 C

42 C

Piept

24 C

40 C

Picioare

28 C

35 C
208_001

Efectul unei temperaturi nepotrivite

asupra corpului uman
Interval confort

Studii stiintifice efectuate de catre OMS

(Organizatia Mondiala a Sanatatii) au aratat
ca abilitatile umane scad atunci cand acesta
este expus la conditii de stres.

Transpiratie

Temperatura optima pentru condus este intre 20 si 22 C. Aceasta corespunde treptei

A din intervalul de confort al nivelului de
climatizare.
O radiatie solara puternica poate creste
temperatura interioara cu mai mult de 15 C
peste cea a mediului ambiant, in special in
zona capului. Aceasta zona este cea mai periculoasa din punct de vedere al efectelor.
Temperatura corpului precum si tensiunea
cardiaca cresc, iar transpiratia va fi abundenta. Oxigenarea creierului va fi defectuoasa. Aceste simptome sunt valabile si
pentru treapta B a intervalului de confort.
Treapta C din intervalul de confort al nivelului de climatizare creeaza corpului un
grad mare de disconfort.
Medicii specializati in bolile specifice traficului rutier numesc aceste conditii "stres
climatic".
Studiile au aratat ca o crestere a temperaturii de la 25 la 35 C, reduce perceptia senzoriala cu aproximativ 20%. S-a estimat ca
acest nivel este echivalent cu o alcoolemie
de 0.5

Conditionarea aerului din

interiorul vehiculului este:

Disconfort

Caldura este unul din factorii de stres.

Puls
inima

Temperatura corp

low

Nivel climatizare
moderat

high

208_042

Aparatul de aer conditionat un sistem care mentine temperatura aerului la un nivel

confortabil pentru oameni si care in plus
efectueaza purificarea si dezumidificarea
acestuia a fost creat special pentru a elimina complet acest tip de stres.
Cu ajutorul unui aparat de aer conditionat
este posibil sa se produca la nivelul gurilor
de ventilatie o temperatura mult mai mica
decat cea a aerului din mediul ambiant.
Acest lucru este posibil atat atunci cand vehiculul stationeaza cat si cand se deplaseaza.
Un alt efect benefic este acela al dezumidificarii si purificarii aerului prin intermediul
filtrelor de polen si cel cu carbon activ.
Acest efect este la fel de important ca si
scaderea temperaturii, mai ales pentru persoanele cu alergii respiratorii .

- un element de siguranta
- un accesoriu functional nu numai pentru cei pretentiosi

Refrigerantul
Refrigerantul cu punct scazut de firbere utilizat in aparatele de aer conditionat este un
gaz.
Gazul este invizibil, la fel ca si apa are aceeasi culoare in starile de agregare lichida si
gazoasa.

134a

Refrigerantii nu se pot combina intre ei.

Numai refrigerantii desemnati instalatiei
de aer conditionat pot fi utilizati.

Refrigerant R12 Diclorfluormetan

formula chimica CCl2F2
o hidrocarbura clorinata (CFC)
daunatoare mediului ambiant!
Refrigerant R134a Tetrafluoretan
formula chimica CH2F-CF3
o carbofluorura (FC)
nedaunatoare mediului ambiant!

Comercializarea si umplerea instalatiilor de

aer conditionat ale vehiculelor cu refrigerant R12 a fost interzisa.

Ordonanta interzicere halogeni

La ora actuala, in instalatiile de aer conditionat ale vehiculelor se utilizeaza numai

refrigerantul R134a.

R134a fluorocarbonat care nu contine

atomi de clor spre deosebire de R12
care pot cauza degradarea stratului de ozon al atmosferei terestre atunci cand
molecula se disociaza.

R134a
Curbele presiunilor de vaporizare ale celor doi refrigeranti, R12 si R134a sunt similare. R134a are aceeasi capacitate de
racire ca si R12.
Aparatele de aer conditionat care functioneaza cu refrigerant R12, prin utilizarea unui kit de conversie, se pot adapta
sa utilizeze R134a.

16

bar

14

Sistemele modificate in acest fel nu mai

au capacitatea initiala de racire.

Destindere

10

Presiune

In functie de presiunea si temperatura din

circuitul de aer conditionat, refrigerantul va
fi in stare gazoasa sau lichida.

Lichid

12

8
6

Evaporare

4
2

Gaz

0
-30 -20 -10

10 20 30 40 50 60 70

Temperatura

Curba presiunii de vaporizare pentru R134a

208_050

Starile refrigerantului R134a in ciclurile din aparatul de aer conditionat

Nivelul energetic este un factor cheie in

constructia aparatelor de aer conditionat.
Arata de cata energie este nevoie, in vaporizator si condensator, pentru a indeplini cerintele de racire ale sistemului.

In plus fata de curba presiunii de vaporizare, ciclurile arata schimbarile starii de agregare a refrigerantului in functie de presiune si temperatura precum si nivelul caldurii specifice la care refrigerantul revine in
starea initiala.
Diagrama este o parte din diagrama de
stare a refrigerantului R134a pentru un sistem de aer conditionat.
Pot aparea diferente ale valorilor absolute in
functie de specificatiile sistemului de aer
conditionat al vehiculului.
Curba de temperatura
Lichid saturat

Marimi fizice R134a:

Punct fierbere:
Punct inghet:
Temperatura critica:
Presiune critica:

Punct critic
(presiune/temperatura)

26,5 C
101,6 C
100,6 C
4,056 MPa
(40,56 bar)

40

70

70

2,0

60

1,6

40

40

0,8

10

10

0 C

0,3

20

20

0,4

10

30

30

0,6

16

50

50
1,0

20

60

0 C

Presiune

80

bar

90
85
80

90

MPa

134a

Curba de temperatura
Vapori saturanti

4,0

Presiune

0,2

2
200

240

280

320

Caldura specifica

360

400

440

kJ/kg

208_053

Comprimare in compresor, temperatura si presiunea cresc,

trecere in starea gazoasa.

Procesul de condensare in condensator, presiune mare, temperatura

incepe sa scada, lichidul paraseste condensatorul usor racit

Expansiune = scaderea brusca a presiunii, cu rezultat evaporarea

Procesul de evaporare (absorbtie de caldura) din vaporizator.

Tranzitia din starea de vapori in cea gazoasa (presiune joasa)
Curba de temperatura in punctul B

Pentru glosar vezi pagina 72

Refrigerantul
Refrigerantii si stratul de ozon

134a

Ozonul protejeaza suprafata pamantului de

efectul nociv al razelor ultraviolete, prin absorbirea unei mari parti din acestea.
Razele UV disociaza ozonul (O3) intr-o molecula de oxigen (O 2) si un atom de oxigen
(O). Atomii si moleculele de oxigen din alte
reactii se combina pentru a forma din nou
ozonul. Acest proces are loc in ozonosfera,
o parte a atmosferei care se afla la o altitudine situata intre 20 si 50 km.

km
200
100
80
60

O
40

Cl

Cl

O3

ClO
20
O2

10

Clorul (Cl) este un costituent al refrigerantilor de tip CFC, asa cum este si R12. Daca
este manipulat impropriu, moleculele de
R12 se pot ridica in ozonosfera, intrucat
sunt mai usoare decat aerul.

FCKW

Incalzire globala
FCKW

Radiatiile UV elibereaza atomii de clor din

CFC, acesteia reactionand cu ozonul.
In acest proces, ozonul se descompune rezultand o molecula de oxigen (O2) si monoxidul de clor (ClO), care reactioaneaza din
nou cu oxigenul eliberand clorul (Cl). Acest
ciclu se poate repeta si de 100.000 de ori.

208_051
Reactia dintre CFC si stratul
de ozon din atmosfera
(CFC = FCKW)

Moleculele libere de oxigen (O2) nu pot absorbi radiatiile UV.

Lumina solara care ajunge pe suprafata pamantului este reflectata sub forma de radiatie infrarosie. Gazele rezultate in urma arderii, in special CO2, reflecta aceste radiatii catre troposfera.
Aceasta face ca atmosfera planetei sa se
incalzeasca, fenomen cunoscut sub numele
de "incalzire globala". CFC-urile sunt in mare parte responsabile pentru cresterea concentratiei gazelor ce produc efectul de sera.
1 kg de R12 produce acelasi efect de sera ca si 4.000 t de CO2.

Potential reducere strat Ozon

Refrigerantii si incalzirea globala

FCKW
R12
1

FKW
R134a
0
0

R134a are un efect redus asupra cresterii

efectului de sera, potentialul sau de distrugere a stratului de ozon este nul.

208_052
Potential efect de sera

10

Potential efect de sera

Uleiul de compresor
Compresor

Un ulei special ulei de compresor

lipsitde impuritati cum ar fi sulful, ceara si
ume-zeala, este necesar pentru ungerea
partilorin miscare ale sistemului AC.
Uleiul de compresor trebuie sa fie compatibil cu refrigerantul din instalatie, deoarece
o parte din ulei se amesteca in circuit cu refrigerantul. In plus, uleiul de compresor nu
trebuie sa atace garniturile de etansare.

50%
10%
10%

Pentru circuitul refrigerantului R134a se utilizeaza un ulei sintetic special. Acest ulei
poate fi folosit doar pentru acest tip de refrigerant, intrucat nu se amesteca decat cu
acesta.

134a

20%

Condensator

Nu se poate folosi orice tip de ulei, intrucat

acestia tind sa formeze depozite de reziduuri ce produc uzura prematura a componentelor in miscare.

10%

Furtunuri

Rezervor refrigerant

Vaporizator

Distributia aproximativa a cantitatii de ulei, in circuitul agentului refrigerant.

Cantitatea de refrigerant incarcata, difera in functie
de constructia sistemului si de tipul vehiculului.

De asemenea, uleiul de compresor este tipic fiecarui model de compresor.

Uleiul de compresor pentru R134a
Denumire: PAG = Polialchilen glicol.
Proprietati:
solubilitate mare in combinatie cu refrigerantul
proprietati bune de ungere
nu are caracter acid
foarte higroscopic
nu se amesteca cu alte uleiuri
N.B.:
nu trebuie utilizat in sistemele de refrigerare de tip vechi, sisteme desemnasa functioneze cu R12, intrucat nu este
compatibil cu R12 .

Informatii importante:
A nu se stoca afara (puternic higroscopic)
Intotdeauna tineti inchise bidoanele cu
ulei pentru a nu patrunde umezeala. Inchideti imediat dupa deschidere.
Nu refolositi refrigerantul.
Tratati-l ca pe un deseu toxic.
Refrigerantul nu trebuie aruncat impreuna cu uleiul de transmisie sau motor, datorita proprietatilor sale chimice.

11

Sistemul de racire
Principiul de functionare a circuitului de racire
Procesul de racire si conditiile tehnice
Cunoastem ca:
Pentru a raci un obiect, trebuie sa absorbim caldura. La vehicule se utilizeaza un
sistem de refrigerare cu compresor.
Intr-un circuit inchis, circula continuu un
refrigerant care isi schimba alternativ starea de agregare (lichid gaz si vice versa).
Refrigerantul este:
comprimat in stare gazoasa;
condensat prin disiparea caldurii;
evaporat prin reducerea presiunii si absorbtia de caldura.
Nu se produce aer rece, ci se extrage caldura din aerul care circula
in si inspre habitaclu.

Circuit de joasa presiune

Circuit de inalta presiune

Cum functioneaza?

Compresor

208_071

In compresor intra gaze la presiune si

temperatura joase.
Refrigerantul este apoi comprimat, rezultand o crestere de temperatura, apoi
el este pompat in circuitul de inalta
presiune.
In aceasta faza, refrigerantul
este in stare gazoasa si are
valori mari pentru presiune
si temperatura.

12

Aer racire

Condensator

208_073

Refrigerantul lichid comprimat continua sa

curga catre o sectiune ingustata. Aceasta
sectiune poate fi sub forma unui restrictor
sau a unei supape de expansiune.
Odata ajuns aici, este injectat in vaporizator
loc unde ii scade presiunea (circuitul de
joasa presiune).

Supapa
Aer proaspat, racit

In interiorul vaporizatorului, refrigerantul lichid se destinde si se evapora.

Caldura de evaporare este absorbita de la
aerul proaspat admis care trece printre lamelele vaporizatorului.

In aceasta faza, refrigerantul este

in stare de vapori, iar temperatura si presiunea au valori scazute.
Vaporizator

208_004

Aer proaspat, cald

208_072

Refrigerantul urmeaza calea scurta catre

condensator (lichefiator).
Aici se extrage caldura din gazul fierbinte
comprimat de catre aerul care raceste condensatorul.
Refrigerantul condenseaza si devine lichid,
atunci cand isi atinge punctul de transformare fazica gaz-lichid (dependent de presiune).

208_074

Acum, aflat din nou in stare gazoasa, refrigerantul iese din vaporizator, pentru a intra
din nou in compresor si a urma din nou ciclul. Astfel, dupa cum se observa, avem dea face cu un sistem in bucla inchisa.

In aceasta faza, refrigerantul este

din nou in stare de vapori, iar
temperatura si presiunea au valori scazute.

In aceasta faza, refrigerantul este

in stare lichida si are presiune ridicata si o temperatura medie.

13

Sistemul de racire
Circuitul de racire cu supapa de expansiune
I

Presiune de lucru IP = Inalta Presiune

JP = Joasa Presiune

In documentatia tehnica, cum ar fi Manualul de Reparatie, componentele sunt reprezentate in forma schematica.
JD
IP

JP
IP

F 208_032

A
B
Sistemul se activeaza in momentul in care motorul este
pornit. Din acest motiv, compresorul este dotat cu un ambreiaj comandat magnetic.

1 MPa = 10 bar
Valorile absolute depind de autovehicul.
Consultati Manualul
de Reparatie.
Presiunile si
tempera turile
din circuit (ex
emplu)

14

1
Comprimare
Pana la aprox. 1,4 MPa (14 bar)
Temperatura aprox. 65 C

C
2
Condensare
Presiune aprox. 1,4 MPa (14 bar)
Reducere temperatura: 10 C

Legenda

Componente:
A Compresor cu ambreiaj magnetic
B Condensator
C Rezervor refrigerant cu uscator
D Senzor inalta-presiune
E Cupla service, inalta-presiune
F Supapa expansiune
G Vaporizator
H Cupla service, joasa-presiune
I
Amortizor (dependent de vehicul)

Inalta presiune
Joasa presiune

G
Din motive de siguranta circuitul refrigerantului nu trebuie deschis. Daca este necesara sa se intervina in circuit,
refrigerantul trebuie golit inainte, utilizand un echipament
adecvat acestei operatii.

3
4

208_031

Capacitatea de racire a sistemului de aer

conditionat depinde de tipul vehicului (vehicul de pasageri, microbuz) si de cerintele
specificate la instalare.

Presiunile si temperaturile din circuit depind intotdeauna de starea curenta a sistemului. Valorile specificate sunt doar cu caracter informativ. Ele sunt atinse dupa aproximativ 20 min. la o temperatura exterioara de 20 C si la o turatie a motorului aflata intre 1.500 si 2.000 rot/min.

Componentele de la A la H exista in orice

sistem. Pot aparea in plus conexiuni de service aditionale, senzori de temperatura,
contacte de presiune pentru circuitele de
inalta si joasa presiune, suruburi pentru
scurgerea uleiului, in functie de constructia
si cerintele sistemului. Dispunerea componentelor in interiorul circuitului poate diferi
de asemenea.
Unele sisteme sunt dotate cu un amortizor,
situat inainte de admisia in compresor, pentru amortizarea vibratiilor refrigerantului.

3
Destindere
aprox. intre 1,4 - 0,12 MPa (14 - 1,2 bar)
Temperatura intre aprox. 55 - 7 C

La o temperatura de 20 C si cu motorul
oprit, in circuitul de aer conditionat se va
creea o presiune de 0,47 MPa (4,7 bar).
In continuare, vor fi examinate in detaliu
componentele circuitului de racire cu supapa de expansiune (pentru detalii despre circuitul de racire cu restrictor, vezi pagina 28)

4
Vaporizare
Presiunea aprox. 0,12 MPa (1,2 bar)
Temperatura aprox. 7 C

1
208_033

15

Sistemul de racire
Compresorul
Compresoarele utilizate in sistemele de aer
conditionat sunt de tipul cu piston cu ungere cu ulei. Ele intra in functiune numai atunci cand sistemul de aer conditionat este
pornit, aceasta facandu-se prin intermediul
unui ambreiaj cu actionare magnetica.
Compresorul creste presiunea si implicit
temperatura refrigerantului.
Fara aceasta crestere de presiune nu ar fi
posibila destinderea si racirea refrigerantului din sistemul de aer conditionat.
208_028

Pentru ungerea compresorului se utilizeaza

un ulei special. Aproape jumatate din cantitate ramane in compresor, cealalta jumatate circuland impreuna cu refrigerantul.
Ca protectie, compresorul este dotat cu o
supapa de suprapresiune.

Procesul de comprimare
Compresorul absoarbe refrigerantul iesit
din vaporizator la o presiune joasa si in
stare gazoasa.
Este "vital" pentru functionarea compresorului ca refrigerantul sa fie in stare gazoasa, intrucat lichidele sunt practic incompresibile putandu-l distruge (similar cum lichidul de racire patruns in cilindru poate distruge motorul).
Compresorul comprima refrigerantul si il
deplaseaza fortat catre condensator, prin
circuitul de inalta presiune, sub forma unui
gaz fierbinte cu presiune ridicata.
Astfel compresorul reprezinta interfata dintre circuitele de inalta si joasa presiune a
refrigerantului.

16

208_045

Compresor

Ambreiaj magnetic

Ambreiajul magnetic

Schema ambreiajului neactionat

Ambreiajul cu comanda magnetica face legatura mecanica intre compresor si motor,

prin intermediul sau facandu-se trasferul
de putere.

Roata de curea cu rulment

Ax anrtrenare
compresor

Constructie
Ambreiajul se compune din:
Roata de curea cu rulment
Disc de presiune cu arcuri si butuc
Bobina magnetica
Butucul discului de presiune este montat
pe axul de antrenare a compresorului.
Inelul interior al rulmentului rotii de curea
se monteaza in carcasa compresorului.
Bobina magnetica este montata fix pe carcasa compresorului. In starea decuplata,
exista un joc A intre discul de presiune si
roata de curea.

Disc de
presiune
cu arcuri
si butuc

Bobina
magnetica

Functionare

Carcasa
compresor
208_002

Schema ambreiajului actionat

Motorul antreneaza roata de curea (vezi sagetile) prin intermediul unei curele de
transmisie. Cand ambreiajul nu este actionat roata se roteste liber pe rulment.
Cand ambreiajul este conectat, prin bobina
magnetica trece un curent care creeaza o
forta de atractie magnetica, ce face ca discul de presiune sa fie artras catre roata de
curea. Jocul A se anuleaza si roata de curea se solidarizeaza in rotatie cu axul de
antrenare a compresorului.
Compresorul intra in functiune. El va functiona pana la intreruperea circuitului de alimentare a bobinei magnetice.
Cand aceasta se va intampla discul de presiune se va departa de roata de curea datorita arcurilor de retragere.
Din nou roata de curea se va misca libera
fara a mai antrena axul de antrenare a
compresorului.

Circuitul
fortei

208_003

Pentru conditiile de pornire si oprire ale compresorului, consultati

Controlul functionarii sistemului de
aer conditionat.

21

Sistemul de racire
Condensatorul
Condensatorul este racitorul sistemului de
aer conditionat.
Constructia condensatorului
Condensatorul este alcatuit dintr-un tub atasat de niste lamele, ce creeaza o suprafata mare de schimb de caldura.
Condensatorul este racit cu ajutorul unui
ventilator, dupa ce sistemul de aer conditionat a fost pornit, pentru a putea asigura
circulatia refrigerantului. Condensatorul este montat inaintea radiatorului de racire a
motorului, aceasta crescandu-i eficienta.

208_023

Schimbul de caldura din condensator se efectueaza prin intermediul aerului ce trece

printre lamelele sale. La unele vehicule pot
exista in plus fata de ventilatorul pentru racirea motorului si ventilatoare suplimentare. De obicei ventilatorul porneste atunci
cand aerul conditionat este pornit, dar nu si
in cazul in care este montat un senzor de
presiune G65. In acest caz pornirea ventilatorului se va face in momentul in care se va
atinge o anumita presiune. Impuritatile intrate printre lamelele condensatorului pot
reduce performantele condensatorului si
chiar pe cele de racire ale motorului.

Condensator
Radiator

Aer ambiant,
incalzit

Refrigerant,
gaz fierbinte

Functionarea condensatorului
Refrigerantul vine de la compresor sub forma de gaz fierbinte (50-70 C) cu presiune
ridicata si intra in condensator, unde se raceste.
Racirea este efectuata de catre aerul care
trece printre lamelele si tubul condensatorului.
Cand refrigerantul se raceste, la o anumita
temperatura si presiune, el condenseaza
transformandu-se in lichid, care iese prin
partea de jos a condensatorului.

Aer ambiant,
rece

Ventilator

Refrigerant,
lichid
208_024

Condensatorul mai este numit si

lichefiator, din pricina modului
sau de functionare.

22

Rezervorul de agent refrigerant cu uscator

In circuitul cu supapa de expansiune, rezervorul de refrigerant serveste ca vas de expansiune si rezervor in acelasi timp.
In functie de conditiile de operare cum ar fi
incarcarea termica pe vaporizator si condensator, turatia compresorului se pompeaza
in circuit cantitati diferite de refrigerant.
Rezervorul de refrigerant este integrat in sistem pentru a compensa aceste fluctuatii.
208_026

Uscatorul retine chimic umezeala patrunsa

in sistem in perioada de umplere.
Uscatorul poate absorbi, in functie de model, intre 6 si 12 g de apa. Cantitatea de apa
ce poate fi absorbita depinde de temperatura (creste cu scaderea temperaturii).
Materialele abrazive provenite din compresor si murdaria rezultata in functionarea
instalatiei sunt de asemenea depozitate.

Catre supapa
de expansiune

Functionare
Refrigerantul in stare lichida ce provine din
condensator intra printr-o parte a rezervorului, este colectat apoi in rezervor, dupa care trece prin uscator catre supapa de expansiune prin tubul ascendent, intr-un flux continuu, fara bule de gaz.

Uscator

Rezervorul de refrigerant se inlocuieste de fiecare data cand se deschide circuitul.

Rezervorul trebuie tinut inchis inainte de instalare, pentru a nu absorbi umezeala din aerul ambiant.

De la
condensator

Filtru sita

208_025

23

Sistemul de racire
Supapa de expansiune
Supapa de expansiune este punctul in care
refrigerantul din vaporizator se destinde si
se raceste. Ea este interfata dintre circuitele
de joasa si inalta presiune ale refrigerantului.
Supapa de expansiune este utilizata pentru
a reglarea curgerii refrigerantului catre vaporizator, in functie de temperatura vaporilor de refrigerant de la iesirea din vaporizator.
In vaporizator se destinde atata refrigerant
cat este necesar pentru a mentine constante conditiile de racire din vaporizator.

208_022

Reglajul
Curgerea refrigerantului este controlata de
catre supapa de expansiune in functie de
temperatura.

Termostat cu senzor
si refrigerant

PFu
Cand creste temperatura refrigerantului
care paraseste vaporizatorul, refrigerantul din termostat isi mareste volumul.
Debitul refrigerantului catre vaporizator,
la nivelul supapei cu bila creste.

Membrana
Catre compresor
(joasa presiune)

Cand scade temperatura refrigerantului

care paraseste vaporizatorul, scade volumul refrigerantului din termostat.
Debitul refrigerantului catre vaporizator,
la nivelul supapei cu bila scade.
In supapa de expansiune termostatica exista trei forte:

De la condensator
(inalta presiune)

PSa
De la vaporizator
(joasa presiune)

Catre vaporizator
(joasa presiune)

PFe
1. Presiunea din conducta senzorului este
dependenta de temperatura refrigerantului supraincalzit. Aceasta presiune actioneaza asupra membranei ca o forta
de deschidere (PFu).

Supapa cu bila

Arc reglaj

208_015

2. Presiunea din vaporizator (PSa) actioneaza asupra membranei in directie opusa.

3. Forta exercitata de arcul de reglaj (PFe)
actioneaza in aceeasi directie ca si presiunea din vaporizator.
24

Supapele de expansiune sunt reglate din fabrica. Acest reglaj nu

trebuie modificat.
Nu deformati conducta senzorului
intrucat este umpluta cu un gaz

Vaporizatorul

208_029

Retur refrigerant
(stare: gazoasa)
Tur refrigerant
(stare: vapori)

Vaporizator tubular

Functionare
Refrigerantul iesit din supapa de expansiune se destinde in vaporizator, racindu-l considerabil.
Refrigerantul se transforma in gaz (atinge
punctul de fierbere).
Cand refrigerantul din vaporizator incepe sa
fiarba, temperatura este sub punctul de inghet a apei.
Refrigerantul isi extrage caldura pentru evaporare de la peretii tuburilor prin care
circula, tuburi care sunt in contact cu aerul
inconjurator.
Aerul ce intra in contact cu vaporizatorul
este racit si apoi trimis catre habitaclu.

28

208_030

Umezeala din aerul racit se colecteaza pe

vaporizator in locurile unde temperatura
aerului scade sub punctul de condens (de
roua).
Astfel se produce apa prin condensare, iar
aerul este uscat. Aceasta imbunatateste notabil conditiile de confort din interior.
Pe vaporizator, in conditii de umezeala, se
depun particulele aflate in suspensie in aer,
astfel efectuandu-se si o purificare a aerului.

Acumularile de apa ce se formeaza sub masinile stationate,

nu sunt un semn de defect.