Contractul Speciale Aleatorii

Contracte aleatorii = disp Art 1173 C.Cvi - def contractul comutativ si aleatoriu este aleatoriu
contractul care prin natura lui sau prin vointa partilor ofera cel putin uneia dintre parti sansa unui
castig si o expune totodata la riscul unei pierderi care depind de un eveniment viitor si incert .
In cup codului sunt reglm urm contracte speciale aleatorii : Contractul de asigurare , Contr de renta
viagera , Contr de intretinere , Contractul intitulat jocul si pariul .
In afara acestor contracte speciale , in C.Civ mai intalnim si alte situatii de contracte aleatorii ( Contr
de vanzare , prin amenajarea speciala a unor clauze , contracte de vanzare poate avea natura unui
contr aleatoriu , ex: pescarul care incheie un contract de vanzare a intregii cantitati de peste pe care
ar urma sa il prinda in ziua respectiva ) .

CONTRACTUL DE ASIGURARE
Numai avem asigurari prin efectul legii , toate asigurarile se incheie prin contract !! .
Aceste contracte de asigurari sunt incheiate de catre asiguratori care trebuie saa fie entitati ce sunt
infiintate si functioneaza potriv unor reglm speciale .Entitati fiind profesionisti .
Sediul materiei : art 2199 2240 C.Civ .
Dispozitiile art 146 din legea de punere in aplicare a Codului , Legea 71/2011 . Acest articol sp :
contractul de asigurare este supus legii in vigoare la data incheierii politei de asigurare , a
certificatului de asigurare ori a notei de acoperire dupa caz.
Aceste sunt documente care constata in forma scrisa incheierea unui contract de asigurare .
In plus fata de C.Cvi exista si alte reglementari care continua sa se aplice :
-

Legea 136 / 1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania .

Legea 32/2000 - privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor
HG 1194 / 2000 privind unele masuri in legatura cu asigurarea obligatorie de raspundere
civila pentru pagubele produse tertilor prin accidente de autovehicule .
Legea 503 / 2004 privind redresarea financiara si falimentul societatilor de asigurare
Legea 260 / 2008 privind asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor
alunecarilor de teren sau inundatiilor . Republicata in 2011 .

Importante reglementari sunt emise de Comisia Pentru Supravegherea Asigurarilor care este un
organism component al Administratiei Publice Centrale in subordinea Guvernului .
In materia asigurariilor avem anumite notiuni speciale , exista o anumita independenta a acestei
materii fata de restul dispozitiilor din drept Civil , ori administrativ , financiar etc .

1) Definitia legala a contractului de asigurare

Art 2199 alin (1) prin contractul de asigurare contractantul asigurarii sau asiguratul se obliga sa
plateasca o prima asiguratorului iar aceste din urma se obliga ca in cazul producerii riscului asigurat
sa plateasca o indemnizatie dupa caz asiguratului , beneficiarului asigurarii sau tertului pagubit .
Asigurator = este o entitate , deobicei o societate obligata sa plateasca anumite sume de bani
denumite indemnizatie de asigurare ca urmare a realizarii unui eveniment anume prevazut in
contractul de asigurare .
In Romania activ de asigurare poate fi exercitata de societati de asigurare , de societati de reasigurare
sau de asa numitul broker de asigurare . Care pot functiona numai cu autorizatia administrativa
prealabila emisa de Comisia De Supraveghere A Asigurarilor .
Asigurat = este persoana fizica sau juridica care intra in raporturi juridice cu asiguratorul prin
incheierea contractului de asigurare . De regula , asiguratul are si calitatea de parte in contractul de
asigurare si este chiar titularul interesului ce este asigurat , ori este persoana asupra caruia poarta
asigurarea . Este de regula beneficiarul indemnizatiei de asigurare.
Totusi , exista si exceptii , potrivit art 2199 alin (2) uneori in acest mecanism intervine inca un
personaj si anume contractantul asigurarii care este diferint de asigurat .
Contractantul asigurarii = este persoana care incheie contractul pentru asigurarea unui risc
privind o alta persoana ori pentru bunuri ori activitati ale unei alte persoane si care se obliga fata de
asigurator sa plateasca prima de asigurare .
Exemplu: un parinte incheie un contract de asigurare , in calitate de contractant al asigurarii , dar
aceasta asigurare il priveste pe fiul sau . El va fi persoana asigurata , fiul nu incheie contractul nu este
parte in contract . Dar este beneficiarul avantajele acestui contract .
Intre aceste personaje mai poate interveni, beneficiarul asigurarii .
Beneficiarul asigurarii = este terta persoana careia in baza contractului sau a legii , asiguratorul
urmeaza sa ii plateasca indemnizatia de asigurare la realizarea evenimentului din contract . La ivirea
aasa numitului caz asigurat .
In ipoteza in care contractul este incheiat in fav unui asemenea beneficiar , contractantul care are si
calitatea de asigurat se mai numeste si stipulant al asigurarii . Ex: un parinte se asigura pentru
cazul mortii sale in fav copilului sau .
In exemplu anterior , era vorba de un eveniment care il privea pe fiul sau . Dar in acest caz
evenimentul il priveste pe parinte si nu pe fiu .
In materie de asigurare mai paote sa intervina , persoana cuprinsa in asigurare .
Persoana cuprinsa in asigurare = este pers careia responsabilitatea civila fata de tertii
pagubiti ,este acoperita prin asigurare desi nu are nici calitatea de asigurat , nici pe acea de

contractant , si nici pe acea de terti beneficiar si nici nu trebuie sa plateasca prime de asigurare (care
constitie pretul asigurarii ) .
Aceasta este sit conducatorului auto care nu este si detinator al acelui vehicul (ex: nu este
proprietar ) care produce un accident prin utilizarea vehiculului cuprins in asigurare dar a carui
raspundere civila delictuala a tertului pagubit este acoperita de asigurarea contractuala obligatorie de
raspundere civila pe care nu el a incheiat-o pentru care nu el a platit prime de asigurare si care
priveste un bun care nu ii apartine .
Ex : orice sofer care conduce un autovehicul si cauzeaza unei terte persoane o paguba , beneficiaza
de asigurarea de raspundere civila delicuaala . Asigurarea catre trebuie sa fie incheiata de catre
proprietarul vehiculului .
Soferul are posibilitatea sa invoce aceasta asigurare !!! Astfel incat terta persoana sa isi acopere
paguba de la asigurator .
La prima vedere , doar soferul are avantaje , dar de fapt are avantaje fata de victima care isi poate
acoperi paguba .
2) Risc asigurat ( pericolul asigurat )
Aici cuvantul risc are un alt inteles fata de acela din dreptul comun ,aici este un eveniment viitor ,
posibil dar incert care este anume prevazut in contract , eveniment la care sunt expuse bunurile ori
patrimoniul sau viata ori sanatatea unei persoane .
Riscul asigurat poate fi de ex : incendiu , inundatia ori cutremurul , Data mortii nu moartea insasi .
Asigurarea se incheie in vederea acoperirii consecintelor negative produse de aceste evenimente
viitoare , posibile dar incerte . Incertitudinea poate sa priveasca insasi producerea evenimentului ,
este incert daca va exista un incendiu ori o inundatie , un cutremur etc.
Alteroi insa , incertitudinea consta intr-un termen incert ( ex: data mortii ) ceea ce este incert este
numai cand se va produce moartea . In functie de producerea mortii , exista sanse de castig sau de
pierdere .
Riscul trebuie sa fie un eveniment viitor , posibil si incert . De aceea nu exista risc valabil si deci
contractul nu produce efecte daca evenimentul s-a produs deja mai inainte de inceputul asigurarii .
Ori daca producerea evenimentului convenit este pur si simplu imposibila. Daca se prevede un
eveniment care este imposibil ( ex: asigurarii de supravieturii pana la varsta de 150 de ani ) .
ex: asiguratorul plateste indemnizatia de asigurare , daca asiguratul va atinge varsta de 150 de ani .
In ipoteza in care evenimentul contractat , nu indeplineste aceste conditii , potirvit art 2205 alin (1)
C,Cvi - contractul de asigurare se desfiinteaza de drept . Textul nu foloseste expresia de nulitate
ci se desfiinteaza de drept .

De asemenea in legatura cu riscul asigurat se poate intampla ca evenimentul contractat sa se

realizeze dar prin fapta intentionata a asiguratului . Ex: asiguratul se sinucide . Pentru o asemenea
ipoteza exista reguli speciale , nu avem intr-o asemenea situatie un risc care sa indeplineasca
conditiile de valabilitate in contractele de asigurare . Persoana nu a actionat hazardic .
Potrivit art 2203 C.Civ Informatiile privind riscul Persoana care contracteaza asigurarea este
obligata sa raspunda in scris la intrebarile formulate de asigurator , precum si sa declare la data
incheierii contractului orice informatii sau imprejurari pe care le cunoaste si care sunt esentiale pentru
evaluarea riscului . Iar daca imprejurarile esentiale privind riscul se modifica in cursul executarii
contractului ,asiguratul este obligat sa le comunice in scris .

3) Cazul asigurat ( sinistru )

Este evenimentul asigurat in considerarea caruia s-a incheiat contractul si care s-a si produs .
Riscul asigurat este posibilul incendiu .
Cazul asigurat este chiar incendiul . este cazul pentru care s-a facut asigurarea .
Importanta cazului asigurat , din momentul producerii cazului se naste obligatia concreta a
asiguratorului de a plati indemnizatia de asigurare .

Obiect al asigurarii- ceea ce s-a asigurat : bunuri, despagubirile datoratea de asigurat ca urmare a
raspunderii sale civile, un atribut al persoanei.
Interes al asigurarii- imbraca nuante diferite in functie de categoria de asigurare. In cazul asigurarii
de bunuri, prin interes se intelege dauna efectiva, evaluabila in bani, pe care asiguratul o poate suferi
in caz de pierdere sau degradare a bunului pe care si l-a asigurat. La asigurarea de bunuri, pozitia de
persoana asigurata poate fi definita numai de catre persoana care are un interes legitim patrimonial
pt conservarea bunului respectiv si care ar suferi un prejudiciu in cazul pieririi sau deteriorarii acelui
bun art 2215 : asiguratul trebuie sa aiba un interes cu privire la bunul asigurat .pisica stricatoare.
In toate cazurile la asigurarea de bunuri, asiguratul trebuie sa abia un interes legitim cu privire la
bunul asigurat.
Interesul legitim nu apartine numai proprietarului, ci si uzufructuarului, altui drept referitor la acel
bun, creditorul care are o garantie reala asupra acelui bun.
Pot fi incheiate asigurari multiple asupra acelui bun pt ca interesul este diferit pt diferite persoane.
In cazul asigurarii de raspundere civila: 2223 interesul consta in evitarea micsorarii patrimoniului
asiguratului sau si a altei persoane cuprinse in asigurare, ca urmare a angajarii rapunderii lor civile

fata de terte persoane pagubite prin fapte ilicite. Potriit legii 51/95 toti membrii baroului sunt obligati
sa se asigure pt raspundere civila delictuala.edere
In cazul asigurarilor de persoane, interesul asigurat nu prezinta importanta deoarece indemnizatia de
asigurare este datorata independent de existenta vreunei daune. Art 2227 : asiguratorul se obliga sa
plateasca indemnizatia de asigurare in caz de deces, de ajungere la o anumita varsta, in caz de
invaliditate. In caz de deces, cand acesta se produce, beneificiarul asigurarii- familia nu trebuie sa fac
dovada ca ar fi suferit vreo paguba pt a aincasa indemnnizatia de asigurare. Intotdeauna se va plati
indemnizatia de asigurare. Se poate intampla sa se incheie o asigurare in vederea unui eveniment
privind o alta persoana decat contractantul 2228 : asigurarea in vederea unui risc privind o alta
persoana decat aceea care a incheiat contractul de asiguarare, este valabila numai daca a fost
consimtita in scris de acea alta persoana.

Suma asigurata:
Este suma maxima in limita careia asiguratorul este obligat sa plateasca indeminizatia de asigurare la
momentul apartiei cazului asigurat.
In cazul asigurarilor de bunuri, suma asigurata nu trebuie se depaseasca valoarea reala a bunului la
data asigurarii- valoare de asigurare a ubunului. Daca s-ar admmite suprasigurarea ar aparea
interesul de a distruge bunul pt a incasa o suma mai mare.
Prin conditiile de asigurare stabilite de catre asigurator, intotdeauna suma asigurata este mai mica
decat valoarea reala a bunului asigurat.
In cazul asigurarii de raspundere civila, suma asigurata se stabileste prin conventie sau hotararea
guvernului- pt cele obligatorii, deoarece cunatumul pagubei care se va produce nu poate sa fie
cunoscuta.
La asigurarea de persoane, suma asigurata nu este limitata, deoarece este vorba despre viata,
sanatatea omului care nu sunt elemente neevaluabile. Suma asigurata se stabileste prin negociere.

Prima de asigurare
Este pretul care se plateste in cadrul contractului de asigurare; suma de bani pe care o primeste
asiguratorul in schimbul asumarii de catre acesta a riscului.
-

Este un contract cu titlu oneros

Platesc prima de asigurare intrucat primesc de la celelalt altceva obligatia asiguratorului de asi asuma riscul

Prima se stabileste pe categorii de riscuri.

Intre prima de asigurare si suma de asigurare trebuie sa existe o corelatie, o proprotionalitate. Nu se
pot percepe prime de asigurari foarte mari pt suportarea unor riscuri care sunt minime, iar daca
asemenea prime se pretind, piata fie ii va elimina , fie va regla prin negociere un cuantum
corespunzator.
Trebuie sa existe o asemenea proportionalitate deoarece desi asigurarea este un contract aleatoriu,
ea nu este un pariu in care una dintre parti sa castige si cealalta sa piarda. Nu este un joc de noroc, ci
este un contract al carui mecanism economic se intemeieaza pe observatii stiintifice de natura
statistica.

Indemnizatia de asigurare : despagubire, suma asigurata

Este suma de bani pe care asiguratorul o achita asiguratului sau beneficiarului la survenirea cazului
asigurat.

Asigurarile se impart in:

-

Asigurari de daune: de bunuri si raspundere civila

Asigurari de persoane.

In cazul asigurarilor contra daunelor, daca nu s-a prevazut altfel in contract, indemnizatia de
asigurare se mai numeste si despagubire si se plateste in limita sumei asigurate, insa numai pana la
concurenta daunei de asigurare, adica nu poate sa depaseasca valoarea de asigurare a bunului pierit
ori degradat. Nu poate sa depaseasca suma asigurata convenita pt raspunderea civila fata de terti.
In cazul asigurarilor de persoane, indemnizatia nu constituie o despagubire, deoarece consecinta
cauzata in urma unui deces nu poate fi cunatificabila. Indemnizatia este in limita sumei asigurate,
adica asa cum s-a negociat.

Dauna de asigurare/ paguba de asigurare

Prejudiciul suferit de asigurat in urma realizarii cazului asigurat.
La asigurari se au in vedere numai prejudiciile efective sufeirte de asigurat, nu si beneficiile
nerealizate.

Notiunea de dauna asigurata este aplicabila numai la asigurarile de daune, nu si de persoane.

Clasificarea asigurarilor:
-

Asigurari prin efectul legii: raporturile de asigurare exista chiar si in lipsa unui contract de
asigurare. Nu mai exista in prezent. In baza legislatiei anterioare privind asigurarile de stat,
existau astfel de asigurari de exemplu pentru anumite bunuri in cazul anumitor riscuri, si
anume:
--- pt asigurarea constructiilor in cazul incendiului, cutremurului, inundatiilor
--- pt anumite categorii de anumale detinute

Orice proprietar al unei constructii era asigurat din momentul in care constructia avea pereti si
acoperis, incepea sa functioneze asigurarea. Desi nu se incheiase nici un contract de asigurare, in
cazul producerii riscului, asiguratul putea solicita de la asigurator indemnizatia de asigurare. In
momentul in care proprietarul casei cerea indemnizatia, I se platea, insa I se oprea o suma de bani in
contul primelor de asigurare.
-

Asigurari contractuale : se nasc si opereaza numai ca urmare a incheierii unui contract.

Asigurari facultative: uneori inchierea contractului este facultativa

Raporturile dintra parti se stabilesc prin contractul de asigurare
Asigurari obligatorii: inchierea contractului este o obligatie legala exceptia
Raporturile intre parti se stabilesc tot prin contractul de asigurare, numai ca ambele parti au obligatia
legala de a incheia contractul sub anumite sanctiuni prevazute de lege iar drepturile si obligatiile
partilor care rezulta din contract sunt prestabilite prin lege.
In acest moment, exista art 2213 : asigurarile obligatorii se reglementeaza prin legi speciale.
Dispozitiiled din codul civil sunt doar subsidiare pentru ca daca exista o lege speciala prin care se
insituie asigurari obligatorii, contractul respsectiv de asigurare va fi supus in privinta continutului sau
acelor dispozitii speciale, si numai in completare codului civil cu priire la contractul de asigurare, in
general.
Potrivit legii 136/95 privind asigurarile si reasigurarile, art 4 singura varietate de asigurare obligatorie
este asigurarea de raspundere civila pentru pagube cauzate prin acceidente de autovehicule.
Daca nu o inchei, incalci o dispozitie legala si primesti o sanctiune contraventionala- amenda.
Asigurarea bunurilor care se incheie in mod obligatoriu la solicitarea vanzatorului sau la
solicitarea celui care a aacordat creditul.

Inccheiem un contract de vanzare cu privire la un bun. Vanzarea cu plata pretului in rate: comerciantii
accepta sa vanda numai cu conditia ca si cumparatorul sa asigure acel bun in caz de pierire sau
deteriorare, pt ca in acest fel daca bunul piere mai inainte ca si cumparatorul sa fi platit ratele, sa se
poata incasa o indemnizatie de asiguarre care va consituti obiectul executarii silite vanzatorului care
nu a apucat sa isi primeasca toate ratele.
Aem uneori contracte de asigurare care se incheie In mod obligatoriu, dar nu ca urmare a unei
obligatii impuse de lege. Prin urmarea acestea sunt doar contracte facultative.

In functie de obiectul asigurarii:

Asigurari de bunuri 2214: asiguratorul se obliga ca la producerea riscului sa plateasca o
despagubire asiguratului, beneficiarului sau altor persoane asigurate
Asigurari de raspundere civila : 2223 asiguratorul se obliga sa plateasca o despagubire pt
prejudiciul de care raspunde potrivit legii fata de asigurat
Asigurari de persoane- 2227: asiguratorul se obliga sa plateasca indemnizatia in caz de deces,
ajungere la o anumita varsta, invaliditatea sau alte asemenea cazuri.
Pe langa acestea 3 feluri de asigurari, CC mai reglementeaza inca o categorie: 2221-2222
asigurarile de credite si garantii: pot avea ca obiect acoperirea riscurilor de insolvabilitate
generala, riscurilor de credit de export, de vanzare cu plata pretului in rate, de redit ipotecar,
garantii directe si alte asemenea etc.
asigurarile de pierderi financiare

in functie de subiectele raporturilor de asigurare:

asigurarea directa: raportul de asigurare se naste intre asigurator si o persoana f/j care este
asigurata. Este o forma de asigurare directa coasigurarea- art 2239- operatiunea prin care doi
sau mai multi asiguratoru acopera acelasi risc, fiecare asumandu-si o cota partea din acesta.
Fiecare coasigurator raspunde numai in limita sumei prin care s-a angajat in contract.
Asiguratul contracteaza cu 2 sau mai multi asiguratori, iar obligatia platii indemnizatiei de
asigurare se imparte intre acesti asiguratori, fiecare asumandu-si doar o cota parte din risc.
La asigurare, raporturile de asigurare sunt distincte, chiar daca eventual s-a incheiat pt intreaga
operatiune un singur contract la care participa asiguratul precum si toti coasigratorii.

Prin coasigurare, laasigurarea de bunuri nu trebuie sa se anuga la o supra asigurare, adica sa nu se

plateasca o suma totala cumulata care sa fie mai mare decat valorea bunului sau cuantumului
raspunderii civile delictuale in cazul asigurarii de raspundere.
Nu trebuie sa fie confundata cu asigurare mutuala care se realizeaza intre mai multe persoane supuse
unor riscuri similare si prin care toate partile contractante care sunt asociati se obliga la plata unei
prime de asigurare in vederea constituirii unui fond comun in care se va acoperi suma asigurata
conform conventiei dintre asigurati. Fiecare dintre parti are concomitent calitatea de asigurat si
asigurator.
Reasigurarea 2240 : operatiunea de asigurare a unui asigurator in calitate de reasigurat de
catre un alt asigurator in calitate de reasigurator.
Asiguratorul este supus el insusi unor riscuri.
In cazul asigurarii de bunuri, daca se produce un cutremur si asiguratorul trebuie sa plateasca sume
mari catre asiguratii sai; atunci, acel asigurator disipeaza acest risc, asigurandu-se insusi la un alt
asigurator.
Prin reasigurare se produc urmatoarele efetcte:
-

Reasiguratorul primeste prime de reasigurare in schimbul carora contribuie potriit obligatiilor

preluate din contractul de reasigurare, contribuie la suportarea indemnizatiilor pe care
reasiguratul le plateste la producerea riscului care a facut obiectul reasigurarii
Reasiguratul cedeaza prime de reasigurare , in schimbul carora reasiguratorul contribuie
potrivit obligatiilor preluate prin contract la suportarea indemnizatiilor pe care reasiguratul le
plateste
Reasigurarea nu stinge obligatiile asiguratorului si nu stabileste nici un raport juridic intre
asigurat si reasigurator.

Reasigurarea se realizeaza independent de vointa asiguratului, al carui consimtamant nu este necesar

si ale carui drepturi nu sunt afectate.
Art 2241- retrocesiune: reasiguratorul poate ceda la randul sau o parte din riscul acceptat

DISPOZITII COMUNE PRIVIND CONTRACTUL DE ASIGURARE:

Se aplica tutror contractelor de asigurare facultative. Se aplica in completarea dispozitiilor speciale
din legile speciale referitoare la contractele obligatorii de asigurare.
In codul civil exista si dispozitii pe fiecare categorie importanta de asigurare.
Incheierea contractelor:

2200- contractul de asigurare trebuie sa fie incheiat in forma scrisa ad probationem. Contractul este
valabil ca act juridic chiar daca nu imbraca forma scrisa, insa nu poate fi dovedit decat printr-un
inscris.
2200, alin 1- contractul nu poate fi probat cu martori, chiar atunci cand exista un inceput de dovada
scrisa.
Se poate intampla ca documentele de asigurare sa fi disparut prin forta majora sau caz foruit si sa nu
existe posibilitatea obtinerii unui duplicat, se poate face dovada prin orice mijloc de proba a existentei
acestor documente in forma scirs si continutului lor, dar numai dupa ce se face dovada pieirii
acestora.
2200, alin 2- in mod tehnic inchieierea contractului de asigurare se constata prin anumite inscrisuri
polita de asigurare care se elibereaza in cazul asigurarilor de persoane; prin certificatul de asigurare
emis si semnat de asigurator care seelibereaza in cazul asigurarii de daune pt bunuri; prin nota de
acoperire emisa si semnata de brokerul de asigurare.
In vederea incheierii contractului, persoana care doreste sa se asigure trebuie sa faca o oferta de
contract- declaratie de asigurare- art 2203 alin 1: persoana care contracteaza asigurarea este
obligata sa raspunda in scris la intrebarile asiguratorului si sa declare la data incheierii contractlui
orice informatii si imperjurari pe care le cunoaste si care sunt esentiale pt evaluarea riscului . Pe
parcursul executarii contractului, asiguratul este obligat sa notifice in scris modificarile survenite.
Daca se incheie contractul redactarea se face in forma scris, care poate fi polita, certificat sau nota de
acoperire.
Momentul incheierii contractului nu trebuie sa fie suportat cu data la care incepe asigutarorul sa
suporte riscurile. Ca regula generala, asiguratorul nu suporta riscurile pana la plata primei rate ,
intrucat nu exista risc fara plata anticipata a primei.
Art 2206- asiguratul este obliga sa plateasca primele de asigurare la termenele stabilite in contract,.
Partile pot stabli ca plata sa se faca integral sau in rate, daca nu s-a convenit altfel, plata se va face la
sediul asiguratorului. Dovada platii revine asiguratului.
Riscul trebuie determinat cu precizie in contract, de aceea asiguratul trebuie sa raspunda in scris la
intrebarile asiguratorului. Potrivit art 2204 care se ocupa de delcaratiile inexacte si reticenta riscului,
contractul de asigurare mai este nul si in caz de declaratie inexacta ori de reticenta facuta cu rea
credinta de asigurat sau contractant cu privire la imprejurari care daca ar fi fost cunoscute de catre
asigurator , l-ar fi determinat pe acesta sa nu de aconsimtamantul sau sa nu il dea in aceleasi conditii,
chiar daca delcaratia sau reticenta sau nu a avut inflenta asupra producerii riscului asigurat.
Declaratia inexacta sau reticenta a asiguratului ori contractantului a carui rea credinta nu a fost
dovedoita, nu poate sa atraga nulitatea asigurarii.

Art 2233- producerea cu intentie a riscului asigurat. Alin 1: asiguratorul nu datoreaza indemnizatia
daca:
-

Riscul asigurat a fost produs prin sinuciderea asiguratului in termen de 2 ani de la incheierea
contractului de asigurare.
Riscul asigurat a fost produs cu intentie de catre asigurat

Art 2207: cazul asigurat- dispozitii comune:

-

Asiguratul este obligat sa comunice asiguratorului producerea roscului asigurat in termenul

prevauzt in contract, asiguratorul putand sa refuze plata indemnizatiei daca din cauza
necomunciarii nu a putut determina cauza si momentul producerii riscului

Art 2209: denuntarea unilaterala:

-

Denuntarea contr de catre una dintre parti se poate efecuta numai cu respectarea unui termen
de preaviz de 20 de zile calculate de la primirea notificarii de cealalta parte.

Subrogarea asiguratorului- 2210:

-

Alin 1: in limitele indemnizatiei platite, asiguratorul este subrogat in toate drepturile

asiguratului sau beneficiarului, impotriva celor raspunzatori de producerea pagubei, cu exceptia
asigurarilor de persoane.

Art 2211: opozabilitatea contractului:

-

Asiguratroul poate opune titularului sau detinatorului documentului de asigurare ori tertului sai
beneficiarului asigurarii care invoca drepturi ce decurg din acest document toate apararile
intemeiate pe contractul incheiat initial.

Art 2212: cesiunea asigurarii:

-

Asiguratorul poate cesiona contractul de asigurare numai cu acordul scris al asiguratului

Alin 2: alin 1 nu se aplica cesiunilor de portofolii intre asiguratori: e posibil ca o soc de asigurari
sa cesioneze catre alta soc toate contractele sale- pt asemenea situatii nu e nevoie de acordul
asiguratilor, dar cesiunea se poate face numai catre un asigurator si cu aprobarea prealabila a
comisiei de asigurari.

Termenele de prescriptie in materia asigurarii:

Art 2519, alin 2: dreptul al actiune intemeiat pe un raport de asigurare sau reasigurare se prescrie in
termen de 2 ani- termen special care inlocuieste termenul general de prescriptie de 3 ani. Celelalte
dispozitii referitoare la repscriptie raman apllicabile , cu exceptia duratei acestui termen.
Textul cuprinde formularea dreptul la actiune intemeiat pe un raport de asigurare sau reasigurare ->
nu toate actiunile care se in materie de asigurari sunt prescrise in acest termenm, ci numai cele
care infatiseaza un drept intemeiat pe un raport de asigurare.

CONTRACTUL DE RENTA VIAGERA

Def: art 2242, alin 1 prin contractul de renta viagera, una dintre parti numaita debirentier ( debitorul
rentei viagere) se obliga sa efectueze in folosul unei anumite persoane credirentier prestatii periodice
constand un sume de bani sau alte bunuri fungibile.
In cuprinsul sau, numai debirentierul este calificat ca parte in contract , in coditiile in care insa, pt
credirentier este utlizata expresia persoana. Aceasta nu inseamna insa ca acest credirentier nu ar
putea sa fie si el parte in contractul de renta viagera. De fapt, de cele mai multe ori, credirentierul
este parte in contract. Se poate intampla uneori ca acst credirentier sa nu fie parte contractanta , ci
doar beneficiar al rentei viagere in conditiile care vor ezulta pe parcursul executarii.
Spre deosebire de VCC, in NCC textul vorbeste despre prestatii periodice care pot sa constea nu
numai in sume de bani, ci si in alte bunuri fungibile.
Textul cuprinde o definitie aplicabila atat rentei viagere constituite cu titlu oneros, cat si celei cu titlu
gratuit. Aceste 2 categorii de consituire a unei rente viagere sunt reglem prin 2243.
Art 2243, alin 1- renta viagera poate fi constituita cu titlu oneros In schimbul unui capital de
orice natura sau cu titlu gratuit . cu titlu gratuit se poate constitui fie inter vivos prin donatie ( se
poate dona o renta viagera), fie mortis causa prin testament ( un legat cu obiect renta viagera).
Cel mai adesea, renta viagera se constituie printr-un contract cu titlu oneros astfel cum alin 1, art
2243 arata, in schimbul unui capital de orice natura. Renta se ofera in schimbul unei contraprestatii
care este un capital. Acest capital poate fi de ex un imobil, asadar, credirentierul se obliga la plata
unei rente viagere- prestatii periodice, iar pe de alta parte debirentierul, care are dreptul sa incaseze
periodic aceste prestatii ,transmite un drept asupra unui imobil in acest exemplu, sau un alt drept
transmisibil.
Capitalul care este contraprestat de catre credirentier poate sa constea chiar si intr-o suma de bani, in
alte bunuri mobile.
Aceste precizari nu sunt valabile pt renta viagera constituita cu titlu de donatie.

Persoanele implicate intr-o operatiune juridica de constituire a unei rente viagere:

Art 2242, alin 2: renta viagera se constituie pe durata vietii credirentierului, daca partile nu au stipulat
altfel, adica daca partile nu au stipulat constituirea rentei pe durata vietii debirentierului, celui care se
obliga sa plateasca renta, sau pe durata vietii unei terte persoane determinate ( ex : a se obliga fata
de b sa plateasca o renta viagera lui b pe tot timpul vietii lui c, tert fata de contract, c fiind de ex fiul
lui b).

Avem intotdeauna un debirentier, parte intotdeauna in contract; avem intotdeauna un credirentier,

care poate sa fie parte in contract sau poate sa fie un tert determinat beneficiar al rentei viagere;
putem sa avem o persoana cu care debirentierul incheie contractul de renta viagera, fara ca aceasta
persoana sa aiba concomitent si calitatea de credirentier.

Pe langa 2242-2253, exista si art 1651 obligtiile vanzatorului- se aplica in mod corespunzator
obligatiilor instrainatorului in cazul oricarui alt contract avand ca efect transmiterea unui drept, daca
din reglem aplicabile acelui contract sau din cele referitoare la obligatii in general, nu rezulta altfel.
Aceasta inseamna ca prin efectul lui 1651, dipozitiile de la vanzare referitoare la obligatiile
vanzatorului sunt aplicabile in privinta obligatiilor persoanei care este instrainator in contractul de
renta viagera, aceasta intmaplandu-se numai la renta cu titlu oneros, unde instrainatorul este
credirentierul care , in schimbul rentei viagere transmite un capital, cum ar fi imobilul.

Natura prestatiilor constituind renta viagera este stabilita in mod liber de parti prin negociere- bani,
bunuri fungibile, combinatie a acestora. Cat priveste cuantumul, exista libertatea de a contracta. In
aceasta privinta nu sunt aplicabile regulile care ar exista cu privire la cuantumul dobanzii, in ipoteza
in care s-ar considera ca printr-un contract de renta viagera cu titlu oneros, in cadrul caruia capitalul
este reprezentat de o suma de bani, ne-am afla in realitate in prezenta imprumutarii acestei sume de
bani, care ar urma sa fie restituita prin rate periodice. inaplicabilitatea regulilor privind dobanda in
cadul unui asemenea contract de renta viagera rezulta din faptul ca acesta este contract aleatoriu,
unde chiar si daca ar fi vorba de o dobanda, in acest caz special acea suma de bani se plateste nu in
schimbul folosintei capitalului, ci cu titlu de contraprestatie cu cuantum aleatoriu fata de capitalul
transmis.
Renta consta in prestatii periodice, perioadele de timp supuse libertatii contractuale. Totusi, 2248, alin
1: in lipsa de stipulatie contrara, ratele de renta se platesc trimestrial in avans si sunt indexate in
functie de rata inflatiei.
Renta se poate constitui in favoarea uneia sau mai multor persoane. Aceasta posibilitate este
prevazuta in mod expres de art 2245 a carui denumire marginala este constituirea in favoarea mai
multor persoane: daca nu s-a convenit altfel, obligatia de plata a rentei viagere este indivizibila in
privinta credirentierilor.
Si calitatea de debirentier poate sa apartina mai mulot persoane, care se obliga impreuna sa
plateasca renta viagera.
Se ridica problema, atat pt ipoteza in care exista mai multi credirentieri dar si pt ipoteza in care exista
mai multi debirentieri , daca avem obligatii conjuncte sau indivizibile. Raspunsul rezulta indirect din
2245. Este singurul text care stabileste indivizibilitatea, in rest ramanand regula generala 1425- cu
privire la divizibilitatea obligatiilor , cu atat mai mult cu cat aici este vorba despre efecutuarea /
primirea unei plati a unei sume de bani, sumele de bani fiind indivizibile.

Tragem concluzia din 2245 avem indivizibilitatea activa , in sensul ca oricare dintre credidrentieri
poate sa ceara debirentierului executarea integrala a obligatiei de renta , iar plata facuta unuia dintre
credirentieri il elibereazape debirentier fata de toti credirentierii.
Mai rezulta si ca in aceasta materie nu exista indivizibilitate pasiva, intrucat nu avem un text similar
2245 care instituie prin exceptie indivizibilitatea activa.
In acest context, este necesar sa facem referire si la 2244- renta viagera poate fi constituita pe durata
vietii mai multor persoane , urmand ca in acest caz, in lipsa de stipulatie contrara, obligatia de plata a
rentei sa inceteze la data la care decedeaza ultima dintre aceste persoane

Cel mai adesea se constituie prin contract cu titlu oneros. CARACTERE JURIDICE:
a. Este un contract cu titlu oneros aleatoriu, deoarece exista sansa de castig sau pierdere cel
putin pt una dintre parti, sansele depinzand de un eveniment viitor si incert ca producere. Acest
evenimnet nu il constituie decesul, ci data decesului pt ca daca renta s-a constituit pt toata
durata vietii credirentierului, in cazul in care acest..va incasa sume mai mari de bani si
invers
Caracterul aleatoriu exista si cand renta este stabilita in raport cu durata vietii debirentierului,
beneficiarului rentei viagere.
b. Este un contract consensual- regula
Atunci cand capitalul transmis de catre credirentier in schimbul renrei viagere este un imobil, se
aplica regulile cu privire la contractele prin care se transmit drepturi reale asupra terenurilor, fiind
necesara ad validitatem forma autentica.
Cand se transmite un drept de proprietate asupra capitalului in schimbul prestatiilot periodice, art
1651- sunt aplicabile aceste reglementari, inclusiv iccp caracterul translati sau netranslativ de
proprietate al vanzarii.

Constituire cu titlu gratuit CARACTERE JURIDICE:

Art 2243, alin 1: rezulta ca renta constituita cu titlu gratuit este supusa sub rezerva dispozitiilor
acestui capitol, regulilor proprii ale actului prin care se constituie.
Daca se consitutie prin donatie, vor fi aplicabile regulile de fond si forma pt valabilitatea unui astfel de
contract. : a convine cu b ca pana la sf vietii lui b sa ii plateasca periodic cate o suma de bani si nu
cere nimic in schimb. A incheie cu b un contract de renta viagera oprin care se obliga fata de b sa ii
plateasca lui c, fiul lui b, pana la sf vietii lui c o suma de bani cu titlu periodic.

Atunci cand renta se constituie cu titlu gratuit, nu poate sa mai aiba caracter aleatoriu. Subdiviziunea
in contracte comutativ si aleatorii exista doar in categ contractelor cu titlu oneors. In asemenea
situatii, renta viagera este o liberalitate. Nue xista sansa de pierdere sau castig pt vreuna dintre parti.
Exista certitudinea ca beneficiarul rentei ca primi fara nici o contraprestatie suma de bani sau alte
bunuri fungibile platite in mod periodic.
Art 2243, alin 2 : Situatia rentei constituite in favoarea unei terte persoane atunci cand renta
viagera este stipulata in favoarea unui tert, chiar daca aceasta o primeste cu titlu gratuit, acel
contract nu este supus formei prevazute pt donatie.
Donatiile sunt directe si indirecte. In 2243, alin 2 avem in vedere donatia indirecta- o liberalitate
efectuata prin intermediul unui alt act juridic decat donatia. Art 1011 , alin 2- ion cazul donatiilor
indirecte , pentru valabilitatea acestora este necesar sa fie respectate doar conditiile de fond cu
privire de ex la capacitate, nu insa si conditiile de forma. Art 2243, alin 2 spune ca renta viagera
constituita prin donatie, aceea este o donatie indirecta, pt valabiltatea sa nefiind necesara forma
autentica.

CONDITII SPECIALE DE VALABILITATE PT RENTA VIAGERA

1. Art 2246- nu se incheie in mod valabil contractul de renta viagera prin care se stipuleaza ca
renta este constituita pe durata vietii unui tert, care era deja decedat in ziua incheierii
contractului.
Un astfel de contract nu poate fi renta viagera, adica un contract aleatoriu.
2. Art 2247 este lovit de nulitate contractul prin care s-a constituit cu titlu oneros o renta pe
durata vietii unei persoane, care la momentul incheierii contractului suferea deja de o boala
letala, adica o boala din cauza careia a decedat, intr-un interval de cel mult 30 de zile de la
aceasta data.
Acest art se paote aplica numai daca se dovedeste ca debirentierul care a constituit renta viagera
avea cunostinta de existenta acestei boli, care putea fi letala.
Daca o persoana bolnava , care a incheiat un astfel de contract, dar care a decedat in termen dar nu
din cauza bolii, ci din alt motiv, nu putem aplica art 2247, contractul de renta viagera respectiv va fi
valabil.

EFECTELE CONTRACTULUI DE RENTA VIAGERA:

1. Plata rentei:

Art 2248, alin 1- ratele se platesc trimestrial in avans pt a asigura subzistenta si indexate
Alin 2- cand credirentierul decedeaza inainte de expirarea perioadei pt care renta s-a paltit in avans,
debirentierul nu poate sa ceara de la mostenitorii credirentierului restituirea sumei platite aferente
ultimei luni din trimestrul respectiv, cand credirentierul deja decedase.
Art 2249- pt credirentier exista o garantie ca I se va plati renta constituita cu titlu oneros de catre
debirentier, si anume o garantie stabilita de 1723.
Art 2252- irevocabilitatea contractului de renta debirentierul nu se poate libera de plata rentei
oferind restituirea capitalului si renuntand la restituirea ratelor platii. Este situatia in care
credirentierul traieste foarte mult, renta viagera fiind consituita cu titlu oneros, credirentierul dand in
schimb casa sa, urmand ca pana la sf vietii sale sa primeasca sume de bani. Aceasta persoana
traieste foarte multe, astfel incat debirentierul plateste foarte mult, incat sumele cumulate sa fi
depasit valoare imobilului primit. Poate avea interesul sa dea inapoi casa si sa nu mai plateasca,
necerand banii dati inapoi. El trebuie sa accepte pana la final ca exista sanse de pierdere pt el in
acest contract.
Art 148 LPA- raman aplicabile si contractului de renta viagera art 1271 referitoare la impreviziune. Art
2252 nu impiedica sa se faca revizuire contractului daca sunt imdeplinite conditiile impreviziunii.

2. Sanctiunea neexecutarii obligatiei de plata a rentei viagere

Credirentierului poate cere executarea silita a contractului impotria patrimoniului debirentierului.
Executarea silita poate fi ceruta si cand renta s-a constituit cu titlu gratuit.
Art 2251- se poate solicita chiar si rezolutiunea contractului in conditii speciale. Astfel, din alin 1
rezulta ca atunci cand renta s-a constituit cu titlu oneros, creditorul rentei poate cere rezolutiunea
daca debirentierul nu depunde garantia pe care o promisese sau o diminueaza in vederea executarii
obligatiei sale. Alin 2 aarat ca acest credirentier are dreptul al rezolutiune pt neexecutarea de catre
debirentier jusitifcare a obligatiei de plata a rentei.
Daca s-a obtinut rezolutiunea, art 3, in lipsa unei stipulatii contrare, debirentierul nu poate sa ceara
repunerea in situatia anterioara pt platile facute deja anterior rezolutiunii.
3. Insesizabilitatea rentei 2253
Numai renta viagera cu titlu gratuit poate fi declarata insesizabila prin contract. Daca in schimbul
rentei, debirentierul a obtinut un capital de la credirentier, o asemenea clauza nu va putea as produca
efecte.

Chiar si cand o asemenea clauza este valabila, tertii nu vor putea sa urmareasca renta contituita cu
titlu gratuit decat in limita care excede ceea ce ii este necesar beneficiarului rentei viagere pt
asigurarea intretinerii sale.
Se poate considera ca excede art 2257, alin 2
4. Prescriptia
Se aplica termenul general de 3 ani.
Se aplica si regula referitoare la prestatiile periodice- curge cate un termen de precriptie diferit pt
fiecare rata.
Deoarece renta are caracter viager, dreptul la incasarea acesteia de credirentier nu se poate pierde
prin trecerea termenului de prescriptie.

CONTRACTUL DE INTRETINERE
Este un contract numit.
Anterior, nu existau reglemenatari dedicate contractului de intretinere.
Anterior, contractul de intretinere era supus reglementarilor generale, cu aplicarea in anumite situatii
a unor reguli din materia unor contracte asemanatoare.

Art 2254- 2263

Def: 2254, alin 1: o parte se obliga sa efectueze in folosul celeilalte parti sau al unui anumit tert
prestatiile necesare intretinerii si ingrijirii pentru o anumita durata. Aceasta durata poate sa fie chiar
intreaga durata a vietii persoanei ce urmeaza a fi intretinuta, sau poate sa fie un termen determinat.

Alin 2- instituie prezumtia ca acest contract de incheie cu caracter viager pe toata durata vietii
creditorului- prezumtia functioneaza cand snu se prevde nimic cu privire la durata, sau se prevede ca
este un contract viager, fara a se mentiona la care dintre parti se refera caracterul viager.
Definitia este generala, astfel incat la fel ca si la contractul de renta viagera, acopera atat situatia
cand obligatia de intretinere se instituie cu titlu oneros, cat si cu titlu gratuit.
Ex titlu oneros: a , o pers in varsta, propr unui imobil, incheie acest contract cu b caruia ii transmite
propr asupra celui imobil, iar b se obliga fata de a sa efecuteze prestatiile necesare intretinerii si
ingrijirii lui a. alin 5- 2257- clauza prin care debitorul intretinerii se obliga la prestarea unor servicii
este considerata nescrisa, adica este o forma de nulitate absoluta partiala.

Art 2256- anumite dispozitii din contr de renta viagera se aplica si intretinerii 2243-2247- modurile de
constituire a rentei viagere; caracterul indivizibil al obligatiilor; 2249- garantai legala pt plata rentei;
2251alin 1- rezolutiunea in caz de nedepunere a garantiei ori a diminuarii sale; 2252- irevocabilitatea
contractului in cazul in care a devenit impovarator.

CARACTERE JURIDICE:
-

Constituirea cu titlu oneors prin contract

Este un contract aleatoriu
Este sinalagmatic
Prin el se poate transmite proprietatea
Este un contract numit

Spre deosebire de renta viagera, care in principiu se constituie consensual daca nu are ca obiect un
teren sau daca nu se relizeaza ca liberalitate. Art 2255- contr de intretinere se incheie in forma
autentica sub sanctiunea nulitatii absolute. Forma autentica este instituita pt protejarea viitorului
creditor al intretinerii, care in vederea incheierii contractului transmite din prorpiul patrimoniu un
capital in schimbul intretinerii care I se promite. Faptul ca aceasta persoana trebuie sa participe la o
procedura de autentificare, semnaleaza importanta contractului.
Contractul de intretinere poate fi alteori un contract cu titlu gratuit, fiind de fapt o donatie si va trebui
sa se incheie in forma autentica ad validitatem nu numai pt ca este donatie dar si intrucat aceasta
operatiune e gguvernata de art 2255.
Chiar si in ipoteza in care intretinerea este stipulata in favoarea unei terte persoane, astfel incat
mecansimul juridic la care se recurge este o donatie indirecta, trebuie sa prevaleze disp art 2255 care
solicita pt orice contract de intretinere, fara nici o exceptie, forma autentica, iar nu art 1011 alin 2
referitoare la donatia indirecta pt care nu ar fi necesara forma autentica.

In comparatie cu renta viageram in toate cazurile, atat pt intretinerea cu titlu oneros cat si cu titlu
gratuit, art 2256 alin 2, daca nu s-a prevazt altfel obligatia de intretinere este indivizibila atat in
privinta creditorilor , cat si in priinta debitorilor. Daca de ex in contract exista mai multe persoane fata
de care trebuie sa se asigure intretinerea, imprejurarea ca intretinerea se asigura numai pt una nu
inlatura raspunderea debirentierului pt neexecutarea obligatiei sale si in privinta celuilalt creditor de
intretinere. Daca exista mai multi debitori ai intretinerii, obligatia acestor este indivizibila. Una dintre
consecintele indivizbilitatii este ca neexecutarea obligatiei fata de unul dintre creditorii intretunerii
poate determina rezolutiunea intregului contract, iar nu doar pro parte.
In vreme ce obligatia debirentierului este una de a da, prestarea intretinerii este o obligatie de a face.
In vreme ce renta viagera este transmisibila, adica poate forma obiectul unei cesiuni, la intretinere
2258: drepturile creditorului intretinerii nu pot fi cedate unei terte persoane si nici nu pot fi supuse
urmaririi.
Contr de intretinere ar putea fi confundat cu contractul de vanzare, atunci cand este vorba de un
contract cu titlu oneros, in cadrul caruia creditorul intertinerii transmite un drept catre cealalta parte ,
in ipoteza cand creditorul intretinerii instraineaza un bun in schimbul intretinerii,. Daca instrainarea sa facut numai in schimbul intretinerii, avem un contract de intretinere.
In cazul in are in schimbul intretinerii se instraineaza bunul- un imobil- dar si o suma de bani; sau
ipoteza in care in schimbul bunului transmis debitorul se obliga sa presteze intretinere si in plus sa
plateasca si o suma de bani ->este necesar ca pe baza de probe sa se identifice scopul principal
urmarit de parti la momentul incheierii contractului. Este foarte greu insa sa se faca o comparatie
intre suma de bani la care se obliga viitorul creditor al intretinerii, suma de bani pe care urmeaza sa o
primeasca viitorul creditor al inttetinerii si intretinerea pe care aceasta urmeaza sa o primeasca.
Trebuie comparate obligatia de prestarea a intretinerii si obligatia de a presta intretinerea,
comparatie greu de facut, inturcat avem un contract aleatoriu. Contractul va fi de intretinere daca
prestatia in bani reprezinta mai putin de jumatate din valoarea bunului instrainat, iar in caz contrar va
fi contract de vanzare. Se compara suma de bani ce urmeaza a fi platita cu valoarea bunului pe care il
primeste.
Cand intretinerea se constituie cu titlu gratuit : uneori se constata ca la moartea beneficiarului
intretinerii ( a in exemplu) ca valoarea bunului instrainat este mult mai mare decat valoarea
intretinerii primite. In asemenea situatie, adesea mostenitorii rezervatari ai creditorului intretinerii
care a transmis bunul au interesul sa se ajunga la calificarea acestei operatiuni ca o liberalitate a
carei reductiune sa poata fi ceruta in limitele necesare spre a nu li se fi incalcat rezerva. Valoarea
casei este mult mai mare si se poate considera ca e vorba de o liberalitate, care nu poate incalca
rezerva mostenitorilor . aici este vorba de efecte specifice unui contract aleatoriu, in masura in care sa incheiat valabil, si in speta sansele de pierdere au actionat in raport cu creditorul intretinerii.
Contractul de intretinere nu trebuie confundat nici cu donatia cu sarcina, pt ca in cazul donatiilor,
sarcinile impuse sobanditorului sunt intotdeuana in disporproptie cu valoarea superioara a bunului, si
deci partile intotdeauna actioneaza cu intentia de a face si de a primi o liberalitate, ceea ce nu se
intampla la intretinere, unde, fiind cu titlu oneros, fiecare dintre parti urmareste obtinerea unui
avantaj.

OBLIGATIILE PARTILOR CONTRACTANTE:

Art 1651- prevederile referitoare la obligatiile vanzatorului se vor aplica , daca nu exista disp contrare,
in orice contract cu titlu oneros in privinta dobanditorului bunului.
Debotorul obligatiei de intretinere are obligatia de a acorda intretinerea in natura, in conditiile
prevazute in contract, urmand a se aplica regulile prvitoare la obligatiile de a face intuitu persoane.
Asadar, debitorul nu se poate elibera de executarea acestei prestatii in natura , oricat de oneroasa ar
deveni pentru el si chiar si daca s-ar oferi sa restituie bunul pe care l-a primit in schimbul intretinerii
prestate.
Intretinere = art 2257 : - debitorul intretinerii datoreaza prestatii stabilite in mod echitabil, tinuanduse seama de valoarea capitalului si conditia sociala anterioara a creditorului. Nu exista un inventar al
operatiunilor de intretinere la care se obliga cel ce primeste un bun in schimbul obligatiei sale de
intretinere; nu se indica in natura ce anume inseamna intretinerea. Este necesar ca in urma incheierii
contr, nivelul de trai al creditoului sa nu scada
-

Debitorul este obligat sa asigure hrana, imbracaminte, incaltaminte, menaj, folosinta unei
locuinte conrespeunzatoare, iar in caz de boala ingrijiri si cheltuieli necesare
Atunci cand intretinerea are caracter viager sau creditorul decedeaza in cursul executarii
contractului, debitorul are obligatia sa il inmormanteze

Locul executarii intretinerii

Prblema se pune cand partile au locuinte distincte- intretinerea se executa la domiciliul creditorului,
Daca din contract nu s-a stabilit un alt loc al executarii intretinerii

Incetarea contractului de intretinere:

2263:
-

O prima forma- ajungerea acestuia la termen : se poate intampla ca acest contract sa fie
incheiat pe un anumit termen determinat. Incetare de drept.
Contrractul de intretinere poate sa inceteze la decesul creditorului intretinerii, cand contractul
este incheiat cu caracter viager sau cand decesul se produce mai intainte de ajungerea la
termen, ori atunci cand nu exista ncii o dispozitie in contract cu privire la =durata acestuia.

Decesul debitorului intretinerii , daca nu s-a pervazut altfel expres, nu atrage incetarea contractului
de intretinere, intrucat obligatia asumata de catre debitorul intretinerii are caracter patrimonial si se
trasmite prin mostenire

Poate sa inceteze printr-o anumita forma de revocare speciala 2260

Este vorba de o revocare solicitata de catre terte persoane , nu de catre vreuna dintre parti, si anume
de persoanele care, potrivit legii, au dreptul de a cere sa fie intretinute de catre partea care a incheiat
contractul in calitate de debitor al intretinerii.
Este vorba despre fiii, parintii partii care este debitor al intretinerii. Copiii ori parintii au potrivit legii
dreptul de a fi intretinuti si pot cere revocarea, daca prin efectul contractului se ajunge la situatia in
care acestor persoane nu li se poate asigura indeplinirea obligatiei de intretienre, cel putin asigurarea
de alimente. Obligatia legala de intretinere trebuie sa prevaleze cand se incheie un contr de
intretinere cu o terta persoana.
Revocarea poate fi ceruta chiar si daca nu exista vreo frauda din partea debitorului intretinerii.
Alin 3 propune uneori ca jud sa analizeze , in ipoteza in care este sesizat cu o actiune in revocare,
daca nu ar fi mai bine sa se decida mentinereac contractului de intretinere si concomitent, daca e
posibil, debitorului contractual al intretinerii sa fie obligat sa asigura alimente persoanelor fata de
care are obligatia legala a intretinerii.
-

Art 2263 alin 2- 7: in anumite conditii contr poate inceta prin rezolutiune .

In aceasta privinta , intereseaza alin 2 care arata ca atunci cand comprtamentul celeilalte parti face
imposibila executarea cntr in conditii conforme bunelor moravuri, cel interesat poate cere
rezolutiunea. Rezulta ca rezolutiunea poate fi ceruta de oricare dintre cele 2 parti. In unele cazuri
poate sa existe un comportament din partea benficiarului intretinerii care sa faca imposibila
execuatrea contractului. Pt asemenea situatii, este bine sa se permita rezolutiunea contr si la cererea
debitorului intretinerii, urmand ca instranta sa analizeze, pt ca potrivit alin 3 rezolutiunea poate fi
numai judiciara intr-o asemenea ipoteza, sau in ipoteza in care rezolutiunea se cere potrivit dreptului
comun, si anume intrucat obligatia de intretinere nu este executata fara sa existe vreo justificare.
Potrivit alin 5, ca si la renta viagera, daca se dispune rezolutiunea debitorul in culpa nu poate obtine
restituirea obligatiilor de intretinere deja executate, pt ca este imposibil sa se restituie prestarea
intretinerii.
Dreptul la actiunea in rezolutiune se transmite mostenitorilor celui in privinta caruia sunt indeplinite
conditiile de a cere rezolutiunea.
Rezolutiunea nu se poate cere pt motivele de la 2261.

Posibila inlocuire a intretinerii prin renta- 2261:

Ipoteza in care prestarea intretinerii sau primirea in natura a intretinerii nu mai poate continua din
motive obiective- debitorul intretinerii se imbolnaveste; creditorul se muta intr-o alta localitate;
debitorul decedeaza si mostentorii acestuia cu se mai inteleg cu creditorul.
Daca nu intervine o intelegere intre parti, inclusiv o incetare amiabila, oricare dintre parti poate
solicita instanta jud si sa solicite ca prin hot pronuntata sa se dispuna inlocuirea, chiar si temporar, a
intretinerii in natura cu plata unei sume de bani. Daca sunt indeplinitie conditiile legale, instanta
poate sa dispuna inlocuirea obligatiei de prestare in natura a intretinerii cu o obigaltie de plata a unei
sume de bani in mod periodic, creditorul intretinerii devenind un creditor de renta viagera.
Alin 2 permite instantei sesizate sa dispuna majorarea sumei de bani ori dimunearea acesteai daca
imperjurarile s-au schimbat.

Exista legea nr 17/ 2000- asistenta sociala a presoanelor varstnice:

-

Art 30-34 : daca o pers varstnica instraineza bunuri in scopul intretinerii si ingrijirii sale, aut
tutelara a cons local are obligatia sa ii acorde asistenta la incheiera contr, precum si in caz de
neexecutare a obligatiilor de catre debitorul intretinerii.

Va fi lovit de nulitate contr incheiat fara asistenta autoritatii tutelare.

JOCUL SI PARIUL
Art 2264-2266
Jocurile si pariurile se impart in 2 categorii, cum rezulta din 2266:
Jocuri si pariuri care sunt permise de autoritatea comepenta
Jocuri si pariuri care nu sunt permise de autoritatea competenta
Atunci cand este vorba despre jocuri si pariuri care s-au desfasurat pt ca intr-o forma sau alta a
existat o permisiune a unei autoritati competente, partile unui asemenea contract au posibilitatea
introducerii unei actiuni in justitie, prin care sa solicite ocrotirea drepturilor si intereselor lor legitime.
Pentru celelalte jocuri sau pariuri, alin 1, 2264 spune : pt plata unei datorii nascute dontr-un astfel de
contract nu exista drept la actiune. Este vorba numai despre jocurile si pariurile care nu s-au
desfasura,,,,,
Cel care castiga un joc sau un pariu nu se poate adresa instantei, solicitand obligarea unei hot care sa
oblige pe partenerul sau sa isi indeplineasca obligatia.

Art 2264, alin 2: in ipoteza in care cel care a pierdut jocul de pariu a apucat sa faca plata convenita nu
mai are posibiltatea sa ceara restiturea acestei plati, prin urmare nu are actiune in justitie prin care sa
obtina acest remediu, cu exceptia situatiei in care ar face dovada ca plata de buna voie s-a facut ca
urmare a unei fraude sau de catre o persoana fara cap de exercitiu sau cu cap redusa.
Art 2264, allin 3: datoriile nascute din contr de jocuri si pariuri nu pot fi obiect de tranzatie, nu pot fi
folosite in diverse operatiuni juridice, nu pot face ob unor acte juridice .

Competitiile sportive 2265:

Disp 2264 nu sunt aplicabile in cazul pariurilor intre participantii la competitiile sportive, intre
persoanele care iau ele insele parte la curse, jocuri sportive.
Instanta poate respinge actiunea sau sa reduca suma, daca este excesiva.
Alin 3 :.
Art 2266 : ..
Pentru jocurile de noroc exista monopolul statului- iccp acordarea de concesiuni, servici printr-o
anumita selectie.
Aceste dispozitii reprez dr comun pt anumite categorii de contracte bancare.