REVISTA DE MATEMATIC

COLEGIUL TEHNIC TRAIAN VUIA GALAI

AUTOmate

PUBLICAIE LUNAR PENTRU ELEVI I PROFESORI

Aprilie 2016
ISSN 2501-2088
ISSN-L 2501-2088

AUTOmate APRILIE 2016

ISSN 2501-2088
ISSN-L 2501-2088

COORDONATORI:
Prof. Alina Ciubotariu - Colegiul Tehnic Traian Vuia Galai
Prof. Camelia Aurora Dumitrescu- Colegiul Tehnic Traian Vuia
Galai
Prof. Onel Liliana - Colegiul Tehnic Traian Vuia Galai
Ing. Lidia Mazilu- Director adjunct Colegiul Tehnic Traian Vuia
Galai

Echipa de redacie :
Prof. Alina Ciubotariu - Colegiul Tehnic Traian Vuia Galai
Prof. Camelia Aurora Dumitrescu- Colegiul Tehnic Traian Vuia Galai
Prof. Onel Liliana- Colegiul Tehnic Traian Vuia Galai
Prof. Nicoleta Vasile - coala gimnazial Mihail i Gavril Comuna Smrdan, Galai
Prof. Aura Iroveanu- Liceul Tehnologic Anghel Saligny, Galai

ISSN 2501-2088
ISSN-L 2501-2088

Copert realizat de prof. Ciubotariu Alina

AUTOmate APRILIE 2016

ISSN 2501-2088
ISSN-L 2501-2088

Aplicaii n geometria cercului

Prof. Vasile Nicoleta Mariana,
coala Gimnazial Mihail i Gavril, com. Smrdan
1.Dreapta lui Simpson
Picioarele perpendicularelor duse dintr-un punct Q al cercului C(O;r)
determinat de punctele A, B, C, distincte dou cte dou, pe dreptele AB, BC, CA sunt
puncte coliniare.

Demonstraie (Figura 1):

Figura 1

Conform ipotezei QA BC, QC AB, QB AC. Deci patrulaterul QABC este

inscriptibil, avnd unghiurile A i C cu msura de 90. Atunci m(BCA) =
m(BQA) = 90- m(QBA) = 90 - [180 - m(QBC)] = 90 - m(QAC). Deci
m(BCA) = 90 - m(QAC).

AUTOmate APRILIE 2016

ISSN 2501-2088
ISSN-L 2501-2088

De asemenea patrulaterul QCBA este inscriptibil deoarece unghiurile QCA i

QBA sunt unghiuri congruente, au msura egal cu 90. Deci m(ACB) =
m(AQB) = 90 - m(QAB).
Rezult c unghiurile BCA i ACB sunt congruente. Dar punctele A, C, B
sunt coliniare, iar BCA ACB, rezult c aceste unghiuri sunt opuse la vrf, deci
punctele A, C, B sunt coliniare. Dreapta pe care se afl aceste puncte se numete
dreapta lui Simpson.

2. Teorema lui Salmon

Dac punctele A, B, C, M se afl pe cercul C(O;r) atunci cercurile de diametre
[MA], [MB], i [MC] se ntlnesc dou cte dou n trei puncte coliniare.

Demonstratie ( Figura 2):

Figura 2

Fie B punctul de intersecie dintre cercurile de diametre [MA] i [MC]. Dar

m(ABM) = 90 i m(MBC) = 90, rezult c A, B, C coliniare i B = prAC M . Fie C(

AUTOmate APRILIE 2016

ISSN 2501-2088
ISSN-L 2501-2088

respectiv A) al doilea punct de intersecie al cercului de diametru [MA] i [MB] (

respectiv [MC] ). Se obine n mod analog C = prAB M i A = prBC M . Conform teoremei
lui Simpson rezult c punctele A, B i C sunt coliniare.
3. Punctul lui Nagel
Dac A, B, C sunt punctele de tangen ale cercurilor exterioare cu laturile
triunghiului ABC, A (BC), B (CA) si C (AB), atunci dreptele AA, BB i CC sunt
concurente.

Demonstraie ( Figura 3):

Fie O1 , O2 , O3 centrele cercurilor exterioare triunghiului ABC. tiind c unghiul
CBD este exterior triunghiului ABC, avem m(CBD) = m(A) + m(C)
m(CBD) = 180 - m(B).
m( B)
A' B
m( B )
ctg (90
)
2
ra
Rezult c m(CB O1 ) = 90 - 2 . n triunghiul AB O1 ,
m( B )
ra tg
ra
O1
2

AB =

fiind lungimea razei cercului cu centrul

Figura 3

AUTOmate APRILIE 2016

ISSN 2501-2088
ISSN-L 2501-2088

m( C )
m( C )
m( A)
B ' C rb tg
B ' A rb tg
2
2 ;
2 ;
Analog obinem
;
m( A)
m( B)
C ' A rc tg
C ' B rc tg
2
2 , unde rb si rc sunt lungimile razelor cercurilor cu
;
A ' C ra tg

A' B B 'C C ' A

1
O
O
centrele 2 i 3 . Rezult c A ' C B ' A C ' B . Conform reciprocei teoremei lui Ceva

rezult c dreptele AA, BB, CC sunt concurente. Punctul de intersecie a celor trei
drepte se numete punctul lui Nagel.

AUTOmate APRILIE 2016

ISSN 2501-2088
ISSN-L 2501-2088

LEGEA DISJUNCIEI N GENETIC

Prof. ONEL LILIANA
Colegiul Tehnic Traian Vuia Galai
A doua lege a lui Gregor Mendel este legea segregrii independente a
caracterelor (legea disjunciei).
Ea susine urmtoarele: descendenii obinui din ncruciarea hibrizilor din
prima generaie formeaz grupuri asemntoare cu formele parentale n proporie
de 3A:1a. Deci trei sferturi din descendeni posed caractere dominante, iar un sfert
doar recesive.
Bineneles, doar n cazul cnd grupurile sunt separate dup fenotip. Dac ns
la baza clasificrii punem genotipul, raportul dintre hibrizii din a doua generaie va fi
altul: 1AA: 2Aa: 1aa.
Formula trebuie citit astfel: n a doua generaie de hibrizi exist o ptrime de
homozigoi cu gene dominante, dou ptrimi de heterozigoi i o ptrime de
homozigoi cu gene recesive.
Dar, ntruct indivizii cu genotipul AA i cei cu genotipul Aa nu se deosebesc n
aparen, obinem la aprecierea fenotipului, a caracterelor exterioare, formula de mai
sus: 3A:1a.
n ce privete caracterul dominant, aici cei trei A se realizeaz din totalitatea
numrului de hibrizi homozigoi i heterozigoi care aparent nu se deosebesc ntre ei.
Mendel a descoperit raporturile numerice experimentnd pe mazre.
n ncruciarea diferitelor soiuri de mazre, florile roii-liliachii domin asupra
celor albe. Deci toi hibrizii din prima generaie au flori roii-liliachii. tim c n acest
caz acioneaz prima lege a ereditii, descoperit de Mendel, i anume legea
dominanei. Apoi, Mendel, prin metoda autopolenizrii, a obinut o descenden de
hibrizi heterozigoi din prima generaie, i iat ce s-a ntmplat. Genele s-au scindat:
cromozomii omologi s-au distribuit n diferii gamei, combinndu-se liber unul cu
altul, s-au asociat n perechi i au format patru tipuri de noi grupuri de cromozomi: o

AUTOmate APRILIE 2016

ISSN 2501-2088
ISSN-L 2501-2088

ptrime homozigoi dominani cu flori roii-liliachii, dou ptrimi heterozigoi i o

ptrime homozigoi cu flori albe recesive.
ntruct, n conformitate cu prima lege a ereditii, culoarea florilor
heterozigote va fi roie-liliachie, noua recombinare a cromozomilor n a doua
generaie de hibrizi se va exterioriza astfel nct vom avea 75% plante cu flori roiililiachii i 25% cu flori albe, n deplin concordan cu formula legii a doua: 3A:1a.
S nu uitm ns c raportul este aproximativ. El nseamn doar o relaie de
anse: n cazul nostru, florile vor avea trei anse din patru s fie roii-liliachii i doar
una din patru ca s fie albe, asocierea gameilor fiind dirijat de ntmplare. Trebuie
efectuate numeroase ncruciri pentru ca rezultatele lor s se apropie de relaia
stabilit n mod empiric de Mendel. Calculele teoretice o confirm. Numai legile
statistice vor determina ns gradul de inexactitate, de neconcordan a formulei i
rezultatele practice obinute.
n toate procesele dirijate de legi statistice acioneaz o regul simpl.
Regula rdcinii ptrate din n
n - este numrul plantelor folosite n experiene, iar rdcina ptrat din n este
numrul de abateri de la rezultatul teoretic ateptat. Deci, cu ct numrul plantelor
este mai mare n cadrul unei experiene, cu ct este mai mare cifra n, cu att mai mic
va fi gradul de inexactitate, cu att mai puine vor fi abaterile de proporia ateptat.
S presupunem c n experiena noastr au fost folosite 16 plante. Rdcina
ptrat din 16 este 4, deci n 4 cazuri din 16, hibrizii obinui de noi nu vor
corespunde regulii 3A:1a. Gradul de inexactitate este egal n cazul de fa cu 25%.
Dac la experien particip 100 de plante, abaterea va fi doar de 10%, iar la n egal cu
10 000, numai de 1%. Acum relaia teoretic ateptat va deveni realitate. Abaterile
vor fi nensemnate.

Legile descoperite de Mendel dirijeaz n egal msur att plantele ct i animalele.

Aplicai legea segregrii caracterelor n problema urmtoare:

AUTOmate APRILIE 2016

ISSN 2501-2088
ISSN-L 2501-2088

Se ncrucieaz o plant cu frunze mari i alungite (MMAA) cu o plant cu

frunze mici i ovale (mmoo). n prima generaie, F1, se obin organisme hibride. Prin
ncruciarea ntre ei a hibrizilor din F1, se obin n F2, 16 combinaii de factori
ereditari.
Stabilii urmtoarele:
a) Genotipul organismelor din F1;
b) Tipurile de gamei formai de organismele din F1;
c) Numrul combinaiilor din F2 dublu homozigote.

AUTOmate APRILIE 2016

ISSN 2501-2088
ISSN-L 2501-2088

RELAII METRICE N TRIUNGHI

Prof. Aura Iroveanu

Liceul Tehnologic Anghel Saligny- Galai
Teorema lui Pitagora generalizat
Teorema lui Pitagora se aplic in triunghiuri dreptunghice, adic are unghi cu masura
de 90. Prezentm generalizarea ei, numit i teorema cosinusului ,care se poate aplica in
orice triunghi.
Teorem:
2
2
2
Dac in triunghiul ABC, m( C ) 90 i D= prBC A , atunci : AB AC BC 2BC DC .

Demonstraie:
Se disting 3 cazuri:
a) m( B) 90 , notm D= prBC A , atunci D BC.
ABC i ADC fiind dreptunghice vom aplica teorema lui Pitagora

AB 2 AD 2 BD 2

AB 2 AC 2 DC 2 ( BC DC )2

AD 2 AC 2 DC 2

AB 2 AC 2 BC 2 2 BC DC

BD BC DC

m( B) 90 ,atunci B ( DC )

AB 2 AD 2 BD 2
AD 2 AC 2 DC 2

BD DC BC

AB2 AC 2 DC 2 ( DC BC )2

AUTOmate APRILIE 2016

ISSN 2501-2088
ISSN-L 2501-2088

AB2 AC 2 BC 2 2BC DC

b) Pentru B unghi drept se aplic teorema lui Pitagora

Relaia lui Stewart

Teorema lui Steward furnizeaza o relaie intre lungimile laturilor unui triunghi
i lungimea segmentului dintr-un vrf la un punct de pe latura opus.
Teorema(Teorema lui Stewart):
Fie un triunghi ABC cu lungimile laturilor BC= a , AC= b, AB= c. Fie P un punct
pe latura BC care divide latura n doua segmente cu lungimile BP = x i PC=
y.Lungimea segmentului AP o vom nota cu p. Atunci:

Demonstraie:
Vom numi P punctul n care latura a i segmentul p se intersecteaz. ncepem
prin aplicarea legii cosinusurilor pentru unghiurile suplementare APB i APC(sau
putem aplica teorema lui Pitagora generalizat).

nmulim prima relaie cu x, iar a doua cu y :

AUTOmate APRILIE 2016

ISSN 2501-2088
ISSN-L 2501-2088

Acum adunm cele dou ecuaii:

i obinem teorema lui Stewart.

Teorema medianei.
n geometria plan, teorema medianei stabilete o relaie ntre lungimea unei
mediane dintr-un triunghi i lungimile laturilor triunghiului. Teorema medianei este
un caz particular al teoremei lui Stewart. Mai este numit teorema lui Apoloniu dup
Apoloniu din Perga.
Teorema :
Fie ABC cu D mijlocul laturii (BC). Atunci:
, unde ma = AD, a = BC, b = AC, c = AB.
Demonstraie
In triunghiul ABC , AM mediana , M BC . Se aplic relaia lui Stewart pentru
segmentul AM
AM BC AB MC AC MB MB MC BC
2

a
Notam : BC= a, AC = b, AB = c, MB=MC = 2 .

a
a a a
AM 2 a c 2 b2 a

2
2 2 2 /:a
AM 2

c b a2

2 2 4

AM 2

2(b2 c 2 ) a 2
4

AM 2

2(b2 c 2 ) a 2
4

Bibliografie :
1. D. Brnzei. T. Precupanu Matematici elementare- probleme de sintez, Ed. Junimea, 1983
2. A Corduneanu , GH. Radu.- Culegere de probleme matematic, ed. Junimea, 1972

AUTOmate APRILIE 2016

ISSN 2501-2088
ISSN-L 2501-2088

Sisteme de ecuatii liniare

Prof. Aura Iroveanu
Liceul Tehnologic Anghel Saligny

Sisteme de doua ecuatii cu doua necunoscute

Def.Un sistem de doua ecuatii cu doua necunoscute are forma

a x b1 y c1
(S ) : 1
unde a1 , b1 , a2 , b2 se numesc coeficientii necunoscutelor , iar c1 , c 2 termenii
a 2 x b2 y c 2
liberi.
Def.Se numeste solutie a sistemului orice cuplu (s1 , s2) care este solutie pentru fiecare din ecuatiile
sistemului.
Studiul solutiilor unui sistem de ecuatii liniare conduce la trei probleme:
- existenta solutiilor (conditiile in care un sistem admite solutii)
- gasirea unei metode de obtinere a solutiilor
- determinarea tuturor solutiilor
Un sistem care nu are nici o solutie se numeste incompatibil.Daca sistemul poseda solutii se spune ca este
compatibil (determinat cu o solutie si nedeterminat cu mai mult de o solutie)
Doua sisteme sunt echivalente daca sunt amandoua incompatibile sau sunt amandoua compatibile si au aceleasi
solutii.
Metoda de rezolvare a unui sistem liniar consta in a inlocui sistemul dat printr-un nou sistem care este
echivalent cu primul , dar care poate fi rezolvat mai usor.

Transformari aupra ecuatiilor unui sistem

O1)Adunarea unei ecuatii a sistemului la o alta ecuatie a sistemului

O2)Inmultirea ecuatiilor sistemului prin factori nenuli
O3)Schimbarea ordinii ecuatiilor intr-un sistem

AUTOmate APRILIE 2016

ISSN 2501-2088
ISSN-L 2501-2088

Metode de rezolvare

1.Metoda combinatiilor liniare (metoda reducerii)

2.Metoda substitutiei
3.Metoda eliminarii (Gauss)
4)Regula lui Cramer

a1
a2

A =

b1
- matricea sistemului (formata din coeficienti necunoscutelor)
b2

det( A) a1b2 a2 b1 - determinantul sistemului

0
x

c1
c2

b1
(se obtine din inlocuind coeficientii lui x , prin coloana termenilor liberi)
b2

a1
a2

c1
(se obtine din inlocuind coeficientii lui y , prin coloana termenilor liberi)
c2

y
x
;y

5)Metoda matricii inverse

a1
a2

A =

x
X
y

b1

b2
c
C 1
c2

AX = C scrierea matriciala a sistemului

Sisteme liniare omogene

AUTOmate APRILIE 2016

ISSN 2501-2088
ISSN-L 2501-2088

a1 x b1 y 0
in care termenii liberi sunt zero se numeste sistem liniar omogen.
a 2 x b2 y 0

Sistemul ( S ) :

Intotdeauna acest sistem este compatibil avand cel putin solutia banala (cu toate componentele egale cu zero) x =
y = 0.
Daca det( A) 0 atunci (formulele lui Cramer) sistemul are numai solutia banala.In acest caz sistemul este
compatibil determinat.
Daca det( A) 0 atunci sistemul are si alte solutii diferite de cea banala.Sistemul este compatibil
nedeterminat.

Sisteme de trei sau patru ecuatii cu doua necunoscute

Se poate rezolva sistemul format din doua ecuatii ale sistemului dat ,apoi se verifica daca solutiile obtinute
sunt si solutii ale celorlalte ecuatii ale sistemului.

Sisteme de trei ecuatii cu trei necunoscute

a1 x b1 y c1 z d1

Def.Un sistem de trei ecuatii cu trei necunoscute are forma ( S ) : a 2 x b2 y c 2 z d 2 , unde ai , bi , ci se

a x b y c z d
3
3
3
3
numesc coeficientii necunoscutelor , iar di termenii liberi ai sistemului.

Def.Se numeste solutie a sistemului orice triplet (s1 , s2 , s3) care este solutie pentru fiecare ecuatie a
sistemului.

Interpretare geometrica

Cum fiecare ecuatie a sistemului este ecuatia unui plan in spatiul cartezian Oxyz , se poate interpreta
geometric sistemul compatibil determinat prin concurenta planelor intr-un punct , iar sistemul compatibil
nedeterminat prin ocncurenta planelor dupa o dreapta (sistem simplu determinat) sau dupa un plan (sistem
dublu nedeterminat cele trei plane coincid).In fine sistemul incompatibil corespunde celorlalte situatii ale
planelor in spatiu (plane paralele , doua plane paralele intersectate de al treilea , plane concurente doua cate doua ,
fara punct comun pentru cele doua drepte etc.)

AUTOmate APRILIE 2016

ISSN 2501-2088
ISSN-L 2501-2088

Doua sisteme sunt echivalente daca sunt amandoua incompatibile sau sunt amandoua compatibile si au
aceleasi solutii.

Metode de rezolvare

1)Metoda combinatiilor liniare

2)Metoda eliminarii (Gauss)
Utilizand metoda lui Gauss (de eliminare succesiva a necunoscutelor prin transformari elementare) se ajunge de la
sistemul initial la unul echivalent avand urmatoarea forma tiunghiulara :

L1

...

...

...

...

L2

...

...

...

L3

...

...

Etapele necesare de parcurs pentru a obtine forma triunghiulara a sistemuli (S)

a1 x b1 y c1 z d1
L

( S ) : a 2 x b2 y c 2 z d 2 si tabloul 1
L2
a x b y c z d
3
3
3
3
L3

x
a1
a2

y
b1
b2

z
c1
c2

d1
d2

a3

b3

c3

d3

Daca a1 0 , atunci prima ecuatie a sistemului ramane pe loc , iar zerourile de pe prima coloana le obtinem cu
transformarile :
- ecuatia L2 se inlocuieste prin ecuatia L2

a2
L1
a1

- ecuatia L3 se inlocuieste prin ecuatia L3

a3
L1
a1

Pentru a obtine zeroul de pe colana a doua se face transformarea :

- ecuatia L3 se inlocuieste prin ecuatia L3

b3
L2
b1

Daca a1 = 0 , atunci se ia drept ecuatie L1 o alta ecuatie care sa aiba coeficientul lui x diferit de zero (se face o
schimbare a doua ecuatii intre ele)
Pentru sistemul (S) doua matrici joaca un rol important in studiul lui.

AUTOmate APRILIE 2016

ISSN 2501-2088
ISSN-L 2501-2088

a1

A a2
a
3

c1

c 2 - matricea sistemului
c3

b1
b2
b3

a1

A a2
a
3

b1

c1

b2

c2

b3

c3

d1

d 2 - matricea extinsa a sistemului

d 3

3) Regula lui Cramer

a1

A a2
a
3

b1
b2
b3

a1
a2

b1
b2

a3

b3

d1
x d2

b1
b2

d3

b3

a1
y a2

d1
d2

a3

d3

a1
z a2

b1
b2

a3

b3

c1

c2
c3

c1
c 2 - determinantul sistemului
c3

c1
c 2 (se obtine din inlocuind coeficientii lui x , prin coloana termenilor liberi)
c3

c1
c 2 (se obtine din inlocuind coeficientii lui y , prin coloana termenilor liberi)
c3

d1
d 2 (se obtine din inlocuind coeficientii lui z , prin coloana termenilor liberi)
d3

y
x

;y
;z z

4) Metoda matricii inverse

AUTOmate APRILIE 2016

ISSN 2501-2088
ISSN-L 2501-2088

a1

A a2
a
3

b1
b2
b3

c1

c2
c3

x

X y
z

d1

C d2
d
3

AX = C scrierea matriciala a sistemului

Daca det( A) 0 X A1C

Sisteme liniare omogene

a1 x b1 y c1 z 0

Sistemul ( S ) : a 2 x b2 y c 2 z 0 se numeste sistem liniar omogen

a x b y c z 0
3
3
3
Intotdeauna acest sistem este compatibil avand cel putin solutia banala (cu toate componentele egale cu zero) x =
y = z = 0.
Daca det( A) 0 atunci (formulele lui Cramer) sistemul are numai solutia banala.In acest caz sistemul este
compatibil determinat.
Daca det( A) 0 atunci sistemul are si alte solutii diferite de cea banala.Sistemul este compatibil
nedeterminat.

Sisteme de m ecuatii cu n necunoscute

a11 x1 a12 x 2 .... a1n x n b1

a x a x .... a x b
21 1
22 2
2n n
2
Au forma :
(2)
...............................................
a m1 x1 a m 2 x 2 .... a mn x n bm
Daca un sistem are solutii , atunci il numim compatibil (determinat daca are exact o solutie si
nedeterminat daca sistemul are mai mult de o solutie)
Sistemul (2) se numeste omogen daca are toti termenii liberi egali cu zero.Sistemul astfel obtinut

AUTOmate APRILIE 2016

ISSN 2501-2088
ISSN-L 2501-2088

a11 x1 a12 x 2 .... a1n x n 0

a x a x .... a x 0
21 1
22 2
2n n
se numeste sistemul omogen asociat sistemului (2).

..........
..........
..........
..........
.......

a m1 x1 a m 2 x 2 .... a mn x n 0
Coeficientii necunoscutelor formeaza o matrice de tip m x n

a11

a 21
...

a
m1

a12
a 22

...
...

...
am2

...
...

a1n

a2n
numita matricea sistemului (2)
...

a mn

x1
b1


x2
b2
Daca X si C sunt coloana necunoscutelor si respectiv coloana termenilor liberi , atunci sistemul

x
b
n
m
(2) se poate scrie sub forma matriciala AX = C.
Doua sisteme sunt echivalente daca sunt amandoua incompatibile sau sunt amandoua compatibile si au
aceleasi solutii.

Discutia unui sistem

Compatibilitatea

Th.Kronecker Capelli . Sistemul liniar (2) este compatibil daca si numai daca rangul matricii sistemului
coincide cu rangul matricii extinse.
Comform teoremei avem nevoie de calculul rangului matricii A.Daca rang(A) = r , atunci exista cel putin un minor
nenul de ordin r.Pentru usurinta in prezentare sa presupunem ca minorul nenul de ordin r este format din primele r
linii si primele r coloane.Pe acesta (considerat) il numim determinant principal si-l notam p .Ca sa avem
egalitatea rang(A) = rang( A ) trebuie probat ca orice minor al matricii A care-l contine pe cel principal si care nu
este minor al lui A este nul.Orice astfel de minor de ordin r + 1 , obtinut prin bordarea determinantului principal cu
elemente corespunzatoare ale coloanei termenilor liberi , precum si cu cele ale uneia din liniile ramase , se numeste
minor caracteristic.Vom nota un astfel de minor prin car,k , unde k indica linia utilizata pentru bordare.
Th.(Rouche) . Sistemul liniar (2) este compatibil daca si numai daca toti minorii caracteristici sunt nuli.
Deci daca cel putin un minor caracteristic este nenul sistemul este incompatibil.

AUTOmate APRILIE 2016

ISSN 2501-2088
ISSN-L 2501-2088

Determinarea solutiilor

a11 ... a1r

Presupunem ca rang(A) = r si ca am ales ca determinant principal al sistemului compatibil p ...

a r1

...

... .De
... a rr

precizat ca odata ales determinantul principal cu el se merge pana la determinarea solutiilor.Necunoscutele ale
caror coeficienti sunt in determinantul principal se numesc necunoscute principale.Deci in cazul nostru acestea
sunt x1 , x2 , ...., xr.Celelalte necunoscute (daca exista) adica xn+1 , ..... , xn se numesc necunoscute secundare.
Ecuatiile ale caror coeficienti se afla in determinantul principal se numesc ecuatii principale.In aczul de
fata primele r ecuatii sunt principale.Celelalte ecuatii (daca exista) se numesc ecuatii secundare.

a11 x1 a12 x 2 .... a1n x n b1

a x a x .... a x b
21 1
22 2
2n n
2
Se rezolva sistemul format din ecuatiile principale :
(*)
..........
..........
..........
..........
.......

a r1 x1 a r 2 x 2 .... a rn x n br
Solutiile acestui sistem sunt solutii si pentru (2) (din rang(A) = rang( A ) , rezulta ca celelalte linii sunt
combinatii liniare ale ecuatiilor principale , ceea ce arata ca o solutie a sistemului de mai sus este solutie si pentru
(2)).

Analizam cazurile :
- daca r = n , atunci sistemul (*) are atatea ecuatii cate necunoscute.Pentru rezolvare se pot aplica formulele lui
Cramer : x1

x1
p

; x2

x2
p

;......; xn

xn
p

, unde xn se obtine din p inlocuind coloana coeficientilor lui xn

cu termenii liberi.
-

daca

xr 1

<

atunci

in ecuatiile principale se inlocuiesc necunoscutele secundare variabil

r 1 ,....., xn n ; k R si se rezolva sistemul format din ecuatiile principale (in care necunoscutele

secundare trec in membrul drept).Pentru rezolvare se aplica regula lui Cramer.

AUTOmate APRILIE 2016

ISSN 2501-2088
ISSN-L 2501-2088

APLICAII

1. Sa se rezolve sistemele de ecuatii liniare

2 x 3 y z 9

a). 5 x 2 y 2 z 5
x y 3z 2

3x y 2 z 8

b). 2 x 3 y z 1
5 x 9 y 4 z 22

x 2 y 4z 2

c). 2 x 5 y 9 z 7
x 3 y 5 z 4

2. Sa se rezolve sistemele liniare omogene :

2 x 3 y 3z 0

a). 3 x 4 y 5 z 0
5x y 2 z 0

4x y 2z 0

b). 11x 4 y z 0
x 2y z 0

5 x 10 y 5 z 0

c). 2 x 4 y 2 z 0
x 2y z 0

3. Sa se rezolve sistemele de ecuatii liniare:

x 2 y z 2

a). 2 x y z 1
2 x y z 3

x y z t 2
2 y 2z t 2

b).
2 x 2 y t 2
3 x y z 2

x 2 y 3z 6

c). 3 x y 2 z 4
x 5 y 4 z 8

4. Sa se rezolve si sa se discute dupa valorile parametrului real sistemele:

x y z 1

a). x y z 2
x y z 3 1

x 2 y ( 3) z 5

b). x ( 5) y 2 z 1

2x y z

x y ( 1) z 0

c). x ( 1) y z 0
xy z 0

x y 2 z 1

5. . Se da sistemul 2 x y 4 z 4 unde m este real

mx y 4 z 2

a) sa se determine m real pentru care solutia sistemului este (1;2;-2).

AUTOmate APRILIE 2016

ISSN 2501-2088
ISSN-L 2501-2088

1 4 m 2 7 m, unde este real.

m 1 4

b) sa se rezolve ecuatia 2

c) pentru m=4 sa se rezolve sistemul .

x y mz 1

6. Se consider sistemul x y z 1
x 2 y z 0

a). S se determine parametrul real m astfel nct sistemul s fie compatibil determinat.
b). Pentru m R \ {1} s se rezolve sistemul

2 x y (m 1) z m

7. Se consider sistemul de ecuaii: x (m 1) y mz 2m .

5 x 4 y 3(m 1) z 3

a) Pentru ce valori ale parametrului real m sistemul este compatibil determinat?

b) S se rezolve sistemul pentru : i). m= 1; ii). m= - 1.

Bibliografie :
1. Marius Burtea, G. Burtea: Matematic- manual pentru clasa a XI-a, M1, Ed. Campion ,2006
2. Marius Burtea, G. Burtea: Matematic- Exerciii i probleme- Elemente de algebr liniarEd. Campion ,
2006
3. Adriana Dragomir, Ovidiu Bdescu: Exerciii i problem de matemaic pentru clasa a XI-a Ed.Brghi,
RMT, 2013
4. http://www.profesoronline.ro

AUTOmate APRILIE 2016

ISSN 2501-2088
ISSN-L 2501-2088