Sunteți pe pagina 1din 176
Lucrarea Regimul juridic al contraventiilor, editia a 4-a actualizata, la fel ca editiile anterioare, isi propune o abordare pragmaticd a institutiei contraventiei, analizind regimul jutidic al acesteia atét din perspectiva Curtii Europene a Drepturilor Omului (a se vedea, spre exemplu, cauza Anghel ¢, Rominia), care considera fapta contraventionali ca avand natura penala, cat si din perspectiva jurisprudentei nafionale in materie, Este printre putinele lucrari din literatura de specialitate care are ca obiect comentarea, articol cuarticol, a legii generale contraventionale — Ordonanta Guvernului nr, 2/2001. Aceasta lucrare este utila atat din punct de vedere practic, prin prezentarea unor solutii din practica instantelor judecatoresti (inclusiv solufii ale instantei_ supreme, pronuntate in recursuri in interesul legii), cat si din punet de vedere teoretic, deoarece examineazi, in mod detaliat, toate aspectele care privesc trasdturile si elementele contraventiei, nile aplicabile contravenientilor, procedura constatirii faptelor si sanctionatii faptuitorilor, cille de atac, precum si procedura punerii in executare a sanctiunilor aplicate, Cititorii vor gas in carte gi ultimele modificari ale legislatiei contraventionale, intervenite prin Legea nr. 293/2009 si Legea nr. 294/209, care au pus in acord regimul juridic al sanctiunii prestarii unei activitéi in interesul comunitafii cu Decizia Curtii Constitutionale nr, 1354/2008. Pre} 39,90 lei ial ab S6576 eat coMENTATE Hotca RIC Editia 4 LEGI COMENTATE Mihai Adrian Hotca Regimul juridic al contraventiilor Comentarii si explicatii Editia 4 EDITURA C.H. BECK Regimul juridic al contraventiilor 0G. ~ Ordonanfa Guvernului O.USG. = Ordonanfa de urgent a Guvernului . ~ pagina . r ~ pragraful Cuprins ~ Revista de drept penal — Revista romana de drept ~ tribunal ‘Ordonanfa Guvernului ew privire Ia regimul juridic al Capitolut I. Dispozitii generate. ‘Art. 1 [Scopul legii contraventionale. Definitia generala a contraventiej... sennmnened Art. 2 [Domeniul reglementiti 65 ‘Art 3 [Legalitatea stabiliti si sanetionfrii contraventilor]..70 Art 4 [Intrarea in vigoare a legii contraventionale]... 4 Art 5 [Sanetiunile contraventionale] Art. 6 [Aplicarea sanctiunilor contraventionale principale) ..123 Art. 7 fAvertismentul] ‘Art 8 [Amenda contraventionala)... Art. 9 [Prestarea unei activité in folosul comunitati].. Art. 10 [Pluralitatea de contraventi Art II [Cauzele care inlatura caracterul contraventional al fapteil... : 174 Art 12 [Dezineriminarea. Aplicarea legit contraventionale mai favorabile).... 228 Ant, 13 [Prescr Art. 14 [Preseri ‘plicit sanejiunilor contraventionale)..235 ia executrii amenzii contraventionale)....246 Capitoiul 11. Constatarea contraventici... Art. 15 [Actul constatator si agentit constatator) . Art. 16 [Continutul procesului-verbal de contraventic] Art. 17 [Cauze de nulitate a procesului-verbal. Art. 18 [Identificarea contravenientului] Art. 19 [Semnarea procesului-verbal] . Art. 20 [Constatarea pluralitatii de contiaventii.. vl vi Regimul juridic al contraventiilor Cuprins Capitolul IIT, Aplicarea sanetiunilor contraventionale wr.mo-301 Art. 46 [Contraventiile sivarsite de cadre militare gi ‘Art. 21 [Organul care aplic& sanctiunea contraventionalal] .301 angajati civil]. Art. 22 Abrogat.. 303 ‘Ant 47 [Dreptul procesual conan} ‘Art_23 [Stabilirea despigubirilor).. seen 308 Art. 48 [Corelarea legislativa] Art. 24 [Confiscarea bunutilor] .. en 304, Art 49 [Tempus regit actun].. Art. 25 [Comunicarea procesului-verbal].. 305 {Art 50 [Adaptarea legislaiei in vigoare} Axt. 26 [instiintarea de plata... 307 Art, 50! Abrogat. ... 7 ‘Art_27 [Modalitatea comunicitii procesului-verbal]..... 308 Art. 51 [Intrarea in vigoare] ‘Art. 28 [Achitarea amenzii contraventionale] Art 29 [Amends in cazul plural de contraventi] Art. 30 [Stabilirea naturi faptei] Capitolut IV. Cale de atac.snnm ‘Art. 31 [Plangerea contraventional}... ‘Art 32 [Formularea plangerii contraventionale si efectele depuneriiacesteial... 317 ‘Ant 33 [Procedura solufionariplangerii contraventionale]..321 Art. 34 [Administrarea probelor, Hotérarea contraventionala. Calea de atac] . so 322 ‘Art 35 [Preciderea in solujionare] 326 ‘Art 36 [Seutirea de taxe de timbru] Capitolul V, Executarea sanctiunilor contraventional ‘Art, 37 [Executorialitatea procesului-verbal] Art. 38 [Modalitatea aplicdrii avertismentului], Art, 39 [Executarea amenzii contraventionale] Art. 39! [inlocuirea sanctiunii amenzii cu prestarea unei activitati in folosul comunit Art. 40 [Executarea sancti Art. 41 [Sanetiunea confiscarii, Efectele desfintirii actului constatator] ... Art 42 [Executarea despigubiii pe bazi de tart] Att. 43 Abrogat... _ Capitolul VI. Dispozitii speciale si tranzito ‘Art. 44 [Contraventiile savarsite de militari in termen] ....339 Art 45 Abrogat oo — - viii Ix pitolul I Dispozitii generale Art. 1 [Scopul legii contraventionale. Definifia general a contrayentiei]") Legea contraventional ocrotite prin legea penala. Constituie contraventie fapta sivar- sitd cu vinovatie, stabilit si sanctionata prin lege, ordonanti, prin hotarare a Guvernului sau, dupa caz, prin hotarre a con- jului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului iului Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al Municipiului Bucuresti”. apira valorile sociale, care nu sunt Comentariu Sumar 51. Scopal leg conteaventionale §2. Contraventia 2 2.1. Notivne 2 2.2. Utilitatea definifiei generale a contraventic. 4 3. Trasturile esentiale generale ale contraventiei. Confinutul generic al contraveniei 6 4, Factorii contraventie 18 4.1, Obiectul contraventiei 18 4.2. Subieeti contraventiet 20 43. Locul sivargriicontraventiei 29 4.4. Timpul sivarsirii contravene 30 ') Pacem precizarea cd articolele actului normativ comentat nua denumiri mat ginale oficele, nsa, pentru a facilita consultarea acestuia, am dat aceste denumiri Sub aspect tehnie-redacfional, acest ucru este mateat prin ineadrarea denumirilor in paranteze patrate 2 Articolul | din O.G. nr 2/2001 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nt. 180 din 11 aprilie 2002 (M. Of. nr. 268 din 22 aprile 2002). Art.1 Regimul juriic al contraventiilor 4.5. Situatia premisa. {§5. Analiza elementelor contraventiei 5.1, Blementul legal (prevederea faptei contraventionala) 5.2. Vinovtiafiptuitoruti (elemental moral 33. Latura obiectiv. 5.4, Latura subiectiva 5.5. Con privnd leu timp, mad loess de ‘SAvargire a contraventei {§6. Formele, variantele si modalita 7. Legea contraventional. 7.1. Nogiune. 7.2. leearhia i2voarelorformale ale dreptului contraventional 88. Alte surse ale dreptu 8.1. Jurisprudents 8.2. Cutuma. 49, Feri legitoreontaventionale 9.1, Clasficarealegilor contraventi obiectul acestors 9.2, Clasficarea legitor contraventionale dupa sfera de aplicare 9,3, Casficare legilor contravenionale dup dura 9.4, Clasificarea logilor contraventionale dupa caracterul lor §10. Normele de drept contraventional . 10.1. Notiune. 10.2. Clasificarea normelor contraventionale dupa conginut siimindere, 10.3, Clasficarea normelor contraventionate dupa modul de roglementare 104, Clasficareanottelorcontaventionale dupa alte eritei Tegea tle contraventiei -ontraventional nale in functie de 31 31 322 2 47 47 44 31 si 32 2 32 37 59 39 «0 6 2 2 2 oF 63 64 Dispozitii generale Art.1 §1. Scopul legii contraventionale Reglementarea generalé actual a contraventiilor ceste superioari celei anterioare”, cu toate c& prin acte normative ulterioare au fost aduse unele modificari si completiti O.G. nt. 2/2001”) Scopul legii contraventionale, mentionat in art. 1 reprodus mai sus, este acela de a apira valorile sociale ,care nu sunt ocrotite prin egea penaki”®. Din aceast’ dispozitie legala pare a rezulta faptul c& Iegea contraventionala are earacter subsidiar in raport cu legea penali. in realitate, insi, credem ca legiuitorul a dorit s& sublinieze corelatile cexistente intre cele dowd categorii de legi —legile penale si legile contra- ventionale ~in sensul c& una si aceeasi fapti nu poate fi consideratt atat infractiune, cAt si contraventie. De fapt, prevederea legal ana~ lizata nu poate fi interpretati decdt in sensul cd legea contraventionala para anumite relatii de aparare socialé, care nu pot forma in acelasi ‘timp si obiect al ocrotirii dreptului penal. Daca, totusi, aceeasi fapta ar intruni atat elementele unei norme contraventionale, cit si pe cele ale uunei norme penale, fapta va fi considerati numai infractiune, iar faptu- itorul va fi sanctionat exclusiv penalmente. De exemplu, fapta de alungare din locuinta comund a sofului sau i, a copiilor, precum si a oricarei alte persoane aflate in intrefinere "A se vedea 4. forgovan, Tratat de dreptadministaty, vol. I, Ed. CH, Beck, ‘Bucuresti, 2005, p. 383. Pests comentari ale nofireglementari, se vedea: Al. Tielea, Reglementarea contraventilor, ed. a 1V-a, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2006; 7. Poenaru (), Santi (2), Noulregim al contravenilor, Ordonanta nr.2 din 2001, in rept ne. 12200, p. 3 si urm; D. AposolTofen, Regimul judi actual apical contravenfilr. Aspecte de deept material, in C.J nf. 6/2002, p. 1 siurm; D. Apostol ofan, Regi juridic actual aplicabil eonteaventilo.Aspecte de drept procesua, in CI. ne, 72002, p. 1 si uem. M4. Ursiga, Procedura contaventional, Ed, Universul Jide, Bucuresti, 2008; O. Podaru, R. Chiryd, Ordonanja Guvernalui nr. 2/2001 privind regiml juridical contravenios, omentat si adnotati, Ed, Sfera Juridica, Cluj-Napoca, 2006; £ Nun, 0. Gherein,G. Nea, Contaventia, Ed. Imprimeriei de Vest, Oradea, 2003. » Ase vedea A. Iorgovan, op. cit p. 383 > Conform art. 1 C.pen.: ,Legea penal oeroeste Romania, suveranitatea, witatea independent 51 indivizbilitatea statu, persoana, drepturile si berate cesta, proprietaea,precum si intreaga ordine de drept”. Art. 1 Regimul juridie al contraventior este previzuta atat in Legea nr. 61/1991, cat si in art. 305 C.pen., putdnd fi cazuri in care fapta sa poata fi incadrata in ambele texte legale. Intr-o astfel de ipotezi, faptuitorul nu poate fi sanctionat atit penal, cat si con- ‘raventional, ci numai potrivit legit penale, pentru sivarsirea infractiu- ni de abandon de familie"). jntr-adevar, infractiunea si contraventia sunt printre singurele speci de ilicit care sunt guvernate de reguli comune (legalitatea incriminarii si a sancjiunilor, umanismul etc.). De fapt, dreptul penal imprumutt dreptului contraventional principiile si unele institutii ale sale, lucru explicabil dac& avem in vedere natura comuna a celor dou forme de ilicit (contraventia si infracfiunea). Astfel, dreptul contraventional pre- vede cauze similare care exclud ilicitul specific, cauze aseminatoare privind neaplicarea sancfiumnilor ete. Din perspectiva gradului de peri- col social diferit pe care, teoretic, il prezint& cele dou forme de ilicit— inftacjiunea si contraventia -, deosebirile dintre acestea nu pot fi decat de ordin cantitativ. Fira indoiala, contraventiile sunt fapte antisociale care prezinta un grad de pericol social mai redus decat infractiunile, De aceea, aceste dou’ forme de ilicit au aceeasi structur& genericd, atat din punct de vedere obiectiv, cat si din perspectiva subiectiva. Nu exist, spre exemplu, nicio deosebire substanfiala in ceea ce priveste vinovatia fiptuitorului. Chiar daca se poate spune ca infractiunea si contraven- {ia apira valorile sociale impotriva celor mai periculoase comporta- mente care le aduc atingere, nu se poate afirma totusi c& dreptul con- travenfional ocroteste valorile sociale care nu sunt protejate de legea penala, deoarece una si aceeasi valoare social se poate bucura, dar sub aspecte diferite, de o dubla (sau chiar multipla, de pilda si civila) ocro- tire, penala si contraventionala. in acest context, precizam cA, daci o fapta ilicit nu poate fi simul- tan atat contraventie, cat si infractiune, ea poate fi, in acelasi timp, infractiune sau contraventie si orice alta specie de fapta ilicita. De pild, fapta unui conducator auto profesionist constnd in depisirea limitei de viteze admise, constituie atat-contraventie, cat gi abatere disciplinara, in an. 2 din Legea nr. 61/1991 sunt considerate ca find contaventi si nume- roase alte fpte care, in anumite condi, sunt incriminate i de legea penal (Codul penal sa alte lei ease cuprind ineriminii, 6 port generale Art. Deasemenea, sivarsirea contraventiei de concurenta neloiala prevazuta de art. 4 alin, (1) lit. a) din Legea nr. 11/1991 (oferitea serviciilor de catre salariatul exclusiv al unui comerciant unui concurent ori accep tarea unei asemenea oferte) poate fi considerata si abatere disciplinara sau delict civil. O valoate social poate fi, simultan, obiect al protec- fiei penale, cat si al celei contraventionale, dar sub aspecte diferite. De fapt, dispozitia legala care se refera la scopul legii contraventionale ‘rebuia sa prevada ca legea contraventionali apira relatiile de pro- tectie social care nu sunt ocrotite de legea penala””. in doctrina se afirma c& dreptul contravenfional are caracter subsidiar fata de dreptul penal, deoarece incriminarile de natura contraventionala intervin numai {in masura tn care aceeasi fapta nu este incriminaté de legea penali?”. De altfel, CEDO considera ci cele mai multe contraventii au naturé penal, Lipsa diferentelor de natura calitativa, dintre infractiune si contra ventie, determina anumite consecinte juridice, respectiv: inadmisibi- litatea coexistenfei, in privinta uneia si aceleiasi fapte, a rispunde- tii penale si a rspunderii contravenfionale; inadmisibilitatea stabi- lirii unor sancfiuni contraventionale mai severe decatt cele penale. in legistatia contraventional actuala exist insi sanctiuni pecuniare (avem in vedere, in principal, amenda) mai aspre decat amenda in mate- rie penalé, Apreciem cA legiuitorul romén ar trebui s& dea satisfac- fie necesitaqii de a corela gravitatea sanctiunilor contraventionale cu a celor penale, i contraventionale mai 9 Astfl, nt-o spetd s-a decis c& Tiierea sau insusirea, fra drept, de arbori ‘ornamental ori pomi de iara din pidurile proprietate de stat sau privata ori de pe ‘erenuri cu vegetatie foresters din afara fondului forestier national constitule contra vena silvicd previzutd in art.1 afin. (1) lit. n) din Legea nt 31/2000, iar nu infracti nea silvied previzutd in art. 97 sau art, 98 din Legea nr. 26/1996 (actualmente Lezea sr, 46/2008 ~ n.n.J"(1.C.C.1, sect. pen., dee, nr. 621/2004, legalist0. 21'A se vedea O. Podaru, R. Chirifd, Ordonanta Guvernului nt. 2/2001 pr vind regimul juridie al contraventiilor. Comentata si adnotata, Ed. Sfera Juridica, Cluj-Napoca, 2006, p. 4 3) Tider, * De exempluy in Legea nr 50/1991, art 26 alin. (2) fniuta I, prevede posibili- ‘atea aplicarii unei amenzi de pn la 100,000 lei Art. 1 Regimal juridic al contraventilor blande (sau cel mult egale) comparativ cu cele penale. Un prim pas @ fost facut prin Legea de revizuire a Constitutiei” Pornind de la premisa c& sanctiunea releva gravitatea faptei, se impune reevaluarea intregii legislafii contraventionale pentru a se veri- fica dac& sanctiunile (in unele cazuri) existente in aceast materie nu sunt mai severe decat cele previzute in legislatia penal. De exemplu, in art, 276 din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital se prevede Limitele amenzilor se stabilese dupa cum urmeaza: 2) intre 0,5% si 5% din capitalul social varsat, in functie de gravita- tea faptei sivarsite, pentru persoanele juridice; +) intre 5.000.000 lei si 500,000,000 lei, pentru persoanele fizice, acestea putandu-se actualiza prin ordin al presedintelui C.N.V.M.5 6) intre jumatate si totalitatea valorii tranzactiei realizate eu sivar- sirea faptelor prevazute la art, 245-248 din titlul VIL." ‘Considerim c& aceste dispozitii la fel ca oricare alte dispozitit simi lare, sunt neconstitufionale, deoarece prin continutul lor inealed prine! piul proportionalitatii protectiei valorilor sociale, dedus din preve- derile art. 53 al legii fundamentale”. Principiul proportionalitifii protectiei (contraventionale) valorilor sociale consta in necesitatea reactiei penale contra faptelor periculoase pentru societate si a existentei unei echivalente (proporti) intre gravi- tatea comportamentelor antisociale sanctionate si folosirea legii con- travenfionale pentru reprimarea (sancfionatea) acestora nulla poena (sanctio) sine crimine et necessitate}, Astfel, dac& acceptam ca infracti- nile sunt fapte mai grave decat contraventiile este inadmisibil, consti- Legea nr. 429/203 a fost publicata in M. Of. nr. 758 din 29 octombrie 2003. Prin aceasta lege a fost climinata inchisoarea din sfera dreptului contraventional, 2) Conform art. 53 din Constitute: ,(1) Exereifiul unor drepturi sau al unorlibertai poate fi restrns numai prin lege $i numzai daca se impune, dupa caz, pentru: apara- Fea securtaié nationale, a ordini, a sinatit ori a moralei publice, a dreptilor gia Tibetitilor cetitenitor; desfasurarea instructiet penale; prevenirea consecintelorunci ccalamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de gra. (0) Restringerea poate fi dispusi numai daca este necesaré Int-o societate democratic’. Masura trebuie s fie proporjionald cu situaia care a determinat-, $8 si Ri a aduce atingere existentei dreptului Dispozitii generale Art. 1 tutional vorbind, ca alte fapte (contraventiile), teoretic mai putin grave, sf fie sanctionate la fel sau mai sever decat infractiunile. intr-o alta ordine de idei, asa cum s-a remarcat in doctrind, in juris- prudenta Curfii Buropene a Drepturilor Omului fapta contraventio- nal este considerati, de regula, 0 fapta de natura penaki, indiferent de calificarea existenta in dreptul intern". Aceasta conceptie european ar trebui sl fle avutd in vedere si de eatre legiuitorul roman, fie in sensul adoptarii unui Cod de procedura contraventionali, in care sé fie prelu- ate principiile dreptului procesual penal, fie s& se specifice in cuprinsul OG. nr. 2/2001, cu unele adaptari determinate de specifieul materici, c& si in domeniul dreptului contravenfional se aplicd dispozitiile din Codul de procedura penalé, iar nu cele din Codul de procedura civil, ‘cum este in prezent’), FI, Sireteanu, Drept penal. Partea general, Ed. Rosetti, Bucuresti, 2003, vol. J, p. 44 in cuprinsul hotirrii din 21 februarie 1984, promungatd in eauza Gztirk ¢. Germania, sa statuat cf $i contraventia este o fapt de naturd penal (infractiune), insensul art, 6 din Convent european a drepturilor omului. Conform art. 6 pet. 2 3 din aceasta Conventie: 2. Orice persoans acuzata de o infractiune este prezumats nnevinovati pind ce vinovitia va f legal stabi. 3. Orice acuzat are, in special, dreptul: 4) 8 fie informat, th termenul cel mai scurt, into limba pe care o injelege gi in ‘mod aménuntit, supra naturi si cauzei aewzatie aduse impotriva sax 'b) s dispund de timpul side inlesnirile necesare pregitirit apararii sale; ©) si se apere el insusi sau si fle asistat de un aparator ales de el gi, dacd nu dispane de mijloacele necesare pentru a plati un apSrito, si poataf asistat in mod gratuit de un avocat din ofici, stunci efnd interesele justti’ o cer; 4) si intrebe daca sf solicite audierea martorilor acuzari sisi objind citarea gi udierea martorilor apscirii in aceleasi condi ca si martori acuzari ©) fie asistat in mod gratuit de un interpret, dacd nu infelege sau nu vorbeste limba folosta la audiere”. Facem precizarca cd, in aceasta chestiune, jurisprudenta Cui europene nus este foarte coerenti in ultima perioada de timp. 2) Ase vedea ALA, Hotea, Drept contraventional, Partea general, Ed. Edits, Bucuresti, 2003, p. 12-13. > Ase vedea Fl. Sireteann, op. cit, p. 44, Autorul critic, pe buna dreptate, apli- carea proceduri civile ea dep procesual in materia dreptului contravenfional. Mai potrivita pentra dreptul contcaventional ar i procedura penal, Este posbila si soluria adoptivii unui Cod de procedura contraventionala Art. 1 Regimul juridic al contraventiilor Curtea Buropeani a Drepturilor Omului raporteaz notiunea de amaterie penal” la tei criteri: calficarea intern; natura faptel incri- inate; scopul si severitatea sanetiunii” Criteriul calificdrii interne, precum si celelalte dou’, a fost afir~ ‘mat pentru prima data in hotirarea pronuntati in cauza Engel si alti Olanda din anul 1976. Pottivit acestui criteriu, CEDO va cerceta dac& legea interna include sau nu fapta sanetionata in domeniul dreptuli penal, Daca fapta aparfine dreptului penal, Curtea o va califica la fel. in caz contrar, Curtea poate trece peste primul eriteriu. Celelalie criterii sunt folosite de Curte numai daca dreptul intern ‘penal nu cuprinde in domeniul sau comportamentul examinat. Crite- iul naturit faptei sancfionate presupune o verificare a destinafiei nor- imei care incrimineaz’ fapta in discutie. Dac norma in cauza are 0 sfera de aplicare limitata la anumite categorii de persoane (militari, de pilda) si nu este de gravitate ridicata, fapta incriminaté este consideratit c& aparfine materiei dreptului disciplinar®. in ipoteza in care norma jncriminatoare analizati are destinatari necalificafi, aceasta trebuie con- siderata c& apartine dreptului penal”, Cel de-al treilea criteriu ~ cel al scopului si gravitifii sanetiunii aplieate — presupune un dublu examen. Primul se referd la finaitatea sanetiunii aplicate, ceea ce inseamné c& fapta este consideraté ca apar- fine domeniului dreptului penal, daca sanetiunea are caracter punitiv (aflictiv) sau preventiv. lar in cazul in care sanctiunea aplicata are un caracter prevalent reparator fapta trebuie exclust din materia dreptului penal. Alt examen ce urmeazi a fi efectuat pentru determinarea naturii faptei se refera la gravitatea (severitatea) sanetiunii aplicate faptuito- rului®, De pilda, intt-o cauza recent’, CEDO a decis c& existenfa unei 1 Pepteu analiza acestor criteria se vedea R. Chir, Conventia european a Am facut acesteprecizari nu numai datoritsfaptulu c@ termenul contraventic este folosit, in vorbirea curent, in alt sens, ci gi pentru c& unele legisla utilizeaza ‘expresii eum ar Fi: contraventie penela” sau ,infraejiune penala”, folosite sin doc- ‘rina penal romaneased mai veche, De exemplu, Codul penal portughez Foloseste termenl inffactiune cu injelesul de fap ilicitd. Alte sisteme de drept, cum este cel francez, dat un sens mai larg notiunii de infractiune, intrucat includ in domeniul acesteia si contraventile, Aceasth concepfie a fost reglementata si in Romania sub ineidenja codurilor penale anterioare, care Imparjeau infisctiunie in treicategor crime, delicte si contraventi 4 Dispozitii generale Art.1 nare ete. — contraventia se aseamind cel mai mult cu infractiunea. ‘Aceasti apropiere se datoreaza originii comune a celor dou forme de ilicit. in reglementarea actuala, legiuitorul nu defineste contraven- {ia prin compararea pericolului siu social cu ce! al infractiunii, cum ficea in cuprinsul Legit nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor (B. Of. nr. 148 din 14 noiembrie 1968), ei mumai prin trei elemente, respectiv: latura obiectiva (este o fapta), prevederea fap- tei intr-un act normativ (elementul legal) si sivarsirea acesteia cu vino- vatie (Jatura subiectiva, elementul moral, vinovitia). Pericolul social al faptei nu este un element necesat pentru defi- nitia contraventiei. in plus, pericolul social al faptei ce constituie con- ‘ravengie este cuprins si evaluat in norma de stabilire a faptei contra- vvenfionale, Pe de alt& parte, pericol social prezinté orice fapta contrara normelor juridice, deoarece legiuitorul nu interzice decat faptele peri- culoase pentru valorile sociale, Gradul de pericol social al unei fapte este stabilit in mod arbitrar de legiuitor, pentru c& el nu are niciun eri- teriu stiinffic la indemana. Totusi, cu ocazia inscrierit in lege a faptelor ce constituie contraventii, legiuitorul se orienteaz’ dupa datele furni- zate de statisticile oficiale referitoare la fenomenul contraventional. in ‘opera sa, legiuitorul ar trebui si foloseasca si datele oferite de stiintele care se ocupa de cercetarea cauzelor si a profilaxiei delietelor. Nu in ultimul rand, legiuitorul este obligat s& ia in considerare dreptul com- parat, normele aplicabile la nivelul Uniunii Europene, precum si juris- prudenta CEDO. ‘in doctrina au fost subliniate cateva deosebiri intre contraventie si infractiune, referitoare la: obiectul ocrotirii juridice, urmarea faptei, rezonanfa social a faptei, gradul de pericol social diferit etc.” in opi- nia noastré, in dreptul intern, deosebirea esentiala dintre contraventie Pentru un studiu referitor la delimitarea infactiunilor de contravenii, a se ‘vedea C. Bua, nftactuni gi contraventi.Criteri de deosebite, in Studi si cercet jiriice or. 2/1973, p. 261-271 2) A se veden: C Bula, op. cit, p. 270; Al Tielea, LD. Téreicila, LN. Stan, Rujoiu, M. Corbu, Raspunderea contraventionala, Ed. Atlas Lex, 1996, p. 1-13; ‘MC. Ardelean, Elemente distinetive intre unele contravenfiprivind regulile de eon- viejure social’, ordinea si linigten publicd si infractiunile cu care se aseamani, in RAR. ne. 8/1970, p. 32-38 15 Ww 18 0 20 a Art. 1 Regimul juridic al contraventiilor siinfractiune este data de ealificarea legal, deoarece atat infractiunea, cat si contraventia sunt nominalizate ca atare de normele care le previd sile sanctioneazA. Cu prilejul stabilirii yi sanctionarii contraventiilor sau infractiunilor, legiuitorul determina si genul faptei—contraventie sau infracfiune”. Delimitarea contraventiilor se face la fel si fata de celelalte forme de ilicit. intr-adevar, nicio fapta ilicita nu poate fi cal ficata ca fiind contraventie decat daca este prevazuta de lege si numita contraventie, direct sau indirect, de aceasta lege. in caz contrar, fapta ilicita interzisa va fio alta specie de ilicit, respectiv: delict civil, abatere disciplinara ete. ‘in ceea ce priveste natura penal sau contraventionala a unei fapte, aga cum am precizat in cadrul §1, aceasta va fi stabilita prin raportare la eriteriile Curtii Europene a Drepturilor Omului, in special cel referitor la scopul i severitatea sanefiunii prevazute de lege, ceea ce ‘inseamna c& o fapté considerata contraventie conform dreptului intern poate fi considerati de naturi penala in virtutea normelor dreptutui european’ §3. Trisiturile esentiale generale ale contraventiei. Continutul generic al contraventiei Contravenfia, ca forma de conduit’ ilicits, presupune indeplinirea mai multor elemente, in lipsa cirora aceasta se situeaza in afara sferei creptului contraventional si nu poate constitui temei al raspunderii con- traventionale. Elementele concrete, indispensabile existenfei contra- venfiei, sunt inscrise in notmele contraventionale care reglementeaza faptele ce constituie contravent Componentele contraventiei, privite din punct de vedere abstract, sunt cele prevazute in art. 1 din O.G. nr. 2/2001. Din analiza acestei ® Codul penal Carat al H-lea prevedea, in at. $79, urmatoarele: ,Contraventie «ste fapta pe care o declaracaatare: lege 2.regulamentul 3. ordonanfa autoritii ‘administrative sau politienest. 2) Ase vedea: CL. Papesen, Lege penal mai favorabil, Retroaetivtate, Consti- ‘ufionalitate, Pandectele Romine nr. 6/2003, p20 swim. Al. Tcfee, Reglementarea contravened, a IV-a, Ed, Lumina Lex, Bucuresti, 2006, p. 13. 16 Art. 1 norme rezulti componentele (elementele) generice ale contraventiei, respectiv: = componenta sau latura obiectivas (fapta exteriorizata); = componenta juridica (prevederea faptei intr-un act normativ, ele- ‘mentul legal); ~ componenta sau Jatura moral& (vinovatia faptuitorutui). La aceste componente pozitive s-ar impune adaugarea unei alte tri- sdturi, negative, respectiv inexistenta unei imprejuriiri (cauze) jus- tificative. ins, de lege lata, legea contraventionalii trateazi in globo cauzele care exclud contraventia, sub denumirea de ,cauize care inlituri caracterul contraventional al faptei”. Desi contraventia se prezint& ca o unitate, ea are in continut anumite elemente extrinseci sau intrinseci. Intr-adevar, fiind o fapt umanii, con- traventia este atribuita unei persoane ~ subiect activ ~ si este orientata impotriva unei valori sociale — obieet -, care apartine altei persoane ~ subiect pasiv. Pe de alti parte, contraventia este 0 descarcare de ener- zie pe planul relatiilor sociale, este © manifestare externa a individu- ui uman ~ aspectul obiectiv — exteriorizare fata de care fiptuitorul a avut o anumiti reprezentare ~ elementul subiectiv (elementul moral sau vinovitia). Apoi, manifestarea exterioara de vointé a fptuitorului se grefeazi, uneori, pe o situalie preexistenta — situafie premisii ~ se desfagoara in spatiu si timp si presupune, de multe oti, folositea unor mijloace sau instrumente” ') Jurisprudenta nu este preocupaté in mod deosebit de componentele contra- vente Sunt g instante care se refed a elementelecontavente, chiar dac8 intotdeauna le surprind in mod rigutosIni-o spel, instana a retnuturmoaree {Conttaventa, casi intaciunea, se caraterizeaz prin 4 elemente constitutive Sheetal, subject atrasubictva(vinovai i latraobicctiva Fpl), subiectl tonitavente! Find persoana cre a coms fapta contravention, Aceste 4 element, parti componente ale contravene, tebe indeplinite curulati iar psa oredruia Sine ele conduce la inexistena contravene’ implicit la imposbilitate tagei Ja rispandere a ipatorl ‘Avind in vedere cl petenul contravenient nu svat Fpl rein in sar cin hi, rez edn ae calitotea de subect al cotravenii, iat Tn conchzie, procesul-verhal de onstataregsantionae contaventional est nelegl si netemei- ri” (Jud, Caaf, ec. i, Set. 12172003, epublica, ” n 2B 25 Art.1 Regimul juridic al contraventiilor Nu pot intra in domeniul conduitei umane evenimentele naturale (cutremurul, inundatiile, moartea etc.) sau reactiile animalelor (a unui céine, a unei pisici etc.). Dincolo de controlul uman nu poate exista contraventie, Pentru a imbraca haina contraventiei, comportamentul ‘uman trebuie sd fie exteriorizat, cea ce inseamn’ c& este necesar s& depaseasca limitele gindului, deoarece simplul cuget contraventional ru este si nu poate fi considerat periculos pentru valorile sociale (nuda cogitatio poenam nemo patitur), Pe de alté parte, este necesar ca activi- tatea umand exteriorizata s& provind de la 0 persoandi cu discemnaimént, care beneficiaz de libertatea de voinfa si actiune. in fine, fapta savar sitd cu vinovatie este necesar sf fie previtzuta gi sanetionatd de un act normativ dintre cele enumerate de art. 1 din O.G. nr. 2/2001. Examinind faptete ce constituie contraventi, ca de altfel orice fapte ilicite, constatim ca acestea au dou laturi sau aspecte: conduita psihicd siconduita obiectiva. Asadar, continutul contraventiei are dou aspecte: Iatura obiectiva (fizic& sau materiala) si elementul moral (elemen- tul subiectiv sau vinovatia)". La acestea se adauga elementul juridic (legal) — prevederea faptel in legea contravengionali. Ceilaltitermeni — subiectii, obiectul, locul,timpul, situatia premisi, modul si mijloacele de sivarsire a contraventiei ~ sunt factorii con- traventiei. in cazul anumitor contraventii legea impune unele cerinte referitoare Ia termenii preexistenti, conditii de care depinde exi contraventiei $4, Factorii contraventiei 4.1, Obiectul contravent a) Notiune. Obiectul contraventiel este valoarea sociala gi rela- tile sociale generate de aceasta, vatémate prin actiumea sau inactiu- ‘nea interzis de norma contraventional’, Dreptul contraventional octo- teste, fra indoiala, relafiile sociale importante care nu sunt protejate de legea penal. Obiectul contraventiei este o entitate preexistenta savar- siti acesteia, deoarece are fiinta anterioara actului de conduita, ceea ce ® Aceasti specie de contnut este denumiti continut consttutv sau proprizis. 18 Dispozifii generale Art. inseamna cd obiectul trebuie si existe. De exemplu, lipsa obiectului de Ja locul unde credea faptuitorul c& se aflé are ca efect ramanerea fap- tei in stadiu de tentativa, Dreptul contraventional nu sanetioneazii, de reguld, tentativa. Cunoasterea exacti a obiectului contraventiei este important& din perspectiva incadrari juridice a faptei ce constituie con- traventie, in special in cazul unor norme contraventionale asemana- toare, Obiectul material al contraventiei nu se confunda cu instrumen- tele sau mijloacele materiale cu ajutorul c&rora a fost comisa contraven- {ia si nici cu Tucrurile produse prin contraventie. Valorile sociale ce for meaza obiectul contraventiei pot fi vatimate in cele mai diverse forme. Astfel, in cazul valorilor sociale neexprimate fizic, vatamarea consta intr-o stare de tulburare a relatiilor sociale privind aceste valor iar in cazul valorilor sociale ce au aspect material, vatémarea poate consta fie intr-o lezare fizica, fie numai intr-o stare de periclitare a acestora. b) Obiect juridic si obiect material. Obiectul juridie al contra- ventiel este reprezentat de valoarea sociala ocrotita si relatiile sociale generate de aceasta, Obiectul material al contraventiei este entitatea fizica impotriva careia este orientat elementul material al contraven- {iei. De exemplu, in cazul contravengiei de construire fara autorizatic, obiectul material il constituie edificiul realizat de catre contravenient. Mengionam ca numai obiectul juridic este o condifie preexistenta esen- fiala (generala) a contraventiei, in timp ce obiectul material este o con- Citie specifica anumitor contraventii. Au obiect material numai contra- ventiile ce vizeaz valori sociale exprimate fizic sau care au si un aspect fizic. Nu au obiect material, de pilda, unele dintre contraventile referi- toare la circulatia pe drumurile publice. in unele cazuri, se poate spune cA obiectul material rezida in bunul sau persoana impotriva careia este orientat elementul material al contraventiei. Majoritatea contraventi- lor mu au obiect material. in cazul contraventiilor ce au obiect mate- rial, acesta trebuie cercetat pentru a se constata urmarile pe care actiu- nnea sau inactiunea le-a produs. Pe de alta parte, in cazul contraventiilor cu obiect material trebuie si se verifice existenfa gi starea acestuia la ‘momentul sivarsirii faptei, deoarece, daca obiectul nu exista fizic la acel moment, fapta se situeaza in afara dreptului contraventional, iar daca acesta suferise deja o vatmare fizica fapta va fi apreciata prin lua- rea in considerare a acestei vatmar 9 2 28 2» 30 Art.1 Regimul juridical contraventiilor ©) Obiect juridic unic si obiect juridie complex. Majoritatea con traventiilor au un singur obiect juridic, exceptie ficénd contraven ile complexe care pot avea doua sau mai multe obiecte juridice speci fice, Obiectul juridic complex este specia de obiect al contraventiei ce cuprinde doud sau mai multe obiecte juridice specifice reunite. Dintre aceste obiecte unul este prineipal, jar celalalt sau celelalte sunt secun- dare (adiacente). De exemplu, obiectul principal al contraventiei pre- vazute de art, 50 alin, (1) lit. 2) din O.G. nr. 21/1992 republicata pri- vind protectia consumetorilor (M. Of. nr. 208 din 28 martie 2007) este constituit din relatiile sociale referitoare la protectia consumatorului, iar obiectul secundar este reprezentat de relatiile sociale privind sand- tatea si integritatea corporal a consumatorului vatimat prin comite- rea contraventiei, Calificarea unui obiect juridic ca find principal sau secundar se face finand seama de obiectul juridic generic al contra- ventiei respective. Precizaim ca in cazul contraventiilor complexe nu intotdeauna obiectul juridic principal este dat de valoarea social mai importanta, Dar, de fiecare data, obiectul contraventiei rezulta direct sau indirect din normele care prevad fapta ca flind contraventie, in cazul anumitor contravenjii, legiuitorul prevede necesitatea rea- lizatit unor conditii referitoare le obiectul contraventiei. Spre exem- plu, una dintre conditiile contraventiei de impiedicare sau obligare, prin amenintari ori prin violente, a unui salariat sau a unui grup de salariafi si participe la greva ori s% munceasca in timpul grevei, are ca obiect ‘material persoana asupra cireia s-a exercitat activitatea de impiedicare de a participa la greva. Daca norma care prevede contraventia impune conditii privitoare la obiectul contraventiei, acestea trebuie indeplinite, deoarece, in caz, contrat, fapta nu este contraventie sau va realiza con- finutul altei contraventi 4.2. Subiectii contraventiei a) Notiunea de subiect ai contraventiei. Contraventia, find 0 acti- vitate ilicita, este atribuitd unei persoane care a incilcat obligatia de conformare. Cu exceptia minorilor sub 14 ani si a iresponsabililor per- ‘manenti, oti membri societati sunt susceptibili de a savarsi contraven- ‘i, Pot avea calitatea de subiect activ al contraventiei nu numai persoa~ 20 Dispozitii generale Art. 1 nele fizice, ci si persoanele juridice. Pe de alta parte, toate subiectele de drept sunt titulare de valori sociale care pot fi vatimate prin contra- ‘venti. Asadar, fi acti, fie pasiv, subiectele de drept pot fi angrenate in savarsirea unei contraventii Subiecfii contraventiei sunt contravenientul (subiectul activ) si persoana vatimata (titularul valorii sociale ocrotite, subiectul pasiv sau victima). Nofiunea de subiect al contraventiei nu trebuie confun- dati cu cea de subiect de drept contraventional, deoarece aceasta din urma constituie genul proxim al speciei subiect al contraventiei. Diferenta specificd o reprezinta subiectele raporturilor contraventionale de conformare. O problema discutati in practica judiciara este aceea determinata de situaia in care este sanctionat proprietarul unui autove- hicul aflat in legitura cu savarsirea faptei, Suntem de acord cu opinia ca prezumtia de la care pornese organele constatatoare este relativa, iar nu absoluta, deoarece nu pot exista prezumtii absolute de raspundere Juridica, cel putin in materia dreptului contraventional si penal”. Dac s-ar admite teza opusa, ar putea fi sanctionat contraventional inclusiv proprietarul unui autoturism furat, desi cel care a comis contraventia este hoful, ceea ce ni se pare ca este inadmisibil in materie contraventio- nala. Din punctul de vedere al sarcinii probei, proprietarul sanctionat, daca nu este el cel care a savarsit contraventia este necesar, $i totodatd suficient, sé probeze c& nu el a comis-o. b) Subiectut activ (contravenientul) persoana fizied. Fste subiect activ al contraventiei (sau contravenient) persoana fizicd ce sivarseste © fapta prevazuta de legea contraventionald, prin acte de executare, de determinare sau de complicitate, Deci, contravenientul este persoana fizicd ce participa la savarsirea unei contraventii in calitate de autor, instigator sau complice, daca aceasta fapt este consumati, Subiectul activ al contraventiei nu se confunda cu faptuitorul, deoa- rece calitatea de Paptuitor (contravenfional) este data de imprejurarea comiterii unei fapte prevazute si sanctionate de legea contraventionala, care poate sau nu sf fie contraventie. Faptuitorul devine contravenient numai daca fapta pe care a comis-o realizeaz toate conditiile obiec- tive si subiective de existent a contraventiei. Corelatia intre notiunea ° Pentru detalii, ase vedes O. Podaru R. Chiritd, op. cit. p. 25-27, 21 uw 32 4 Art.1 Regimul juridic al contraventilor de faptuitor si cea de contravenient este una gen-specie. De asemenea, subjectul activ al contraventiei, aga cum am vazut mai sus, nu trebuie cconfundat cu subiectul de drept contraventional, nofiune mai larg’, care ‘cuprinde toate persoanele implicate in raporturi juridice contravenio~ nale, respectiv subiectele active si pasive ale raporturilor juridice con- ‘raventionale de conformare si conflict. 6!) Conditile generale ale subiectului activ persoant fizica Capacitatea juridica a contravenientului, Pentru ca 0 fapta previ- zuté de legea contraventionala sa fie contraventie este necesar ca faptu- itorul s& fi implinit varsta de 14 ani si si aiba discermAmént, Nu are capacitate juridica contravenientul care a decedat dupa savarsirea con- traventiei. in acest caz, actul constatator este lovit de nulitate virtual, deoarece moartea contravenientului nu este menfionata expres printre cauzele de nulitate”, fn nicio situatie nu poate fi acceptati teza ca obli- gatia de plata a amenzii aplicate anterior decesului contravenientului s-ar transmite la mostenitori, deoarece raspunderea contraventionala are earacter personal’). Responsabilitatea contravenientului. O alta conditie a subiectului activ al contraventiei este cea referitoare la existenta responsabilitatit acestuia. Responsabilitatea este starea psihofizicd a unci persoane de @ avea capacitatea reprezentirii conduitei sale si a urmatilor acesteia, orienténdu-si in mod voit energia sa fizica in raport eu aceasta conduit. Din perspectiva dreptului, responsabititatea exist sau nu, dar din punct de vedere medical ea poate avea mai multe grade de intensitate. Omu! perfect normal fiind o exceptie, evasitotalitatea oamenilor au unele defi- cienfe psihofizice. Eventualele alterai ale facultatilor mintale ale con- ‘travenientului care nu abolesc discernaméntul vor fi apreciate cu ocazia individualizérii sanctiunilor aplicabile, dar ele nu produc niciun efect referitor la existenta responsabilitatii sale. Sunt anumite legislatii care consider diminuarea responsabilitatii o cauza de atenuare a raspunde- 2 Ase vedea gi 0. Podaru, R. Chir op. cit, p.23 2) Ase vedea C. Rad, Un ca de nulitate virtuald a proceseor verbale de con- statare a conteaventilor, in Dreptul ne. 1/2000, . 128. "Pent opinia cin anumite condi obligata de plat a amenzi se transmite cate suecesori ase vedea C. Rad, op. cit, 128-130. in sens contra, ase vedea 0. Podarn,R. Chivtd op ct, p23 2 Dispoziii generale Art.1 ri”. Responsabilitatea — conditie a subiectului activ al contraventiei = mu se confunda cu responsabilitatea juridica sau raspunderea juri- ica, deoarece prima este 0 categorie psihologica ce vizeazi capacita- tea psihofizica a omului de a realiza semnificajia aetiunilor sau inacti- unilor sale si a consecinfelor acestora, asupra cArora el are controtul. in aceasti acceptiune, responsabilitatea este opusi iresponsabilititii, caracterizare ce reiese din interpretarea art, 48 C.pen. Libertatea de vointa si de actiune. Responsabilitatea si capacita- tea faptuitorului petsoand fizica sunt conditii necesare pentru dobén- direa calitajii de contravenient, dar ele nu sunt si suficiente. Pe Kinga corinfa responsabilitatii si a conditiei capacitatii juridice, mai trebuie indeplinita una, si anume libertatea de vointii si actiune. Ca si cele- lalte conditi, nici cea privind existenta libertatii de voings si actiune mu este prevazutd expres de lege, dar ea se desprinde din art. 11 din 0.G. nr, 2/2001, care face referire la art. 46 C.pen., care reglementeaza con- strngerea fizic’ si moral drept cauze de inexistenta a vinovatiei. Conditile speciale ale subiectului activ. Legiuitorul, uneori, din rafiuni de politica juridica sau datorita particularitatilor unor categorti de subiecti activi ai contraventiei, impune si indeplinirea unor condi- tii speciale referitoare la subiectul activ al acestela. Subiectul activ al ‘unei asemenea contraventii este numit in doctrind subiect ealificat. De pilda, in practica judiciara a fost anulat un proces-verbal de sanctionare a unei persoane fizice care nu indeplinea conditiile previzute de lege”. Calitatea subiectului activ este fie 0 cerinta esenfiala, fie un element circumstantial de calificare, in practica judiciara, daca se constata faptul c& a fost sanctionati o alta persoand decat cea care potrivit legii putea avea calitatea de con- travenient, actul constatator este anulat. Astfel, into speta instanta a anulat procesul-verbal de contraventie incheiat pe numele administrato- rului societatii comerciale, considerand ca obligatia de a elibera bon fis- © De pila, Codul german prevede in §21 cesponsabiitata dinvinuat. 2) in spa, a fost sanetionata pentru nerespectarea obligtiei de a pista gi pre ent documentele contabile © persoani fzic care nu avea, potvitfigei postal si contactului de muncé, o asemenea avibujie (Trib. Bucuresti, sect. a VIl-, dec 1m, 2850/2005, in D. Severin, Raspunderea contraventonalt, Practcg judicial, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2007, p. 19). 23 35 36 7 Art. 1 Regimul juridic al contraventilor cal revine operatorului aparatului de marcat electronic fiscal, iar nu altel persoane fizice sau juridice [art. 10 lit. d) din 0.U.G. nt. 28/1999)”. in virtutea regulii personalitifii rispunderit contraventionale, de ase- ‘menea, instanfele considera c& nu poate fi sanctionat un club de fotbal pentru faptele comise de suporteri” i), in practica judiciard s-a ridicat problema daca, in raport cu dispo- zitiile art. 191 alin, (2) [devenit art. 221 alin, (2)] C.proccfise., neco- metcianfii pot fi subiecti activi ai contraventiei prevazute la art. 190 alin, (1) lit. c) din acelasi cod Solutille oferite de instante au fost diferite. Astfel, unele instante au considerat c4, in raport cu dispozitiile legale mai sus mentionate toate persoanele fizice (necomercianti sau comercianfi plititori de accize) intrucat, prin sAvarsirea fapteiilicite de a detine in afara antrepozitul fiscal sau de a comercializa produse accizabile supuse marcarii, potrivit titlului VIT din Codul fiscal, ird a fi marcate sau mareate necorespun- ‘itor ori cu marcaje false, dobandesc calitatea de subiect activ al rapor- ‘tului juridic fiscal. in argumentarea acestui punct de vedere s-a apreciat ci, in conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) C.procsfise., subiecte ale raportului juridic fiscal sunt statul, unitatile administrativ-terito ale, contribuabilul, precum si alte persoane care dobandese drepturi obligatii in cadrul acestui raport, iar potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, ccontribuabilul este orice persoana fizica ori juridic& sau orice entitate fara personalitate juridica ce datoreaz4 impozite, taxe, contributi si alte sume bugetului general consolidat, in condifile leg. in schimb, alte instante s-au pronuntat in sensul ca per- soana fizicd necomerciant nu poate fi autor al contraventici preva- zute Ia art. 190 alin. (1) lit. ¢) C.proc.fise., deoarece nu are calita- tea de subiect activ al raportului juridic fiscal, conform prevederilor art. 191 alin. (2) din acelasi cod. S-a invederat c& subiecte ale con- travenfiei de definere in afara antrepozitului fiscal ori de comercia- lizare a produselor aceizabile supuse marc&rii, fra a fi mareate sau A se vedea Trib, Bucuresti set op. cit, p. 23-25. 2)/Ase vedea Trib. Bucuresti, sect. a Vill-a, dec. nr. 2565/2005, (0p. cit, p. 26-27. 8 VIIa, dec, nr. 1777/2008, in D. Severin D, Severin, 24 Dispozitii generale Art. 1 ‘marcate necorespunzator ori cu marcaje false, pot fi numai persoanele fizice sau jutidice care au calitatea de antrepozitari, persoanele care nu sunt comercianti putand fi sancfionate in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activi- tifi comerciale ilicite, republicatd, cu modificatile si completarile ulte- rioare. Fiind sesizata cu recurs in interesul legii, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in Sectii Unite, a adoptat, pe buna dreptate, cea de-a doua soltt- ie, considerdind c& din coroborarea dispozitiilor legale incidente rezulta ca ,fapta de a define in afara antrepozitului fiscal ori de a comerc liza produse accizabile supuse marcatii, fra a fi marcate sau marcate necorespunzator ori cu marcaje false, constituie contraventie numai dct este sivarstl de antrepozitarul autorizat, iar mu de orice ath per- soand Prin urmare, instanta suprema a decis cA: ,Dispozitiile art. 190 alin. (1) lit. ©) [devenit art, 220 alin. (1) lit. e)] C.proc.ise., republicat, raportate [a prevederile art. 191 alin, (2) [devenit art, 221 alin. (2)] din acelasi cod, se interpreteaza in sensul e& persoana ‘care nu are calitatea de antrepozitar sau comerciant nu este subiect activ al contraventiei de detinere in afara antrepozitului fiscal ori de comer- cializare a produselor accizabile supuse marcdrii, iri a fi marcate sau "Bste vorba despre art, 220 alin. (1) lit.) si art 221 alin. (2) C.proc-fise.sides- pre art. 163 lit, c) sie) Cis. Potrivit dispoztilor art, 220 alin. (1) it.) C.proc.fise »Constituie contraventie definerea in afera antrepozitului fiscal sau comercializarea pe tetitoriul Romaniei a produselor accizabile supuse marcatii,potrvittitului VIL din Codul fiscal, fra fi marcate sau marcate necorespunzitor ori cu mateaje false” In conformitate cu prevederile art, 221 alin. (2)din acelagi cod: ,Sanctiunile contra- venfionale prevlzate a art. 219 si art. 220 se aplica persoanelor fizice sau persoanelor Juridice care au calitatea de subiect juridic fiscal”. ‘Conform art. at. 163 lit) C.fise., antrepozitul este locul ,aflat sub controlul, scale competente, unde produsele accizable sunt produse,transformate, definute, primite sau expediate in regim suspensiv de cate antrepozitarul autoriza, {in exercitiul activi in anumite condlii prevazue de ttl VII i de norme”. lar ‘conform at. 163 lite) Cfis., antrepozitarul autorizat este ,persoana fizie sau juri- ) imeeca ce privesterspundere penal a persoans ides, legit statelor si doctrina sunt imp in dou’ pat: 0 parte cae reglementeaza,respectv ss fine rispunderea penal a persoane juridie, so alti pare care ma reglementa fespeotv contest sigpanderea penal persoane juridice. In prezent, enstatim & titudine din ee ince mai favorbil efrtore la reglementarea insite spun- doit penale a petsoanejuridice, aceasta find recent inodush si Indep penal romén prin Lege me. 2781/2006 5) A se vedea J. Poenaru, Problemele legislatiei in domeniul contraventiilor, Ed. Lumina Lex, Bucuresti 198, p. 55-56 26 Dispozitii generale Art. sonalitate juridic& nu raspund contraventional””. De exemplu, consi liul local®, formele de organizare a unor profesii liberale care nu au personalitate juridica etc. 2) Prevederea in lege a raspunderii contraventionale a persoanei Juridice. Conform art. 3 alin, (2) din O.G. nr. 2/2001, persoana ju ‘dicd rspunde contraventional in cazurile siin condifiile previzute de actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaz’ contra venfii, De pilda, potrivit art. 50 alin, (2) din O.G. nr, 21/1992 privind protectia consumatorilor, sanctiunile contraventionale prevazute de alin, (1) al aceluiasi articol se pot aplica si persoanelor juridice”. in practica judiciara, in aplicarea art. 26 alin. (1) lit. i) si a art. 26 alin. (5) din Legea nt. 50/1991, s-a decis cd este nelegala sanctiona- rea institufiei in care lucreaz functionarul ,responsabil de verificarea documentatiilor care stau la baza emiterii certificatului de urbanism gi a autorizatiilor de construire sau de desfiintare (...)”. intr-o asemenea situafie trebuia sanctionat functionarul in cauzi, iar nu institutia”. °F mod surprinzitr, in practcajudicia’ a fost sanetionats 0 asocitie Pi personalitate juries (Trib, Timis, dec! ev. nx. $66/2004 eta de C. Dumitrescu 1. Usd in Practica judiciara adnotat, 2004-2005, Ed. Universul Jute, Bucuresti, 2008, p. 135). Pentu iti acestei hot a se veden O. Podaru, R. Chit, op. cit, p22, ” Ase vedea 0. Podaru, R Chrifd op cit p22. © Conform ant. 50 din 0.G. ne. 21/1992: (1) Consttuie conraveni, doc nu ‘au fost sivarsite in astfel de condi inet, potrivit let penale, si fe considerate infraciun, 5 se sanefioneaz dupa cum uimeazt 8) inedleareadispoitilor art 4, aft. 7 Tita) a 2-a, a 3. gia Sa iio Ti ©) prima si a2-a liniu, ar. 15 alin. (1), cu amend contraventionala de la 3.000 fi 130,000 fi, 1) fnedearea dspoztilr at. 7 it) aa niu tb) a3 sia da ini amend contraventionald de a 2.500 lei la 25.000 les ¢)incaleaea dspozfilor art. 5, ar. 7 it) prima, @ 2a sa S-a ini, Hic) a 3-a gia 4a linia at. 9, ar. 10 it a) start. 11, eu amends contravenfonala de 122.000 a 4.000 Fes 4) incalearea dispozitilor art. 13 alin. (1), art. 14 alin. (1), at. 17-25 gi an. 26 alin (1) si), cu amends contraventional de la 1.000 ei la 3.000 ke (2) Sanctiunie se pot aplica gi persoanelor juridice” (s2.) 4A se vedea Trib. Bucuresti sect. a VIl-2, dec. nt. 2761/2005, tn D. Severin op cit, p. 21. Conform art. 26 alin. (5) din Leges nr 50/1991; ,Sanctinea meni pentru Fapele prevdzute la alin (1) lit h) $8) 3e aplicfnctonariior public res- 7 ; i 2 8 45 Art. 1 Regimul juridic al contraventiilor Pacem precizarea c& rispunderea contraventionalé a persoanei juri- dice nu este exclus& de 0 eventual rispundere a persoanei fizice, dar nici nu o exclude pe aceasta, astfel c& cele doua pot coexista cu privire Ia una si aceeasi fapta. ‘d) Subiectul pasiv al contraventiei (vietima) a) Notiunea subiectului pasiv al contraventiei (victima). Subiectul pasiv al contraventiei este persoana fizica sau juridicd titulard a valorit sociale vatmate prin contraventie. Altfel spus, subiectul pasiv al con- travenfiei este vietima acesteia sau persoana vatimatd. Spre deosebire de contravenient, subiectul pasiv nu trebuie s& indeplineasc’ nicio con- ditie generalé, decat aceea de a i se fi cauzat o vatamare material sau ‘morald prin contraventie. Nu trebuie insd s& se confunde, chiar dacd de ‘cele mai multe ori este aga, persoana vatimata prin contraventie eu per~ soana prejudiciatl prin aceasta. Persoana prejudiciati este cea care a suferit un prejudiciu material sau moral prin contraventie. Aceasta per soand este subiect de drept civil, adica titulara actiunii civile ce rezulta din svargirea contraventiei. Spre exemplu, in cazul contraventiilor pre~ ‘vazute de art. 96 din 0.U.G nr. 195/2005 privind protectia mediului, subiectul pasiv al contraventiei este statul, iar subjectul de drept civil este persoana fizici sau juridica prejudiciata prin activitatea contraven- tionala. in cazul contraventiilor complexe, pot fi identificate mai multe lezate prin activitatea contraventionala. De pilda, in cazul jontraventiei prevazute de art, 50 alin. (1) lit. a) din Legea ‘nt. 21/1992, alituri de stat este vatématd gi persoana care a consumat un produ. in cazul contraventiilor la care nu identificim un subiect de drept lezat, altul decat statul, acesta din urm& are calitatea de subiect pasiv al contraventiei (de exemplu, in cazul unor fapte contraventionale con- stand in nesocotirea regulilor de circulatie) &) Conditile speciale ale subiectului pasiv. Asa cum am precizat anterior, subiectul pasiv al contraventiei nu trebuie si indeplineasca conditii generale, dar unele norme de stabilire si sanefionare a contra- lor impun, pentru exisienta contraventiei sau a unei variante cali- ‘ponsabili de verificatea documentafilor care stau la baza emiteri certifieatelor de ‘urbanism sia autorizatilor de construire sau de desfinfare, precum si semnatarilor, potrivit atributilor stabilite conform legii. (s.n.) 28 Art. 1 ficate a acesteia, ca subiectul pasiv si aibai anumite calitati, insusiti, De exemplu, pentru existenfa contravenfiei prevazute de art. 276 alin. (1) lit. c) C.muneii, subiectul pasiv trebuie sé aibs calitatea de salariat”. 4.3. Locul sivarsirii contraventiei Locul sAvarsirii contraventiei reprezint& acea zona din spatiu unde se desfaisoara activitatea contraventionald. Contraventia, act de con- duit umand, se desfigoara intotdeauna intr-un anumit spatiu. Locul comiterii contraventiei, de regula, nu prezinta importanta, aceasta fiind sanctionatd indiferent de teritoriul in care a fost realizata. Uneoti, inst, legiuitorul prevede in norma de stabilire a contraventiei condifii refe- ritoare la locul comiterii acesteia. De pilda, majoritatea contraventiilor din domeniul rutier se comit pe drumurile publice. Condifiile privind locul sivarsirii contravenfiei pot avea rolul unei cerinfe esentiale, al tunui element circumstenfial sau al unei circumstante. Este posibil ca fapta ce constituie contraventic s& mu se plaseze intr-un singur loc, ci in mai multe locuri, situatie ce ridie problema de a stabili care este locul sivarsirii contraventiei. De pilda, actiunea este realizata pe teritoriul unui stat, iar rezultatul se produce pe terito- riul altuia sau executarea contraventiei are loc pe teritoriile mai multor state. Sau poate fi vorba de o contraventie continua (al carei element material are 0 derulare temporali care se intinde pe durata mai mul- tor zile) care se desfagoard pe teritoriul mai multor state sau unitati administrativ-teritoriale. Asadar, uneori, locul savarsirii contraventie’ are important. in cazul contraventiilor savargite pe teritoriile mai mul- tor state sau ale mai multor unitagi administrativ-teritoriale se va aplica regula ubicuitii, Contraventia se considera savargit pe teritoriul piri si atunci cand pe acest teritoriu ori pe o navi sau aeronava romana s-a cfectuat numai un aet de executare ori s-a produs rezultatul contraven- {iei, Aplicind aceeasi solutie, credem c& in cazul contraventiilor ce se deruleaza in mai multe locuri pe teritoriul fri, acestea sunt considerate © Conform art, 276 C. muneii, .(1) Constituie contraventie gi se sanctioneaza astfel urmatoarele fapte:(..) ¢) impiedicarea sau obligarea, prin ameninti ori prin violene, aun salariat sew unui grup de salariat si participe la greva or simun- ‘ceased intimpul grevei, cu amenda de la 1.500 leila 3.000 leis (.)”.($.m.) 29 "7 48 49 Art.1 Regimul juridical contraventilor stivarsite in oricare dintre spatiile in care s-a comis un act de executare ori s-a produs rezultatul. Tot in funefie de locul sivarsii contraventiei se determina si competenta procesuaki a organelor abilitate care, de regula, aparfine celor de [a locul comiterii contraventiei"”. Trebuie considerat ca flind incluse in teritoriul Roméniei, cu: toate c& legea nu prevede aceasta, si platformele de foraj maritim romanest 4.4, Timpul sivarsirii contraventie: ‘Timpul sivarsirii contraventiei reprezinta intervalul temporal care s-a desfiisurat activitatea contraventionala, Timpul comiterii unei contravenfii este data cand s-a epuizat actiunea sau inactiunea, Dact fapia ce constituie contraventie s-a derulat intr-un interval temporal mai mare de o zi, ea va i considerata sAvarsita in ziua cand a buat sfr- sit actul de conduitd. in raport de aceast& dat& se vor aplica, de regula, toate normele dreptului contraventional. De asemenea, unele cauze de inexistenfa a contraventiei sunt apreciate in functie de momenttil comi- terii faptei (ziua cénd s-a finalizat actul de conduita). De pilda, starea de iresponsabilitate sau befia trebuie sa existe in momentul sdvarsirii faptei. La fel, termenul pentru constatarea contraventiei curge de la data savarsirii acesteia. Condifiile referitoare la timpul comiterii contraven- fiei pot fi cerinfe esentiale, elemente circumstantiale sau cireumstante generale. in lipsa acestor conditii este exclusd existenta contraventiei, a variantei agravate, calificate sau a cireumstantei, dup’ caz). Timpul este o cerinté esentiala, spre exemplu, in ceea ce priveste contraventia prevazuti de art, 108 lit. c) pet. 4 din O.U.G. nt. 195/2002 privind cir cculatia pe drumurile publice — circulafia in timpal noptii rd Jumini ete. (M. OF nr, 670 din 3 august 2006). Conform art. 32 alin, (2) din O.G. ne. 2/2001: ,Pkingerea impreunii cu dosa- rl cauzei se trimit de indaté jdecdtoriel in a earl eixewnseriptie a fost savarsita ccontraventia". (3.3) 2) Pentru materia dreptului penal, ase vedea: C. Mitrache, Drept penal romin, EU. Sansa, Bucuresti, p. 89; / Dobrinoiv, Gh, Nistoreanu, AL Borol, 1. Pascu, 1 Molnar, ¥. Lazer; Drept penal, partea general, Ed. Europa Nova, Bucuresti, 1997, p. 152-153; 1. Dima, Drept penal, Partea general, Fd. Lumina Lex, Bucutest, 2001, p. 169-173, 30 Dispozitii generale Art. 1 4.8. Situatia premisi Situatia premisi sau preexistenta este realitatea pe care trebuie s& se grefeze sivarsirea unot contraventii, in lipsa e&teia acestea nu pot subzista, Pentru realizarea confinutului anumitor contraventi, legiui- ‘orul impune preexistenta unor date ale realitatii, Aceste date se referd Ja anumite stivi, situaii, relatii sau calitati a eator lips exclude exis- tenfa contraventiei. in cazul contraventiilor ce presupun o situafie pre~ existentd, analiza confinutului contravenfiei trebuie s& inceapi cu veri- wremisé, pentru c& in lipsa sa orice demers i rare este lipsit de interes, De pid, in cazul contraventiei prevazzute in art. 108 lit. b) pet. 6 din 0.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe dru- murile publice ~ patrunderea in intersectie cénd interiorul acesteia este blocat ~ este necesara premisa existentei unei intetsectii avand interio- rul blocat. Situafia premisa, desi are caracter accidental, cdnd legea prevede obligativitatea sa, este 0 conditie esenfial, ceea ce inseamna ca rolul su poate fi uneori determinant in analiza conditilor de existenta a con- traver §.5. Analiza clementelor contraventiei 5.1, Elementul legal (prevederea faptei in Iegea contraven- tional) Examinarea existenfei sau inexistentei unei contraventii trebuie si inceap§, in toate cazuile, cu verificarea normei care descrie contraven- {ia si, bineinfeles, a celorlalte norme contraventionale. Daci organul competent ajunge la concluzia c& fapta savarsita de o persoand nu este prevzuti de legea contravenfionali, orice demers in continuare devine inutil. in schimb, in situatia in care se constatA cd fapta este prevazuté de legea contraventionala, se trece la examinarea celorlalte elemente: vinovatia $i componenta (latura) obiecti 31 st Art.1 Regimul juridic al contraventilor Daca fapta pentru care subiectul activ a fost sancfionat nu este pre- ‘vazuti de legea contraventionala, dar este incriminata penal, procesul- verbal de constatare si sanctionare este lovit de nulitate”, 5.2. Vinoviifia faptuitorului (elemental moral) 1) Preliminarii, Aspectul subiectiv al conduitei contraventionale este desemnat prin termenul vinovatie (element moral sau element subiectiv), Aga cum se precizeaz in art. 1 din O.G. nr, 2/2001, con- traventia este o fapti sivarsita cu vinovatie. In lipsa vinovatiei nu poate exista rispundere contraventionala, astfel c& in materia dreptului contraventional este exclusi categoric ideea de rispundere obiectiva?) in conceptia reglementarii actuale (art. 19 C.pen.), vinovaia presupune ca activitatea ilicita a persoanei si se bazeze pe convingerea acesteia si libertatea sa de deliberare si rezolutie, Ca orice activitate umand, contraventia apare intai de toate in mintea persoanei care o va sivarsi. intr-adevar, chiar daca s-a sAvarsit 0 fapti (actiune sau inacfiune care pericliteazé ori vatdmai o valoare sociala) periculoas’ social, nu este ® Astfel, inu-o spe instanfa a rejinut cA: ,La data de 11 decembrie 2002, petentula fost sancjionat cu amends contravenfional fn euantum de 3.000.000 lei (ROL- nn.) deoarese, in data de 9 nombre 2002, orele 21:30, n timp ce se afta pe st. Republi a vulcanizarea AF M. ampiedicat organele de polite dai indeplini oblgaile de serviciu privind conducereanumituluiD.D. la sediul Poli iar la inwi- {aja justitieati a organclor de polite de ase prezenta la sediu,acesta a refuza, apt ce inruneste elementele constitutive ale contravene’ previzate deat, 1 pet. 4 din Legea nr. 61/1991 pentru santionareafaptelor de inedlcare a noe norme de convie- {uire social, a orini si lnisti pubice (M. Of nt 196 din 27 septembrie 1991) Instanta aprciaz ci plangerea contravenfonala formula de petent este fate relat Pentru a considera astfel,insanfa a avut in vedere faptul cd wimpiedicarea sub orice forma, a organului de urmaire penal sas de mentinere a ordi publice de ai indeplini obligate de servicu privind legiimarea sau conducereaunei pe soane la seul polite ora atu organ de stat de a ha masurle necesare pentra mien- finerea si restabilres ozdniipublie constitu infratiunen, conform at. 1 pot. 4 din Legea nr. 61/1991. in consecina, fptasivasith de petent nu este prevlzut(..) contravene in Lega nr. 61/1991, ci numa ca infactune gi consecinf, nu putea rage raspunderea contraventonali a potentului” (ud, Segarcea, set. civ, sent ‘r 25/2003, nepublicat). Ase vedea A. Iorgovan op. cit. p. 386 32 Dispozifii generale Art. 1 suficient ca aceasta si fie caracterizaté contraventie, ci mai trebuie ca a si fie imputabila unei persoane (imputatio facti), deoarece contra- venjia nu este o simpla descarcare de energie fizied, ci un act de con- duita reprobabil Rezolufia contraventionala este etapa finala a laturii subiective a contraventiei si consti in Inarea deciziei de sivarsire a contraventiei. Perioada internii are, uneori, si o exteriorizare, fie prin asa-numita sfazi oratorie”, cAnd faptuitorul comunica hotararea ilicitd altor per- soane, fie prin faptul c& Iuarea rezolutiei s-a facut in comun de catre mai multe persoane. Unii contravenienti aduc la cunostinfa altor per- soane rezolutia lor contraventionala. Faza oratorie const in comuni carea rezolutiei contraventionale altor persoane. Aceasti fazi oratorie, adiacenta perioadei interne, nu este una obligatorie, cum sunt cele trei tape analizate anterior. in cazurile cénd la savarsirea unei contravenfit particip’ mai multe persoane, momentul luarii hotirarii contraventio- nale are io manifestare externa. Precizam, insa, c& perioada interna are Joc numai in cazul faptelor sAvarsite cu intentie. acd totul se opreste la perioada interna, procesele psihice care au avut loc riman in afara interesului dreptului contraventional. Numai jn cazul fazei oratorii gi in situatia ludrii rezolufiei contraventionale de citre mai multe persoane, perioada interna poate avea relevanfa juri- ica (astfel, daca faza oratorie imbrac’ haina unei contravenfii de sine statatoare, cum este cazul unora dintre contraventiile privind ordinea si Iinistea publica). Dac o persoand nu izbuteste si determine alti per- soanti si comita 0 contraventie, suntem sub ineidenta instituted insti- girii neurmate de executare, situafie nerelevanti juridie in materia con- traventiilor, Vinovatia contravenientului consta in totalitatea conditiilor cerute de lege referitoare Ia atitudinea psihicd a fiptuitorului ~ sub raportul cconstiintei si voinfei sale — fata de materialitatea faptei saivarsite (act une sau inactiune, rezultat, port de cauzalitate), pentru ca acea fapta si constituie contraventie. Confinutul contraventiei nu este realizat decat ac’, alituri de aspectul obiectiv al contraventiei, coexist si aspectul ‘moral, latura subiectiva a faptei, adic& laboratorul unde a fost conceputs si hotarata sAvarsirea contraventiei. 54 55