INTREBARI SI RASPUNSURI EXAMEN EXTRACTIA PETROLULUL 1. Cum se traseazi curba de variatie a presiunii in lungul tevilor de extractie (curba gradient)? Pentru a trasa curba de variafie a presiunii se procedeava astfel - se admite o amumiti valoare pentru cdderea de presiune WP; si se caleuleaza intervalul Alt, pe care se pierd cei AP, bari; ~ se marcheazi punctul pe grafic; ~ se admite o alt& cadere de presiune AP, si se calculea7a intervalul Ah; - procedeul se repet pind la adincimea doriti; = unind punctele, se obfine curba de variatie a presiunii in fevile de extractie; intersectia acestei curbe cu media perforaturilor ne va da presiuea dinamica de fund corespunzitoare debitului pe care vrem s&-l extragem; 2. La ce serveste corelatia de fumetionare strat — sonda in cazul curgeri bifazice prin tevile de extractie? Cum se obtine corelatia de functionare strat ~ sonda in cazul curgeri bifazice prin fevile de extractie? Corelatia de functionare strat — sonda serveste la determinarea pentru o anumita valoare P, care trebuie mentinuté in capul de eruptie, a debitului cu care produce sonda siz corespunzitor; Se procedeaza astfel: ~ cu ajutorul relatiei ni Vogel se traseaz8 curba de comportare a stratului; - pentru diferite debite pe care vrem s& le extragem, din punctul de presiune 7, se ‘raseazi cu ajutorul unei teorii de ascensiune curbele de variate a presiunil in tevis ~ intersectia acestor curbe cu media perforaturilor ne va da presiunile dinamice de fund corespunzitoare; = se obfin astfel un set de perechi de valori (Q,, Pd,) ; ~ se reprezint& grafic setul de valori (Q,,Pd;} pe aceeasi diagrama pe care s-a trasat curba IPR; = rezulti debitul maxim care poate fi extras si presiunea dinamicd de fund corespunzitoare pentru o anumité valoare a lui 2? ; - procedeul va fi repetat si pentru alte valori a lui Ps; 3. Ce se intelege prin curba gradient minim? Comentarii, Daca debitul si diametrul fevilor sunt mentinute constante, se observ cd pe misura ce RGL creste, Pa scade, ca urmare a scdderii densititii. La valori mari ale lui RGL, efectul scdderii densitifii va fi anihilat de cresterea energiei cinetice a gazelor, respectiv a pierderilor prin frecare, astfel ineat Pd va reste din nou, si curbele se vor intoarce inapoi. Curba corespunzatoare lui Pa gg Se mumeste curba gradient minima. 4, Enumerafi metodele de micsorare a presiunii de pomire la sondele in G.L.C. a), metoda impingerii lichidului in strat; b). metoda gazeificdri lichidului; ©). metoda pistonatului; 4), introducerea treptati a fevilor de extractie; ¢). folosirea mufelor cu orificii; £), folosirea supapelor de gaz lift 5. Prin ce se caracterizeazd o supapa echilibrata?La aceste supape Pdesch = Pinch = Pst. In acest caz. Av = Ania, si presiunea din fevi nu influenjeazi presiunea de deschidere ce exerciti pe intreaga suprafati 4b 6. Prin ce se caracterizeaza o supapa neechilibrata? Supapele neechilibrate se caracterizeaz& prin faptul e& Padesch > Pinch, si existenja mai multor sectiuni de trecere a gazelor Av 7. Ce rol au supapele de refinere cu care sunt previzute supapele de gaz-lift? Prin constructia lor acestea permit trecerea gazelor din coloana in tevi, in schimb, in cazul ‘unor injectii de fluide sub presiune prin fevi, impiedicd accesul fluidului din fevi in coloana, Daca in timpul unei operatii de acidizare, existd riscul deschiderii supapei, jetul de acid, care tinde s& treaca prin supapa in coloand, antreneaz supapa de refinere care etangeaz pe un element de cauciuc, impiedicénd patrunderea acidului din fevi in coloand, 8, Enumerafi sistemele de G.L.C. Sistemele de G.L.C. sunt urmatoarele: - sistemul deschis; - sistemul semideschis; - sistemul inchis; - sistem cu fevi de extractie cu diametru mic; - sistem cu siul fevilor de extractie plasat mult deasupra perforaturilor. 9. Unde se aplica sistemul de G.L.C. eu {evi de extractie cu diametrul mic? Sistemul se foloseste in cazul sondelor care intercepteaza strate cu presiuni mari, si la care existé riscul pipusarii coloanei 10. Unde se aplica sistemul de G.L.C. cu siul fevilor de extractie plasat mult deasupra perforaturilor? Sistemul se aplicd la sondele care au indicele de productivitate mare, pentru a obfine un debit mare de lichid. 11. Cit trebuie si fie de mare diferenta dintre presiunea in coloana si presiunea in fevi la nivelul punetului de injectie al gazelor la sondele in G.L.C.? Diferenja de presiune dintre coloand si fevi, in punctul de injectie, trebuie si fie de 3-5 bar 12. Care sunt parametrii care trebuie determinati atunci cand se proiecteaza o instalatie de GLO? ‘A proiecta o sonda in GLC, adancimea supapelor de porire. seam a determina rafia de injectie, punctul de injectie si 13. in cazul duzarii unei supape echilibrate unde se monteazi duza? Dar in cazul duzarii unei supape neechilibrate? La supapele echilibrate duza se monteaza pe orificiul care intra in fevile de extractie. La supapele neechilibrate duza se monteazd pe orificiul Av (aria valve) 14, Cum se face reglarea gi controlul functionairii sondelor in G.L.C.? Avem dou metode: - reglarea cu ajutorul unei duze reglabile: in acest caz controlul presiumii si al debitului se face cu ajutorul unei duze reglabile; debitul de gaze este masurat cu ajutorul unui manometry cu mercur; - controlul si reglarea cu ajutorul unei duze fixe si a unui regulator de presiune. 15. Cum se face analiza functionarii sondelor in G.L.C.?Se face in doud moduri: a). analiza pe baza mésurdtorilor la suprafayi: se face pe baza inregistrlrilor simultane a presiunii in fevi si in coloand cu ajutorul unui manometru cu dubla inregistrare; »). analiza functionarii pe baza masuritorilor de fund: aceasta se face pe baza masurdrii presiunii si temperaturii cu ajutorul unor manometre si termometre introduse cu cablu, 16. Care sunt factorii care influenteazi G.L.L.? Factorii care influenteaz G.L.L - cantitatea de lichid pierduta din dopul initial; ~ adncimea sondei; - diametrul fevilor; - marimea orificiului Av ; - diferenta de presiune coloana — evi; 17. Prin ce se caracterizeaza o supapa utilizata la G.LL.? Supapa utilizata in cazul G.LIL. se caracterizeaza prin existenta unui Av mare, si a unei diferente de presiune Pdesch— Pinch ct mai mici. Poarté numele de supapa pilot. Acestea se compun dintr-o supapa neechilibraté la partea superioara la care Pdesch— Pinch =1,5...2 bar, si un pistonaj actionat de un are Ta partea inferioara, 18. Care sunt accesoriile camerei de acumulare? Avantajele camerei de acumulare. Accesoriile camerei de acumulare: a). supapa de descircare; »). supapa de lucry; ©). orificiu de scurgere a gazelor; 4), otificiu de evacuare a lichidului; 19. Care sunt parametrii de care depinde lungimea camerei de acumulare in cazul G.LI? Lungimea camerei de acumulare depinde de: inaltimea dopului, aria tevilor, aria camerei 20. Cum se face controlul functionarii camerei de ecumulare? ‘ontrolul se face pa baza masuririi presiunii cu ajutorul unui manometru fixat deasupra supapei fixe, 21. Cum se modificd lungimea cursei si numarul de curse la o unitate de pompare? Numarul de curse se modifica schimbind roata motorului; se schimbi roata motorului si nu pe cea a reductorului deoarece aceasta este mai mica Lungimea cursei se modificd schimbénd boltul manivelei in orificiile acesteia, 22. Ce rol are flansa excentricd si mufa dublu excentricd a capului de pompare? Flanga excentricd si mufa dublu excentricd au rolul de a centra tevile de extractie si prajinile de pompare cu capul de balansier. 23. Ce rol are riicslagul montat la capul de pompare? Riicslagul (supapa cu un singur sens) permite evacuarea gazelor din coloand in conducta de amestec pentru a nu se crea presiune asupra stratului. 24, Cum se simbolize: 74 o unitate de pompare?UP-1ST/S-5000-10000M/B/C: UP — unitate de pompare; 15 —sarcina maxima la capul de balansier, in tone fort; T —transportabila, cu reductorul situat pe un postament inalt; S— stabil8, cu reductorul situat pe rama instalatiei de baz; 5000 — cursa maxima la suprafaa, in mm; 10000 —cuplul maxim la reductor, in kg fortds M -echilibrata pe manivela; B — echilibrata pe balansier; C—combinata; 25. Ce este fereastra pompei si cum trebuie si fie aceasta (motivati de ce)? Distanfa dintre supapa mobila si supapa fix’, cnd pistonul se afld la punctul mort inferior se numeste fereastra pompei. Pentru ca pompa sa functioneze cu un randament maxim este necesar ca fereastra pompei sa fie cét mai mica din urmatorul motiv: la sondele cu R.G.T. mare, la cursa ascendenti a pistonului, o parte din volumul cilindrului este umplut cu gaze. Dac& volumul de gaze aspirate este mare la coborarea pistonului, presiunea titeiului si a gazelor de sub aceasta nu creste suficient de mult pentru a putea deschide supapa mobild, La cursa ascendenta, fluidul se destinde, iar presiunea in pompa este inc destul de mare ca si nu permits deschiderea supapei fixe. in acest caz pompa este blocata cu gaze si nu produce. 26. Clasificarea pompelor de extractie. Comentari. Pompele de extractie se clasific’ astfel 2). dup modul de introducere: - pompe introduse cu fevile de extractie (tip T); - pompe introduse cu prajinile de pompare (tip P); »). dupa tipul de constructie al cilindrului - cu cilindru dintr-o bucati, - cu cilindru format din mai multe bucafi; ©). dupa tipul pistonului: - piston cu sau fara bile; - piston cu gamitura de etangare; 4). dupa felul fixarii pompei sau a supapei fixe ~ cu dispozitiv de fixare mecanic; - cu dispozitiv de fixare cu cupe; ©). dupa locul fixarii avem: ~ pompe cu fixare la partea superioar® - pompe cu fixare la partea inferioar 27. Care sunt solicitarile la care sunt supuse fevile de extractie la 0 sonda in pompaj? ‘vile de extractie sunt supuse la urmatoarele solicitari: ~ greutate proprie; - greutatea echipamentului de fund; ~ greutatea coloanei de lichid din fevi la cursa descendents a pistonului; - greutatea prajinilor; = forta de soc: - fenomenul de obosealé, imbatranire prematura a imbinarilor filetate; - uzura datorit& frecdrii fevilor de coloana de exploatare; - uaura datoritd frecitii de prajinile de pompare, respectiv de cutitele de deparafinare; ~ fenomenul de flambaj in spiral;28. Ce trebuie si se aiba in vedere atunci cand se aleg tevile de extracfie la o sonda in pompaj? Atunci cdind se aleg tevile de extractie trebuie s8 se aiba in vedere urmatoarele: - diametrul pompei cu care urmeaza si fie echipati sonda (T), respectiv diametrul fevii cu care urmeaz’ sa fie introdusé pompa (P); - Si permiti instrumentarea cu corunea in cazul ruperii prajinilor; jocul radial dintre tevi si prajini trebuie si permitd introducerea coruncii; ~ pe distanta pe care se depune parafina este preferabil ca diametrul sa fie constant pentru a facilita operatia de deparafinare; in cazul in care avem schimbari de diametru la préjini si la fevi, ttebuie avut grija ca acestea s& nu aibii loc la aceeasi adncime deoarece, muta prajinilor va lovi in reductia de legaturd a prajinilor; 29. Care sunt sarcinile care actioneaz4 asupra prajinii lustruite respectiv asupra unititii de pompare in timpul unui ciclu de pompare? Asupra prajinii lustruite actioneazi urmatoarele sarcini: a). sarcini statice, date de: *greutatea coloanei de lichid care actioneaza pe sectiunea brut a pistonului, *de greutatea prajinilor de pompare scufundate in lichid, *de forfa care apare sub piston la cursa ascendenta a acestuia, datorita submergentei; b). sarcini dinamice, date de: * fortele de inerfie ale coloanei de lichid din fevile de extractie, * fortele de inertie ale garniturii de prajini de pompare, * fortele care apar in garnitura datorit vibratilor; ©). sarcinile datoriti frecdrilor, apar datorité frecdrii prijinilor de fevile de extractie, datorité frecérii prijinilor de lichid, datorité frecarii lichidului de fevi si freedrii pistonului in pompa; 4), sarcinile datorité socurilor, apar atunci * cand cilindrul pompei nu se umple complet cu lichid, si loveste la cursa descendentd in nivelul de lichid introducdnd socuri in instalatie, si * cand pistonul nu este pozitionat corect in pompi; ¢). sarcini datorita socurilor care apar in instalatie, atunci cdnd fluidul este foarte vascos; 30. Care este semnificatia termenilor din relatiile: Sn? 1790 (I * Pmax ~ sarcina maxima in prajina lustruita; PI = greutatea coloanei de lichid care actioneaza asupra seetiunii brute a pistonului; b= factor de flotabilitate; Page = factor dinamic la cursa ascendenti; Pp = Prax = Pit (b+ Mase) Pps Mase S = lungimea cursei; 1 = freeventa; r= raza manivelelor; lungimea bielelor; 31. Care este semnificatia termenilor din relatiie:sti+ 25 m}—& Lap the Se Ss, Ay = alungirea prijinilor; A; = alungirea evilor; = lungimea cursei; 1 = frecventa; L= 32. Ce valori ale sincronismului trebuie evitate in eazul pompajului cu prajini? iin cazul pompajului trebuie evitate sincronismele de ordinul 1 si 2. 33. Care sunt parametrii care influenteazd cursa reali a pistonului? Cum poate fi marita ccursa reali’? Cursa real este influengata de urmatorii parametri - alungitea prajinilor gia fevilor datorita sarcinilor statice; - supracursa pistonului, datorita sarcinilor dinamice; - datorita fenomenele vibratorii; = datorita frecarii pistonului in pompa; = datorita frecarii prajinilor in tevi; - datorita frecarii fevilor in coloana 34, Care este influenta fortelor de inerfie asupra cursei reale? La cursa descendent forfele de inerfie sunt orientate in jos, conducdnd a eresterea deformatiei elastice a prajinilor respectiv a cursei reale a pistonului Dupa ce capul de balansier se opreste, datorita fortelor de inerfie, prajnile isi continua deplasarea in jos, conducénd la cresterea deplasarii in pomp’ cu valoarea Apidsc La cursa ascendent, fortele de inerfie sunt indreptate in sus, ele conducdnd la micsorarea a deplasarii pistonului in pomp. si continu deplasarea in sus, si odatd cu deformatiilor elastice a prajinilor, respectiv la creste Dupé ce capul de balansier se opreste prjinil ele si pistonul in pompa cu valoarea Ahiac . 35, Care sunt parametrii care influenteaz& debitul instalatiei de pompare? Paramettii care influenteaza debitul instalatiei de pompare sunt: - prezenja gazelor in lichidul aspirat; - viscozitatea titeiului - submergenta pompei; 36. Lao sonda in pompaj este indicat sf se lucreze cu o cursa mic& si cu un numar de ‘curse mare sau invers? Motivati de ce. Lao sonda in pompaj este indicat si se lucreze cu o curs mare si un numar de curse mici, deoarece la un numar de curse mari prajinile freacd de garnitura si se topese gamiturile 37. Pompele de extractie actionate cu prajini refuleazé la cursa ascendenti sau la cea descendent? Pompele de extractie actionate cu prajini refuleaza la ambele curse. 38, Cand este o unitate de pompare simetrici? Prin ce se caracterizeazi o unitate simetrica?La unititile simetrice unghiul de simetrie @ este egal cu 0. O unitate simetricd se caracterizeaza prin faptul c& durata cursei ascendente este egala cu durata cursei descendente. 39. in cazul unei unitifi de pompare asimetrice care varianta de lucru este mai bund: cu viteza capului de balansier Ta cursa ascendentd mai mica decat la cursa descendenta sau invers? De ce? Varianta de lucru favorabila este: viteza capului de balansier la cursa ascendent& mai miei decat la cursa descendent, deoarece aceasta conduce la acceleratii mai mici, respectiv la sareini dinamice mai mici si la o capacitate utila mai mare. 40. Cum trebuie sa se roteascd manivela fafd de punctul mort superior pentru ca sarcinile dinamice la cursa ascendentd si fie minime? 41. Care sunt particularitatile unititilor de pompare cu geometrie modificats? La aceste unititi, reductorul este plasat intre gura sondei si capra balansierului, sistemul de echilibrare este rotativ, legitura dintre manivela si bieli se face prin butonul manivelei, contragreutitile sunt decalate faté de maniveli cu un unghi intarziat cu 7°30" la inceputul cursei ascendente si, avansat, cu acelasi unghi, la inceputul cursei descendente. 24”, efectul de contrabalansare este 42. Care sunt avantajele utilizar unitatilor de pompare cu geometrie modificata? Avantaje: - se reduce total cuplul maxim la reductor, care in unele cazuri poate ajunge la 40%. - se realizeaza indici cinematici superiori, reducdnd totodata si gabaritul instalatiei; Ia acelasi gabarit al unitatii de pompare se pot obfine curse mai mari; - consumul de energie electricd este mai mic cu 20 - 30 %, datoriti folosirii unui reductor ‘mai mic, la aceiasi parametri de funcfionare, 43. Care sunt partile componente ale ecometrului? ‘Acestea sunt: un microcalculator portabil, aparatura de colectare integrati a datelor, care permite urmarirea vizuala in timp @ comportirii sondei in pompaj, ansamblul de Ia capul sondei, care permite acjionarea de Ia distan{a a pustii de gaze, cabluri de legaturd, o baterie de 12 V si un mic rezervor ca sursa de gaze pentru alimentarea pustii (daca presiunea in coloand este mai mica de 690 kPa), 44, Care este principiul de functionare al ecometrului? Principiul de functionare se bazeazd pe generarea unei unde sonore (impuls acustic), care se propagi prin spatiul inelar si inregistrarea reflexiilor acestei unde de la mufele fevilor de extractie, de la diferitele obstacole si de la nivelul lichidului. Impulsul acustic este generat fie prin descarcarea gazelor la presiune ridicati (impuls pozitiv) din camera de volum (pusea) in spatiul inelar, fie evacudnd un volum mic de gaze (impuls negativ) din spatiul inelar in camera de volum sau in atmosferd. Amplitudinea si durata impulsului sunt determinate de supapa de gaze cu deschidere rapidi, actionata de solenoid, iar ecourile din spatiul inelar sunt receptionate de catre microfonul piezoelectric de mare sensibilitate. 45. Cnd se foloseste metoda imploziei pentru generarea undelor de presiune? Metoda imploziei se foloseste daca presiunea in coloana este mai mare de 690 kPa.46. Ce rol are solenoidul? Solenoidul permite scurgerea presiunii de la partea superioari a supapei de gaze in atmosferi, 47. Cum se determina distanta pana la nivelul de lichid? Distanfa pind la nivelul de lichid se determina inmultind freeventa mufelor determinata din intervalul datelor prelucrate cu timpul necesar parcurgerii distantei din diagrama acusticd si Iungimea medie a unei fevi de extract. 48. Care sunt parametrii care se obtin din analiza afluxului de fluide din strat si din prelucrarea datelor obtinute din testele de refacere sau de scddere a presiunii? 49. Care sunt parametrii care se obtin in urma dinamometrarii sondelor? Parametri care se obtin in urma dinamometrarii sondelor sunt: - distributia sarcinii in gamitura de prajini de pompare; - curba sarcina - deplasare la nivelul pompei; - informatii despre modul de functionare a supapelor si pierderile de fluid prin acestea; - informatii despre eficienta echilibrarii si randamentul motorului; - determinarea vitezei prajinii lustruite; - presiunea si temperatura in fevile de extractie; - curentul si puterea la motor; 50.Ce alte aplicatii ale ecometrului cunoasteti? Ecometrul mai poate fi folosit si la analiza functionarii sondelor in gaz — lift precum sila cercetarea sondelor de gaze adanci, cu presiuni mari, la care spatiul inelar este izolat de fevile de extractie printr-un packer. 51. Care sunt avantajele utilizairii pompelor elicoidale in extractia tifeiului ? Utilizarea pompelor elicoidale in extractia titeiului prezinta urmatoarele avantaje: = necesita investfii mici; = sunt economice la instalare (datorits compactitatit instalatiei costurile de instalare sunt reduse, se elimina fundatia necesard unititilor de pompare cu balansier, asamblarea instalatiet facdndu-se direct pe flanga capului de pompare); instalarea este mai rapida si mult mai convenabila decdt la unititile de pompare cu balansi = siguranfi in fumetionare (prin constructia sa, instalatia are toate parfile in migcare protejate, neexistand pericolul accidentatilor); = randament mare (constructia simpli a pompei elicoidale produce o frecare mic& in cuplul rotor-stator, ducénd la un randament mecanic ridicat. Un cuplu rotor-stator corect ales conduce la un “slipaj” mic al lichidului, respectiv la un randament volumic mare.); = pompele elicoidale necesita energie numai pentru ridicarea (liftarea) fluidului, nu si a prajinilor de pompare; = durata mare de fumetionare (sistemul de pompare si constructia instalafiei asigura o duratd mare de functionare, ajungéndu-se la o durati de functionare continua de doi - trei ani); = nuexisti pericolul blocarii cu gaze (nu au supape care si se blocheze cu gaze); = deoarece nu se blocheaza cu gaze, pompele elicoidale sunt ideale pentru eliminarea apei din sondele de extractie a gazelor naturale;= intrefinerea simpl (intretinerea instalatiei in exploatare este simpli, nefiind necesare procedee complicate sau scule si dispozitive speciale); = perioada mare de timp intre interventii; functionare fird zgomot (datoriti faprului c& pompa debiteazé continuy, sarcina in instalatia de suprafafd este constanta si prin constructia sa, cu reductor conic, nivelul de zgomot este redus); — sunt eliminate ruperile prajinilor de pompare cauzate de greutatea lichidului; = tipul de elastomer din care este confectionat statorul poate fi ales la cerere, astfel ‘incat acesta si fie compatibil cu fluidele produse de sonda; = debitul pompei usor de ajustat; = sistemul de actionare faciliteaz& schimbarea vitezei de rotatie in functie de variatia debitului produs de sonda (astfel viteza de rotatie poate fi aleasi de asa naturd, incat debitul pompei s fie egal cu debitul maxim pe care poate si-l producd stratul si care corespunde corelatiei de functionare strat ~ pompa); = pot fi folosite pentru irigati; = sunt capabile si pompeze tifei cu procente mari de apa si gaze; = reduc emulsionarea fluidelor; = nusunt sensibile la solidele existente in fluidele vehiculate; = sensibilitate mica la coroziune; debiteazi continuu si constant, evitind astfel pulsatile in curgere (datorité acestui fapt se reduce posibilitatea depunerii parafinei si a solidelor); = vehiculeaza fluide cu viscovitatiridicate; = cheltuieli mici pentru intretinere; = consum redus de energie electrics; = uzura mai mica a prajinilor de pompare sia fevilor de extractie (prajinile de pompare sunt supuse la o solicitare constanta, in comparatie cu pompajul clasic, unde sunt supuse la solicitari variabile); = pot fi utilizate cu succes la sondele care produc cu debite mici in locul pompajului imtermitent (se asigura astfel 0 functionare continua a sondei si un debit mai mare decdt in cazul pompajului intermitent); = sunt ideale pentru exploatirile din zonele urbane, echipamentul de suprafati avand dimensiuni mult mai reduse decat cel uilizat in pompajul clasic. 52. Care sunt dezavantajele utilizérii pompelor elicoidale in extractia titeiului ? Pompele elicoidale prezinta si cateva dezavantaje (nesemnificative) cum ar fi = analiza si controlul fumnctionarii pompei pot fi facute numai pe baza datelor de productie si a nivelului de lichid din spatiul inelar (dinamometrele si diagramele de pompare nu pot 4 utilizate); = trebuie evitata oprirea pompei cand viscozitatea fluidului este mare si avesta confine in procent mare de nisip; = prajinile de pompare sunt solicitate atét la tractiune cat gi la torsiune. 53. Care este componenta unei instalatii de pompare eu pompe elicoidale ? © instalafie de pompare cu pompe clicoidale, cuprinde echipamentul de fund si echipamentul de suprafafa. Echipamentul de fund se compune din pompa elicoidala submersibild, fevile de extractie si prajinile de pompare. 954. Care este componenta unei pompe elicoidale ? Elementele principale ale pompei elicoidale sunt rotorul si statorul 58, Care este rolul opritorului ? Opritorul are rolul de a pozitiona rotorul in stator si de a nu permite cAderea rotorului sub pompa in cazul unei defectiuni. De asemenea, cu ajutorul lui se stabileste fereastra pompei. 56. Care este principiul de functionare al pompei elicoidale? Datorité configuratiei geometrice a elementelor pompei, principiul de functionare al pompei este relativ simplu. Astfel, cd rotorul este introdus in interiorul statorului, in pompa se formeazii o serie de cavitati identice, separate si etange. Atunci cénd rotorul se roteste in interiorul statorului, aceste cavititi se deplaseazi de la partea inferioara spre partea superioard a pompei (de la aspiratie la refulare), transportand fluidul produs de strat prin pompé si de aici mai departe in sus prin fevi, realizand astfel actiunea de pompare 57. Care este lungimea minima necesard pentru ca o pompi elicoidald si functioneze ? Lungimea minima necesaré unei pompe pentru ca aceasta si realizeze actiunea de pompare este egal cu lungimea unui pas. 58. Cum variazi debitul pompei elicoidale atunci cand viteza de rotajie este constanta ? Motivati de ce. Atunci cénd viteza de rotatie tiunii transversale este constanti. constant, debitul pompei este constant, deoarece aria 59. Cum variaza presiunea funcfie de viteza de rotatie ? Pompa elicoidala find o pomp volumicé, presiunea este independent& de vitez, presiuni ‘mari putiind fi generate chiar la viteze mici 60. Care sunt factorii de care depind pierderile volumetrice ? Pierderile volumice depind de: = presiunea creat de pompa (presiunea diferentiald dintre cavitati); = numirul de etaje; gradul de comprimare al statorului datorité introducerii rotorului si lucrului acestuia; = viscovitatea fluidelor vehiculate; = temperatura la nivelul pompei. Desi pierderile volumice conduc la sedderea randamentului total, acestea au un rol util si anume lichidul sours asigurd ungerea pompei. 61. Enumerafi céteva din performantele pompelor elicoidale. Performantele pompelor elicoidale sunt urmatoarele: = debitul poate varia de la 0,3 la 900 m'/zi; = indltimea maxima de pompare este 3.000 m; temperatura de Iucru este in domeniul 60 - 120 °C, in cazul fluidelor curate (ira impurititi solide), respectiv de 40 - 90 °C, in cazul fluidelor cu impurititi solide; — rafia apa - ttei poate ajunge pana ta 90 - 98%; = procentul de HLS trebuie s& fie cuprins intre 8 - 20%, in faz gazoasi, respectiv 1.000 p.m. in apa; = densitatea fluidelor vehiculate cuprinsa intre 815 si 1030 kg/m’, = viscozitatea fluidelor vehiculate poate fi de maximum 20 Ns/m?, 1a 40°C (20.000 oP, la 40°C); 10= consumul de energie electrica este mai mic cu SO - 70% decat in cazul pompelor clasice cu piston, pentru aceleasi condifii de pompare: 62, Care sunt factorii care limiteazat performantele pompelor elicoidale ? Factorii care limiteaza performantele pompei sunt: = efortul maxim admisibil din prajini, care limiteazi puterea transmisa la rotor; = Iungimea maxima a pompei din motive de executie, att pentru rotor, cat si pentru stator (pana la 6 m); = turafia maxima este limitatd, datoritd solicitarilor care apar in prajinile de pompare (maxim 500 rotimin); — calitatea elastomerului din care este confectionat statorul pompei 63. Care sunt sarcinile care actioneaz asupra prajinilor de pompare ? Sarcinile care actioneazé asupra prajinilor de pompare in cazul pompajului cu pompe elicoidale sunt date de: greutatea proprie a garniturii de prajini scufundata in lichid, greutatea coloanei de lichid care acjioneaz& pe sectiunea transversala a rotorului pompei, momentul de torsiune necesar a fi transmis la pompa si momentul de incovoiere (dupa picrderca stabilitifii), Rezulté c4, in cazul pompajului cu pompe clicoidale, prajinile de pompare sunt supuse la intindere, torsiune si incovoiere, deci la 0 solicitare compusa intinderea rigidizeazi garnitura de prajini mérind turatia la care apare pierderea stabilitafii, in timp ce torsiunea are un efect contrar. © problema important care apare in cazul pompajului cu pompe elicoidale este aceea a frecirii prijinilor de pompare de jevile de extractic. Acesta conduce la uzura mufelor prajinilor de pompare precum si a fevilor de extractie. 64. Ce trebuie sa se aibé in vedere atunci cdnd se aleg tevile de extractie la o sonda in pompaj elicoidal? Alegerea diametrului fevilor de extractie se face in functie de dimensiunea pompei (filetul_mufS al statorului) care urmeazi s& fie introdusd in sonda. De asemenea, la alegerea tevilor se va fine seama si de aleatuirea garniturii de prajini de pompare, astfel incat si existe posibilitatea introducerii unor scule de instrumentatie (de exemplu in cazul ruperii prajinilor s& se poatd instrumenta cu corunca). Se recomanda ca la alegerea diametrului fevilor de extractie si se find seama si de pierderea de presiune prin frecare datorité curgerii fluidului prin interiorul acestora. In cazul extractiei unor fiteiuri vascoase, se recomanda utilizarea celui mai mare diametru de tevi de extractie care poate fi introdus in coloana de exploatare. De asemenea, tot in acest caz se recomanda utilizarea celui mai mare diametru de prajini de pompare care poate fi introdus in fevile de extractie. 65. Care sunt solicitarile la care sunt supuse fevile de extractie in cazul pompajului cu pompe elicoidale? La sondele in pompaj cu pompe elicoidale fevile de extractie sunt supuse la solicitiri mari, deoarece pe langa greutatea lor proprie si a echipamentului de fund mai intervine greutatea lichidului din interiorul fevilor, iar in cazuri accidentale de rupere a prajinilor de pompare si greutatea acestora. Pe de alta parte, in timpul functionarii pompei datoritd miscHrii de rotafie a rotorului in stator, fevilor de extractie le este transmis prin intermediul statorului, un moment de torsiune care conduce la aparifia unor eforturi suplimentare in acestea 66. Ce rol are ancora? Ancora limiteazi torsionarea fevilor, evitd autodesurubarea pompei si/sau 2 garniturii de tevi de extractie in momentul opririi pompei datorité momentului reactiv. De ittasemenea, ancora contribuie la centrarea si fixarea pompei si/sau a portiunii inferioare a garniturii de fevi de extractie in coloana de exploatare a sondei. 67. Care este echipamentul de suprafata al sondelor echipate cu pompe elicoidal Echipamentul de suprafaté cuprinde sistemul de actionare al prajinilor de pompare, respectiv al rotorului pompei, cuplajul dintre sistemul de actionare gi capul de antrenare, capul de antrenare si sistemul de sustinere al intregului echipament de fund (capul de pompare). 12