LISTA SUBIECTE BCE 2016

1. Formulati 2 definitii ale ciberneticii:

Andre Marie Ampere: Cibernetica este arta de a guverna sau tiinta guvernarii,
Norbert Wiener: Cibernetica este tiinta comunicarii i comenzii la fiinte i ma ini ,

2. Definiti CAS:
Definitii:
-Lindberg, Zimmerman (1997): CAS este compus din agenti individuali interconectati, care actioneaza liber,
impredictibil, astfel inct actiunea unui agent, schimba contextul pentru ceilalti agenti.
-CAS sunt sisteme care, in functie de modificarile in mediu, se adapteaza, in vederea atingerii scopurilor catre care
sunt orientate.
3. Tipologia complexitatii CAS (grila):
CAS(sistem adaptativ complex): ansamblu de multe elemente interconectate.
Complexitate:
a) de detaliu (multe elemente interconectate;)
b) dinamica
-caracteristica sistemelor dinamice, neliniare, cu multe bucle feed-back, dependente de conditiile initiale
-caracteristica sistemelor adaptive (a caror structura se modifica in functie de perturbatii),
-caracteristica sistemelor contraintuitive (nu pot fi prevazute efectele).
c) combinatoriala (exista mai multe posibilitati de evolutie, trebuie gasita solutia optima).
4. Prin ce se caracterizeaza CAS (grila):
Caracteristici:
-diversitatea i individualitatea componentelor,
-poseda interactiuni intre componente,
-poseda proprietatea de emergenta: interactiunile intre elemente genereaza comportamente specifice care nu sunt
identice cu comportamentele elementelor individuale,
-poseda proprietatea de selectie: ieirile sistemului selectioneaza elementele utilizate in continuare pentru actiune,
-sunt compuse din numeroi agenti individuali,
-comportamentul agentilor se bazeaza pe propriile modele mentale,
-modelele mentale se modifica prin invatare, adaptare, coevolutie,
-comportamentul sistemului in ansamblul sau, emerge din interactiunile intre agenti,
5. Care sunt proprietatile CAS?:
Proprietati:
-Autoorganizarea i emergenta.
-Coevolutia
-Conectivitate i interdependenta,
-Dependenta de traiectorie, istoricitate
-Legea profitului crescator
-Procese feed-back
-Structura disipativa, functionarea departe de echilibru
6. Ce intelegeti prin emergenta in CAS i care sunt tipurile de emergenta?
Concept:
-CAS, compuse din sisteme observabile, se transforma, adaugndu-i-se noi proprietati;
-Apar comportamente inexplicabile in evolutia sistemului;
-Apar proprietati impredictibile in evolutia sistemului.
Tipuri de emergenta:
-Ontologica: se refera la categorii existentiale ierarhizate- sistemul functioneaza intr-un mediu inchis, cauzal, noi
comportamente i proprietati, apar in functie de relatiile cauzale, organizate in mod ierarhic;
1

-Reprezentativa- se refera la functionarea sistemelor observabile in mediul real i la posibilitatea aparitiei

comportamentelor atipice;
-Computationala- se refera la aparitia de forme globale complexe, din interactiuni computationale intre elemente i
subsisteme.
7. Enumerati tiintele complexitatii (grila):
TIINTELE COMPLEXITATII-STUART KAUFMAN (1993)
Cibernetica este o metatiinta formata din mai multe tiinte independente ( tiintele complexitatii), care au la baza
TEORIA GENERALA A SISTEMELOR a lui BERTALANFY i cuprind:
1.ALGORITMI GENETICI: modelarea sistemelor reale cu ajutorul metodelor, algoritmilor, preluati din genetica;
2.A-LIFE: modelarea proceselor cu ajutorul proceselor vii, biologice,
3.AUTOPOIESIS: are ca obiect dialectica structura/functionalitate, sistemul autopoietic este organizat ca o retea care
se regenereaza i este continuta intr-un sistem cu care evolueaza i invata impreuna.
4.BIOLOGIA EVOLUTIONISTA:se bazeaza pe teoria evolutionista initiata de DARWIN, pentru a explica
autoadaptarea sistemelor.
5.CRITICALITATEA AUTOORGANIZATA: sistemele pot evolua catre o stare critica in care poate sa apara o
schimbare brusca care sa se transforme in haos.
6.DINAMICA SISTEMELOR: Jay Forester- utilizeaza buclele feed-back positive i negative, variabilele de stoc,
ritmurile i intrzierile pentru modelarea sistemelor dinamice.
7.GEOMETRIA FRACTALA: Reprezinta obiectele in spatii cu dimensiuni fractionare, nu intregi, ca in geometria
euclidiana.
8.TEORIA RETELELOR BOOLEENE: conexiunea intre elementele sistemului se face prin logica booleana:
adevarat/fals;
9.TEORIA CATASTROFELOR: Studiaza, cu ajutorul aparatului matematic, schimbarile discontinue in evolutia
sistemelor modelate cu ecuatii structurale;
10.TEORIA HAOSULUI:studiaza sistemele dinamice neliniare, sensitive la conditiile initiale.
11.TEORIA SISTEMELOR DEPARTE DE ECHILIBRU:studiaza sistemele care functioneaza departe de
echilibru, cu structura disipativa, rezistente la perturbatiile externe.
8. Explicati principiul abordarii sistemice:
Principiul abordarii sistemice
Numim sistem un ansamblu de elemente/fenomene i procese conectate in care se evidentiaza legaturi neintmplatoare
i care functioneaza ca un intreg in vederea atingerii unui obiectiv.
Sistem este considerat a fi unitatea a doua elemente:
1.Structura sistemului: multimea elementelor sistemului (a sistemelor elementare) i a conexiunilor intre acestea;
Prin element sau sistem elementar intelegem partile unui sistem care nu mai pot fi descompuse in alte elemente in
raport cu obiectivul cercetat.

S {e1 ,..., en }

Notam :
, multimea elementelor sistemului.
Conexiunile unui sistem reprezinta transferuri, legaturi intre elemente sau legaturi intre sistem i mediu.
Multimea conexiunilor unui sistem :

C ( S ) {cij | () relatii int re ei

si e j

(ei , e j ) C ( S )
Daca:

(ei , M ), ( M , ei ) C

(S )

conexiuni interne ;

conexiunile sunt intre mediu i sistem. Conexiunile externe pot fi:

C.S.M. = Conexiune Sistem / Mediu;
C.M.S. = Conexiune Mediu /Sistem;
Deci, prin structura sistemului intelegem multimea

{ ( s ) , C ( s ) }

{ ( s ) , C ( s ) , F ( s ) }

Sistemul S =
reprezentate prin operatori.

nunde

F (S )

{ f 1 ,..., f k }
reprezinta multimea :

a functiilor sistemului S

2.Functionalitatea sistemului: modul de transfer a C.M.S in C.S.M;

Aceasta reprezinta reactia de raspuns a sistemului la actiunea mediului.
Fluxurile intre elementele sistemului sau intre sistem i mediu pot fi de tipurile :
-Materiale (

-Energetice (

);
);

-De forta de munca (

-Baneti (

);

-Informationale (

);

i
);

Totalitatea fluxurilor este data de produsul cartesian

M X E X B X I

-actiunile unui agent, schimba contextul altor agenti,

-sistemele sunt neliniare: mici modificari ale parametrilor, produc schimbari ample,
-comportamentul este imprevizibil pe termen lung,
-sunt posibile unele predictii pe termen scurt,
-ordinea este o proprietate interna, nu necesita interventia utilizatorului,
-sistemele se pot autoorganiza i pot crea noi functii i elemente.

9. Definiti autoorganizarea CAS:

Def: Aparitia spontana, imprevizibila a unei noi structuri coerente, datorata interactiunilor intre agenti.
Ross Ashby (1954): principiul autoorganizarii sistemul dinamic tinde in evolutia sa, catre o stare pe care o numim
atractor. Aceasta este o stare de echilibru in care toate elementele sunt reciproc adaptate.
H. von Foster: principiul ordinii aparute din zgomot: cu ct perturbatiile sunt mai mari, cu att sistemul se
autoorganizeaza mai repede intruct probabilitatea ca o traiectorie sa se situeze in vecinatatea unui atractor, cre te.
McCallum i Pitts aplica autoorganizarea in retelele neuronale.
10. Care sunt caracteristicile sistemelor cu autoorganizare? (grila). Dezvoltati doua dintre ele.
Caracteristicile sistemelor cu autoorganizare (Stuart Kauffman, Chris Langton, John Holland):
-Ordine globala, rezultata din interactiunile locale;
-Control distribuit;
-Robustete;
-Neliniaritate;
-Inchidere organizationala;
-Dinamica departe de echilibru;
-Bifurcatie i haos.
Ordine globala, rezultata din interactiunile locale
Interactiunile locale se manifesta in conformitate cu principiul cauzalitatii circulare.
3

Cauzalitate circulara: cauza produce efect, care are actiune asupra cauzei (feed-back).
Cauzalitate circulara ca proces feed-back, integreaza procesele FB pozitive i negative.
Dinamica interna a sistemului, testeaza interactiunile, iar cnd acestea devin instabile, apare o noua structura.
Control distribuit
Controlul organizatiei este distribuit subsistemelor;
Agenti specializati in control, coopereaza pentru atingerea scopurilor.
Robustete (toleranta la erori):
Sistemele cu autoorganizare au rezistenta mare la erori i perturbatii i au, de asemenea, o mare capacitate de refacere;
Cauza tolerantei mari la erori: -controlul distribuit (partile care nu au fost avariate, coopereaza pentru refacerea partilor afectate);
-sistemul permite fluctuatii, micari aleatoare, sau zgomote, care reprezinta adaptari la ocuri.
Neliniaritatea
Neliniaritatea presupune lipsa proportionalitatii intre cauza i efect ;
Neliniaritatea genereaza relatii cauzale circulare, mecanism FB specific autoorganizarii;
Buclele FB pozitive, sunt dominante i duc la dezvoltare, pna in momentul nu mai exista resurse pentru dezvoltare,
cnd incep sa actioneze buclele FB negative.
Inchidere organizationala
Caracteristica sistemului de a-i mentine o anumita structura, pna la indeplinirea unei anumite functii;
Sistemul cu autoorganizare este independent fata de schimbarile structurale in mediu, este organizational inchis fata de
schimbarile structurale in mediu;
Sistemul este deschis fata de schimbarile energetice cu mediul, dar structura sa nu se schimba, pna la implinirea unei
anumite funtii;
Sistemele cu autoorganizare sunt compuse din subsisteme autonome, inchise organizational, interconectate, organizate
pe nivele ierarhice;
Sistemele ierarhice pot avea o cauzalitate downward (de sus in jos) sau upward (de jos in sus).
Dinamica departe de echilibru
Ilya Prigogine: sistemele in echilibru, au pierderi de energie minima, entropie minima. Departe de echilibru inseamna
disipatie maxima(entropie maxima).
Sistemele departe de echilibru sunt sisteme care nu vor atinge starea de echilibru, ca in cazul sistemelor liniare.
Bifurcatie i haos
Este o proprietate indusa de neliniaritate- mici perturbatii duc la modificari ample ale comportamentului sistemului.
11. In ce consta relatia intre agenti i mediul inconjurator?
Relatia agent-mediu inconjurator:
Agentii percep mediul prin senzori i actioneaza asupra acestuia prin efectori.
Mediul:
-Fizic: mecanisme i procese care sustin o populatie reala (cuprinde legile naturii care
exprima adevarurile fundamentale ale mediului, procese /actiuni autonome care schimba
starea mediului);
-Comunicational: - procese care genereaza schimbul de idei , date, cunotinte; functii care
faciliteaza comunicarea cu alte entitati:
-Social: este inclus in mediul communicational, consta in:
strategii de coordonare (agentii ii definesc actiunile i le executa, in vederea atingerii
scopului),
politici sociale (agentii ii stabilesc regulile de comportament),
limbaje de comunicare i protocoale de interactiune ( secvente de mesaje) intre agenti.
12. Care este obiectul Dinamicii de sistem? Enumerati 3 ipoteze asupra sistemelor?
R:
Dinamica de sistem (DS)
Dinamica de sistem este o tiinta cu caracter sistemic care studiaza proprietatile temporale i
spatiale ale sistemelor economice evolutive.
4

1950-Jay Forrester (Massachussetts Institute of Technology) profesor de cercetari operationale:

-Constata ca cercetarile operationale nu identifica tendintele proceselor i ca rezolva sistemele in bucla deschisa (open
loop control):

-Propune rezolvarea sistemelor reprezentate in dinamica in bucla inchisa (closed loop control)
-Principale lucrari: "Industrial Dynamics"(1961), "Principles of Systems" (1968);
-Precizeaza ca in DS feed-back-urile sunt informationale- comportamentul lor este influentat de mediu.
1969, DS este aplicata in studiul sistemelor urbane;
1973 Clubul de la Roma (Meadows et al.) utilizeaza DS pentru evolutia economiei globale;
Dupa 1973, DS a fost utilizata pentru studiul diverselor domenii: management, finante, studiul pietelor, etc.

Ipoteze asupra sistemelor:

1.Sistemele au limite inchise (inchidere cauzala):
Interiorul sistemului este separat de mediul inconjurator.
Sistemul i mediul inconjurator sunt sisteme dinamice separate dar in interactiune.
Simbolul grafic al sistemului:
2.Sistemele au bucle feed- back:
Incorporeaza deciziile de reglare ale sistemului:
. feed-back pozitiv: retroactiunea ieire-intrare duce la dezvoltarea sistemului;
. feed-back negativ: retroactiunea ieire-intrare duce la stabilizarea sistemului.
3.Sistemele au variabile de nivel i de ritm:
Nivele sau stocuri, reprezinta acumulari in sistem prin intermediul fluxurilor de intrare i
ieire.

Fig.: Simbol grafic al nivelelor.

Ritmurile: masoara cantitatile care intra i ies in/din sistem

Fig.: Simbol garfic al ritmurilor

Buclele feed-back (deschise/inchise):
Cuprind cel putin o variabila de nivel i de ritm;
Pot avea intrzieri (perioade in care efectele deciziilor devin active in sistem).
Pot cuprinde relatii neliniare intre variabilele sistemului.
5

4.Sistemele au scopuri
Aceasta ipoteza care decurge din logica naturala a sistemului de a satisfice o nevoie, de a
avea o utilitate.
Ex.: un sistem de stocare poate avea utilitatea de a evita rupturile de stoc, un sistem de
productie poate avea scopul de cretere a profitului.
13. Care sunt etapele construirii unui model de dinamica de system?
Etapele construirii modelului:
1. Identificarea problemei economice i fixarea unui scop al modelului:
Scopul modelului poate consta in stabilirea deciziilor pentru rezolvarea problemei economice care s-a manifestat.
2. Conceptualizarea sistemului:
Se stabilesc limitele modelului in raport cu mediul extern.
Conceptualizarea se face cu ajutorul diagramelor:
Diagrama buclelor cauzale: exprima sistetic relatiile cauzale din sistem si identifica procesele feed-back

Bucla
Feed-back pozitiva: Inflatia salariilor (variabila de ieire crete)

Bucla feed-back negativa: creterea cererii creterea ofertei

scaderea cererii.
Are loc stabilizarea raportului cerere-oferta prin legile normale ale cererii i ofertei.
Bucla feed-back dominanta: determina in cea mai mare proportie schimbarea variabilei de
ieire.
Diagrama de flux: este utilizata pentru construirea modelului formal ataat sistemului real.
3. Formularea modelului i estimarea parametrilor:in aceasta etapa se stabilesc
fluxurile in sistem.
Fluxuri:
- materiale (bani, produse, muncitori, comenzi)
- informationale.
Ex. Fluxuri materiale:

POPt POPt 1 T ( NASTERI DECESE )

- increment de timp: pas de simulare, timp necesar efectuarii transferului.

Fig. Diagrama cauzala

Fig.: Diagrama de flux

Diagrama cauzala este utilizata in analiza preliminara.
Diagrama de flux este utilizata in construirea modelului formal.
Forma standard a ecuatiei de nivel:

NIVEL.K NIVEL.J T ( RITM 1.JK RITM 2.JK )

NIVELt NIVELt 1 T ( RATA INTRARE t 1 RATA IESITEt 1 )
Ecuatiile de ritm nu au forma standard, sunt in functie de procesul studiat:

NR. NASTERI NIV . POPULATIEI RATA NASTERILOR

NR. DECESE NIV . POPULATIEI RATA DECESELOR
Etapele formularii modelului:
a.Formularea ecuatiilor i verificarea consistentei acestora
Verificarea consistentei ecuatilor: se analizeaza unitatile de masura ale variabilelor din ecuatii pentru
obtinerea formei consistente dimensional.
b.Estimarea parametrilor: se folosesc seriile de date statistice ale variabilelor i metode statistice specifice:
metoda regresiei, metoda verosimilitatii maxime, filtrul Kalman.
4. Analiza modelului: testarea i analiza sensitivitatii.
Se testeaza modelul pe datele pe trecut i se analizeaza sensitivitatea (modificarea rezultatelor) in jurul
valorilor stationare sau optimale.
5.Validarea modelului: urmarete concordanta modelului cu sistemul real, studiindu-se capacitatea
modelului de a reproduce comportamentul real.
Nu exista model total valid: se stabilete gradul de confidentialitate.
6.Analiza politicilor decizionale:
Politicile decizionale pot viza: schimbarile parametrilor, schimbari de structura.
Politica robusta: produce schimbari in sistem care rezulta in traiectorii mai aproape de comportamentul dorit.
7. Implementarea modelului:
Se implementeaza politica considerata robusta.
Se respecta regulile de implementare (respectarea cerintelor clientului, disiparea rezultatelor modelului in
cadrul organizatiei).

14. Mecanismul accelerator al stocurilor (Metzler):

N (t ) Y (t )
0 factor de proportionalitate
I (t ) N (t ) Y (t )

15. Definitia i clasificarea mecanismelor FB.

Mecanism feed-back: efectul outputului asupra inputului.
Clasificarea Mecanismelor Feedback
1.Dupa sensul actiunii:
-FB pozitiv: actioneaza in acelai sens cu inputul, amplificndu-l;
-FB negativ: actioneaza in sens contrar cu inputul, stabilizndu-l.
2.Dupa intrzierea actiunii: raspunsului outputului in urma feed-backului:
Intrzieri de ordinal 1,2,3,.:
-Politicile fiscale au intrzieri de ordin doi: externe (de la aparitia ocului pna la formularea politicii) i interne (de la
formularea politicii, pna la aparitia efectelor);
-Politicile monetaretare, au numai intrzieri de ordin unu, externe.
3.Dupa sursa FB:
Interna, generate de mecanisme interne,
Externa, generate de adaptarea la mediu.
4.Dupa puterea explicativa:
- FB al outputului, informatia de la ieire influenteaza informatia de la intrare;
- FB cognitiv, informatia de la ieire, insotita de o explicatie, influenteaza informatia de la intrare;
5.Dupa efectul feedback-ului asupra marimii rezultative:
- FB de tip multiplicator, variabila de ieire se multiplica cu o constanta,
- FB de tip accelerator, se amplifica rata de modificare a variabilei de ie ire.

16. Ce intelegeti prin capcana de lichiditati i puneti in evidenta procesul feedback de multiplicare care permite ie irea
din acest tip de dezechilibru.
R:

Fig. 3: Curba LM este infinit elastica pe o anumita portiune, la o valoare mica a ratei nominale a dobnzii.

M
M
k Y li, p , , k Y ct , l 0 ct i
p
p
p

Scaderea pretului (
) duce la scaderea ratei nominale a dobnzii,
, dar i nu poate sa scada dect foarte putin,
sau deloc, efectul de multiplicare este redus sau nul.
Efectul de multiplicare Pigou poate fi folosit la ieirea din capcana de lichiditati.
c i / l
kmP m
ik
1 c
l

l kmK 0, kmP

cm
0
1 c

In LT
Politicile monetare pot fi folosite in acest caz, pentru ieirea din LT.

17. Puneti in evidenta mecanismele de multiplicare ale creditului in conditiile scaderii pretului, Tobin Fisher.
Efectul creditului in cazul scaderii pretului.
Este un efect destabilizator.

redistribuirea bogatiei intre creditor i debitor.

Contractele de credit sunt formulate in termeni nominali.

Daca scade pretul in mod neanticipat

debitorii platesc o datorie reala mai mare
redistribuie bogatia in favoarea creditorului

se

 p
Fig. 5:
venitului este mica.

M
LM la dreapta
p
. Intr-o economie cu multi debitori i cu venituri mici, cre terea

Fig.:Efectul Tobin-Fisher al creditelor in conditiile scaderii pretului.

18. Puneti in evidenta efectele de multiplicare al a teptarilor inflationiste Mundell-Tobin .
Efectul Mundell-Tobin
Efectul ateptarilor inflationiste i deflationiste asupra veniului:

a 0

ateptari inflationiste, efect stabilizator, curba IS se muta la dreapta

0
a

ateptari deflationiste, efect destabilizator, curba IS se muta la stnga.

Formula lui Fisher pentru forward looking agents:

i r a

Fig. 6: Efectul ateptarilor inflationiste/deflationiste Mundell-Tobin

10

Fig.:Efectul ateptarilor inflationiste Mundell-Tobin

19. Conditii de stabilitate (grila):

Re i 0, i 1, n; i solutie a ecuatiei caracteris tice

A I 0
Sistemele liniare multidimensionale continue:

i 1, i 1, n ; i solutie a ecuatiei
caracteris tice
A I 0
Sistemele liniare multidimensionale discrete
- Sisteme dinamice unidimensionale neliniare:
-Continue:

x (t ) f ( x (t ))

Punctul fix

este solutia ecuatiei:

x (t ) 0 f ( x(t )) 0

Tipul de punct fix:

f ( x ) 0

este nod/ absorbant/ atractor/stabil, sistem stabil

Discrete

xt 1 f ( xt )
x

este solutia ecuatiei:

x f (x )

f ( x ) 1

f ( x ) 1

este nod /punct fix absorbant/ atractor/stabil, sistem stabil,

este un sursa/ repelor/ instabil/punct fix de respingere, sistem

instabil.
Sisteme dinamice
multidimensionale neliniare
Continue:

11


X (t ) X A(t )( X (t ) X )
B (t )(u (t ) u )
f1 ( X , u , t ) f1 ( X , u , t )
f1 ( X , u , t ) f1 ( X , u, t )

u
(
t
)

u
(
t
)

1
2

X
(
t
)

X
(
t
)

1
2
M 2,2
A
M 2, 2 B

, u , t ) f ( X , u , t )
, u , t ) f ( X , u, t )

f
(
X

f
(
X
2

2
2
2

u
(
t
)

u
(
t
)

X
(
t
)

X
(
t
)
1
2

1
2

Conditia de stabilitate a punctelor fixe:

valorile proprii ale matricei Jacobi A trebuie sa satisfaca:

Re i 0, i 1, n; i SpA

, A fiind matricea Jacobi.

Discrete:
Aproximarea liniara a sistemelor dinamice multidimensionale neliniare discrete:

X t 1 f ( X t , ut )

( X , u )

f (.)
Liniarizam functia

prin dezvoltare in serie Taylor in jurul punctului

f i (.)

X (t )
j

f ( X t , ut ) f ( X , u )
f i (.)

u (t )
j

Daca

( X t X )
( X ,u )

(ut u ) R
( X ,u )

este punct fix,

f ( X , u , t ) X

i R=0

i 1, i 1, n, i SpA
20. Bazinul de atractie al unui punct fix de tip nod, atractor

Multimea starilor initiale

atractor
Notam

x0

, din care traiectoria

xt ( x 0 )

se indreapta catre punctul fix

x
x0 I (1 , 2 )

I (1 , 2 )

intervalul in care se situeaza starile initiale

ale traiectoriilor

x t 0
x
care se indreapta catre
,
, deci starile initiale pentru care
este punct fix
stabil.

1
2
0
t
0

x (x ) x

I ( , ) x / x x x

12

Pentru

1 , 2 x
,

nu mai este punct fix stabil, bazinul de atractie fiind vid.

21. Ciclu limita (grila): comportamentul ciclic sau periodic care poate aparea in cazul unui bazin de atractie vid al
unui punct fix i care este reprezentat printr-o traiectorie inchisa.
Traiectorie tranzitorie: traiectoria din punctul initial, pna la ciclul limita, unde sta pentru o
perioada nedeterminata.

Ciclu limita de ordin 2: punctele fixe

a1

a2

din spatiul starilor formeaza un ciclu limita

de ordin 2, daca i numai daca traiectoria cicleaza intre punctele

f (a1 ) a 2 f (a 2 ) a1
,

a1 , a2

a1

respectiv

a2

, astfel inct

sunt puncte fixe, solutii reale ale ecuatiei:

f 2 ( x) f ( f ( x)) x

f (a1 ) f (a 2 ) 1
Daca

ciclul limita de ordinul 2 este stabil,

f (a1 ) f (a2 ) 1
Daca
ciclul limita de ordinul 2 este instabil.
Daca ciclul limita este instabil, traiectoriile se bifurca in continuare, formnd un ciclu limita de
ordin 4.
Ciclu limita de ordin n:

(a1 , a2 ,...an )
este n-tuplul

, puncte fixe, solutii reale ale ecuatiei:

f n ( x) f ( f ( f ... f ( x)))...) x

i puncte fixe ale acestei aplicatii.

Cu proprietatea ca:

f (a1 ) a 2 , f (a 2 ) a 3 ,..., f (a n 1 ) a n

Adica traiectoria trece succesiv dintr-un punct intr-altul , intorcndu-se in punctul de plecare:

a1 a 2 ... a n

, ceea ce evidentiaza o evolutie periodica ciclica de perioada

n.
Conditia de stabilitate:

f (a1 ) f ( a2 ) ... f (an ) 1

ciclul limita

(a1 , a2 ,..., an )

este stabil.

22. Ce intelegem prin atractor straniu?

Atractor straniu al sistemului dinamic:
13

x (t ) f ( x(t )), x(t ) R n

, este o multime

A Rn

, care are o vecinatate

U Rn

cu

proprietatile:
-

A U Rn

x0
-Oricare ar fi starea initiala
A, numai pentru

x(t , x0 )
, traiectoria

, traiectoria ramne in U i este atrasa in

x (t , x 0 )
-Traiectoriile

au proprietatea de sensitivitate la conditiile initiale, in sensul ca, pe

masura ce timpul avanseaza, traiectoriile care au pornit dintr-o vecinatate a starii initiale
se departeaza foarte mult, una de alta.
-Atractorul A, nu poate fi scindat in mai multe multimi (atractori).

x0

Exemplu de atractor straniu: Fluturele lui Lorentz:

Atractorii stranii sunt independenti de conditiile initiale, in sensul ca forma atractorului este aceea i, indiferent de
punctul initial.
23. Ce intelegem prin fractal?
Fractal (Mandelbroth, 1970):
- Este figura geometrica neuniforma, fragmentata sau frnta care poate fi divizata in parti,
astfel inct fiecare dintre acestea sa fie o copie miniaturala a intregului.
Dimensiunea figurii este de obicei nentreaga, de exemplu dimensiunea HAUSDORFF
nentreaga.
Fractalul, ca obiect geometric, are in general urmatoarele caracteristici:
-Are o structura fina la scari arbitrar de mici ;
-Este neregulat, nu poate fi descris in limbaj geometric euclidian traditional ;
-Este autosimilar, figurile sunt identice si sunt identice cu intregul;
-Are dimensiunea Hausdorf nentreaga,
mai mare dect dimensiunea topologica.
(Dimensiunea topologica:
Punctul: dimensiunea zero,
Linia: dimensiunea 1,
Suprafata: dimensiunea 2:
Volumul: dimensiunea 3)
-Are o definitie recursiva (care poate fi repetata in numar nelimitat).
Exemple de fractali:
Curba lui Koch:
Algoritm de generare:
14

 0,1

Pas 1: Segmentul
se imparte in trei segmente egale i pe cel din mijloc il inlocuim printr-un dinte de
fierastrau cu laturi egale.

Pas 2: Pentru fiecare segment, aplicam regula de la pasul 1:

Pasul 3: Se continua indefinit aceasta procedura.

Fig.: Curba lui Koch

Triunghiul Sierpinski:

Fig. : Triunghiul Sierpinski

Algoritm de generare:
- inscriem in triunghiul echilaeral, un altul, cu vrfurile la jumatatea laturilor;
- repetam algoritmul pentru triunghiurile rezultate.
Metode de determinare a dimensiunii fractale:
D

log( numar de copii )

log( raportul original / copie )

Curba Koch:
4 copii, raport intreg/parte=3 (fiecare parte este de 1/3 din original)
Triunghiul Sierpinski:
Nr copii: 3
Raportul intreg/parte=2
D

log( 3)
1,585
log( 2)

24. Definiti coevolutia:

Coevolutie: termen din biologie i reprezinta schimbari intre doua sau mai multe specii intre ele, astfel inct
traiectoriile de evolutie se adapteaza reciproc.
Schimbarile evolutive reciproce intre doua specii interactive se bazeaza pe interdependenta intre cele doua specii.
STUARD KAUFFMAN: coevolutia este o relatie in care un partener deformeaza peisajul fitness al celuilalt, rezultnd
in final, schimbarea fitness-ului ambilor parteneri.
Tipuri de coevolutie:
Endogena - are loc la nivelul sistemului,
Exogena - are loc intre sisteme.
15

Abordarea coevolutiva (studiul sistemelor coevolutive) ( Lewin, Volberda, 1999), presupune :

-Utilizarea seriilor de timp pentru studiul sistemelor economice i sociale;
-Studiul adaptarii sistemelor economice i sociale in perspectiva istorica;
-Considerarea cauzalitatii multiple intre micro i macrosisteme;
-Analiza corelatiilor intre variabile;
-Analiza dependentei de conditiile initiale a traiectoriei.

25. Peisaj fitness (FITNESS LANDSCAPE):

Relieful generat de traiectoriile de dezvoltare ale unui sistem.
-Daca relieful este accidentat, competitorii au puteri diferite,
-Daca relieful este neaccidentat, competitorii sunt de puteri aproximativ egale.
Fitness landscape bidimensional. Liniile colorata arata diverse traiectorii ale populatiei
In peisajul fitness static, populatia escaladeaza numai un singur vrf.
In cazul dinamic peisajul fitness se schimba, populatia se muta de pe un vrf pe altul.
26. Analizati pe scurt unul dintre mecanismele de deplasare de-a lungul peisajului fitness.
Mecanismul de deplasare de-a lungul peisajului fitness:
1.Deplasare adaptiva (random walk sau mers aleator): sistemul se deplaseaza aleator in sus i in jos:

ut ut 1 t

t
Cu

eroarea

care

este

un

proces

stohastic

cu

media

E ( t )

varianta

Var ( t ) E ( t )2 2
Predictia variabilei

ut 1

ut
este

, modificarea fiind impredictibila, absolut aleatoare.

ut a ut 1 t
Exemplu: variatia pretului actiunilor la bursa.
2.Deplasare prin tatonare completeaza deplasarea adaptiva, evalund la fiecare moment, efectele pa ilor mici i
corectindu-se traiectoria.
Procesul se desfaoara in doua etape:
-In prima etapa se avanseaza pe baza informatiilor din pasul anterior:
c1
t
t 1
t

u a bu

Se aproximeaza eroarea intre valoarea actuala i valoarea calculata a variabilei:

c1
t
t
t

u u

-In a doua etapa se aproximeaza valoarea indicatorului , introducndu-se eroarea

c
t
t 1
t
t

u a bu c

c t

se numete inovatie,
este noua eroare.
3.Deplasarea in salturi: procesul inregistreaza schimbari ample, care apar accidental (ex. primul oc petrolier, oc
asupra ofertei):
16

u t a bt t

t
Unde

este ocul aleatoriu de tip zgomot alb, distribuit ca un process Gauss, cu proprietatile: ocul aleatoriu este

generat la fiecare moment de timp

t 1,2,...

2
, are media zero i varianta

E ( t ) 0
Var ( t ) 2 ct
27. Principiile sistemelor haotice (grila)
-Complexitatea interna: structura ampla, cu multe conexiuni, comportament complex, instabil, care se poate
transforma in haos;
-Principiul fluturelui sau efectul de papadie: schimbari mici, pot duce la efecte majore pe termen lung (nu se pot
face predictii pe termen lung)
-Principiul ordinii interne: pe termen scurt, structura interna este stabila, previzibila;
-Principiul functionarii departe de echilibru: sistemele haotice nu functioneaza in stare de echilibru;
-Principiul alegerii intmplatoare: trecerea de la haos la echilibru se face prin puncte critice, imprevizibile;
-Principiul autoorganizarii: in punctele critice, elementele sistemului haotic coopereaza i se organizeaza intr-o noua
structura;
-Principiul disipatiei: nu exista o lege de evolutie in spatiul starilor, traiectoriile disipeaza.
28. Ce intelegem prin agenti (grila)?
FERBER (1995):
Agentii sunt entitati reale, fizice sau virtuale, care:
-produc un efect intr-un mediu determinat,
-sunt capabili sa simuleze comportamente umane simple,
-se autoreproduc.
TIM RAY (1999):
Agentii sunt entitati computationale, rezolvitoare de problem complexe cum ar fi: competitia, frauda, reproducerea.
29. Tipuri de interactiuni intre agenti:
-COORDONARE: presupune ierarhizarea functionala a agentilor i reguli de organizare in timp i spatiu, pentru
realizarea sarcinilor;
-NEGOCIERE: presupune existenta agentilor specializati in mediere, pentru rezolvarea conflictelor;
-COOPERAREA: presupune impartirea agentilor dupa atributii in rezolvarea obiectivelor sistemului i existenta
regulilor de colaborare.
30. Definiti trei tipuri de agenti:
Clasificarea Agentilor
Agenti autonomi: actioneaza pentru realizarea obiectivului, fara interventia utilizatorului;
Agenti reactivi (actori): actioneaza in timp real, in conformitate cu cerintele impuse de realitate i de obiectivele
sistemului;
Agenti adaptivi: invata despre i din mediul inconjurator i se adapteaza dinamic;
Agenti mobili: se deplaseaza in spatiul real sau virtual pentru rezolvarea problemelor;
Agenti interactivi: interactioneaza cu alti agenti, sisteme, mediu, pentru realizarea obiectivelor;
Agenti cooperativi: ii coordoneaza actiunile i negociaza pentru atingerea obiectivului;
Agenti sociali: lideri care mobilizeaza alti agenti pentru atingerea obiectivului;
Agenti inteligenti: poseda calitatile inteligentei umane (invatare, adaptare, deductie, inductie, introspectie);
Agenti informationali: colecteaza informatiile i le trimit altor agenti;
Agenti interfata: comunica cu oamenii i cu alti agenti utiliznd diferite limbaje;
Agenti mediatori: mijlocesc alocarea resurselor intre agenti.

17

31. Tipuri de emergenta:

-Ontologica: se refera la categorii existentiale ierarhizate- sistemul functioneaza intr-un mediu inchis, cauzal, noi
comportamente i proprietati, apar in functie de relatiile cauzale, organizate in mod ierarhic;
-Reprezentativa: se refera la functionarea sistemelor observabile in mediul real i la posibilitatea aparitiei
comportamentelor atipice;
-Computationala: se refera la aparitia de forme globale complexe, din interactiuni computationale intre elemente i
subsisteme.

18