Proiect Econometrie

Influența câstigului salarial mediu net lunar si a

ratei șomajului asupra productivității muncii

Prună Miruna Andreea

Anul II, grupa 1037, seria Statistică
Academia de Studii Economice din București
 Cuprins

1. Introducere

2. Descrierea variabilelor economice

3. Modelului econometric unifactorial

a) Precizarea şi interpretarea estimaţiilor parametrilor modelului
b) Testarea validitatății modelului de regresie.
c) Testarea semnificaţiei statistice a parametrului pantă;
d) Verificaţi îndeplinirea ipotezelor modelului clasic de regresie liniară:
1) Cercetarea homoscedasticitatii erorilor aleatore prin testul White
2) Non-autocorelarea erorilor aleatoare (testul Durbin Watson, testul Breusch-Godfrey)
3) Normalitatea erorilor aleatoare (testul Jarque-Bera)
e) Corectarea modelului de regresie considerat în cazul neîndeplinirii ipotezelor modelului
clasic de regresie liniară
f) Previzionarea punctuala și printr-un interval de încredere 95%, a valoarii variabilei dependente
Y dacă variabila explicativă creşte cu 10% faţă de ultima valoare înregistrată.

4. Model econometric multifactorial:

a) Estimarea parametrilor modelului şi interpretarea valorilor obţinute pentru parametrii pantă.
b) Verificarea existentei multicoliniaritatii variabilelor explicative.

6. Concluzii și interpretări

7. Bibliografie
1.Introducere
In aceasta lucrare se urmareste sa se analizeze influența castigului salarial mediu net lunar asupra
productivitatii muncii urmand sa se arate daca modelul de regresie este valid si daca respecta
ipotezele modelului classic de regresie liniara(pentru modelul unifactorial),si influența castigului
salarial mediu net lunar si a ratei somajului asupra productivitatii muncii unde vom verifica
existenta multicoloniaritatii variabilelor explicative si vom transforma modelul, daca este cazul.

Productivitatea nominala a muncii/persoana angajata are scopul de a da o impresie generala

privind productivitatea economiilor naționale exprimata în raport cu media Uniunii Europene .
Daca indicele unei tari este mai mare de 100, nivelul PIB/persoana ocupata este mai mare decat
media UE și viceversa.

2.Descrierea variabilelor economice

Variabilele economice alese sunt productivitatea
nominala a muncii/persoana angajata, castigul salarial
mediu net lunar(euro) si rata somajului(%) . Analiza a
fost realizata pe tarile membre ale Uniunii Europene,
unde au mai fost adaugate si Serbia si Lituania , in 2013,
iar datele au fost preluate de pe Eurostat.

Pentru a analiza influenta castigului salarial mediu net

lunar si a ratei somajului asupra productivitatii muncii,
am concluzionat ca: productivitatea muncii(Y)-variabila
dependenta, iar castigul salarial mediu net(x1) si rata
somajului(X1)-variabilele independente
3. Modelului econometric unifactorial

Pentru modelul economic unifactorial am decis sa analizez influenta castigului salarial mediu net
lunar asupra productivitatii muncii.

Diagrama de imprastiere, productivitate versus castig salarial mediu net lunar

a)Precizarea si interpretarea estimatiilor parametrilor modelului

y= 54.467 + 0.0269*x

se= 4.5262) (0.002)

t = (12.033) (9.947) R2=0.7794

p= (0.000) (0.000) df=28

Fcalc=98.952

Beta1(0.0269) reprezinta panta dreptei de regresie a productivitatii muncii in functie de salariul

lunar mediu net, aratand astfel cu cate unitati se modifica, in medie, productivitatea muncii
atunci cand salariul mediu net nominal creste cu o unitate( 1 euro).

Atat Beta0(54.46) cat si Beta1(0.0269) sunt semnificativi statistici deoarece P-value=0.00<0.05

unde 0.05 este nivelul de semnificatie ales, alfa.
b) Testarea validitatii modelului de regresie.

H0: Modelul de regresie nu este valid statistic;

H1: Modelul de regresie este valid statistic;

Avem Fcalc= F -statistic=98.952 si Significance F=Prob(F-statistic)=0.00, astfel ca ipoteza nula

H0 este respinsa, ceea ce inseamna ca modelul de regresie este valid statistic.

c) Testarea semnificatiei statistice a parametrului panta

H0: Parametrul panta Beta1 nu este semnificativ statistic

H1: Parametrul panta Beta1 este semnificativ statistic

Pentru parametrul panta Beta1 avem T-statistic care este mai mare decat T-critic (9.947>2.048),
deci respingem ipoteza nula H0, concluzionand ca parametrul panta Beta1 este semnificativ
statistic.

Din analiza Anova realizata in Excel se poate observa faptul ca intervalul de incredere al
parametrului panta(Beta1) , pentru o probabilitate de 95% este (0.021,0.032)

d) Indeplinirea modelului clasic de regresie liniara

d1)Cercetarea homoscedasticitatii erorilor aleatore prin testul White

Pentru aplicarea testului White utilizam modelul estimat anterior prin metoda celor mai mici
patrate
.

Ipotezele sunt:

H0:nu exista heteroscedasticitate( erorile aleatoare sunt homoscedastice)

H1:exista heteroscedasticitate( erorile aleatoare sunt heteroscedastice)

Observam ca Prob.F(2,27)=0.027<0.05 si Prob Chi-Square(2)=0.049<0.05, atunci respingem H0

si acceptam H1:erorile aleatoare sunt heteroscedastice.

De asemenea Wcalc=10.652>5.99, atunci respingem H0 si acceptam H1:erorile aleatoare sunt

heteroscedastice.
d2) Non-autocorelarea erorilor aleatoare prin testul Breusch-Godfrey

H0:erorile nu sunt autocorelate(nu exista autocorelare de ordin r a erorilor aleatoare)

H1:exista autocorelare de ordin r a erorilor aleatoare

LMcalc=Obs*R-squared=0,794<5.991, acceptam ipoteza H0, erorile nu sunt autocorelate

Prob.Chi-Square(2)=0,67>0,5, acceptam ipoteza H0, erorile nu sunt autocorelate

d3) Normalitatea erorilor aleatoare (testul Jarque-Bera)

H0: Erorile aleatoare nu prezinta normalitate

H1: Erorile aleatoare prezinta normalitate
Probability=0.905>0.05 ceea ce inseamna ca vom respinge ipoteza nula H0 si vom accepta
ipoteza alternativa H1:Erorile aleatoare prezinta normalitate

e) Corectarea modelului de regresie considerat în cazul neîndeplinirii ipotezelor modelului clasic

de regresie liniară
Corectarea heteroscedasticitatii erorilor aleatoare

Erorile standard robuste ale lui White si NeweY-West

Nu a fost nevoie de alte

corectari ale modelului.
f) Previzionarea punctuala și printr-un interval de încredere 95%, a valoarii variabilei dependente
Y dacă variabila explicativă creşte cu 10% faţă de ultima valoare înregistrată.
Variabila explicative X, pentru Lithuania este 823.
823*1,1=905,3
Y30= 54.467 + 0.0269*x

Y30=54.467 + 0.0269*905.3

Y30=81,8195

Daca castigul salarial mediu net va creste cu 10%, atunci Productivitatea media va avea valoarea
81.8195, crescand astfel cu 2.51 puncte.
3. Modelului econometric multifactorial

Pentru modelul economic multifactorial am decis sa analizez influenta castigului salarial mediu
net lunar si a ratei somajului asupra productivitatii muncii.

a) Estimarea parametrilor modelului si interpretarea valorilor obţinute pentru parametrii panta

prod= 50.43 + 0.027*salariu + 0.27*rs

se (8.222) (0.002) (0.456)

t (6.133) (9.346) (0.591) df=27

pvalue (0.000) (0.000) (0.000)

fcalc=48.5 Significance-F=0.000

DW=1.7

R2=0.78

Rezultatele estimarii modelului de regresie arata ca rata somajului si castigul salarial net lunar
impreuna exercita 78,2% din variatia productivitatii munci.
Coeficientul Beta2 nu este semnificativ statistic deoarece prob=0,559>0,05

Daca insa testam ipoteza nula:

H0: Beta1=Beta2=0, adica modelul de regresie nu este valid statistic

H1: Beta1=Beta2 !=0, adica modelul de regresie este valid statistic

avem Fcalc= F -statistic=48.501 si Significance F=Prob(F-statistic)=0.00, astfel ca ipoteza nula

H0 este respinsa, ceea ce inseamna ca modelul de regresie este valid statistic.

b) Verificarea existenţei multicoliniaritatii variabilelor explicative.

Daca R-squared< (rs,salariu), atunci avem o pereche de variabile puternic corelate.

In cazul nostru, R-squared=0.782>-0.3718 si astfel nu exista multicoliniaritate intre variabilele
explicative, deci nu este necesara transformarea modelului
6. Concluzii și interpretări

Pentru modelul economic unifactorial am analizat influenta castigului salarial mediu net lunar
asupra productivitatii muncii si am concluzionat ca productivitatea muncii se modifica cu 0.0269,
in medie, atunci cand salariul nominal creste cu o unitate, ca atat Beta0(54.46) cat si Beta1(0.0269)
sunt semnificativi statistici deoarece P-value=0.00<0.05,unde 0.05 este nivelul de semnificatie
ales, alfa. De asemenea, modelul de regresie este valid statististic, iar pentru probabilitate de 95%,
intervalul de incredere al parametrului panta este (0.021,0.032)

Am aplicat testul White unde am utilizat modelul estimat anterior prin metoda celor mai mici
patrate si am concluzionat ca avem erori aleatoare heteroscedastice.

Prin non-autocorelarea erorilor aleatoare (testul Breusch-Godfrey) am aflat faptul ca erorile nu

sunt autocorelate, iar utilitzand testul Jarque-Bera am aflat ca erorile aleatoare prezinta
normalitate.

Pentru modelul economic multifactorial am analizat influenta castigului salarial mediu net lunar
si a ratei somajului asupra productivitatii muncii. Si am concluzionat ca somajului si castigul
salarial net lunar impreuna exercita 78,2% din variatia productivitatii muncii ,ca modelul de
regresie este valid statistic si de asemenea ca nu exista multicoliniaritate intre variabilele
explicative.

7. Bibliografie
http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tec
00116
http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tipsun20&plu
gin=1