Poluarea aerului.

Invelisul gazos reprezentat de atmosfera terestra constitue unul dintre factorii esentiali
ai existentei vietii pe pamant. Dintre componenii aerului, oxigenul este indispensabil
respiratiei vegetale i animale, fenomenul de oxidare reprezenta principala sursa de energie in
procesele vitale. Bioxidul de carbon din aer intervine in asimilaia clorofilian, iar azotul
atmosferic reprezint una din verigile circuitului azotului in natur.

Compoziia normal a aerului

Compoziia normal a aerului cuprinde (in vol. % atmosfer uscat): azot 78,09%,
oxigen 20,95%, argon 0,92%, bioxid de carbon 0,03%. Acest amestec de gaze reprezint peste
99,99% din compoziia aerului. Restul de circa 0,01% este alctuit din alte gaze ca neon,
heliu, metan, kripton, xenon, ozon, hidrogen, radon. La acestea se adaug proporii variabile
de vapori de ap (in medie 0,2 3%).
Din punct de vedere sanitar prezint importan oscilaiile in concentraie ale
oxigenului i bioxidului de carbon, substane cu rol deosebit in schimbul de gaze de la nivelul
plminului.
Oxigenul poate influena sntatea prin scderea concentraiei lui in aer i prin
scderea presiunii atmosferice, efectul fiind determinat de scderea presiunii pariale la
nivelul alveolei pulmonare, alterarea schimbului de gaze (O2 i CO2) i a procesului de
oxigenare a singelui. Fenomenele care apar sunt fenomene de hipoxie sau anoxie, gravitatea
lor fiind dependent de gradul de scdere a presiunii pariale.
Bioxidul de carbon intilnit in atmosfer in proporie de 0,03% nu produce tulburri
manifeste decit in situaiile in care este impiedicat trecerea gazului din singele venos in
alveola pulmonar i eliminarea lui prin aerul expirat. De fapt fenomenele toxice apar in
momentul in care presiunea parial a CO2 din aer crete atit de mult incit impiedic
eliminarea acestui catabolit. Iniial apare o cretere a CO2 din singe (hipercapnie) mai puin
datorit ptrunderii lui din aerul exterior, cit datorit autointoxicrii organismului. Pe msur
ce crete concentraia in aerul atmosferic, intervine i solubilizarea lui in plasma sanguin
datorit presiunii pariale crescute; la autointoxicare se asociaz intoxicaia exogen.

Primele tulburri apar in jurul concentraiei de 3% manifestat prin tulburri

respiratorii (accelerarea respiraiei), apare apoi cianoza, urmat de tulburri respiratorii i
circulatorii
insoite
de
fenomene
legate
de
dezechilibrul
acido-bazic.
Sursele de poluare a aerului
Inelegem prin poluarea aerului prezena in atmosfer a unor substane strine de
compoziia normal a aerului care in funcie de concentraie i/sau timpul de aciune provoac
tulburri ale sntii omului, creeaz disconfort populaiei dintr-un teritoriu, afecteaz flora i
fauna sau altereaz mediu de via al omului. Rezult din aceast definiie c pentru a fi
considerai poluani substanele prezente in atmosfer trebue s exercite un efect nociv
asupra omului sau a mediului su de via.
Sursele de poluare a aerului pot clasificate in dou grupe: surse naturale i surse
artificiale (rezultate din activitaea uman).

Aciunea polurii aerului asupra sntii populaiei

In cursul unui act respirator, omul in repaus trece prin plmini o cantitate de 500 cm2
de aer, volum care crete mult in cazul efecturii unui efort fizic, fiind direct proporional cu
acest efort. In 24 ore in mediu omul respir circa 15-25 m3 de aer. Luind comparativ cu
consumul de alimente i ap, in timp de 24 ore, omul inhaleaz in medie 15 kg de aer in timp
ce consumul de ap nu depete de obicei 2,5 kg, iar cel de alimente 1,5 kg. Rezult din
aceste date importana pentru sntate a compoziiei aerului atmosferic, la care se adaug i
faptul c bariera pulmonar reine numai in mic msur substanele ptrunse pin la nivelul
alveolei, odat cu aerul inspirat.
Din punct de vedere al igienei, aerul influeneaz sntatea atit prin compoziia sa
chimic, cit i prin proprietile sale fizice (temperatur, umiditate, cureni de aer, radiaii,
presiune).
In ceea ce privete compoziia chimic destingem influena exercitat asupra sntii
de variaii in concentraia componenilor normali, cit i aciunea pe care o exercit prezena in
aer a unor compui strini.
Efectele directe sunt reprezentate de modificrile care apar in starea de sntate a
populaiei ca urmare a expunerii la ageni poluani. Aceste modificri se pot traduce in ordinea
2

gravitii prin: creterea mortalitii, cretrea morbiditii, apariia unor simptome sau
modificrii fizio-patologice, apariia unor modificri fiziologice directe i/sau incrcarea
organismului cu agentul sau agenii poluani.
Efectele de lung durat sunt caracterizate prin apariia unor fenomene patologice in
urma expunerii prelungite la poluanii atmosferici. Aceste efecte pot fi rezultatul acumulrii
poluanilor in organism, in situaia poluanilor cumulativi (Pb, F etc.), pin cind incrcarea
atinge pragul toxic. De asemenea modificrile patologice pot fi determinate de impactul
repetat al agentului nociv asupra anumitor organe sau sisteme. Efectele de lung durat apar
dup intervale lungi de timp de expunere care pot fi de ani sau chiar de zeci de ani.
Manifestrile patologice pot imbrca aspecte specifice poluanilor (intoxicaii cronice,
fenomene algerice, efecte carcinogene, mutagene i teratogene) sau pot fi caracterizate prin
apariia unor imbolnviri cu etiologie multipl, in care poluanii s reprezinte unul dintre
agenii etiologici determinani sau agravani (boli respiratorii acute i cronice, anemii etc.).
Poluanii iritani realizeaz efecte iritative asupra mucoasei oculare i indeosebi
asupra aparatului respirator. In aceast grup intr pulberile netoxice, precum i o sum de
gaze i vapori ca bioxidul de sulf, bioxidul de azot, ozonul i substanele oxidante, clorul,
amoniacul etc. Poluarea iritant constitue cea mai rspindit dintre tipurile de poluare,
rezultind in primul rind din procesele de ardere a combustibilului, dar i de celelalte surse de
poluri.
Poluanii fibrozani produc modificri fibroase la nivelul aparatului respirator.
Printre cei mai rspindii sunt bioxidul de siliciu, azbestul, i oxizii de fier, la care se
adaug compuii de cobalt, bariu etc. Sunt mult mai agresivi in mediul industrial unde
determin imbolnviri specifice care sunt excepionale in condiii de poluare a aerului. Totui
poluarea intens cu pulberi poate duce la modificri fibroase pulmonare.
Poluanii toxici asfixiani sunt cei care impiedic asigurarea cu oxigen a esuturilor
organismului. Dintre poluanii atmosferici cu efect asfixiant cel mai important este oxidul de
carbon, care formeaz cu hemoglobina un compus relativ stabil (carboxihemoglobina) i
impiedic astfel oxigenarea singelui i transportul de oxigen ctre esuturi. In funcie de
concentraia din aer i timpul de expunere se realizeaz o anumit proporie de
carboxihemoglobin depete 60% din hemoglobina total. Intoxicaia acut este relativ rar,
aprind practic numai in spaii inchise in prezena unor surse importante de CO (in ncperi in
care sistemele de inczit funcioneaz defectuos, garaje, pasajele subterane pentru
autovehicule etc.)
Poluanii alergenici din atmosfer sunt cunoscui de mult vreme. Indeosebi este
cazul poluanilor naturali (polen, fungi, insecte) precum i a prafului din cas, responsabili de
un numr foarte mare de alergii respiratorii sau cutanate. Pe ling acestea se adaug poluanii
provenii din surse artificiale in special industriale care pot emite in atmosfer o sum de
alergeni complei sau incomplei. Pe primul loc din acest punct de vedere, se gsete industria
chimic (industria maselor plastice, industria farmaceutic, fabricile de insecticide etc.). Sunt
semnalate i situaii cu apariia unor fenomene alergice in mas, ca cel de la New Orleans din
1958 in care alergenul a fost identificat in praful provenit de la deeuri industriale depuse in
holde.