Java Lichidari Hatz

Limbaje de programare curs 1 - Informatic Economic, an III
Introducere in obiectualitate. Operatori.

Controlul execu4ei programelor
Gheorghe Cosmin Silaghi

Cluj-Napoca - 30 septembrie 2015
Cuprins
Principiile programarii obiectuale
Notiunea de obiect
Cluj-Napoca - 30 septembrie
2015
Principii de baz n obiectualitate (II)
Programare obiectual:
Elemente din spaiul problemei precum si reprezentarile
acestora in spatiul solutiei obiecte
Caracteristici ale limbajelor obiectuale

1. Orice element este un obiect
2. Un program este o colecie de obiecte care isi spun unul
altuia ce sa faca prin trimitere de mesaje
3. Fiecare obiect are un spaiu de memorie, posibil compus
din alte obiecte
4. Fiecare obiect are un tip
5. Toate obiectele de acelai tip pot primi acelai mesaj
(atentie: proprietatea de upcast)
2015
Principii de baz n obiectualitate (III)

Definitia Booch pentru un obiect: un obiect are o stare, un
comportament si o identitate
Clas: set de obiecte cu caracteristici i funcionalitate identice
(termenul de clasa se substituite termenului de tip)
Intefaa: metode (funcionalitate): cererile care pot fi adresate
unui obiect particular dintr-o clasa
Implementarea: mod concret de realizare a funcionalitii
Un obiect poate fi privit ca si furnizor de servicii
Se imbunatateste coeziunea obiectelor (obiectele trebuie sa se
potriveasca bine unele cu altele)
2015
UML reprezentarea claselor

UML: limbaj standardizat pentru modelarea obiectuala
Nume de 4p ->
Light
on()
o()
brighten()
dim()
Interfata ->
Light lt = new Light();
lt.on();
2015
Ascunderea implementarii
2 tipuri de programatori:
creatori de clase creaza clase care expun doar functionalitatea necesara
claselor client, restul ramane ascuns
programatori client consumatori de clase, rolul lor este sa fie echipati cu un set
de clase pentru dezvoltarea rapida a aplicatiilor finale
Programatorii creatori de clase trebuie sa poata schimba

implementarea ascunsa fara ca programatorii clienti sa fie afectati
Speficatori de access:
Private: elementele private pot fi accesate doar de creatorul clasei in cadrul
metodelor acelei clase
Public: elementele publice sunt disponibile oricaror alte clase
Protected: similar cu private, utilizat in mostenire, clasele care mostenesc pot
accesa elementele private din clasele de baza
2015
Reutilizarea implementarii - compozitie

Managementul complexitii: descompunerea elementelor problemei
n pri componente
2 metode de realizare a complexitii:
Compoziie: o clas nou conine clase existente
Relaie has-a
Se realizeaza prin creare de obiecte membre
Compozitia realizata dinamic se numeste agregare
2015
Reutilizarea implementarii - mostenire

Datele si functionalitatile se pot impacheta dupa concepte care
reprezinta idei similare din spatiul problemei
Motenire: o clas nou se aseamn (extinde) o clas existent
Relaie is-a sau is-like-a
Clasa de baza contine caracteristicile si comportamentele care vor

fi partajate cu tipurile derivate
Clasa derivata
Clasa derivata va contine
toti membrii clasei de baza (inclusiv cei privati care sunt ascunsi)
Toata interfata clasei de baza, care este duplicata
Clasa derivata este in acelasi timp de tipul clasei de baza
2015
Mostenire cum se diferentiaza clasa derivata de

clasa de baza
Prin adaugare de noi metode suplimentare

Schimbarea comportamentului unor metode existente in clasa de baza
(overriding)
Relatia is-a: clasa derivata doar override metode din clasa de baza
(principiul substitutiei pure)
Relatia is-like-a: clasa derivata adauga elemente noi interfetei clasei de
baza (metodele noi nu sunt accesibile din clasa de baza substitutia nu
mai este pura)
2015
Obiecte interschimbabile prin polimorfism

" La ierarhiile de clase dorim sa tratam obiectele unitar, sub 4pul de
"
"
baza
AsDel, putem scrie cod care nu depinde de un 4p specic si care
manipuleaza obiecte generice
Se doreste ca s se execute codul din obiectele claselor derivate fr
ca s s4m (la compilare) care vor efec4v aceste obiecte
" Compilatoare tradi4onale (non OOP) early binding

" Compilatoare OOP late binding codul apelat este determinat abia
"
"
la execu4e, la compilare se asigura doar corespondenta 4pului

argumentelor si a 4pului de return
Java compilator OOP dynamic (late) binding
Proprietatea de upcast: tratarea unui obiect dintr-o clas derivat ca
si cum ar din clasa de baza
2015
Ierarhie cu o singura radacina

"
"
"
In Java (si in orice limbaj obiectual cu excep4a C++) toate clasele

mostenesc o clasa de baza numit Object
AsDel, toate obiectele din limbaj pot echipate in mod garantat cu
anumit func4onalitate
Se usureaza implementarea garbage collectorului
2015
Containere
Necesare datorita faptului ca nu stim de la design numarul de
obiecte necesare pentru a rezolva o anumita problema
Containerele sunt siruri de referinte catre alte obiecte
Ele se expandeaza automat pentru a salva noi obiecte, dupa
necesitati
2 tipuri de liste: ArrayList, LinkedList
Containerele in Java sunt create sa pastreze obiecte de tipul
Object. -> ele pot salva orice
Pot aparea exceptii la Downcast la runtime, timp de executie
crescut datorit operaiei de Downcast
Containere parametrizate:
ArrayList<Shape> shape = new ArrayList<Shape>();
2015
No4uni introduc4ve Java

Ini4alizarea obiectelor

Cluj-Napoca - 5 Octombrie 2015
Organizarea codului
Pentru fiecare clasa compilata se produce un fisier .class

Un program este compus dintr-o colectie de fisiere .class
Acestea pot fi arhivate: fisier .jar
Fiecare fisier .java incepe cu mentiunea package: se indica numele
packageului din care vor face parte clasele
Clasele utilizate care fac parte din alt package se importa cu import
Toate clasele dintr-un package vor fi colectate intr-un singur subdirector
Conventie pentru denumirea packageurilor: utilizarea domeniilor de internet
in ordine inversa
Calea root pentru directorare: variabila sistem CLASSPATH
CLASSPATH poate include directoare sau fisiere .jar
Crearea obiectelor si ciclul de viata
Fiecare obiect necesita resurse (memorie), crearea si distrugerea

obiectelor devin importante
Java utilizeaza in mod exclusiv alocarea dinamica a memoriei
Pentru orice obiect, trebuie utilizat new la creeere
Obiectele sunt alocate in zona de heap
Distrugerea obiectelor este realizata automat de catre garbage collector
GC identific momentul in care un obiect nu mai este utilizat i il dezaloc
Numele de obiecte - referinte
Identificatorii prin care se manipuleaza obiectele sunt referinte catre obiecte
De ex:
String s; // se creaza o referinta catre un obiect de tip String
String s = new String(asdf); // referinta creata este initializata
Toate variabilele (referintele) create in program trebuie initializate!!!
Organizarea memoriei in Java

v
v
v
v
Zona Registru: registrele procesorului, nu avem access direct la ele

Stiva: zona de stiva memoreaza referintele catre obiecte
Heap: in aceasta zona sunt alocate toate obiectele (la apelul new)
Spatiu de stocare non-RAM: obiecte care exista in afara spatiului de
memorie a programului (persistenta obiectelor)
Tipurile primitive
v
v
v
v
Variabile de dimensiune mica, salvate direct pe stiva,

Nu necesita new la alocare
boolean, char, byte, short, int, long, float, double si void
Fiecare din acestea are un wrapper type pentru construirea obiectului
din tipul corespondent
v Autoboxing: conversie automata de la un tip primitiv la wrapper

Character ch = x;
Numere de inalta precizie
BigInteger si BigDecimal
Sunt vazute ca si clase de tip Wrapper insa nu au un tip primitiv
corespondent
Siruri (Arrays) in Java
Java: limbaj de programare orientat safety

La crearea unui Array se creaza un sir de referinte fiecare initializata la
valoarea null
=> fiecare membru al sirului trebuie initializat
Java nu permite utilizarea unui indice in afara range-ului array-ului (se
arunca o exceptie)
Domenii de vizibilitate in Java
Intre o acolada deschisa si una inchisa avem un domeniu de

vizibilitate (la fel ca in C/C++)
Java determina cand un obiect nu mai este referit de catre
nici o referinta dintr-un domeniul de vizibilitate valid => se
apeleaza garbage collector pentru dezalocarea memoriei
Clase
class ATypeName { /* class body */}
Clasele contin:
- Campuri
- Metode
Modul de accesare a unui camp/metoda

objectReference.member
Pentru datele din tipuri primitive se garanteaza initializarea la valori
implicite (false si 0)
Metode, argumente si tip de return

ReturnType methodName(/* argument list */) {
/* method body*/
}
Vizibilitatea numelor
Pentru a produce nume de biblioteci unice, s-a realizat conventia ca

fiecare programator sa isi utilizeze propriul nume de domeniu de
internet ca si nume de biblioteca
ex: ro.ubbcluj.econ.gsilaghi
Punctul in numele bibliotecii reprezinta un subdirector de pe disc
Utilizarea altor componente: import

import java.util.ArrayList; // se importa o clasa
import java.util.*; // se importa tot packageul java.util
Cuvantul cheie static

Datele membre si metodele pot fi accesate doar sub calificarea
unui obiect existent in memoria programului (creat cu new)
Un camp sau o metoda statica nu este legata de vreun obiect
anume dintr-o clasa
class data sau class method
Un camp static exista o singura data pentru o clasa, fiind
partajat de toate obiectele clasei respective
Campurile statice pot fi referite prin numele clasei
Metodele statice sunt la nivel de clasa, pot fi referite prin
numele clasei (fara a fi necesara existenta unui obiect)
Metoda main
Metodele statice nu pot accesa campuri/metode ne-statice din
clasa
Stil de scriere a codului

Code conventions for the Java Language
Numele clasei din mai multe cuvinte cu capitalizarea fiecarui cuvant
din nume
Pentru orice altceva (metode, campuri, referinte de obiecte) prima
litera e litera mica
Operatori
Toti operatorii produc o valoare prin aplicarea lor

Ei pot produce si side-effects (modificarea valorii operanzilor)
Operatorul de atribuire =
a= 4; // atribuirea unei valori dintr-un tip primiti unei variabile
Daca c si d sunt obiecte, c=d; // ambele (c si d) vor referi acelasi obiect (d)
Aliasing: la transmiterea unui obiect ca si argument intr-o metoda, se

transmite o referinta, deci modificarea valorii in metoda afecteaza valoarea
obiectului din afara metodei
Operatorii ++ si au forma postfixata si prefixata (similar cu C/C++)
Operatorii == si =! Aplicati pe referinte de obiecte, compara referintele, si
nu continutul obiectelor
Pentru compararea continutului obiectelor, metoda equals:
n1.equals(n2);
Pentru clasa String se pot folosi + si +=
Controlul executiei
if-then-else
while, do-while, for
foreach: pentru a selecta un element dintr-un array si a efectua o
prelucrare pe acel element
foreach functioneaza pentru orice sir de obiecte Iterable
Intreruperea executiei unei secvente: return, break, continue

switch: instructiunea de selectie din mai multe alternative
Initializarea obiectelor
" In ecare clasa se garanteaza ini4alizarea obiectelor prin scrierea unui
"
"
"
"
"
constructor
La crearea unui obiect, Java apeleaza automat constructorul clasei
respec4ve
Numele constructorului este iden4c cu numele clasei
Constructorul default: nu are argumente
Constructorul nu are 4p de return
Daca se creaza o clasa fr nici un constructor, compilatorul creaz in
mod automat constructorul default
Supraincarcarea metodelor
"
"
"
"
U4lizarea aceluiasi nume de metoda pentru mai multe metode cu

argumente diferite
Cum diferen4aza Java intre metodele supraincarcate: aceste metode
trebuie s difere prin lista argumentelor
La supraincarcare, primi4vele din lista de argumente sunt promoted
catre 4purile mai largi
Metodele nu se pot supraincarca pe 4pul de return
Cuvantul cheie this
In fiecare metoda apelata, referinta obiectului sub care se apeleaza

metoda este transmisa in metoda sub forma referintei this
this poate fi utilizat doar in interiorul metodelor ne-statice
In interiorul unei metode dinstr-o clasa, la apelul unei metode din clasa
curenta, nu este nevoie sa se utilizeze this
This este frecvent utilizat in return, pentru a returna obiectul curent
Distrugerea obiectelor
Garbage collector-ul dezaloca memoria alocata prin new, atunci cand

obiectele nu mai sunt folosite
Metoda finalize(): permite operatii de stergere inainte ca obiectele sa fie
supuse garbage collectorului
Metoda finalize(): Java nu garanteaza apelarea acestei metode,
programatorul nu are control asupra momentului cand se apeleaza
garbage collectorul
Daca obiectele noastre agrega alte obiecte, garbage collectorul se ocupa
de dezalocarea obiectelor agregate
Finalize se utilizeaza in general pentru a implementa termination
conditions pentru un obiect (de exemplu inchiderea unui fisier)
Stergerea corect a obiectelor
Java nu garanteaz apelarea metodei finalize la distrugerea

obiectelor
Ce se intampl atunci cnd este necesar ca obiectele s fie sterse
daca programele se termin cu exceptie?
Se pune codul de stergere intr-o metod dispose
Metoda dispose se apeleaz pe clauza finally a unui try-catch global
La stergerea obiectelor, aceasta trebuie s se realizeze in ordine
invers a creerii obiectelor. -> programatorul trebuie s se asigure de
acest lucru
Modul de functionare a garbage collectorului
GC colecteaza memoria ramasa alocata in obiectele care nu mai sunt

utilizate si compacteaza heap-ul, rearanjand obiectele alocate
Reference couting: o modalitate de a implementa un GC:
De cate ori se asociaza o referinta pentru un obiect, reference counterul obiectului se
incrementeaza
De cate ori se pierde o referinta pentru o obiect, reference counterul obiectului se
decrementeaza
GC scaneaza sirul de variabile reference counters si cand intalneste una nula, dezaloca
obiectul respectiv
Implementarea Java: pentru un obiect live se poate identifica o referinta fie

pe stack fie in static storage
Stop-and-copy: GC-ul opreste programul, scaneaza toate referintele de pe
stack si copiaza obiectele identificate in noul heap. Ceea ce ramane e
garbage-ul care trebuie dezalocat, iar noul heap e deja compactat
Initializarea datelor membre
Utilizarea unei variabile locale neinitializate => eroare de compilare

Orice data membra a unei clase, daca este de tip primitiv, se
garanteaza initializare la valoarea implicita
Obiectele membre neinitializate, vor avea valoarea null
Specificarea valorii de initializare:
La momentul definirii variabilei primitive prin asignare cu o valoare
La momentul definirii variabilei non-primitive, prin new
Initializarea datelor membre prin constructor

Ordinea de initializare a datelor membre: ordinea in care acestea sunt
definite in clasa
Initializarea datelor statice are loc doar daca acestea sunt necesar a fi
utilizate
Obiectele statice sunt initializate inaintea celor non-statice, daca ele nu
au fost utilizate pana atunci
Procesul creerii unui obiect
Presupunem ca avem o clasa Dog

Prima data cand un obiect de tip Dog este creat, JVM localizeaza pe disc
fisierul Dog.class si il incarca
La incarcarea Dog.class, se initializeaza toti membrii statici
La new Dog() se aloca memorie pe heap pentru noul obiect, aceasta zona
de memorie se umple cu 0 (primitivele sunt initializate la valoarea implicita)
Se realizeaza toate initializarile explicite la momentul definirii datelor
membre
Se executa constructorul
Blocul static
static {/* initializari */};

Blocul static este apelat o singura data, la prima creare a unui obiect
din clasa respectiva sau la apelarea unei membre statice din acea clasa
Blocul static poate sa initializeze doar date statice
Initializare prin bloc non-static
{ /* operatii */ }; // fara static inainte

Intre acolade se specifica operatii de initializare care trebuie efectuate
indiferent de care constructor este apelat
Blocul non-static de initializare este necesar pentru a se permite
definirea claselor interne anonime
Initializarea sirurilor
Sirurile sunt definite prin operatorul de indexare: int[] a;

Pentru a se crea spatiu de memorie pentru sir, sirul trebuie initializat
Fiecare sir are un membru intrinsec: length (lungimea sirului)
Elementele sunt indexate de la 0 la length-1
Integer[] a = new Integer[rand.nextInt(20)]; // se creaza doar un sir de

referinte, fiecare din ele trebuie apoi initializate, de ex:
a[i] = rand.nextInt(500);
Controlul accesului - clase
Package: clase grupate impreuna intr-un singur spatiu de nume logic

Orice clas dintr-un package poate face referire direct la o alta clas
din acelai package
Pentru accesarea claselor din alte package-uri se utilizeaz import
Lipsa definitiei de package: package-ul default.
Nu se recomand utilizarea acestuia
Specificatorul de access public la clase:

Pentru a putea fi referita din afara packageului
Clasele fr specificator de access: nu pot fi referite din afara packageului
Controlul accesului membrii claselor
Public:
membrii publici pot fi referiti din afara claselor
Specific interfaa claselor
Private:
Pot fi referiti doar din interiorul claselor de definire
Specifica implementarea claselor
Fr specificator de access access package:

Pot fi referii din clasele packege-ului curent
Protected: folosit in contextul mosternirii
Reu4lizarea claselor

Cuprins
Compozitie
Mostenire
Alegerea intre compozitie si mostenire
Mecanismul de upcast
Reutilizarea codului
nseamn mult mai mult dect copy-paste de cod

Operaii principale: compoziie i mostenire
Sintaxa compoziiei: se plaseaz o referin ctre un obiect nou ntr-o
clas nou
Referintele nou create se initializeaz la valoarea null -> trebuie
initializate explicit
Metoda toString: mostenit de la clasa Object: se permite convertirea
obiectului intr-un obiect String (necesar pentru tiprire)
Initializarea referintelor la realizarea

compozitiei
Initializarea se poate realiza in 4 moduri:

La momentul definirii obiectului initializarea se face inainte de apelarea
constructorului
In constructor
Chiar inainte de utilizarea obiectului (lazy initialization)
Instance initialization in bloc non-static de initializare
Sintaxa mostenirii
Mostenirea se realizeaz ori de cte ori se creaz o clas: se motenete din

Object
Mostenire: clasa nou se aseamn cu clasa veche: cuvntul cheie extends
Clasa nou va prelua automat toate campurile i metodele din clasa de baz
Regul nescris la mostenire: cmpurile din clasele de baz se scriu private
iar metodele se las public (sau protected)
Clasa derivat poate s preia o metod din clasa de baz si s o rescrie
Din clasa derivat, pentru a se apela o metod din clasa de baz se poate
utiliza super
Realizarea mostenirii: la crearea obiectului din clasa derivat, se creaz un
subobiect din clasa de baz (ca si cum ar fi realizat o compozitie ctre
acesta)
Initializarea subobiectului din clasa de baz: doar prin constructor
Constructorul clasei de baz este apelat intotdeauna inaintea constructorului
clasei derivate
Pentru apel al constructorului clasei de baz cu argumente:
super ( argumente)
Is-a vs. Is-like-a
Relatie de mostenire de tip is-a: clasa derivat doar suprascrie interfaa

clasei de baz
Relatie de mostenire de tip is-like-a: clasa derivat contine metode
suplimentare fa de clasa de baz
Relaia de substituie:
La o relatie de tip is-a substitutia este pur: orice mesaj trimis
clasei derivate poate fi trimis si clasei de baz (rezolvarea mesajului
se face prin upcast)
La o relaie de tip is-like-a: partea extins din clasa derivat nu mai
este disponibil prin upcast (prin adresarea clasei de baz)
Downcast: operaia invers upcast nu este o operaie garantat, in
sensul in care nu stim exact clasa derivat ctre care se face downcast
Java verific orice conversie (cast), si daca nu se poate realiza se
arunc o exceptie de tipul ClassCastException
Operatia de delegare
Operatie intermediar intre compozitie si agregare

Intr-o clas se plaseaz un obiect membru din a 2-a clas, iar clasa
nou va expune toate metodele furnizate de obiectul din clasa 2-a
Pentru realizarea operatiilor de mostenire / compozitie, este suficient ca

s se importe clasele reutilizate (codul lor surs nu este necesar)
Ascunderea numelor la mostenire
La suprascrierea unei metode supraincarcate din clasa de baz, numele

supraincarcate din clasa de baz nu devin ascunse!!!
Supraincarcarea functioneaza indiferent unde este ea realizata: in clasa de
baza sau in clasa derivata
Alegerea intre compozitie si mostenire
Compozitia se alege atunci cand interfata clasei de baza nu se doreste a fi

expus in clasa derivata
Compozitia se face, de obicei, prin agregare private
Mostenirea se foloseste atunci cand interfata clasei de baza se doreste preluat
i expus de clasa derivata
Protected: functioneaza ca si private din afara ierarhiei
Upcast: obiectele din tipul clasei derivate sunt in acelasi timp si din tipul clasei
de baza
final
itemii final: nu pot fi schimbate ( de exemplu, intr-o clas derivata)

Datele final:
Constante la compilare care nu se schimba ulterior
Valori initializate la runtime care nu se doreste sa fie schimbate
Static final: au o singur locatie de stocare a datei
Final aplicat la o referinta: face referinta constant, valoarea obiectului

poate fi modificata
Blank final: campuri declarate final care nu sunt initializate -> ele
trebuie initializate inainte de utilzare
Argumente final: n metod nu se poate schimba valoarea ctre care
arat referinta
Metode final: nu pot fi schimbate prin mostenire
Metodele final sunt tratate inline de ctre compilator
Clase final: se inhib mostenirea din clasa respectiv
Mecanismul upcast
Asocierea dintre numele metodei si corpul metodei legare (binding)

Early binding: atunci cand legarea se face la compilare
Late binding: atunci cand legarea se face la executie, exact inainte de
executia efectiva a metodei
Late binding = dynamic binding sau runtime binding
Late binding: necesit un mecanism pentru identificarea tipului la
executie (RTTI) pentru a se identifica in mod corect corpul metodei
care trebuie apelat
In Java se utilizeaza late binding pentru orice apel de metod, cu
exceptia metodelor static si final (private e implicit final pt ca o metoda
private nu poate fi mostenita)
De ce e nevoie s declarm o metod final? Pentru a inhiba late binding
(creste eficienta la executie)
Campurile si elementele static sunt rezolvate la compilare
Legarea constructorilor este realizata la compilare
Downcast
Downcast: operaia invers upcast nu este o operaie garantat, in

sensul in care nu stim exact clasa derivat ctre care se face downcast
Downcast trebuie realizat explicit de catre programator
Java verific orice conversie (cast), si daca nu se poate realiza se
arunc o exceptie de tipul ClassCastException
Ordinea de apelare a constructorilor

In cazul obiectelor complexe (cu motenire), ordinea de apelare
a constructorilor este:
Se apeleaza constructorul clasei de baza. Apelul este recursiv, pn
la vrful ierarhiei (constructorul tipului din vrf este apelat primul)
Se initializeaz membrii clasei in ordinea declarrii acestora
Se apeleaz corpul constructorului clasei derivate
Ce se intampl dac in constructor se apeleaz o metod

presupus a se lega dinamic?
In constructor se apeleaza exclusiv metoda suprascris (cea din
clasa cu constructorul legarea este de tip early)
Covariant return types:

O metod suprascris dintr-o clas derivat poate returna un tip
derivat dintr-un tip returnat de metoda din clasa de baza (care este
suprascris)
Interfete

Cuprins
Clase abstracte
Interfete
Design patternul Strategy si Adapter
Design parternul Factory
Clase abstracte
Rolul clasei Instrument (varful ierarhiei): s creeze o interfa comun

claselor derivate (metoda play din Instrument este dummy)
=> obiectele din clasa Instrument nu au sens (dpdv logic)
=> clasa Instrument: clas abstract
Pentru a evita astfel de erori la executie (crearea de obiecte dintr-un
astfel de tip) exist un mecanism prin care se declar clasele abstracte
(si care se verific la compilare): cuvantul cheie abstract
Clas abstract: are cel putin o metod abstract (metod declarat
abstract si care nu are corp)
Se genereaz eroare la compilare dac se incearc crearea unui obiect
dintr-o clas abstract
La mostenire dintr-o clas abstract, metoda abstract trebuie
suprascris, altfel clasa derivat devine si ea abstract
Conceptul de Interfa
In clasa abstract: se furnizeaz o parte din interfa iar implementarea

acesteia este lsat pe seama claselor derivate
Cuvantul cheie interface: produce o clas abstract fr nici o
implementare de metode
Orice cod care utilizeaza o anume interfa va sti ce metode se pot
apela (si doar att)
Interfetele permit realizarea motenirii multiple
Interfetele pot contine campuri: acestea sunt implicit static si final
Implementarea unei interfee: cuvntul cheie implements
Design patternul Strategy
Crearea unei metode care sa aib comportament diferit in functie de

tipul argumentului care se prezinta la intrare.
Metoda contine o parte fixa care este apelata de fiecare data si o
parte care variaz (strategia)
In cazul in care nu se utilizeaz interfetele, dac dorim s aplicm
metoda (strategia) unui obiect dintr-o clas care nu face parte din
ierarhie, nu se poate
=> in exemplul Apply si Procesor, exista o cuplare foarte puternica intre
metoda Apply.proces si clasa Procesor, astfel incat aceasta metoda nu
poate fi aplicata decat obiectelor din ierarhia Procesor, si nicidecum
altor obiecte din alte ierarhii
Procesor se creaza ca si o interfata, iar clasele care doresc sa faca
parte din strategie vor implementa interfata scrisa
Design patternul Adapter

Ce se intampla in cazul in care dorim sa utilizam in strategie o
clasa importata dintr-o bibliotec?
Design patternul Adapter: se scrie cod care preia la intrare
interfata existenta si care sa produca interfata de care este
nevoie in program
Prin decuplarea interfetei de implementare se permite ca o
interfata sa fie aplicata mai multor implementari, deci codul
devine mult mai facil de reutilizat
Mosternirea multipla
In Java se poate extinde o singura clas si se pot implementa oricate clase

Rolul interfetelor: sa se poata face upcast la mai mult decat o clasa de baza
Daca se poate crea o clasa de baza fara definitii de metode si variabile
membre, se recomanda sa se creeze interfete in locul claselor abstracte
Interfetele se pot combina (se extinde interfetele la fel ca si clasele)
Coliziunea numelor la implementarea mai multor interfete (daca interfetele
de baza au acelasi nume de metoda cu semnaturi diferite): este o problema
daca metodele difera doar prin tip de return => eroare la compilare
Campurile care sunt inserate intr-o interfata devin in mod automat static si
final => reprezinta un mod convenabil pentru a defini constante (similar cu
enum)
Campurile definite in interfete nu pot fi blank finals, ele trebuie initializate la
definire
Design patternul FactoryMethod
Rolul unei interfete: sa se permita implementari multiple pentru diverse

clase
Design patternul Factory: in loc sa se apeleze un constructor in mod
direct, pentru crearea unui obiect se apeleaza o metoda de creere a
obiectului dintr-o clasa Factory. Clasa Factory implementeaza o interfata
care specifica metoda de creere
Astfel, se poate schimba la runtime o implementare a unei
functionalitati cu alta
Clase interioare

Inner classes
Se plaseaza clase in interiorul altor clase

Inner classes reprezinta un concept diferit de compozitie
De obicei, clasa exterioara are o metoda care returneaza un obiect din clasa inner
Tipul obiectului din clasa interioara se specifica precum: OuterClass.InnerClass
Obiectul clasei interioare are un link (referinta) catre obiectul clasei exterioare care l-a
creat!!!
Obiectul clasei interioare poate accesa membrii obiectului clasei exterioare fara ca sa
fie nevoie de calificare (dreptul de a accesa este asupra tuturor obiectelor membre ale
clasei exterioare)
Pentru a se obtine referinta la obiectul clasei exterioare (din obiectul clasei inner) se
utilizeaza: OuterType.this
Pentru a crea un obiect din clasa inner pornind de la un obiect din clasa outer se poate
utiliza: obiectOuter.new
Clasele inner sunt potrivite pentru a implementa interfete: se realizeaza ascunderea
implementarii
Clase interioare (II)
Clasele interioare pot fi create intr-o metoda sau domeniu de vizibilitate

deoarece:
Se implementeaza o interfata, deci se poate crea si returna o referinta la
aceasta (upcast)
Se rezolva o problema complicata si dorim sa creem o clasa care sa ne ajute
la rezolvarea problemei, dar nu dorim ca aceasta sa fie publica
Clasa interioara poate fi accesata doar din interiorul metodei (sau

domeniului de vizibilitate) unde a fost definita
Clase interioare anonime
Sunt clase interioare fara nume (clase create direct la momentul utilizarii
lor)
; finalizeaza constructia instructiunii care contine definitia clasei anonime
Campurile din clasele anonime pot fi initializate cu valori din afara (din
domeniul unde se creaza clasa)
Daca intr-o clasa anonima se doreste a fi utilizat un argument (sau o
valoare) definita in afara acesteia, atunci referinta acesteia trebuie sa fie
final
Clasele anonime nu pot avea constructor, dar initializarile se pot realiza in
blocul non-static de initializare
Clasele interioare pot fi create static (nested classes) daca nu se doreste
utilizarea referintei obiectului exterior in interiorul clasei inner
Clasele interioare parte a unei interfete devin automat static public. Rol:
crearea de cod comun care sa fie utilizat de toate implementarile interfetei
Oricat de adanca este imbricarea claselor nested, acestea pot accesa
obiectele membre din clasele exterioare, indiferent de nivelul de imbricare
De ce clase inner?
Fiecare clasa inner poate in mod independent sa mosteneasca de la o alta

implementare. Deci o clasa inner nu este limitata de faptul ca clasa
exterioara mosteneste sau nu din implementare
Clasa interioara poate avea instante multiple, fiecare cu propria stare,

care este independenta de starea obiectului din clasa exterioara
O singura clasa exterioara poate avea mai multe clase interioare fiecare
implementand aceasi interfata sau mostenind din aceasi clasa in mai
multe feluri
La momentul creerii obiectului din clasa inner, acesta nu este legat de
creerea obiectului din clasa outer
Inner class este o clasa total diferita de clasa exterioara, nu exista
confuzie de tipul is-a
Closures & callbacks
Closure: un obiect apelabil care retine informatie despre domeniul de vizibilitate in

care a fost creat (are access la variabilele din domeniul de vizibilitate unde a fost
creat)
=> clasa interioara este un closure (deoarece are o referinta catre obiectul exterior
si poate sa acceseze inclusiv membrii privati ai clasei exterioare)
Callback: un obiect primeste o informatie care va permite sa apelam obiectul initial
la un moment ulterior de timp
Callback se implementeaza cu clase interioare
Clasa de tip Closure furnizeaza o poart n intriorul clasei exteriore (dar

intr-un mod safe nu se necesit ca sa transformam accesul la metodele
acestei clase)
De ce callbacks? La executie, se poate schimba metoda care este apelat,
in mod dinamic
Control frameworks
Application framework: un set de clase proiectate sa rezolve un tip

anume de problem (design patternul Template Method)
Pentru aplicarea application framework se mostenesc din clasele de
baza si se schimba implementarea prin overriding
Codul suprascris este cel care customizeaza solutia la cazul particular
Template Method: contine structura de baza a algoritmului, iar partile
specifice sunt apeluri la metode care pot fi override
Astfel, se separa partile neschimbate ale algoritmului de cele flexibile
Control framework: un tip particular de application framework prin care
sistemul raspunde la evenimentele generate (sistem event-driven) de
exemplu GUIs
In implementarea Control framework, inner class sunt utilizate pentru a
exprima diversele actiuni (metoda action)
Mostenire din clase inner
La mostenire dintr-o clasa inner, trebuie furnizat la constructia obiectului un

obiect din clasa inner, pentru a se permite construirea sub-obiectului cl.
baza ( enclosingClassReference.super() )
Clasele locale unui domeniu de vizibilitate au access la toate variabilele
domeniului respectiv (inclusiv cele final), insa aceste clase nu au specificator
de access
Colec4i, Excep4i

Introducere
Sirurile de obiecte (arrays): reprezinta cel mai eficient mod pentru
a pstra obiecte.
Neajuns: au dimensiunea fixata la compilare
Java.util: clase container: List, Set, Queue, Map
Pre-java SE5: containerele java pot memora orice tip de obiecte,
deci pot aprea erori
De exemplu: ArrayList are metodele add si get definire utilizand
clasa Object
Erorile la regasirea obiectelor din container pot sa fie identificate
doar la executie (ClassCastException)
Containere generice
TipContainer<TipDeBaza>
In container se pot pstra doar obiecte din tipul de baz
Se obtine o eroare la compilare daca se incearc stocarea unui
obiect dintr-un alt tip
Nu mai este necesar operatia de cast (conversie) la regasirea
obiectelor
1.
2.
3.
Operatii de efectuat la utilizarea containerelor

Definirea obiectului de tip container
Inserarea de obiecte in container (de ex. Metoda add)
Regasirea obiectelor (de ex. Metoda get)
Daca sunt containere generice nu mai este nevoie de cast
La containere pre-Java SE5, trebuie conversie
Tipuri de containere Java

Colectii: memoreaza o secventa de elemente individuale, impreuna
cu una sau mai multe reguli aplicate acestora
List: memoreaza obiectele in ordinea in care au fost inserate
Set: nu se permit obiecte duplicat
Queue: regaseste elementele dup ordinea furnizata de regula de insiruire
Map: reprezinta grupuri de perechi de tip (cheie, valoare).

Intr-un Map se regaseaste un obiect (valoarea) prin furnizarea cheii
Collection, List, Set, Queue si Map reprezinta interfete

List<Apple> apples = new ArrayList<Apple>();
List<Apple> apples = new LinkedList<Apple>();
In colectii se pot adauga grupuri de elemente
Collection.Arrays.asList()
Collection.addAll()
Ierarhia de clase colectii
Lucrul cu containerele
Tiparirea acestora: metoda toString
sortare: metoda sort
Liste: 2 tipuri de liste
ArrayList: lista implementata cu un sir. Permite operatii rapide pentru

access random la elemente. Operatiile de inserare si stergere de la
mijlocul listei sunt costisitoare
LinkedList: lista implementata cu lista simplu inlantuita. Permite operatii
rapide de insertie si stergere de la mijlocul listei, insa operatiile de
regasirea aleatoare sunt costisitoare
Iteratori
Este un design pattern

Un obiect de tip iterator este asociat unei colectii si permite regasirea
ordonata a obiectelor din colectia respectiva
Metoda iterator() a unei colectii
Metoda next() a obiectului iterator: produce urmatorul element din
colectie
Metoda hasNext(): interogheaza daca mai sunt elemente neiterate
Metoda remove(): sterge ultimul element iterat din colectie
Iteratorii pot produce elementele colectiei doar intr-o singura directie
ListIterator: furnizat doar de interfata List, poate parcurge elementele
colectiei in ambele directii
Exceptii (i)
Nu toate erorile pot fi prinse la scrierea programului (la compilare)

Restul problemelor trebuie rezolvate la execuie print-un mecanism prin care
sa se ofere programului client informatia necesara rezolvarii situaiei
=> exception handling: singurul mecanism Java pentru tratarea erorilor
Conceptul de exceptie: in domeniul de vizibilitate unde apare eroarea de
obicei nu stim cum sa tratam eroarea, insa stim ca nu putem s continum
cu eroarea, astfel c transmitem eroarea spre rezolvare la un domeniu de
vizibilitate exterior
Exception condition: eroarea aprut (de exemplu imprire la 0)
La apariia unei erori:
Se creaz un obiect de tip exceptie (pe heap, cu new)
Firul de executie curent este intrerupt si referinta la obiectul exceptie este transmis in afara
contextului curent
Mecanismul de exception handling caut un context potrivit pentru reluarea executiei
programului
Handlerul de exceptie: locul de unde se reia executia programului, recupereaza programul de
la eroarea aparuta
Exceptii (ii)
Aruncarea unei exceptii
if (t==null)
throw new NullPointerException();
Obiectele de tip exceptie pot fi construite cu argumente transmise

La throw se poate arunca orice obiect dintr-un tip care extind clasa
Throwable (clasa radacina a ierarhiei exceptiilor)
Conceptul de tranzactie: totul sau nimic

Premisa fundamentala a tranzactiilor: existenta conceptului de exceptie
Guarded regions
try {
// codul care este susceptibil sa genereze exceptie
} catch (Type1 tp1) {
// exceptii de tipul Type1
} catch (Type2 tp2) {
// exceptii de tipul Type2
}
finally {
// cod care se executa indiferent de tipul de exceptie aruncat (sau nu)
}
Try catch functioneaza ca un switch pe tipul de exceptie

2 modalitati de tratare a erorilor
Termination: eroarea este aruncata
Resumption: se insereaza cod try catch pt rezolvarea erorii
Crearea propriilor exceptii

Mostenire din clasa Exception
La afisari la o eroare se recomanda utilizarea System.err in loc
de System.out
printStackTrace(..) : se afiseaza secventa de metode apelate
pentru a se ajunge la exceptie
getMessage() : mostenit de la Throwable, e similar cu toString
pentru erori
Logging:
Urmarirea executiei programului pentru a putea rezolva mai usor erorile

java.util.logging
Se creaza un obiect de tip Logger
Se pot loga mesaje de tip fine, info, severe, warning, etc.
Specificarea exceptiei
La o metoda, prin throws se indica tipul erorilor care pot sa fie aruncate de
ctre metoda respectiva
Erorile de tip RuntimeException nu trebuiesc specificate prin throws
Compilatorul forteaza programatorul s specifice exceptiile
Daca intr-o functie este posibil s apara o exceptie si programatorul nu o
specifica prin throws, atunci apare eroare la compilare
Erorile verificate si enforced la compilare: checked exceptions
Prinderea oricarei exceptii:

catch (Exception e) {.. }
StackTrace:
printStackTrace, getStackTrace
Rearuncarea unei exceptii:

In catch se face throw
Inlantuirea exceptiilor
La prinderea unei exceptii si aruncarea unei alte exceptii, se doreste

pastrarea lantului exceptiilor care apar
Subclasele Throwable pot sa utilizeze cauza erorii ca si argument in
constructor
Se poate folosi clauza la constructor doar la clasele de tip Error,
Exception sau RuntimeException
La celelalte tipuri de erori, se poate utiliza initCause
Ierarhia exceptiilor Java
Clasa Throwable: orice este mostenit din throwable poate fi aruncat cu

throw
2 tipuri de obiecte Throwable: Error and Exception
Exceptiile java mostenesc din clasa Exception
Numele exceptiei este sugestiv pentru cauza aparitiei exceptiei
RuntimeException: sunt aruncate in mod automat de catre java la
momentul aparitiei lor unchecked exceptions
De obicei, acestea indica buguri si nu trebuie prinse cu try-catch
Exceptii pierdute
Exista o clauza finally fara catch

Sau in finally se face return
Programatorul nu are nici o indicatie despre exceptia pierduta
Restrictii la exceptii:
Cand se suprascrie o metoda, se pot arunca doar exceptiile de tipul

specificat in metoda din clasa de baza
Atentie la exceptii in constructori: constructorii trebuie sa isi incheie cu
success executia pentru a aduce obiectele intr-o stare sigura
Exception matching: se face potrivire pe cea mai apropiata clauza catch
care potriveste cu tipul exceptiei
Guidelines
Tratati exceptiile la domeniul de vizibilitate potrivit (nu prindeti exceptii decat

daca stiti ce sa faceti cu ele)
La rezolvare, de obicei se rezolva problema exceptiei si se reia executia
codului care a generat exceptia sau
Se transmite executia la un nivel superior fara reluarea codului sau
Se poate calcula un rezultat alternativ celui produs de codul care a generat
exceptia sau
Se poate executa tot ce e posibil in domeniul curent si se arunca aceasi
exceptie la un nivel superior sau
Se poate executa tot ce e posibil in domeniul curent si se arunca o alta
exceptie la nivel superior sau
Se poate termina programul
Sa facem programele nostre simple
Sa facem programele nostre safe prin debugging
Limbaje de programare curs 8

- Informatic Economic, an III
I/O in Java

Sistemul de I/O intr-un limbaj de programare
Sistemul de I/O intr-un limbaj de programare trebuie s fie capabil s

trateze
Surse diferite de dispozitive de I/O (fisiere, consola, conexiuni de retea
etc)
Tipuri diferite de access la surse (access secvential, access random,
access buffered)
Tipuri diferite de lucru cu sursa (binar, la nivel de caracter, la nivel de
linie, la nivel de cuvant)
Clasa File
Reprezinta un nume a unui fisier sau unui set de fisiere dintr-un

director
Metoda list() -> produce un sir de String care reprezinta fisierele
referite de obiectul de tip File
List poate fi invocata utilizand un Directory Filter, pentru a returna doar
acele fisiere pentru care numele respecta un pattern
Interfata FilenameFilter: metoda accept primeste la intrare obiectul de
tip File si stringul pentru comparare. Metoda list din File apeleaza
metoda accept pentru fiecare fisier din File, iar acesta este inserat in
lista doar daca accept furnizeaza true
Obiectul File poate fi utilizat ca sa creem/stergem/redenumim un
director/fisier sau un director/fisier cu o intreaga cale
File poate fi utilizat ca sa citim informatiile referitoare la un fisier/
director
Input si Output
Pentru intrare: clasele InputStream si Reader cu metoda read

Pentru iesire: clasele OutputStream si Writer cu metoda write
Read si write lucreaza pe octeti (sau siruri de octeti)
Toate clasele de I/O sunt derivate din acestea
La realizarea efectiva de I/O programatorii creaza insuruiri de obiecte
din clasele de I/O (design patternul Decorator)
Tipuri de InputStream
ByteArrayInputStream: permite ca un buffer de memorie sa fie utilizat

ca si un InputStream (din buffer se extrag octeti)
StringBufferInputStream: converteste un String intr-un InputStream
FileInputStream: sursa de intrare e un fisier. Se furnizeaza la
construirea obiectului fie un String fie un File
PipedInputStream: este asociat cu un PipedOutputStream (care este
furnizat la construirea obiectului). Implementeaza conceptul de Pipe
SequenceInputStream: converteste unul sau mai multe InputStream
intr-un singur obiect de tip InputStream (la construire se furnizeaza fie
un InputStream, fie un Enumerator de obiecte InputStream)
FilterInputStream: clasa abstracta, interfata pentru decoratorii care
furnizeaza tipuri particulare de citire
Tipuri de OutputStream
ByteArrayOutputStream: creaza un buffer de memorie (octeti). Datele scrise

sunt trimise in acest buffer
FileOutputStream: iesire intr-un fisier. Se construieste obiectul pe baza unui
String sau a unui File
PipedOutputStream: in conjunctie cu PipedInputStream. Pentru conceptul de
Pipe
FilterOutputStream: pentru iesire formatata, se implementeaza functionalitati
de scriere
Design patternul Decorator
Decoratorul trebuie sa aiba aceasi interfata cu obiectele decorate.

Decoratorul poate s extinda interfata acestor obiecte.
Clasele Filter sunt radacina abstracta a claselor de decorator
Tipuri de FilterInputStream
DataInputStream: se pot citi tipuri primitive (int, char, long etc)

Buffered InputStream: citire din buffer, se previne accesul la dispozitivul
fizic la fiecare operatie de read
LineNumberInputStream: tine evidenta numarului de linie citit (cu
getLineNumber)
PushbackInputStream: se poate pune inapoi in stream ultimul octet citit
Tipuri de FilterOutputStream
DataOutputStream: se pot scrie primitive

PrintStream: folosit pentru formatarea afisarii (metodele print si
println)
BufferedOutputStream: pentru afisare optimizata prin buffer (se evita
accesul la dispozitivul fizic la fiecare afisare)
Reader si Writer
Adauga functionalitate pentru I/O la nivel de caracter sau Unicode

Clasele sunt adaugate in ierarhia InputStream si OutputStream deci nu
se inlocuieste aceasta ierarhie
Clase adapter: InputStreamReader si OutputStreamWriter
Motivul pentru care au fost create: sa se permita internationalizarea
(Unicode lucreaza cu caractere pe 16 biti)
Recomandare: sa se utilizeze clase de tip Reader si Writer ori de cate
ori e posibil
La citiri specifice la nivel de octet, sa se utilizeze InputStream si
OutputStream
Corespondenta de clase
Clase de (p InputStream /
OutputStream
Clase de (p Reader / Writer
InputStream
Reader cu adapterul InputStreamReader
OutputStream
Writer cu adapterul OutputStreamWriter
FileInputStream / FileOutputStream
FileReader / FileWriter
StringBueredInputStream
StringReader / StringWriter
ByteArrayInputStream /
ByteArrayOutputStream
CharArrayReader / CharArrayWriter
PipedInputStream / PipedOutputStream
PipedReader / PipedWriter
FilterInputStream / FilterOutputStream
FilterReader / FilterWriter
BueredInputStream /
BueredOutputStream
BueredReader / BueredWriter
PrintStream
PrintWriter
StreamTokenizer
StreamTokenizer (are constructor cu Reader)
PushbackInputStream
Cluj-Napoca - 28 Octombrie
2015
PushbackReader
RandomAccessFile
Fisiere cu inregistrri cu dimensiune cunoscut se poate utiliza functia

seek pentru pozitionare in fisier
Aceasta clasa nu face parte din ierarhiile InputStream sau
OutputStream
Metoda getFilePointer() : returneaza pozitia in fisier
seek() : pentru a muta pointerul de fisier
Length() : lungimea maxima a fisierului
Incepand cu JDK 1.4: apar fisierele memory-mapped
Realizarea fisierelor comprimate
Java furnizeaza clase pentru compresie si decompresie, in ierarhia

InputStream si OutputStream
CheckedInputStream: GetCheckSum() produce checksum
CheckedOutputStream: GetCheckSum() produce checksum
DeflaterOutputStream: varful ierarhiei de clase pentru compresie
ZipOutputStream: compresie Zip
GZIPOutputStream: compresie GZIP
InflaterInputStream: varful ierarhiei de clase pentru decompresie
ZipInputStream : decompresie Zip
GZIPInputStream : decompresie GZIP
ZipFile / ZipEntry : pentru a manipula fisiere de tip zip
Fisiere jar
JAR: Java ARchive: colecteza fisiere intr-o singura arhiva pentru pentru
a putea fi transmise in Internet
Fisierul JAR contine fisierele arhivate + fisier manifest
JDK contine utilitarul jar pentru crearea de arhive jar
De obicei un fisier jar contine bytecode (fisiere .class)
serializare
Pastrarea obiectelor dincolo de executia programelor

Astfel obiectele pot fi recuperate si executia restartata de la punctul unde a fost
oprita anterior
Orice obiect dintr-o clas care implementeaza Serializable poate fi convertit in sir
de octeti si apoi restaurat
Persistent: durata de viata a unui obiect exista dincolo de executia unui program
Pentru realizarea persistentei, obiectele trebuie serializate / deserializate in mod
explicit (lightweight persistence)
Pentru serializare, se creaz un obiect dintr-un tip OutputStream, acesta este
wrap in interiorul unui ObjectOutputStream si se utilizeaza metoda writeObject
Pentru deserializare avem ObjectInputStream si readObject -> se recupereaza un
Object si trebuie facut downcast
Serializarea salveaza intreg webul de obiecte din spatele obiectului serializat
Tipul unui obiect deserializat: getClass
Externalize
Ce se intampla daca dorim ca parti din obiect sa nu fie serializate?

Sau dorim s recreem subobiecte de la zero?
Interfata Externalizable: extinde interfata Serializable
2 metode noi: writeExternal, readExternal
Aceste metode sunt apelate automat la serializare / deserializare si contin
cod suplimentar care se executa la aceste operatii
La obiectele deserializate cu Externalizable, obiectele sunt construite
obisnuit (cu default constructor) si apoi se apeleaza metoda readExternal
La obiectele Externalizable, subobiectele componente trebuie serializate
manual (in writeExternal) iar la deserializare, ele trebuie recuperate de pe
disc
La mostenire dintr-o clasa Externalizable, se apeleaza writeExternal si
readExternal a clasei de baza pentru a se asigura serializare / deserializare
corecta
Evitarea serializarii anumitor componente ale

obiectelor
Prima metoda: utilizarea Externalizable

Metoda 2-a: cuvantul cheie transient: indica faptul acel camp marcat cu
transient nu va fi serializat ca si parte a procesului automat de
serializare
Metoda 3-a: se adauga la clase metodele writeObject si readObject in
care se furnizeaza codul programatorului pentru serializare
Aceste metode sunt private si sunt apelate automat de catre writeObject si readObject
a claselor ObjectOutputStream si ObjectInputStream
Limbaje de programare curs 9

RTTI

Cluj-Napoca - 2 Noiembrie 2015
RTTI
Run-Time Type Identification

Descoperirea tipului la executie si utilizarea acestuia
2 tipuri de TTI:
Traditional la compilare
Reflection: - la executie !!!
Upcast: necesit realizarea automata a RTTI pentru invocarea automat

(polimorfic) a metodei suprascrise
Prin RTTI se poate identifica tipul exact al unui obiect la executie

(limbajul de programare are metode pentru a realiza acest lucru)
Obiectul Class
Java realizeaz RTTI prin intermediul obiectului Class

Acesta contine informatie referitoare la tip, informatie care poate fi
interogat
Pentru fiecare clas pe care o avem in program, exist un obiect Class
asociat
La compilarea unei noi clase, acest obiect este creat si salvat in
fisierul .class
La crearea unui obiect dintr-o clas, JVM utilizeaz un subsistem numit class
loader
Toate clasele sunt incarcate in mod dinamic de ctre JVM la prima utilizare
a acestora (anume cand se face prima referinta la un membru static al
clasei)
La incarcarea unei clase, se verific daca obiectul Class al tipului respectiv
este incarcat, daca nu, se identific fisierul .class pe disc, si octetii acestuia
sunt verificati inainte s fie incarcati
Obiectul Class
Metoda forName() : returneaza o referinta catre obiectul Class

aferent unui tip
Solicit incarcarea fisierului .class daca acesta nu e deja incarcat de class
loader
Metoda Object.getClass(): returneaza obiectul de tip Class aferent unui

tip deja incarcat
Metode ale obiectului Class: getName, getSimpleName,
getCanonicalName, isInterface, getInterfaces, getSuperclass,
class literal
Referinta la obiectul de tip class poate fi obtinut si astfel:

NumeTip.class
Este safe: poate fi verificat la compile time
TYPE: pentru tipurile wrapper de primitive
boolean.class === Boolean.TYPE
Crearea unei referinte prin .class nu initializeaz obiectul de tip Class

corespunzator
Pregatirea unui obiect pentru utilizare: in 3 moduri
Incarcarea clasei, realizata de class loader, se gaseste bytecodul pe disc si se creaz
obiectul Class corespunzator tipului
Linking: se aloca spatiu de stocare pentru membrii statici si se rezolva toate referintele
realizate de clas ctre alte clase
Initializare: se executia intializatorii statici si blocurile statice de initializare. Initializarea
este intarziat pn la prima referinta la o metod static sau un camp non-static
Initializarea obiectului Class este amanata atata timp ct este posibil
Generic class reference
Class<tip> : permite salvarea de referinte doar la obiectul Class a tipului

respectiv
Atentie: Class<Interger> nu e subclasa a lui Class<Number> cu toate ca

Integer e derivata din Number!!!
Class<?> : se permite orice tip (? wildcard)

Class<? Extends Tip> : se permite orice subtip a lui Tip
Conversie de tip: metoda obiectClass.cast(referinta)
Conversia in mod clasic (..)obiect nu apeleaza RTTI => nevoia pt instanceof
if (x instanceof Dog)
((Dog)x).bark();
=> necesar pt a se evita ClassCastException
Compararea obiectelor de tip Class
Este diferenta intre instanceof / isInstance si compararea obiectelor de

tip Class cu == sau equals
La instanceOf / inInstance se tine cont de relatiile de mostenire
La comparare cu == sau equals nu se tine cont de relatiile de mostenire
Reflection
Cum lucram cu obiecte a caror clase nu sunt disponibile la compilare?

Java.lang.reflect
Clasele Field, Method, Constructor
getFields, getMethods and getConstructors
Desing patternul Proxy
Proxy: Un obiect substitut, transmis in locul unui obiect real, pentru a

furniza prelucrari aditionale inainte de a transmite operatiile catre
obiectul real
Dynamic proxy: se creaza obiectul proxy dinamic si se trateaza apelurile
catre metodele proxied in mod dinamic
Concurenta in Java curs 10

Noiuni de baz
Introducere in programarea concurenta
Programele scrise pana acuma: secventiale

Programare concurenta: mai multe fire de executie care ruleaza in
paralel
Exemple de utilizare a modelului concurent de executie in Java:
Sistemul web clasic
JSP
Swing si SWT au mecanisme pentru suport concurenta
Motive pentru a realiza programe concurente

Executie mai rapida in conditiile programarii multiprocesor
Imbunatatirea code design
Concurenta induce un cost: complexitate sporita a programelor
Executia mai rapida a programelor
Tendinta curenta: numar mai mare de core-uri, in conditiile plafonarii vitezei chipurilor
Prin distribuirea takurilor pe procesoare se creste throughput
Chiar in conditiile single core, programele concurente se pot executa mai rapid
(datorita situatiilor blocking)
Daca un task (sau thread) nu poate continua (de ex. datorita operatiilor de I/O), se
spune ca acel task e blocat.
event-driven programming: realizarea de interfete grafice responsive, in conditiile in
care prelucrarile asociate unor evenimente dureaza
Un proces este un program de sine statator cu propriul spatiu de adrese
Un sistem de operare multi-tasking poate sa ruleze mai multe procese la un moment
dat (datorita schimbarii periodice a CPU de la un proces la altul) implementarea
concurentei la nivel de SO
Implementarea concurentei la nivel de mediu de programare: presupune existenta
unor resurse comune si coordonarea utilizarii acestor resurse de catre threaduri. Mai
mult, procesele pot comunica intre ele
Tipuri de sisteme paralele
Shared-memory
Distributed-memory
Abordari ale concurentei in LP (I)
Taskurile concurente sa fie izolate unele de altele (fiecare functie

concurenta nu produce side effects) modelul distributed memory
ex. Erlang (Erricson)
C/C++: fork: se creaza procese separate gestionate de catre SO

Java: in cadrul unui singur proces gestionat de catre SO, se creaza mai
multe taskuri prin threading
C/C++ / Java modelul shared memory
Abordari ale concurentei (II)
Java threading este preemtive: mecanismul de scheduling furnizeaza o felie

de timp procesor fiecarui thread, prin intreruperea periodica a threadului
care se executa si schimbarea contextului de executie catre un alt thread
Intr-un sistem multithreading cooperativ fiecare thread isi lasa controlul
catre alt thread la un anume moment => programatorul trebuie sa insereze
un soi de yield
Code design
Unele probleme (precum cele de simulare) sunt concurente prin definitia lor
Chiar daca sistemul pe care programul se executa are un singur CPU, programele
concurente au o claritate mai mare
Java threading este preemtiv => suport pentru numar limitat de threaduri (de
ordinul zecilor) -> poate fi limitativ in anumite situatii
Cooperative multithreading: nu exista o limita a taskurilor independente care pot
rula la un moment dat
Concurenta este benefica daca se lucreaza cu arhitecturi moderne de tip

messaging - sisteme distribuite
Prin messaging se realizeaz coordonarea proceselor intre ele (fara sa fie nevoie de
partajarea de resurse)
Threading in Java
Thread: un flux secvential de executie dintr-un proces

Intr-un sistem multi-threading, un proces poate contine mai multe
threaduri concurente
Programatorul proate programa fiecare dintre aceste threaduri ca si cum ar
avea intreg procesorul la dispozitie
Pentru a defini un task trebuie implementara interfata Runnable

In general, metoda run a aceste interfete are o bucla care se executa atata
timp cat este necesar
Fct main are alocat propriul thread. Pt un task nou, trebuie sa se creeze un
obiect dintr-o clasa care implementeaza Runnable
Terminologie
In Java exista distinctie intre taskul care este executat si threadul care
executa acest task
Obiectele care implementeaza Runnable sunt taskuri, iar threadurile ajuta la
executia acestor taskuri
Crearea unui thread este o operatie costisitoare (bazata low-level pe
conceptul de pthread din C) -> are sens ca sa gestionam threadurile cu
grija
-> distinctia task thread are sens
Terminologie:
Task: un anume job care trebuie realizat

Thread: mecanismul care executa taskul.
Clasa Thread
Pentru a crea un thread, trebuie furnizat un obiect de tip Runnable
in constructorul unui obiect de tip Thread
Metoda start a clasei Thread realizeaza toate initializarile necesare si apoi

apeleaza metoda run a obiectului Runnable agregat. Metoda run este
apelata intr-un fir nou de executie
Mecanismul pentru lansarea threadurilor in executie este non-deterministic

(nu putem garanta ordinea in care schedulerul aloca procesorul diverselor
taskuri)
Thread.yield() -> solicita JVM sa dea controlul unui alt thread din programul
curent pentru a solicita invocarea schedulerului
Garbage collectorul nu va colecta un thread nereferit decat dupa ce acesta
isi termina executia propriului run
Variatii la crearea taskurilor
1. se creaza o clasa care implementeaza Runnable. Un obiect din

aceasta clasa e transmis in constructorul unui obiect de tip Thread
2. se mosteneste din clasa Thread, si se suprascrie metoda run
3. se creaza o clasa care implementeaza Runnable. Aceasta clasa
agrega un obiect de tip Thread construit prin new Thread(this)
Atentie: la metodele 2 si 3 taskurile sunt pornite din constructor (cu
start). -> e problematic, threadul isi poate incepe executia inainte ca
constructorul sa se termine
=> se prefera varianta 1 si utilizarea executorilor
Clasele care implementeaza Runnable sau exting Thread pot fi scrise si
ca si clase inner (eventual anonime) !!!
Executors
Java furnizeaza un nivel intermediar intr-un client si taskurile pe care acesta le

executa. In loc ca clientul sa apeleze taskurile in mod direct, un obiect intermediar
(executor) va apela aceste taskuri indirect
Executors gestioneaza ciclul de viaza a taskurilor asincrone fara sa fie nevoie sa
gestionam explicit ciclul de viata a unui obiect Thread
Se creaza un ExecutorService prin apelarea unei metode specifice a clasei Executors

Metoda shutdown: previne ca alte taskuri sa fie trimise catre executorService spre
executie
Tipuri de ExecutorService:
FixedThreadPool: fixeaza de la inceput numarul de threaduri utilizate pentru
executia taskurilor. Este o metoda deosebit de eficienta pt ca overheadul cu
crearea threadurilor este realizat la crearea obiectului de tip ExecutorService
CachedThreadPool: permite un numar variabil de threaduri. Va opri crearea de
threaduri noi pe masura ce threadurile vechi sunt reciclate
SingleThreadExecutor este un FixedThreadPool cu un singur thread (de
obicei pentru long-lived thread ex. Treaduri care asculta un socket)
Crearea de threaduri pt Executors
ThreadFactory: interfata pentru crearea de threaduri la cerere. Threadurile

pot fi personalizate (de exemplu, threaduri daemon) metoda newThread
Obiecte implementand ThreadFactory pot fi furnizate ca si constructori
pentru Executori; executor service-ul rezultat va utiliza acest threadFactory
pentru crearea noilor threaduri (cu metoda newThread)
Returnarea de valori din taskuri
Interfata Callable: metoda call care trebuie sa returneze o valoare

Obiectele Callable trebuie apelate de metoda submit a unui ExecutorService
Metoda submit produce un obiect de tip Future parametrizat cu tipul
rezultatului specific returnat din task
Obiectul Future poate fi interogat cu metoda isDone() pentru a vedea daca
metoda call a produs rezultatul.
Metoda get() a obiectului Future obtine rezultatul produs de metoda call.
Daca rezultatul nu este disponibil, metoda get este de tip blocking (pana
cand rezultatul devine disponibil)
Threaduri daemon
Un thread daemon furnizeaza un serviciu general programului care ruleaza

in background pe durata executiei programului
Intr-un program, cand toate threadurile non-daemon isi termina executia,
programul este terminat, JVM omorand toate threadurile daemon
Daca exista threaduri non-daemon care se executa, programul nu se
termina
Main este executat intr-o instanta non-daemon
Un thread se marcheaza ca si daemon inainte ca sa se inceapa executia
acestuia cu start
Daca un thread daemon creaza alte threaduri, acestea devin daemon la
randul lor
Crearea unor interfete grafice responsive
Interfetele grafice trebuie sa raspunda rapid inputului utilizatorului chiar daca

acesta presupune calcule sofisticate si de lunga durata
Pentru a realiza un program care raspunde inputului utilizatorului, taskul de
lunga durata trebuie rulat in thread nou (metoda run)
Prinderea exceptiilor
Daca apare o exceptie in metoda run, aceasta se va propaga pana la consola, in cazul
in care exceptia nu e rezolvata in run
Problema e rezolvata cu Executors
Exceptiile aruncate de metoda run nu pot fi prinse cu try-catch in jurul comenzii exec
a executorului
Prinderea unei exceptii aruncate de metoda run a unui thread
Se implementeaza interfata Thread.UncaughtExceptionHandler, creandu-se o clasa handler
de exceptie
Pentru threadul care ruleaza taskul, se asigneaza handlerul de exceptie cu metoda
setUncaughtExceptionHandler
Aceasta operatie poate fi scrisa in medoa newThread a unui ThreadFactory, si apoi se pot
utiliza executorii
Se poate asigna handlerul de exceptii implicit a clasei Thread cu
setDefaultUncaughtException
Concurenta in Java curs 11

Partajarea resurselor
Partajarea resurselor mutex

Doua sau mai multe threaduri pot interfera, colizionand pe aceasi resursa
Problema apare cand threadurile consumatoare se interfera cu cele producatoare pe aceasi
resursa
" Este nevoie de un mecanism care sa previna doua taskuri sa u4lizeze aceasi resursa sensibila
in acelasi 4mp
" Mecanism mutex (mutual exclusion): se serializeaza accesul taskurilor la resursa partajata
"
"
Exemplu de mecanism mutex:

" Se pune un lacat pe resursa care trebuie u4lizata partajat, primul task care are acces la
resursa blocheaza accesul celorlalte taskuri, pana cand acesta isi termina opera4a pe resursa
Partajarea resurselor - synchornized
Cuvantul cheie synchornized: realizeaza mutual exclusion pentru o resursa

Resursa partajata se incapsuleaza intr-un obiect
Toate metodele care utilizeaza resursa sunt marcate ca si synchornized
Mecanismul synchronized: fiecare obiect are un monitor (lacat). Cand un
thread intra in zona de cod synchronized, threadul achizitioneaza monitorul,
si nici un alt thread nu va mai putea intra intr-o zona synchornized a
aceluiasi obiect.
Daca primul thread care a achizitionat monitorul intra intr-o noua zona
synchornized a aceluiasi obiect, se tine un contor a numarului de monitoare
achizitionate de thread
Exista si un monitor la nivel de clasa pt synchronized la metode statice
Mecanism mutex explicit: Lock
sectiuni critice : zonele de cod unde poate sa apara coliziunea intre threaduri
Pentru un obiect de tip Lock: metodele lock() si unlock()
Imediat dupa lock() trebuie sa fie inserat un block try-finally cu unlock() in

finally
Blocul try trebuie sa contina comanda return
Avantajele mecanismului Lock
Avantajul Lock asupra synchronized: in metodele synchronized pot aparea

exceptii, si atunci nu exista nici o sansa sa se readuca sistemul in stare
valida
Cu Lock, se utilizeaza mecanismul try-finally, si finally se executa in orice
situatie (chiar si la o exceptie)
Sansa pt erori cu synchronized este mai redusa, se vor utiliza Lock doar in
cazuri speciale
Exemplu de situatie speciala: este nevoie de un lock pe o durata specificata
de timp
tryLock(): metoda non-blocking prin care se incearca achizitionarea lockului
tryLock(argumente): metoda care asteapta un anumit timp pt
achizitionarea lockului
Atomicitate si volatilitate
O operatie este atomica daca ea nu poate fi intrerupta de thread scheduler

Ex de operatii atomice: operatii simple executate pe tipuri primitive altele decat long si
double (pe sisteme 32 biti)
Visibilitate: modificari efectuate de un task chiar daca acestea sunt atomice, pot sa nu
fie vizibile altor taskuri (de ex. Valoarea modificata a variabilei poate fi stocata intr-un
registru temporar)
Mecanismul de sincronizare forteaza ca modificarile unui task sa fie vizibile in toata
aplicatia, chiar si pe multiprocesor
Cuvantul cheie volatile: asigura vizibilitatea: imediat ce un thread scrie o valoare intr-o
variabila volatile, acea valoare va fi disponibila pt read
Este safe sa utilizam volatile in loc de synchronized, doar daca clasa are un singur
camp care poate fi modificat
Sectiuni critice
Avem nevoie de sectiuni critice daca partea critica este o bucata de cod dintr-o
metoda (spre deosebire de intreaga metoda)
Sectiunea critica poate sa fie marcata de cuvantul cheie synchronized(obiect)
Monitorul se achizitioneaza pt obiectul specificat
Daca se sincronizeaza doar pe sectiuni critice (si nu pe toata metoda) se poate
castiga timp pretios la executia programului
Pt sectiuni critice se pot folosi si obiecte de tip Lock
La sincronizare pe sectiuni critice, trebuie sa se utilizeze acelasi obiect ca si tinta a
sincronizarii
Stari ale unui thread
New: starea unui thread e new imediat dupa ce aceasta a fost creat. Threadul devine
eligibil s fie alocat ctre CPU spre executie
Runnable: threadul poate s fie rulat. Schedulerul nu este impiedicat de nimic ca sa
puna threadul in executie
Blocked: taskul poate si fie executat, dar exista ceva ce previne aceasta
Dead: un thread dead sau terminat nu mai poate fi alocat de ctre scheduler
A realiza return din metoda run pune threadul in starea dead
Cum se pune un thread in starea blocked:

Metoda sleep
Metoda wait, threadul devine runnable dupa ce primeste un notify sau signal
Threadul asteapta o operatie de I/O sa fie finalizata
Threadul apeleaza o metoda synchornized si se asteapta achizitia monitorului
Intreruperea taskurilor
Iesire din metoda run: verificarea unui flag si return

A intrerupe executia unui task in mijlocul metodei run este similar cu a arunca o
exceptie
Apelul metodei interrupt() a clasei Thread: se seteaza statusul interrupted pentru acel
task
Un thread cu statusul interrupted va arunca o exceptie de tipul InterruptedException
daca acest task este deja blocat sau incearca realizarea unei operatii blocante
Statusul interrupted va fi resetat la momentul aruncarii exceptiei sau cand taskul
apeleaza Thread.interrupted()
Intreruperea taskurilor rulate cu executors
Metoda shutdownNow() a unui executor apeleaza Thread.interrupt() la

fiecare thread pornit de executor
Apelul cancel pe un obiect Future<?> genereaza interrupt
Taskurile blocate de I/O sau synchronized nu se intrerup cu interrupt
Atentie: interrupt() apare la inchiderea (close) unui socket dar nu la close
pe un I/O obisnuit
Taskurile blocate datorita synchornized nu sunt intrerupte cu interrupt
Sectiunile critice gardate de ReentrantLock pot fi intrerupte
Cooperare intre taskuri
Problema cooperarii intre taskuri nu se refera la accesul la o resursa partajata

Este vorba de modul in care taskurilor pot lucra in comun pentru atingerea aceluiasi
obiectiv: un task trebuie realizat inaintea altuia
Problema fundamentala la cooperare: Handshaking
Se rezolva prin extinderea mecanismului excluderii mutuale

Un task are posibilitatea de a-si suspenda executia pana in momentul in care apare
un eveniment exterior lui
Metodele wait si notifyAll ale clasei Object
Cooperarea intre taskuri (II)
Wait() permite sa se astepte realizarea unor conditii care sunt in afara controlului
taskului curent
Wait() suspenda taskul pana cand apare un notify sau un notifyAll
Wait e diferit de sleep si yield - acestea nu elibereaza lock-ul obiectului
Wait() suspenda executia threadului si elibereaza lock-ul obiectului
wait() poate avea ca si argument un numar de milisecunde
Wait(), notify() si notifyAll() sunt metode ale Object, ele pot fi apelate doar din
metode synchornized (ele elibereaza lock-ul)
Wait() apelat dintr-o metoda ne-synchronized genereaza IllegalMonitorStateException
Wait este inglobat intr-un while:
Mai multe taskuri pot sa astepte dupa acelasi lock pentru acelasi motiv
Pana ca taskul sa ajunga la wait() e posibil ca alt task sa schimbe situatia si taskul sa
trebuiasca resuspendat prin wait()
Este posibil ca taskuri diferite sa ceara acelasi lock pentru motive diferite
Semnale pierdute
Poate aparea semnal notify pierdut
T1:
synchronized(sharedMonitor) {
<setup condition for T2>
sharedMonitor.notify();
}
T2:
while(someCondition) {
// Point 1
sharedMonitor.wait();
}
}
Corect:
T1:
<setup condition for T2>
sharedMonitor.notify();
}
T2:
while(someCondition) {
sharedMonitor.wait();
}
}
Deadlock
Apare atunci cand taskurile asteapta utilizarea unei resurse unul dupa
celalalt
Problema filosofilor (Dijkstra):
Filosofii desfasoara urmatoarele activitati: mananca si gandesc
Pentru a manca, ei pot utiliza un numar egal de furculite, ex. 5 filosofi
utilizeaza exact 5 furculite
Pentru a putea manca, fiecare filosof trebuie sa achizitioneze 2 furculite,
apoi executa operatia a manca, apoi elibereaza furculitele utilizate
Deadlock (II)
Apare atunci cand urmatoarele 4 conditii sunt simultan indeplinite:
Excluderea mutuala: cel putin una din resursele folosite de catre taskuri nu pot fi
utilizate in comun
Cel putin un task detine o astfel de resursa si asteapta sa achitioneze o alta
asemenea resursa detinuta de alt task
O astfel de resursa nu poate fi luata in mod fortat de la un task
Poate aparea un wait circular
Rezolvarea situatiei de deadlock:

Impiedicarea realizarii uneia din cele 4 conditii de mai sus

Java Lichidari Hatz

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Java Lichidari Hatz

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Limbaje de programare curs 1 - Informatic Economic, an III

Introducere in obiectualitate. Operatori.

Gheorghe Cosmin Silaghi

Principii de baz n obiectualitate (II)

Caracteristici ale limbajelor obiectuale

Principii de baz n obiectualitate (III)

UML reprezentarea claselor

Programatorii creatori de clase trebuie sa poata schimba

Reutilizarea implementarii - compozitie

Reutilizarea implementarii - mostenire

Clasa de baza contine caracteristicile si comportamentele care vor

Clasa derivata este in acelasi timp de tipul clasei de baza

Mostenire cum se diferentiaza clasa derivata de

Prin adaugare de noi metode suplimentare

Obiecte interschimbabile prin polimorfism

" Compilatoare tradi4onale (non OOP) early binding

la execu4e, la compilare se asigura doar corespondenta 4pului

Ierarhie cu o singura radacina

In Java (si in orice limbaj obiectual cu excep4a C++) toate clasele

Limbaje de programare curs 2 - Informatic Economic, an III

No4uni introduc4ve Java

Gheorghe Cosmin Silaghi

Pentru fiecare clasa compilata se produce un fisier .class

Cluj-Napoca - 5 Octombrie 2015

Crearea obiectelor si ciclul de viata

Fiecare obiect necesita resurse (memorie), crearea si distrugerea

Cluj-Napoca - 5 Octombrie 2015

Numele de obiecte - referinte

Identificatorii prin care se manipuleaza obiectele sunt referinte catre obiecte

Toate variabilele (referintele) create in program trebuie initializate!!!

Cluj-Napoca - 5 Octombrie 2015

Organizarea memoriei in Java

Zona Registru: registrele procesorului, nu avem access direct la ele

Variabile de dimensiune mica, salvate direct pe stiva,

v Autoboxing: conversie automata de la un tip primitiv la wrapper

Cluj-Napoca - 5 Octombrie 2015

Numere de inalta precizie

Siruri (Arrays) in Java

Java: limbaj de programare orientat safety

Cluj-Napoca - 5 Octombrie 2015

Domenii de vizibilitate in Java

Intre o acolada deschisa si una inchisa avem un domeniu de

Cluj-Napoca - 5 Octombrie 2015

Modul de accesare a unui camp/metoda

Metode, argumente si tip de return

Cluj-Napoca - 5 Octombrie 2015

Pentru a produce nume de biblioteci unice, s-a realizat conventia ca

Punctul in numele bibliotecii reprezinta un subdirector de pe disc

Utilizarea altor componente: import

Cluj-Napoca - 5 Octombrie 2015

Cuvantul cheie static

Stil de scriere a codului

Cluj-Napoca - 5 Octombrie 2015

Toti operatorii produc o valoare prin aplicarea lor

Aliasing: la transmiterea unui obiect ca si argument intr-o metoda, se

Pentru clasa String se pot folosi + si +=

Cluj-Napoca - 5 Octombrie 2015

Intreruperea executiei unei secvente: return, break, continue

Cluj-Napoca - 5 Octombrie 2015

Cluj-Napoca - 5 Octombrie 2015

U4lizarea aceluiasi nume de metoda pentru mai multe metode cu

Cluj-Napoca - 5 Octombrie 2015

Cuvantul cheie this

In fiecare metoda apelata, referinta obiectului sub care se apeleaza