Cum ne pastram sanatatea plamanilor si a aparatului respirator

Posted on July 3, 2014 by Alina Harnisfeger

Plamanii ne ajuta sa respiram profund, sa facem sport, sa
inotam, sa cantam, sa ne relaxam, sa ne oxigenam sangele si
celulele, sa simtim mireasma florilor si parfumul persoanei
iubite. Aparatul respirator este capabil sa ne regleze bataile
inimii printr-o respiratie corecta, ceea ce este vital in unele
afectiuni ale inimii si presiunii arteriale. Iti spun toate acestea
nu pentru ca nu le sti, ci ca sa-ti amintesc de importanta
respiratiei in viata noastra. Un act atat de firesc ca respiratul
ne ajuta sau chiar ne salveaza in anumite situatii daca stim
cum sa ne pastram sanatatea plamanilor si a aparatului
respirator.
Un organism in stare perfecta de functionare este cheia
vitalitatii si a longevitatii. Ca in cazul celorlalte sisteme ale
corpului, masurile pe care trebuie sa le luam pentru a avea un
aparat respirator sanatos trebuie respectate mereu, nu doar
cand ne imbolnavim. Iata ce trebuie sa faci pentru a avea
un sistem respirator curat.
Respira profund. Din pacate cei mai multi dintre noi respiram
superficial, adica avem genul de respiratie care abia ajunge in
piept. Daca suntem agitati, respiram scurt si rapid, iar asta ne
creste pulsul si il poate face neregulat, iar implicit ne ridica
nivelul de stres. Pentru a ne imbunatati functia plamanilor,
respiratia corecta este cea profunda, totala.
Este bine ca macar la primele incercari de respiratie profunda
sa stai intins, dar tehnica se poate executa si asezat pe un
scaun, sau stand in picioare.

Aseaza-ti o mana pe stomac si una pe piept. Inspira adanc si

incet, timp de 5 secunde, observand si imaginandu-ti plamanii
cum se umplu cu aer. Diafragma (muschiul dintre plamani si
stomac) va cobori ca sa faca loc plamanilor ce se umplu cu
aer si va face stomacul sa se ridice. Vei simti acest lucru cu
palma asezata pe stomac. Pieptul se va ridica si se va mari si
el, datorita aerului patruns in plamani. Este in regula daca
simti un usor disconfort in zona abdomninala. Acum expira
incet, timp de 7 secunde, eliminand aerul din plamani si apoi
contracta putin muschii abdominali pentru a scoate tot aerul
din plamani, inainte de a inspira din nou.
Respiratia profunda are multe avantaje pentru organism:

ajuta la transportarea oxidului de azot, un foarte puternic

dilatator al plamanilor si al vaselor de sange, care se afla
in cavitatea nazala catre plamani; acesta ajuta plamanii
si vasele de sange sa functioneze mai bine

daca respiram adanc, plamanii vor ajunge de la o

saturare cu oxigen de 98% la una de 100%; pare putin,
dar aceasta face diferenta pana la o stare de sanatate
perfecta

ajuta la imbunatatirea curatarii sistemului limfatic, care

elimina toxinele din organism

ne ajuta sa ne relaxam

daca respiram mai incet in perioadele de tensiune, ne

ajuta sa ne calmam si ne permite sa actionam mental si
fizic la un nivel mai inalt

ne ajuta sa scapam de stres si sa traim mai mult

ne ajuta sa ne dozam energia in timpul exercitiilor fizice

(cand facem sport, pauzele scurte in care respiram
profund ne ajuta sa crestem rezistenta organismului).

Recomandarea medicilor este sa respiram adanc de zece ori

dimineata, de zece ori seara si de cate ori avem nevoie in
timpul agitatiei de peste zi. Daca respiram profund de cateva
ori, permitem unei cantitati mai mari de oxigen sa patrunda in
sange, ne linistim si facem pulsul sa scada.
Fa un test simplu al sanatatii plamanilor. Testul este banal si
dureaza doar un minut. Urca repede doua randuri de scari,
sau mergi pe jos cateva sute de metri. Daca poti face asta
fara sa te opresti pentru a te odihni si fara a suiera, plamanii
tai sunt in stare buna. Dar daca simti ca nu mai ai aer sau ca
trebuie sa te opresti, acesta este un semn ca plamanii tai
sufera dintr-o cauza, chiar daca este vorba de inima ca sursa
a problemei. In aceasta situatie organele tale nu au suficient
oxigen, iar unele dintre ele sunt total lipsite de oxigen, ceea
ce in timp le va imbolnavi si pe ele.
Acest test se face si pentru a stabili daca un pacient este
pregatit pentru o operatie. La cei care trec acest test, riscul
de a muri sau de a fi afectati in timpul operatiei este egal cu
al persoanelor cu zece ani mai tinere. Testul indica abilitatea
plamanilor de a inspira oxigen si a expira dioxid de carbon.
Este indicat sa faci acest test foarte simplu o data pe luna
pentru a vedea in ce forma esti.
Controleaza calitatea aerului pe care il respiri. Pe langa faptul
ca este bine sa te feresti de poluare si de inhalarea de
substante toxice (ca fumul, gazele de esapament, vaporii
3

toxici din unele medii de lucru, mucegaiul), este necesar si sa

stai in spatii bine aerisite sau in medii naturale speciale. Cu
cat o casa este mai bine etanseizata, cu atat mai bine sunt
inchise in ea substantele toxice pe care le emana noile
materiale de constructie sau unele vopsele.
Mergi intr-o sera. Plantele imbunatatesc calitatea aerului
pentru ca produc oxigen si indeparteaza poluantii din aer. Un
studiu NASA arata ca filodendronul si crinul verde sunt cele
mai eficiente.
Ia suplimente nutritive. Ca de obicei, consider ca inainte de a
ajunge la medicamente si suplimente trebuie sa incerci
metodele naturale. Cel mai bine este ca orice pilula sa fie
luata doar la recomandarea medicului.
Magneziul relaxeaza bronhiile si ajuta in cazurile de astm, iar
doza zilnica este de 400 mg.
N-acetilcisteina poate fi luata cand expectorezi mucus din
plamani in mod repetat (nu doar cand iti sufli nasul ceea ce
se datoreaza afectiunii sinusurilor). Aceasta substanta
subtiaza mucusul si creste productia unei alte substante
numite glutation, care ajuta la refacerea tesutului pulmonar.
Se recomanda o doza de 600 mg de doua ori pe zi.
Cofeina ii ajuta pe cei care sufera de astm prin faptul ca
stabilizeaza si largeste caile respiratorii si usureaza
respiratia.
Fa sport. Exercitiile fizice intaresc atat inima, cat si plamanii.
Cele mai eficiente sunt exercitiile de tip aerobic cum sunt
alergatul, inotul, mersul alert, sau mersul pe bicicleta. In
timp, efectele sportului se simt atat in tonusul si vitalitatea
intregului organism, cat si in usurinta respiratului. Miscarea
4

imbunatateste circulatia, iar aceasta favorizeaza transportul

oxigenului din sange la celule si al dioxidului de carbon la
plamani pentru a fi expirat. Este important ca in timp ce
facem sport sa respectam regulile de respiratie, adica se
expira pe comprimare si se inspira pe revenire, sau pe
relaxarea muschilor. Cu cat esti mai antrenat fizic, cu atat ai
plamanii intr-o stare mai buna de functionare, deoarece ei se
obisnuiesc sa fie supusi la tot felul de exercitii fizice si de
ritmuri ale respiratiei.
Renunta la fumat, atat la cel activ, cat si la cel pasiv. Fumatul
ne expune riscului de a face cancer, emfizem pulmonar sau
bronsita. Acesta nu mai este un mit, o dovedeste numarul tot
mai mare de bolnavi. Fumatul pasiv (a respira un aer plin de
fum de tigara) este la fel de periculos ca fumatul activ (atunci
cand fumezi tu). O ora de stat in fumul provenit de la tigarile
altora este ca si cum ai fuma tu patru tigari. La fiecare tigara
fumata de altcineva langa tine, inhalezi o treime din fum.
A te lasa de fumat nu este usor deoarece tigarile dau
dependenta fizica, dar si psihica. Din punct de vedere fizic,
fumatul poate declansa eliberarea de dopamina o substanta
care se gaseste in mod natural in organism si care atenueaza
durerea si produce placere. Cand fumezi, te obisnuiesti cu
nivelul crescut de dopamina, iar cand renunti la fumat tanjesti
dupa tigari, dar de fapt tanjesti dupa senzatia de placere data
de dopamina. De aceea multi oameni cand se lasa de fumat,
inlocuiesc tigara cu bomboane; zaharul determina secretia de
hormoni ai starii de bine cea careia ii simtim lipsa. Ei insa se
mint spunandu-si ca simt nevoia sa inlocuiasca obiceiul
fumatului cu un alt obicei. Intrebarea este de ce il inlocuiesc
cu mancatul si nu cu sportul de exemplu. Raspunsul este
5

evident: ei cauta o stare de bine imediata, pe care le-o da

zaharul. Din fericire acel nivel de dopamina nu ramane ridicat
si daca renunti la fumat, poti sa-ti readuci nivelul de
dopamina la normal si dupa un timp sa nu mai simti
dependenta de tutun. Aceste fenomene dovedesc faptul ca
nicotina este un drog.
Din punct de vedere psihic, fumatul devine o dependenta
comportamentala. Fumezi la o bere, la cafea, dupa cina, in
timp ce te uiti la un meci, iar asta devine obisnuinta. Cea mai
grea parte in a renunta la fumat este prima saptamana. Simti
nevoia sa fumezi, esti indispus, incepi sa produci si sa
expectorezi multa mizerie din plamani. Dar toate acestea trec
dupa cateva saptamani, daca reusesti sa rezisti. Important
este ca inca din prima zi, in care doar reduci numarul tigarilor
fumate, sa inlocuiesti acest obicei cu unul sanatos, de
exemplu cu mersul pe jos, sau cu alergatul timp de cateva
minute pe zi. Renuntarea la fumat nu este imposibila si e unul
din cele mai importante lucruri pe care le poti face pentru
sanatatea ta.
Un fapt interesant legat de respiratie este faptul ca doar
uneori cascatul se datoreaza oboselii. De cele mai multe ori
cascam pentru ca organismul simte o scadere a oxigenului din
sange si ne cere sa cascam pentru a inspira mai mult oxigen.
Insa nu se stie inca de ce cascatul este contagios.
Plamanul este un organ care nu se regenereaza si de aceea
este extrem de important sa-l pastram intact si in stare foarte
buna de functionare. Daca aplicam cele cateva masuri simple

de mai sus, putem sa ne pastram sanatatea plamanilor si a

aparatului respirator pana la adanci batraneti.
Sursa: Dr. Michael F. Roizen, Dr. Mehmet C. Oz Tu, ghid de
functionare