Cursul 5

Tratamentul plgilor
Tratamentul plgilor, const dintr-un tratament local i unul general, n cazul n care acesta se
impune. Terapia plgilor se poate efectua n mediul chirurgical (sectii de chirurgire, traumatologie)
sau nechirurgical (puncte de prim ajutor, puncte sanitare, dispensare medicale, servicii de urgen,
etc). n principiu, obiectivele principale ale tratamentului sunt comune, deosebindu-se doar metodele.
Aceste obiective constau n urmtoarele:
a. toaleta mecanic i chimic
b. explorarea plgii
c. hemostaza
d. refacerea structurilor n planuri anatomice, cu suprimarea soluiei de continuitate tegumentar.
e. pansament ocluziv (cu excepia plgilor regiunii cervico-faciale)
Este deosebit de important de realizat, naintea nceperii tratamentului propriu-zis, o analgezic i
o sedare a bolnavului (prin adminstrare de antialgice pe cale oral sau parenteral i prin anestezie
local), pentru a preveni efectele generale generate de impulsurile nociceptive de la nivelul plgii
(agitaie, tahicardie pn la ocul post traumatic).
a. Toaleta :
mecanic, const n ndeprtarea resturilor vestimentare, a pmntului, sticlei, fragmentelor
vegetale, a fragmentelor de esut devitalizat, cheaguri de snge, etc.)
chimic, se efectueaz utiliznd soluii de ap oxigenat (n efervescen are caracter mixt de
efectuare a toaletei, att mecanic, ct i chimic), care se ndeprteaz dup ncheierea fazei de
efervescen cu cloramin (soluie) sau, mai corect, cu ser fiziologic. De asemenea, se aseptizeaz i
tegumentele din jurul plgii, prin splare cu ap i spun, apoi se degreseaz cu benzin, urmnd
badijonarea cu alcool iodat, n sens centrifug, dinspre plag spre periferie.
b. Explorarea plgii se face cu blndee i totdeauna la vedere, prin ndeprtarea marginilor
plgii. Nu se vor introduce pense, canule, catetere, deoarece se pot produce leziuni grave ale
structurilor din profunzime (elemente vasculo-nervoase, peritoneu, organe intraperitoneale). n cursul
explorrii se vor ndeprta corpii strini sau fragmentele detaate din esuturile interesate de traiectul
plgii, ntr-un cuvnt se efectueaz debridarea plgii.
c. Hemostaza se efectueaz cu atenie i cu manevre blnde, evitnd smulgeri ale structurilor
vasculare. Se realizeaz prin ligatura vaselor cu fire resorbabile, ntotdeauna la vedere. Poate
reprezenta prima manevr care se impune n faa unor plgi cu hemoragie mare. Nu trebuie uitate
manevrele de hemostaza prin compresiune, care pot oferi un cmp curat pentru hemostaza
chirurgical.
d. Refacerea structurilor interesate de ctre plag se realizeaz dinspre profunzime spre
suprafa, respectnd principiul rou la rou i alb la alb, adic se sutureaz structurile de acelai fel.
La muchi, la grsimea din subcutan, se utilizeaz fire resorbabile (lent sau rapid), iar la tegument fire neresorbabile.
e. Ultima etap a tratamentului propriu-zis este reprezentat de ctre pansamentul ocluziv,
care poate fi uscat sau mbibat cu soluie de rivanol, acid boric, cloramin, nitrat de Ag n cazurile n
care plgile sunt complicate. Excepie de la aceast atitudune fac plgile faciale, care nu se panseaz
consecutiv suturii.
Schimbarea pansamentului se face prima dat la 24 ore dup sutur, iar dac evoluia plgii
suturate este normal se schimb a doua oar la 3 - 5 zile.

n cazul plgilor supurate, schimbarea pansamentului se face o dat, de dou ori, de trei ori pe zi,
n funcie de debitul secreiei plgii.
Dup 7-10 zile (3-5 zile n cazul plgilor faciale) se suprim firele de sutur sau clipurile
metalice, n ceea ce privete tratamentul general, acesta se refer la terapia de deocare n cazul
plgilor din politraumatisme, terapia antibiotic cnd plag este infectat i a devenit o poart de
intrare pentru un proces septicemie sau sursa unei complicaii locale (celulita, limfangit, limfadenit
regional).
Tot din tratamentul general face parte seroprofilaxia tetanosului (prin administrarea de anatoxina
tetanica - ATPA, VTA), obligatorie n orice plag.
Dup considerentele generale mai sus expuse considerm utile enumerarea unor tipuri de plgi
care se ndrum ntr-un serviciu chirurgical, avnd n vedere complexitatea terapiei acestora i
anume:
1. Plgi cu suprafee mari, delabrante, lips de substane, cu lambouri devitalizate, etc.
2. Plgi a cror profunzime nu se poate preciza, n special cele de la nivelul extremitii cefalice,
torace, abdomen, regiunea fesier i lombar.
3. Plgi cu lezarea unor importante structuri vasculare, nervoase, tendinoase, articulare, etc.
4. Plgile minii
5. Plgi penetrante toracice i/sau abdominale
6. Toate plgile care depesc resursele materiale i/sau competena serviciului respectiv.
Transferul pacienilor se va efectua cu mijloace de transport adecvate i n condiii de siguran
(deocai, hemostaz provizorie, imobilizri provizorii de segmente, etc.).
n continuare vom aminti tratamentul unor cazuri strict individualizate:
I. Plgi curate:
a. plgile curate cu o vechime mai mic de 6 ore se vor trata conform protocolului general, prin
sutur primar
b. plgile curate cu o vechime mai mare de 6 ore se vor trata iniial prin toaleta mecanic i
chimic, urmat de pansamente umede cu cloramin, rivanol, urmnd ca dup 2-3 zile s se sutureze,
dac marginile plgii se pstreaz suple, nu se infiltreaz, iar plaga are o secreie redus - efectunduse deci sutura primar sau amnat. Aceasta se va efactua dup o toalet mecenic i chimic
riguroas, avivarea marginilor plgii (excizia marginilor plgii pe o lime de 2 - 3 mm), urmnd a se
trata n continuare ca o plag suturat per primam.
Dac plgile se afl ntr-un stadiu mai avansat al cicatrizrii se poate realiza sutura consecutiv
acelorai etape mai sus menionate, numindu-se sutur secundar.
II. Plgi complicate prin infecie:
a. plgile infectate, nesuturate, se trateaz prin toalet chimic, pansamente umede periodice,
(una sau mai multe pe zi, n funcie de debitul secreiei purulente). Nu se vor aplica pulberi sau
unguente cu antibiotice deoarece, sub crusta care se formeaz, favorizeaz multiplicarea bacterian.
b. plgile suturate infectate se trateaz prin suprimarea firelor de sutur, urmate de deschiderea
larg a plgii pentru evacuarea secreiei purulente, urmnd ca tratamentul ulterior sa fie similar cu al
plgilor infectate nesuturate.
Infecia plgilor suturate cunoate mai multe faze evolutive, anume.
1) faza congestiv, care const n edemaierea i congestia tegumentelor din jurul plgii,
exacerbarea durerii i reducerea amplitudinii micrii segmentului respectiv;
2) faza supurativ, cnd se acumuleaz o cantitate variabil de secreie purulent la nivelul plgii,
care se poate exterioriza prin plag. Semnul cardinal al acestei faze este durerea cu caracter pulsatil i
de intensitate mare, asociat cu semnele caracteristice fazei congestive. Tratamentul conservativ se
poate tenta doar n faza congestiv i const n aplicaii locale de comprese umede slab alcoolizate i
calde.
III. Plgi complicate prin apariia de hematoame, se trateaz prin suprimarea firelor i
reluarea etapelor protocolului de tratament, dndu-se o atenie deosebit hemostazei.
n cazurile cu revrsate sero-limfo-hematice, tratamentul este identic cu cel al plgilor complicate

cu hematoame.
IV. Plgi cu cicatrici dureroase: vezi cicatrizarea patologic.
V. Drenajul plgilor, este o metoda prin care se menine deschis un orificiu tegumentar pentru a
preveni o acumulare de lichid patologic, ntr-un spaiu mort creat n urma traumatismului, sau pentru
a evacua un lichid patologic deja existent.
Drenajul se face cu tuburi de cauciuc siliconat, de polietilen, de polipropilen, cu lame de
cauciuc, cu mnunchiuri de fire, mee, etc.. Condiiile eseniale pentru ca un drenaj s fie eficient
sunt:
s fie decliv
s fie suficient de larg.
Drenajul poate fi simplu (decliv) sau aspirativ. Cel aspirativ se poate realiza cu ajutorul
dispozitivului de vid racordat la robinet, pompe de vid, dispozitive Redon sau cu punga de la
perfuzie, golit i rulat. Drenajul aspirativ presupune o sutur etan a plgii i scoaterea tubului de
dren printr-o contraincizie, n opoziie cu drenajul simplu, n care tubul de dren se scoate prin plag.
Tuburile de dren se spal zilnic pentru a se evita colmatarea lor, cu soluii adaptate spaiilor
drenate. Niciodat nu se va introduce ap oxigenat n caviti seroase (pleur, peritoneu).
Suprimarea tuburilor de dren se face n momentul n care devin ineficiente, nu mai dreneaz sau
dreneaz o cantitate minim.
VI. Plgi speciale
a. plgi cu interesare tendinoas. Lezarea aparatului tendinos se poate produce n cadrul
plgilor prin tiere sau prin contuzie, avnd ca urmare seciunea (total/parial) sau deirarea
(ruperea) tendoanelor. Manifestarea clinic principal n cazul seciunii totale a tendonului este
reprezentat de imposibilitatea efecturii micrii active corespunztoare muchiului de inserie, n
cazul seciunii incomplete (pariale), simptomatologia clinic este repezentat de durere sau
diagnosticul este retrospectiv n momentul n care seciunea devine complet prin mecanism
ischemic sau consecutiv unei contracii musculare intempestive. Diagnosticul de probabilitate n
plgile cu seciune tendinoase este dat de poziia caracteristic a segmentului respectiv, poziie
determinat de contracia muchiului antagonist. Diagnosticul de certitudine este dat de evidenierea
ambelor capete tendinoase n plag sau, mai frecvent, a celui distal, deoarece captul proximal se
retracta consecutiv contraciei musculare reflexe. Tendoanele cele mai irecvent implicate n
traumatisme sunt cele de la nivelul minii (flexoare i extensoare), de la gtul minii, tendonul
bicipital, tendonul lui Achile, etc.
Tratamentul seciunilor tendinoase este apanajul chirurgiei ortopedice reparatorii. Avnd n
vedere sensibilitatea extrem la ischemie, infecii a tendoanelor, n cazul n care centrul specializat nu
este imediat accesibil, se sutureaz plag conform protocolului pentru plgi simple, urmnd ca dup
3-6 sptmni s se intervin chirurgical, pentru efectuarea tenorafiei. Aceasta presupune sutura cap
la cap a celor doua capete ale tendonului, iar n cazul n care cele dou capete nu sunt congruente,
exist mai multe metode de plastizare. Urmeaz imobilizarea segmentului respectiv de membru ntr-o
poziie indiferent (tendonul netrebuind sa fie n tensiune) pentru 30 - 40 zile, urmat de un program
complex de recuperare.
b. plgi prin nepare sunt caracterizate printr-un raport suprafa -profunzime n favoarea
acesteia din urm, existnd deci posibilitatea de a se produce leziuni profunde (viscerale, vasculare,
nervoase); de a se produce nsmnri microbiene n profunzime (o gravitate mai mare avnd
nsmnrile de germeni anaerobi - ai gangrenei gazoase, ai tetanosului, etc.).
Agenii cauzali ai plgii pot fi:
- spini vegetali, care se extrag n totalitate de la nivelul plgii, urmat fiind de aseptizarea acesteia
(uneori se poate recurge chiar la incizie suplimentar). Resturile de material vegetal restante vor fi
eliminate printr-o supuraie localizat (vezi infecii localizate).
- metale (cuie, srm) n special n regiunea plantar, producnd caviti virtuale cu posibilitatea
dezvoltrii infeciei. In cazul n care n jurul plgii se observ o tumefiere, congestie, asociate cu
durere cu caracter pulsatil se va efectua excizia cuneiform, urmat de tratamentul conform
protocolului pentru plgi infectate nesuturate.
- insecte (albine, viespi, nari, purici, pduchi). Aceste plgi sunt caracterizate prin profunzime
mic i consecutiv inoculrii de "venin" produc fenomene alergice locale (hiperemie, prurit, edem
local, etc.) sau generale, mergnd pn la oc anafilactic, n funcie de sensibilitatea individual a
fiecrui organism. De asemenea, pot fi inoculai i germeni ai unor infecii sistemice (malarie, tifos

exantematic, etc.)
n cazul fenomenelor locale, tratamentul const n badijonri cu alcool mentolat, camforat,
amoniac soluie 1%, iar pentru fenomenele generale n funcie de intensitatea reaciei alergice se vor
administra antihistaminice, mergnd pn la ageni vasoconstrictori energici (Adrenalina).
Plgile toracice cu interesarea cordului, vaselor mari, i a plmnilor, precum i plgile
penetrante abdominale cu interesare visceral se vor studia la capitolul de traumatologie special.
c. plgi prin muctur. Plgile prin muctur sunt caracterizate printr-o mare septicitate i
prin polimorfismul aspectelor clinice. Mai frecvent sunt ntlnite
plgile prin muctura de cine, care obinuit sunt delabrante, cu septicitate crescut. Se trateaz
dup protocolul pentru plgi infectate. Nu se sutureaz. Profilaxia tetanosului i a infeciei rabice
sunt obligatorii. Aceasta din urm este apanajul bolilor infecioase, la latitudinea crora rmne
oportunitatea seroprofilaxiei rabice n fiecare caz n parte.
Muctura de lup, vulpe se trateaz dup acelai protocol.
Muctura de obolan, caracterizat printr-o hipersepticitate poate fi cauza febrei
icterohemoragice.
Muctura de om , prin flora microbian polimorf, este susceptibil de a se complica cu infecii
grave. Se trateaz dup acelai protocol.
O meniune special se cuvine mucturii de urs, care, lund n considerare dimensiunile mari ale
cavitii bucale, precum i a multiplelor traumatisme prin contuzie, este de dimensiuni foarte mari, cu
lipsa de substan, delabrant i pune probleme de tratament, deseori evolund spre decesul
bolnavilor.
Muctura de arpe prezint interes numai dac este produs de erpi veninoi, prin potenialul
letal al acestora, n ara noastr exist o singur specie de erpi veninoi (vipera cu corn), intlnit n
munii Dobrogei i Carpaii Occidentali. Caracterul letal al plgilor este reprezentat de inocularea de
venin, care are un coninut mare de enzime cu aciune hemolitic, proteolitic, neurotoxic, etc.
Local trebuie sa existe marca traumatic, reprezentat de cele dou perechi de plgi prin nepare,
care centreaz o regiune eritematoas, edemaiat, intens dureroas. Prezena papulei nu este
obligatorie Din punct de vedere general simptomatologia const n greuri, vrsturi, cefalee, ameeli,
obnubilare sau com, asociate cu semnele unei coagulopatii de consum, care va duce n final la
exitus.
Tratamentul este de maxim urgen i const n :
a. local- aplicarea unui garou proximal de leziune (diseminarea veninului se face pe cale
liinfptic) cu incizia n cruce, urmat de excizie n bloc pn la aponevroz. Unii autori recomand
infiltraie local cu Xilin, Procain, etc. n lipsa instrumentarului necesar se poate practica incizia n
cruce, urmat de suciunea plgii (cu gura, timp de 30 min), metod de eficacitate indoielnic.
b. general
- patogenetic - const n administrarea de ser antiviperin, n cantitate de 10-20 ml, intramscular
profund sau intravenos lent
- simptomatic - const n administrarea de Hemisuccinat de hidrocortizon, 500-1000 mg,
i.v. lent, ageni antienzimatici (Trasilol, E. A.C. A.), de Heparin, transfuzii de snge proaspt n caz
de C.I.D., etc. Este obligatorie i efectuarea profilaxiei tetenice.
d. Plgi prin mpucare (prin arme de foc) sunt apanajul vremurilor de rzboi, pe timp de pace
fiind accidentale (accidente de vntoare, militare) sau n scop suicid, etc.
Sunt plgi prin contuzie, aceasta din urm find produs de ctre glon, schija de proiectil sau
proiectile secundare (pmnt, sticl, metale,etc).
Din punct de vedere anatomo-patologic se difereniaz mai multe categorii:
a) plgi unipolare sau oarbe - avnd un singur orificiu de ptrundere al proiectilului i retenia
acestuia din urm.
b) plgi bipolare sau transfixiante, n care orificiul de ieire al proiectilului este net mai mare
dect cel de intrare, i cu marginile anfractuoase, rezultat al ceea ce se cheam sindrom de cavitate
pulsatil: n momentul impactului cu esuturile, fiecare celul preia energia cinetic a proiectilului,
transformnd-o n energie potenial, devenind un adevrat proiectil pentru
celulele din imediata vecintate; astfel, unda de oc propagndu-se din aproape n aproape,
produce distrucii importante.
Plgile bipolare, n cazul n care au un traiect numai prin grosimea stratului subcutanat, se

numesc plgi n seton.

n fata unei plgi prin mpucare trebuie luate n considerare aspectele locale (infecia datorat
antrenrii de corpi strini - resturi vestimentare, pmnt, etc. -, cu mare risc tetanigen), precum i
cele generale, care de cele mai multe ori predomin la acest tip de plgi, datorit marilor distracii ale
organelor interne, fiind reprezentate de oc posttraunmatic, hipovolemic, etc.
Tratamentul este complex, cel general - reprezentet de tratamentul ocului (vezi capitolul ocul),
cel local - const n excizii, debridri, extrageri de fragmente, drenaje, suturi, etc.

Ingrijirea plagilor.
Ingrijirea plagilor
Definiie
Plgile sau rnile = leziuni traumatice, caracterizate prin ntreruperea continuitii tegumentelor sau a
mucoaselor (soluie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fr leziuni tisulare de
profunzime.
Contuziile sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic, care produce leziuni
tisulare, pastrnd nsa integritatea tegumentelor. n fuctie de forta de actiune al agentului vulnerant,
contuziile pot fi superficiale, profunde sau mixte
Echimoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor sangvine din tesutul
subcutanat (apare ca o zona rosie albastruie, care n cteva zile si modifica culoarea, devenind vnata,
apoi galben-verzuie).
Hematomul este o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza acumularii ntre tesuturi sau
organe, a unei cantitati variabile de snge, prin ruperea accidentala a unor vase sangvine mai
Clasificare: Dup tipul de aciune a agentului vulnerant(traumatic):
1. mecanice:
- prin tiere
- prin nepare, arme albe, insecte etc.
- prin contuzii, prin lovire
- prin strivire
- prin arme de foc
- prin muctura de animale slbatice /domestice
- prin muctura de arpe, viper
2. termice: - cldur, frig, electricitate
3. ageni ionizani : radiaii
4. ageni chimici : acizi, baze, sruri Dup circumstanele de producere pot fi:
a) accidentale - de munc, de circulaie, casnice
b) intenionale suicid, agresiuni
c) iatrogene - intervenii chirurgicale, injecii, puncii Dup timpul scurs de la producere:
- recente (sub 6 ore)
- vechi - care depesc 6 ore de la producere; acestea se
consider plgi infectate Dup profunzime:
- superficiale; profunde Dup straturile anatomice interesate - pentru caviti naturale (abdomen, torace,
craniu), pot fi:
- nepenetrante - cnd nu depesc nveliul seros
- penetrante - se refer la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleur, dura mater); plgile penetrante
pot fi simple sau pot interesa i un viscer parenchimatos sau cavitar = perforante Dup evoluie pot fi:
- necomplicate; complicate

Caracteristicile plgilor
prin tiere - au marginile regulate, limitate, se vindec repede; cele operatorii sunt de obicei aseptice prin
nepare - sunt cele mai frecvente i cele mai neltoare, gravitatea lor este n raport cu adncimea,
sediul i gradul de infectare; plgile limitate adnci favorizeaz dezvoltarea germenilor anaerobi; plgilor
prin nepare cu creion chimic le trebuie acordat o atenie deosebit, mai ales cnd n plag, rmn
fragmente de creion, deoarece substana chimic continu s acioneze i s distrug esuturile;
nepturile minii pot produce leziuni inflamatoare- determin panariii prin contuzii - n cazul unor
contuzii profunde se pot produce leziuni distructive, deci plgi ale organelor profunde: creier, muchi,
ficat, splin, rinichi, intestin etc., fr s existe o plag a pielii prin muctur de animale se
suprainfecteaz cu regularitate; pot fi poarta de intrare pentru turbare; mucturile de viper produc
fenomene generale toxice prin arme de foc se caracterizeaz prin distrucii mari , sunt foarte complexe
Plgi prin nepare cu spini vegetali:
- spinul trebuie extras complet, la nevoie, recurgndu-se la incizie chirurgical
- dac nu s-a extras este posibil dezvoltarea unei infecii (abces, flegmon)
Plgile prin nepare plantar (cui, srm) favorizeaz dezvoltarea unor infecii virulente; se trateaz
chirurgical n servicii de specialitate.
Plgile prin neptur de insect (albine, viespi), prin inoculare de venin, produc fenomene alergice:
prurit, hiperemie, edem local sau, uneori, edem glotic cu crize de sufocare, frisoane, convulsii, oc
anafilactic sau colaps.
Simptomatologia plgilor
Simptome locale: durerea este variabil ca intensitate, poate ceda spontan sau dup antialgice; reapariia
cu caracter pulsatil atrage atenia asupra dezvoltrii infeciei impotena funcional este partial sau
total i are drept cauz durerea sau lezarea elementelor musculo-articulare, osoase sau nervoase
Semne obiective: prezena unei soluii de continuitate; n plgile mari, aa-numitele plgi cu mari
dilacerri, se pot observa distrugeri mari att de piele, ct i de vase, muchi, nervi, fragmente de oase sau
diferite organe situate n profunzime; uneori, pri din aceste organe pot s ias prin marginile plgii;
aceasta se numeste evisceraie hemoragia este variabil, ca i abundena sngerrii, n funcie de vasul
lezat.
Semne generale: pulsul poate fi rapid - tahicardic - n plgi nsoite de hemoragii externe sau interne sau de
oc traumatic. tensiunea arterial - dac scade - denot prezena unei hemoragii sau a unui oc traumatic
febra poate avea semnificaia debutului infeciei sau resorbia unor hematoame
Vindecarea plagilor
Vindecarea plgilor se poate realiza prin:
vindecare primar
vindecare secundar
vindecare teriar Vindecarea primar(per primam sau per primam intentionem)
- este vindecarea ce se obine de la nceput, fr complicaii; este vindecarea ideal pentru orice plag
operatorie; vindecarea se produce n 6-8 zile Vindecarea secundara (per secundam" sau per secundam
intentionem"):
- n acest tip de vindecare este ntotdeauna prezent infecia, spre deosebire de vindecarea primar
Vindecarea tertiar (per tertiam intentionem"):
- se produce atunci cnd o plag evolueaz un timp pe linia vindecrii secundare i apoi se sutureaz n
scopul scurtrii evoluiei
Vindecarea este un proces interactiv, care se desf oar n trei faze: Faza 1: faza inflamatorie -- apare
ntre ziua 0 i 3
n aceast faz apar hemostaza i inflamaia.
Faza 2: faza de granulaie -- apare ntre ziua 3 i 14 n aceast faz se formeaz esutul de granula ie i

restaurarea vascular. Faza 3: faza de regenerare este cel mai lung proces i se ntinde pe durata a 3
sptmni. Contracia plgilor este mecanismul fiziologic care diminueaz dimensiunile plgii i vindec
zona n care rana este prezent. Aceasta reprezint o faz-cheie n procesul de vindecare i ncepe la
aproximativ o saptmn din momentul apariiei rnii.
Tratamentul local al plgilor
Tratamentul variaz n funcie de nivelul la care se acord asistena (locul accidentului, la cabinet medical
sau la spital). Indiferent de nivelul la care se intervine, pentru a ngriji o plag n mod corespunztor se
cere ca:
ngrijirea s se fac n condiii de asepsie
s se asigure, prin pansament, o bun absorbie a secreiilor
plaga s fie protejat de factorii nocivi termici, infecioi din mediul nconjurtor
s fie asigurat un repaus al regiunii lezate
tratamentul local al plgilor s se fac cu ajutorul pansamentelor.
Prim ajutor la locul accidentului: hemostaza provizorie aplicarea unui pansament protector transportul
accidentatului la o unitate sanitar
nu se exploreaza plaga la locul accidentului cu nici un fel de instrument
nu se scot fragmente osoase
nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa oxigenata(pericol de hemoragie)
Ingrijirea plgilor recente care nu au depit 6 ore de la accident calmarea durerii toaleta si dezinfectia
tegumentului
o dac plaga este ntr-o regiune cu pr, se rade prul n jurul plgii pn la o distan de 6 cm de marginea
plgii
o se spal pielea nelezat din jurul plgii cu apa ,apoi cu ser fiziologic
o se dezinfecteaz cu alcool sau cu tinctur de iod,prin miscari circulare din jurul plagii spre exterior
toaleta plagii:
o curatarea plagii prin turnare in jet cu apa sterila,ser fiziologic,antiseptice neiritante(apa oxigenata
3%,cloramina 0,2-0,4%);acestea au rol de a indeparta cu ajutorul jetului,in mod mecanic impuritatile din
plaga,antisepticele de a dezinfecta plaga
o tamponarea plagii cu comprese si tampoane de tifon sterile ;nu se face
tamponare cu vata;nu se toarna nici un fel de antiseptic in plagile penetrante,perforante in organe si
cavitati naturale dezinfectia din nou a tegumentului
o dezinfectia tegumentului din jurul plagii cu tincture de iod apoi cu alcool acoperirea plagii
o acoperirea plagii se face cu comprese sterile,care trebuie sa depaseasca marginile plagii cu 2-3 cm
fixarea pansamentului
o se face cu leucoplast,galifix sau prin infasare,in functie de
intinderea ei si de eventualele complicatii profilaxie antitetanica
o anatoxina tetanica (ATPA )im,0,5ml
Plgile vechi
Plgile care depesc 6 ore de la accident se consider infectate; li se face acelai tratament descris mai
sus, ns plaga nu se sutureaz primam.
Plgile septice- pielea din jurul lor se cur circular, de la exterior spre interior. Plgile vechi, infectate,
secretante, nesuturate se aseptizeaz prin splri cu soluii antiseptice, pansamente locale umede cu
cloramin i rivanol sau soluie de antibiotic conform antibiogramei. Compresa umed va fi acoperit cu
una-dou comprese uscate, apoi se fixeaz pansamentul, fie prin nfurare (bandajare), fie fixnd
compresa care acoper pansamentul cu leucoplast sau cu galifix; plgile vechi se panseaz i se controleaz
zilnic.
La nivelul toracelui -se face n functie de tipul plagii si localizare. n cazul plagilor penetrante (adnci)

aflat la nivelul toracelui folosim comprese de

dimensiuni mai mari dect plaga si-l vom fixa cu benzi de leucoplast pe trei laturi. A patra latura se lasa
liber, nefixata, permitnd pansamentului sa functioneze ca o supapa. n timpul inspirului, cnd toracele se
destinde, pansamentul se v-a lipi de torace nepermitnd intrarea aerului. n timpul expirului, cnd toracele
revine, pansamentul se departeaza de peretele toracelui, permitnd iesirea aerului si la acest nivel.
Daca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta data l vom fixa pe toate cele
patru laturi. Daca plaga este complicata cu evisceratia (iesirea organelor abdominale n exterior) vom folosi
un pansament umed.
ngrijirea unei plgi operatorii
Plaga suturat neinflamat se trateaz prin pansare steril.
- se dezinfecteaz cu betadine, tinctur de iod, alcool iodat sau alcool, pe o distan de 6-7 cm, folosind,
la fiecare tergere, alt tampon
- plaga suturat se dezinfecteaz, de asemenea, printr-o singur tergere cu tamponul mbibat n tinctur
de iod sau alcool
- apoi se dezinfecteaz din nou tegumentul din jurul plgii
- se acoper plaga cu compres steril pansamentul se fixeaz dup metoda cunoscut
Profilaxia antitetanic
Toate plgile produse n mediu i cu ageni traumatici suspeci trebuie tratate n mod special.
Atenie deosebit se va acorda plgilor nepate cu achii, spini, cuie, prin muctur de animale, fracturi
deschise, avort, arsuri sau orice plag murdrit cu pmnt, praf de strad etc.
Msuri de protecie nespecific
- Curarea chirurgical a plgilor
- Tratarea cu antiseptic Antibioterapie
Msuri de protecie specific
Se aplic difereniat:
La persoane sigur vaccinate sau revaccinate se administreaz
A.T.P.A. i.m. 0,5ml (o singur doz)
Nu se adm. ser antitetanic
Excepie fac politraumatizaii grav, cu stare de oc i hemoragie, la care se adm. n doz unic, ser
antitetanic 3000-15000 U.A.I.
La persoanele nevaccinate sau cu vaccinri incomplete se administreaz:
Ser antitetanic 3000-15000 U.A.I. , i.m. , n doz unic cu desensibilizare prealabil conform schemei
minimale.
Atenie: la persoanele alergice desensibilizarea se practic numai n spital.
Anatoxin tetanic (A.T.P.A.) i.m. n alt zon dect serul antitetanic - n doz de 0,5ml.
De reinut:
- serul antitetanic heterolog se poate nlocui cu imunoglobilin uman antitetanic , pe cale i.m. n doz
unic de 200 U.A.I. (la copil) 400-500 U.A.I. (la adult)
- La persoanele anamnestic suspecte de sensibilitate se face testare (conjunctival , cutanat sau
intradermic)
Schema minimal de desensibilizare
Se injecteaz s.c. 0,1 ml soluie 1/10 ser antitetanic + ser fiziologic steril. Se ateapt 30min.
Dac nu apar reacii locale i generale se injecteaz s.c. 0,25ml ser antitetanic. Se ateapt 30min.
Dac nu apar reacii locale i generale se administreaz s.c. nc 1ml ser antitetanic. Se ateapt 30min.
Dac nu apar reacii locale i generale se administreaz, se administreaz restul cantitii de ser
antitetanic.
Atenie: Asistenta medical va avea pregtit trusa de urgen pentru tratarea

accidentelor serice (ocului anafilactic) n caz de nevoie

Pansamentul Definitie =act chirurgical de aseptizare,tratare si protejare a plagilor Obiective:
favorizarea vindecrii rnilor
prevenirea infeciei
aprecierea procesului de vindecare
protecia plgii impotriva factorilor mecanici
Condutiile unui bun pansament:
a) S fie fcut in condiii aseptice
se folosesc materiale de protecie i instrumente sterile
se spla i dezinfecteaza mainile, se imbrca mnui sterile
se servesc materialele folosind pense
nu se introduc in casolet sau in trusa de instrumente pensa cu care se lucreaza in plag;
nu se folosesc aceleai instrumente la alti pacieni
b) S fie absorbant
sa asigure absorbia secreiilor pentru a favoriza cicatrizarea
se folosesc comprese de tifon i vat hidrofil
c) S fie protector
se acopera plaga cu comprese sterile i vat
se asigura c dimensiunile compreselor depesc marginile plgi cu cel puin 1-2 cm
dac zona este expus microbilor,se protejeaza plaga cu un strat mai gros de tifon i vat;
d) S nu fie dureros
se acioneaza cu blandee i rbdare
se administreaza un calmant la recomandarea medicului dac situaia o cere
se spla plaga prin turnare i se absorbe surplusul de lichid i secreiile prin tamponare
nu se fixeaza pansamentul prea strans pentru a nu jena circulaia i a nu produce durere
se asigura limitarea micrilor in acea zon dac exist indicaii in acest
sens
e) S fie schimbat la timp
se verifica indicaia medical cu privire la schimbarea pansamentului;
se schimba cat mai rar pansamentul la plgile chirurgicale atunci cand se menine curat i uscat
in cazul plgilor secretante schimbai pansamentul ori de cate ori este nevoie;
se anunai medicul i controlai plaga dac pacientul acuz durere sau prezint febr fr alt cauz,
schimbai pansamentul cu aceast ocazie. Tipuri de pansamente
Pansament protector
acoperirea unei plgi care nu secret, nu prezint tub de dren (plag operatorie, locul unei injecii sau
puncii, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecie fa de mediul inconjurator
Pansament absorbant
acoperirea plgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese i un strat de vat
dac medicul monteaz tub de dren notai cantitatea de lichid eliminat
Pansament ocluziv
acoperirea cu comprese i vat a plgilor insoite de leziuni osoase peste care se aplica aparatul gipsat
pentru imobilizare
pentru ingrijirea plgii se poate face fereastr
Panasment compresiv
acoperirea unei plgi sangerande in scop hemostatic, pentru imobilizarea
unei articulaii in caz de entors sau pentru reducerea unei caviti superficiale dup puncionare
peste comprese se aplica un strat mai gros de vat astfel incat s se acopere reliefurile osoase i

compresiunea s fie repartizat uniform pe toat suprafaa regiunii, s nu impiedice circulaia de

intoarcere
Pansament umed
se folosesc cu scop antiinflamator
este contraindicate in plagile care secreta abundant,deoarece favorizeaza secretia si provoaca
dermite,piodermite,foliculite
Materiale necesare pansamentelor
tava medical/crucior pentru tratamente, msua pentru pansamente;
trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete butonate,
sonde canelate;bisturiu
casoleta cu comprese sterile,tampoane,mese
tuburi de dren sterile
mnui sterile
muama, alez
soluii antiseptice:pentru tegument(tinctura de iod,alcool iodat,betadine,alcool medicinal);pentru
plaga(apa oxigenata3%,rivanol 1%o,cloramina,acid boric2-4%)
medicamente prescrise de medic: pulberi, unguente
materiale pentru fixare: fei de tifon, benzi adezive, plas adeziv, soluie adeziv, ace de siguran
tvia renal
Pean Kocher
Port Ac Mathieu pensa chirurgicala pensa anatomica
Sonda canelata stilet butonat
port ac Hegar
Bisturiu+lame ace chirurgicale
Pregatirea pacientului
a) psihica
se informeaza pacientul asupra necesitii efecturii pansamentului
se explica modul de desfurarea al procedurii
se obinei consimmantul
b) fizica
poziionarea pacientului in funcie de segmentul ce trebuie pansat
se alege poziia de decubit pentru a evita lipotimia
se asigura intimitatea pacientului dac este cazul
Executia pansamentului
spalare pa maini,dezinfectie,imbracarea manusilor
se iau din trus 2 pense sterile
primul timp
indeprtarea pansamentului vechi fr a produce durere.
dac este lipit se inmoaie cu ap oxigenat sau ser fiziologic; se observa plaga
se dezinfecteaza tegumentul din jurul plgii folosind tampoane imbibate cu alcool sau alcool iodat .
tergerea se va face de la plag spre periferie schimband des tampoanele pentru a evita contaminarea
al doilea timp-tratarea plagii
se splai plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluiile dezinfectante
recomandate;
se absorb secreiile din plag prin tamponare pentru a nu produce durere
se dezinfecteaza din nou tegumentele din jurul plgii folosind tampon pentru o singur manevr i se

terge apoi cu un tampon uscat

se efectueaza in continuare tratamentul plgii in funcie de natura i evoluia acesteia, aplicand
medicamente dac sunt recomandate;
al treilea timp
se acopera cu comprese de tifon sterile care sa depaeasca marginea plgii cu 1-2 cm i aplicai desupra un
strat subire de vat dac este necesar
se fixeaza prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat regiunii
(circular, in spiral, in evantai, cu fa rsfrant,
in spic)
Ingrijirea pacientul
se aeza pacientul in poziie comod i se pune regiunea lezat in repaus
se observa faciesul i comportamentul la durere
se observa aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul s nu jeneze circulaia
Reorganizarea locului de munca
deseurile infectioase-comprese, mnui, tuburi de dren, fei se colecteaza la locul de producer in
recipiente pentru infectioase-recipiente de culoare galbena prevazut in interior cu saci galbeni
deseurile taietoare se colecteaza in recipiente pentru taietoare-intepatoare-cutii galbene din
plastic,specific de unica folosinta
deseurile nepericuloase(ambalajele materialelor sterile,ghips,ambalaje din material plastic-se colecteaza
la locul de producer in saci de polietilena de culoare neagra
instrumentele se curata si se pregatesc pentru sterilizare
E
fectuarea tipurilor de bandaje
Bandajarea=metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fesi deb tifon de lungimi si latimi diferite in
functie de marimea si caracterul plagii,regiunea in care este situata. Materiale necesare
o Fese de tifon de mrimi diferite (limi intre 5 i 25 cm, lungimi intre 2 i 5 m)
o Fee elastice
o Foarfece
o Ace de siguran, plas, leucoplast Reguli pentru o infasare corecta
o Fasa se tine in mana dreapta,capatul liber in mana stanga
o Se deruleaza de la stanga la dreapta
o Turele de fasa nu trebuie sa faca cute
o Fasa trebuie sa permita circulatia sangelui-sa nu fie prea strana dar nici prea larga
o Bandajarea membrelor se incepe de la de la extremitate spre radacina in sensul circulatiei venoase
o Se evita miscarile inutile
o Se executa cu miscari blande si cu multa indemanare pentru a nu spori suferinta bolnavului
o Fixarea prin nod nu trebuie sa jeneze
o Se incepe si se termina cu ture de fixare Caracterele unui bun bandaj
o sa imobilizeze perfect pansamentul pentru a favoriza cicatrizarea
o sa fie elastic,suficient de strans
o sa fie esthetic Realizarea turelor de fixare
o se aplica oblic sub pansament
o se intersecteaza cu o tura circulara
o se rasfrange coltul fesii si se suprapune inca o tura circulara
o primele ture de fasa se incep la o distant apreciabila de leziune,la 10-15 cm(in afara cazurilor cand nu
este posibil acest lucru)
o terminarea bandajarii se efectueaza cu doua ture circulare la 10-15cm de pansament Tipuri de bandajare:

circulara,
in spirala,
in forma cifrei 8,
in spic de grau
in evantai
Infasarea circulara
Se supapun turele de fasa una peste alta
Este indicate in regiunile cilindrice:gat,torace,articulatia pumnului
acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei
Infasare in spirala
se conduce fasa ,serpuind si acoperind turele o treime,rasfrangand fasa pe alocuri prin tehnica
numitasemnul policelui
se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub forma de spirala, cu acoperirea turei precedente la 2/3
este indicata pentru membre( gamba,antebrat)regiuni tronconice si suprafete intinse
Infasare in forma cifrei8
Se incepe cu ture circulare sub articultie
Setrece oblic peste articulatie si se conduc deasupra articulatiei alte ture circulare
Se revine oblic sub articulatie,intersectand prima diagonal
Se continua de cateva ori si se termina infasarea deasupra articulatiei cu ture
circulare
Este indicate pentru infasarea regiunilor articulare:articulatiacotului,piciorului,pumnului
Infasarea in spic de grausau spica
Se foloseste pentru regiuni articulare: scapulo-hueral, inghino-abdominal, cot, picior, pumn
Se incepe cu ture circulare deasupra articulatiei
Fasa se conduce in forma cifri 8,fiecare tura acoperind pe ce de dinainte cu 1/3 sau 2/3
Se termina cu ture circulare
Infasarea in evantai
Se foloseste pentru articulaii (cot, genunchi, clcai)
Se incepe cu dou ture circulare deasupra articulaiei
Se continua cu ture oblice descendente in aa fel incat faa s se suprapun la distane mai mici in plic i
mai mari in partea expus ajungand circular la nivelul liniei articulare i apoi oblice sub articulaie
Se incheie cu dou ture circulare i se fixeaza cu ac de siguran, leucoplast
Bandajarea pe regiuni
Infasarea capului- capelina
Se conduce fasa circular,deasupra arcadelor sprancenoase,fixand cu mana stanga coltul fesii,iar cu dreapta
se ruleaza fasa in jurul capului,lasand libere pavilioanele auriculare.
Se rasfrange coltul ramas in afara si se efectueaza din nou o tura circular pentru a-l fixa.
Se conduce fasa din spate in fata acoprind bolta craniana cu ture oblice,fixate cu ture circulare,pana la
infasarea complete a capului
Se incheie cu doua ture circulare
Se fixeaza capatul liber al fesii cu romplast sau ac de siguranta in partea opusa regiunii pansate
Bandajarea plagilor gtului.
a. Plasa]i o compresa peste plaga.
b. Plasati bandajul peste compresa si pe sub umarul din partea opuss
Infasarea nasului-prastia
Se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm nedespicata,ce va
servi la acoperirea nasului

Se fixeaza pe nas partea din mijloc nedespicata

Se trec capetele superioare ale fesii sub pavilionul urechii si se innoada in regiunea occipital
Se trec ramurile inferioare ale fesii deasupra urechilor.incrucisand pe cele superioare si se fixeaza in
partea posterioara a capului,realizand astfel o prastie
Infasarea barbiei-capastrul
se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm nedespicata
se fixeaza partea nedespicata pe barbie sau buze
se incruciseaza ramurile superioare in regiunea occipital si se leaga in regiunea fruntii
se leaga ramurile inferioare deasupra crestetului capului,lasand libere urechile
Infasarea ochilor (monoocular,binocular)-prin ture successive oblice si circulare
Bandajarea gatului-circular
Ceafa-circular
Bandajarea toracelui si abdomenului-circular
Sanii bandaj in spica
Membrul superior-umarul si axial bandaj in 8;bratul si antebratul in spirala;cotul in evantai,palma in
8,degetele in spic
Membrul inferior-coapsa si bazinul in spica simpla sau dubla,genunchiul in evantai sau in 8,glezna in 8
La nivelul acestor regiuni, bandajul este in form de spic. Fixarea iniial se face prin 2-3 ture trecute
circular pe abdomen, deasupra crestelor iliacese
trece oblic peste regiunea inghinal, pe faa intern, posterioar i extern a radacinii coapsei de unde
urc iar oblic, peste regiunea inghinal realiznd prima spic ce se continu printr-un nou circular pe
abdomen dus apoi oblic peste regiunea inghinal pn se acoper.
Infasarea perineului-bandajare in T
se efectuaza cu ajutorul a dou fee.
prima se trece n jurul abdomenului, deasupra crestelor iliace nnodndu-se.
ea va servi ca sprijin pentru a doua faa care se trece dublu ntre coapse,
Bandajul bontului de amputaie
Pentru bandajul bontului de amputaie se folosete tehnica nfrii recurente cu 2 fei sau nfaarea cu o
fa.
Se incepe orin ture circulare de fixare la 10 cm de plag, dup care se rasfrnge faa antero-posterior, ca
i n cazul calotei craniene, pna se acoper tot pansamentul fixnd turele rasfrnte cu ture circulare
Alte mijloace de fixare a pansamentului
o Basmaua-dreptunghiulara,triunghiulara,in patru colturi
o Esarfa
o Tesaturi tubular elastice
o Material adezive
Bandajareasi fixarea unui obiect penetrant
Nu incercati ss mobilizati obiectul penetrant.
Stabilizati obiectul cu comprese.
Plasati bandajul peste comprese
HEMORAGIILE si hemostaza provizorie
hemoragia
Scurgerea sangelui in afara vaselor sangelui se numeste hemoragie.
Clasificare In functie de vasele care au fost sectionate
arteriala: n care sngele este de culoare rosu deschis, bine oxigenat si tsneste ritmic, sincron cu bataile

inimii;
venoasa: sngele de culoare rosu nchis (mai putin oxigen, mai mult CO2), se exteriorizeaza cu presiune
constanta, relativ modesta;
capilara: este o hemoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru mai mare ca sursa principala a
hemoragiei; Dupa locul unde se scurge sangele :
externe,in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectiona rii unor vase de sange.
interne,in care sangele ce curge ramane in interiorul organismului (ex: cavitatea abdominala, etc.).
exteriorizate-intr-un organ care comunica cu exteriorul
,caracterizata prin hemoragie interna ntr-un organ cavitar, urmata de eliminarea sngelui la exterior pe cai
naturale
-epistaxis: hemoragia mucoasei nazale;
-otoragie-hemoragie din urechi -hematemeza: eliminarea pe gura, prin varsatura, de snge amestecat cu
cheaguri si eventual resturi alimentare; n hemoragii puternice poate fi snge rosu, proaspat, nealterat, sau
n sngerari reduse poate fi varsatura cu aspect de zat de cafea (cnd
sngele stagneaza n stomac). -melena: exteriorizarea sngelui acumulat n tubul digestiv, prin defecatie.
Scaunul este lucios, negru, moale, de aspectul si culoarea pacurei.
-rectoragie-hemoragie din rect -hematuria: reprezinta hemoragia la nivelul aparatului urinar, exteriorizat
prin mictiune
-hemoptizie-sangele se scurge prin gura provenind din caile respiratorii,rosu deschis,aerat In functie de
cantitatea de sange pierduta putem distinge :
mica: se pierde o cantitate de snge pna la 500 ml
medie: se pierde 500-1000 ml de snge si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli n ortostatism;
mari: cantitea de snge pierduta 1000-1500 ml iar semnele clinice sunt urmatoarele: paloare, tahicardie,
transpiratii reci, hipotensiune arteriala, tahipnee;
cataclismice: pierderi de snge de peste 1500-2000 ml, TA nemasurabila, pacient inconstient;
Hemostaza provizorie
Hemostaza =oprirea hemoragiei
Hemostaza poate fi :
-spontana
-provizorie
-medicamentoasa
-definitiva
Hemostaza provizorie, realizabil, pe mai multe ci:
compresiune manual sau digital,
pansament compresiv,
flectarea puternic a extremitii,
aplicarea garoului,
pensarea vasului sangerand Compresiunea manual sau digital
Artera rnit va fi comprimat numai dac apsarea se exercit n regiunile n care ea trece n apropierea
unui plan osos. n funcie de cali-brul vasului i de profunzimea la care se afl, apsarea va fi executat cu
degetul mare, cu celelalte degete ale minii sau cu pumnul.
Compresiunea digital se folosete n prima urgen pn ce s-au
procurat materiale necesare pentru obinerea hemostazei provizorii prin alte tehnici: cu ajutorul
pansamentului compresiv, garoului sau aplicarea unei pense pe vasul care sngereaz.
Locurile de elecie (traiectul anatomic al arterelor) pentru realizarea compresiunii trebuie bine cunoscute
de cel care aplic metoda. cnd rana se afl pe frunte, compresiunea se face pe artera temporal
superficial care trece imediat inaintea urechii cnd rana se afl pe cretetul capului, compresiunea se

face de o parte i de alta partea marginilor rnii in rnile din regiunea temporal (prile laterale ale
craniului), compresiune imediat deasupra i n spatele pavilionului urechii n rnile de la obraz, buze, pe
suprafaa exterioar a nasului; comprimarea arterei faciale (la mijlocul mandibulei)
n hemoragiile din regiunea gtului i a feei: comprimarea arterei carotide, anterior de muchiul
sternocleidomastoidian pentru hemoragiile din regiunea umrului a articulaiei umrului sau a axilei se va
comprima artera subclavicular deasupra claviculei, pe prima coast (g, h, i);
ghi
n rnile sngernde ale braului, antebraului: comprimarea arterei humerale pe faa inter a braului,
ntre muchii biceps (anterior) i triceps (posterior). n funcie de nivelul la care se afl rana, apsarea se
face
n axil,
pe faa intern la jumtatea braului
sau la plica cotului ; n rnile sngernde ale minii, palmei comprimarea arterei radiale se face cu un
deget, pe partea extern a plicii pumnului, i cu un al doilea deget pe partea intern a aceleeai plici a
pumnului, pe artera cubital
Cnd rana se afl la membrul inferior: n sngerarea rnilor din regiunea inghinal comprimarea vasului se
face pe pliul inghinal
cnd hemoragia se afl la coaps, comprimarea arterei femurale pe traiectul ei, proximal de plag, se face
(n funcie de locul plgii) n treimea mijlocie a coapsei, pe faa intern a acesteia
dac rana se afl la nivelul genunchiului sau gambei: comprimarea se face pe faa posterioar a coapsei n
apropierea pliului genunchiului; sau comprimarea arterei poplitee n faa posterioar a genunchiului cnd
sngerarea provine dintr-o ran situat n regiunea pelvisului, comprimarea aortei abdominale se face prin
apsarea peretelui abdominal cu pumnul sub ombilic. Artera este (teoretic) turtit pe planul osos al
coloanei vertebrale lombare
Locuri unde se poate face hemostaza arterial provizorie prin comprimare digital sau manual: aorta
abdominal; iliac extern; artera axilar; artera hurneral; artera radial; artera ulnar; artera
subclavicular; artera carotid comun; artera mentonier; artera temporal; artera retroauricular;
artera femural; artera poplitee; artera pedioas.
Alte sisteme de comprimare a aortei: Se poate executa o hemostaz provizorie
i prin comprimarea cu degetul nfurat ntr-o compres steril chiar n plag, astupnd orificiul arterial.
Aciunea de prim ajutor nceput prin compresiunea digital sau manual are dezavantajul c nu poate fi
prea mult prelungit, deoarece intervine oboseala celui care o aplic i dificulti de a manevra rnitul, iar
n timpul transportului este greu de aplicat. Pansamentul compresiv in hemoragiile care intereseaz vasele
mici, hemostaza poate fi fcut cel mai simplu cu ajuturul pansamentelor compresive. dup executarea
toaletei plgii, se acoper regiunea cu o mare cantitate de comprese sterile, paste care se nfoar strans
o fa. in funcie de locul plgii, al hemoragiei i n funcie de vasul lezat, dac este posibil (dup msura
de prim ajutor nceput prin compresiune digital sau manual, sngerarea fiind astfel oprit), se va
executa toaleta plgii i se va aplica pansamentul compresiv. Pentru c aplicarca garoului implic i riscuri
(mai ales cnd garoul este aplicat incorect), se recomand ca hemostaza pentru perioada transportului se
fie fcut cu ajutorul pansamentelor compresive. Acestea au avantajul c nu brutalizeaz vasul i n alt
regiune det n zona afectat de traumatism i permit irigarea membrului prin vasele care au rmas
intacte. pansamentul compresiv este util n hcmoragiile venoase i capilare de la extremiti, plgile
prilor moi buco-faciale, precum i n toate
plgile peretelui toracic sau abdominal. Flectarea puternic a extremitii
Se utilizeaz cnd plaga este localizat n regiunile axilare, inghinale, faa anterioar a cotului sau
posterioar a genunchiului. n plgile arterei humerale, dup ce se introduce n axil o fa rulat (sau un
alt corp dur nvelit n vat i tifon sau poriuni din rufria bolnavu-lui), se flecteaz antebraul pe bra i se

aplic braul pe torace. n aceast poziie membrul superior se fixeaz solid la torace cu o fa, centur,
buci din rufria bolnavului etc. Pentru hemostaza arterelor antebraului sau n plgi ale plicii cotului se
aeaz un sul n plica cotului i se flecteaz antebraul pe bra fixndu-se n aceast poziie . n cazul
hemoragiei de la rdcina coapsei (n regiunea inghinal) se pot
utiliza urmtoarele metode de hemostaz provizorie: - una, prin aplicarea unui sul la baza triunghiului
Scarpa, care se fixeaz cu o fa, curea etc.
- sau prin aplicarea unui sul n regiunea inghinal, urmat de flectarea i fixarea coapsei pe abdomen i a
gambei pe coaps Hemostaza provizorie n leziunile arterei poplitee se obine prin aezarea sulului n
regiunea poplitee i flectarea puternic a gambei pe coaps, cu fixarea ei n aceast poziie Aplicarea
garoului garoul este indicat n plgile arteriale sau venoase de calibru mare i mijlociu de la membre.
pentru hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se vor folosi tuburile de cauciuc, banda Esmarch, maneta
pneumatic a aparatului de tensiune arterial . la nevoie pot fi utilizate buci de pnz, batist, sfoar.
garoul se poate aplica peste mbrcminte sau peste pansament i se va strnge pn la dispariia
sngerrii este bine ca ntre garou i tegument s se fixeze pe traiectul arterei, acolo unde sunt simite
btile arterei, un rulou de fa sau din alt material, peste care se strnge garoul. n felul acesta se obine
hemostaza fr comprimarea excesiv a esuturilor . tubul se aplic bine ntins, nconjurndu-se cu el
membrul interesat cel
puin de dou ori , apoi capetele se nnoad sau se prind cu o pens hemostatic. Peste pense se trece o
tur de fa, ca s nu fie smulse. aplicarea garoului se face naintea toaletei i pansrii rnii. dac rana
continu s sngereze, nseamn c garoul nu a fost aplicat corect, fapt care oblig s fie desfcut i s se
ncerce o nou aplicare garoul va fi plasat deasupra rnii cnd hemoragia provine dintr-o arter rupt i sub
ran, cnd este secionat o ven. in realitate, n practic, aceast difereniere ntre hemoragia arterial i
hemoragia venoas nu este foarte important, pentru c n cazul n care garoul este aplicat corect la
rdcina membrului, se oprete att hemoragia de origine arterial, ct i hemoragia de origine venoas;in
hemoragiile venoase sngerarea continu pn se scurge sngele aflat n membru n momentul aplicrii
garoului. dezavantajul principal al aplicrii garoului const n faptul c nu poate fi meninut mai mult de 2
ore dac garoul este meninut peste acest interval de timp, exist riscul apariiei, n teritoriul tisular lipsit
de aportul de oxigen, a unor leziuni ireversibile, fapt care se poate solda cu amputarea membrului. din
cauza ischemiei sub ligatura circular, nervii ncep s sufere, fibrele musculare degenereaz, apar vicieri
ale metabolismului, cu
acumulare de catabolii, substane toxice, se instaleaz vasoplegie cu creterea permeabilitii capilare.
din aceste motive se consider c atitudinea cea mai corect este folosirea garoului numai pentru pcrioada
de timp n care se face toaleta rnii, dup care este preferabil, pentru perioada transportului, ca garoul s
fie nlocuit cu pansament compresiv. aplicarca garoului rmne oricum unica posibilitate de a obine o
hemostaz provizorie n cazul accidentelor soldale cu amputarea traumatic a membrelor superioare i
inferioare. garoul este aplicat corect, dac n poriunea aflat sub el membrul devine alb, palid. este
obligator s se noteze pe un bilet data i ora aplicrii garoului i biletul s se prind cu un ac de pansament
sau de haina bolnavului, la vedere. in cazul n care bolnavii la care s-a aplicat hemostaza cu garou nu ajung
la spital nainte de o or - o or i jumtate, va trebui s se desfac garoul la interval de 20-30 de minute,
pentru 2-3 minute, comprimnd rana cu comprese sterile apsate cu for. la reaplicare, garoul se pune
ceva mai sus. manevra se execut sub strict supraveghere, pentru c n timpul decompresiunii vasculare
poate s apar ocul. De aceea, n cazul ndeprtrii unui garou vor fi luale unele msuri, pentru c
scoaterea garoului poate fi urmat do colaps circulator, care poate s duc la moartea bolnavului. Pensarea
vasului sngernd Pensarea provizorie a vaselor sau forcipresura se face cu pense Pean sau
Kocher. Capetele vaselor secionate, sngernde se prind n vrful penselor. Pensa va fi lsat n plag pe
vasul prins, aplicndu-se peste ea un pansament aseptic i se transport bolnavul la unitatea chirurgical
cea mai apropiat, unde se va face hemostaza definitiv prin ligature sau suturarea vasului. Se verific s

nu derapeze pensele (s nu se desfac).

Ingrijirea escarelor
Definitie.
Escarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse ntre 2 planuri dure (os i pat).
Cauzele pot fi:
a) Generale sau determinate afectiuni cerebrovasculare care determina imobilizarea la pat a
bolnavului(paraplegii,tetraplegii,poliradiculonevrite etc.) pacienti inconstienti,adinamici stri de
subnutriie obezitate deficit de autoingrijire datorita varstei afectiuni ale maduvei spinarii si tulburari de
circulatie majore mentinerea functiilor vitale ale pacientului aflat in stare terminal cu ajutorul
aparatelor,determina modificari complexe la nivelul tegumentelor si mucoaselor
b) Locale sau favorizante , n evitarea crora intervine asistenta medical: meninerea ndelungat n
aceeai poziie cute ale lenjeriei de pat i de corp
firimituri (biscuii, pine, gips) igien defectuoas a tegumentelor si mucoselor incontinent de urina si
fecale lenjeria de pat umeda,neabsorbanta frecarea pielii de anumite suprafete ( scaunul rulant, corset,
masa de gimnastica) leziuni usoare ale pielii - zgarieturi, umflaturi, arsuri,etc - care favorizeaza sau
agraveaza escarole umiditatea pielii, datorata transpiratiei sau urinei, care o fac mai sensibila greutatea
corporala: o persoana subponderala nu are un strat exterior de protectie suficient pentru a acoperi
proeminentele corporale, iar o persoana supraponderala determina o presiune suplimentara asupra pielii
muschii flasti, care lasa descoperite proeminentele corporale spasticitatea mare care implica o frecare mai
mare de suprafete haine prea stramte, prezenta nasturilor, butonilor si a altor decoratiuni la pantaloni in
cazulparaplegicilor, tararea cu ajutorul coatelor
Regiuni expuse escarelor
1) Decubit dorsal
- Regiunea occipital
- Omoplai
- Coate
- Regiunea sacrococcigian
- Clcie
2) Decubit lateral
- Umr
- Regiunea trohanterian
- Feele laterale ale genunchilor
- Maleole
3) Decubit ventral
- Tmple
- Umeri
- Creasta iliac
- Genunchi
- Degetele picioarelor
Fiziopatologia escarelor Presiunea exagerata si prelungita in punctele de sprijin poate determina alterari la
nivelul micro-circulatiei cutanate ce conduc in mod sigur la ischemie. Daca presiunea nu este imediat
eliminata, escara poate deveni foarte grava in scurt timp.
Clasificarea escarelor
Gradul I : - eritem (roseata) stabil mai mult de 2 h leziune superficiala
include roseata permanenta a pielii, cianoza sau nuanta purpurie la cei cu pielea mia inchisa la culoare. Alti
indicatori includ schimbarile de temperatura,
consistenta sau sensibilitate

- Gradul II : - flictena ( vezicula cu ser)

- este marcat de adancime partiala, pierderea de piele include epiderma, derma sau amandoua.Ulceul este
superficial si apare ca o abraziune, o bula sau un crater acoperit
Gradul III : ulceratie profunda pana la nivelul fasciei
- este o leziune adanca care penetreza tesutul subcutan si se poate intinde si la fascia de dedesubt. Ulcerul
este adanc si poate afecta tesuturile adiacente
Gradul IV : leziuni profunde inclusiv muschi si os
leziunea trece prin piele si este insotita de distrugeri mari, tesut necrotic, afectarea muschiului, oaselor
sau structurilor suport (ca tendoanele sau jonctiunea capsulara)
Fazele de evolutie
Eritemul
Descriere: - inrosirea locala a pielii la nivelul zonei unde a existat o presiune indelungata. Tratament: cautarea imediata a cauzei si inlaturarea acesteia - suprimarea sprijinului pe zona cutanata afectata pina la
disparitia totala a eritemului Flictena Descriere: -zona este inrosita, fierbinte si prezinta una sau mai multe
basicute; uneori pielea poate fi usor crapata - .apare din cauza prezentei unui corp strain sau a unei arsuri
dar si din cauza presiunii sau fortelor de frecare exagerate Tratament: - cautarea cauzei care produce
flictena si eliminarea ei - suprimarea sprijinului pe aceasta parte cutanata pina la disparitia totala Local
golirea basicii de lichid seros sau sero-hematic.Se aplica un
pansament uscat de 2 ori pe zi. Inainte de baie se aplica un pansament plastifiant pentru a evita
deteriorarea superficiala a pielii pina cand tesutul subiacent incepe sa se refaca. Dezepidermizare
Descriere: Reprezinta momentul aparitiei deteriorarii continuitatii la nivelul tesutului epitelial, prin
moartea celulelor din zona atinsa de ischemie. Are 2 faze: a) afectarea epidermului( foto 1) b) afectarea
epidermului si dermului( foto 2) Tratament: Se face toaleta ranii de 2 ori pe zi, folosind solutie de
cloramina turnata in jet. Se foloseste apoi un unguent pentru regenerare tisulara, (contra arsurilor,
dermazine, etc.) sau bioxiteracor spray aplicat pe rana peste care se pune un pansament steril.
Este interzisa presiunea, sprijinul si frecarea in zona afectata Placa de necroza Descriere: In acest stadiu
sunt atinse toate straturile pielii: epiderm, derm, hipoderm. Are 3 forme de manifestare: Necroza neagra,
uscata( foto1) Stadiul fibrinolitic( foto 2) Agravarea pana la os cu decolare- exista necroze, frecvent
infectii, bursite, pseudobursite. Sunt atinsi muschii, tesutul gras, tesutul aponevrotic, capsula si
osul(osteita).(foto 3) Acest stadiu este o complicatie a escarei care poate duce chiar la moartea subiectului
prin suprainfectie si septicemie. Tratament: Consult si tratament medico-chirurgical de specialitate Faza de
granulatie
Descriere:Plaga este ocupata de un tesut viu , rosu, constituit din muguri carnosi. Este faza in care pielea
incepe sa se refaca, aparand tesut de neoformatie. Tratament: Pansamentul se va aplica in scopul stimularii
inmuguririi, avand ca obiective: absorbtia exudatului, prevenirea contaminarii cu alte bacterii,
mentinerea suprafetei umede Nu se vor aplica pe rana dezinfectante puternice( spirt, apa oxigenata, etc.)
pentru ca se pot distruge mugurii noului tesut sanatos. Faza de epidermizare Descriere: In acest stadiu se
incheie procesul cicatriceal. Tratament: Se va urmari inchiderea ranii, prevenind formarea cicatricei
cheloide prin stimularea regenerarii pielii cu creme nutritive si masaj in jur stimulind astfel vascularizatia.
Evaluarea riscurilor la escare
Riscurile sunt determinate de: starea general, starea nutriional, starea psihic, capacitatea de
mobilizare, incontinena, starea pielii. Evaluarea riscului la escare se face la internarea bolnavului n spital
i la fiecare 8-10 zile, n funcie de evoluie. Evaluati factorii de risc de aparitie a escarelor la pacienti
folosind scala de evaluare a lui Norton:
Pacientii cu scorul 14 sau mai mic sunt expusi unui risc mai mare de a face escare.

 Scorurile de 18-20 sunt realizate de cei care au risc minim de aparitie a escarelor.
Pacientii cu scorul 14-18 nu sunt considerati a fi expusi riscului, dar ei vor fi reevaluati de ndata ce se
constata o deteriorare a starii lor.
S CALAN O R TO N
CONDIIA FIZIC
CONDIIA MENTAL
ACTIVITATE
MOBILITATE
INCONTINEN
BUN
4
TREAZ
4
MERGE
4
TOTAL
4
FR
4
MODERAT
3
APATIC
3
MERGE AJUTAT
3
NCEAT
3
OCAZIONAL
3
SLAB
2
CONFUZ
2
LIMITAT LA SCAUN
2
FOARTE LIMITAT
2
DE OBICEI / URIN
2
PROAST
1
TOROPIT
1
LIMITAT LA PAT
1
IMOBIL
1

DUBL
1
Total
PREVENIREA ULCERELOR DE PRESIUNE:
Se adreseaz cauzelor locale sau favorizante i reprezint cartea de vizit" a asistentei medicale. Escarele
por aprea n cteva ore sau n cteva zile, formarea lor fiind variabil, depinznd de factorul de risc i de
tolerana pielii la presiune ndelungat.
se va schimba pozitia pacientului la 1 - 2 ore daca nu exista contraindicatii
se va aseza langa patul pacientului un program de schimbare a pozitiilor
n care se noteaz:
-orele de schimbare i poziia: 14 DD; 16 DLS; 18-DD; 20-DLD
-aspectul cutanat
-zonele de masaj
pentru pacientii care sunt intorsi dupa un anume program, se vor folosi materiale preventive ca saltele cu
aer, de exemplu
Asigurarea confortului i meninerea bolnavului ntr-o stare de igien perfect
Se va avea n vedere:
- evitarea cutelor lenjeriei de pat, renunarea la lenjeria de corp
- splarea zilnic, cu ap i spun i ungerea regiunilor expuse umezelii, tiut fiind faptul c pielea uns se
macereaz mai greu dect pielea uscat (n caz de incontinen, se apeleaz la sonda Foley).
- scuturarea patului zilnic sau ori de cte ori este nevoie
se vor aplica exercitii de respiratie
cand se va intoarce pacientul de pe o parte pe alta, mai degraba va fi ridicat
decat impins, pentru a micsora frecarea
se vor folosi perne pentru pozitionare si cresterea confortului
se va incuraja pacientul sa participe la tratament
se va evita asezarea pacientului direct pe trohanter
este preferabil sa fie asezat in decubit lateral intr-un unghi de 30 grade
pacientul care sta in scaunul cu rotile va fi invatat sa apese pe picioare la fiecare 15 minute penru a
stimula circulatia
pacientii paraplegici vor fi invatati s-si impinga greutatea in scaunul cu rotile. Daca pacientul va cere
ajutorul, va trebui ajutat sa-si lase greutatea pe o fesa pentru 60 de secunde, apoi pe cealalta. Se va evita
asezarea pacientului pe suprafete de plastic neregulate
se va invata pacientul sa evite lampile de caldura si sapunul pentru ca usuca pielea
daca conditia pacientului permite, i se va recomanda o dieta bogata caloric, proteic si vitaminic.
Consultanta nutritionala este necesara pentru tratamentul enteral si total parententeral
favorizarea vascularizaiei n zonele comprimate
prin masaj-favorizeaz vascularizaia profund i superficial -ndeprteaz celulele descuamate i
destup glandele sebacee-rehidrateaz pielea (masaj cu unguent hidratant sau ap i spun)-favorizeaz
starea de bine i confort nltur durerea, anxietatea, ajut la gsirea forei i energiei
Indicaii:
- pentru toi bolnavii imobilizai care prezint factori de risc
- n momentul schimbrii poziiei, pe toate regiunile expuse
Principii
- se face ntotdeauna pe pielea curat, dup ce bolnavul a fost splat i i s-a
schimbat aternutul
- se face cu un unguent pe mna goal, n direcia circulaiei de ntoarcere de jos n sus, iar la ceaf i

umeri invers-de sus n jos i circular spre exterior

- se face pe o zon mai mare dect suprafaa interesat
- masajul nu trebuie s fie dureros, poziia bolnavului s fie confortabil, iar durata sa de aproximativ 15
minute.
Contraindicaii:
- nu se face bolnavului cu febr, cu infecii ale pielii sau cu septicemie
Materiale necesare:
- unguentul
Instalarea pacientului:
- se nchid ferestrele, se aaz bolnavul ntr-o poziie variabil, n funcie de zon i, n acelai timp
confortabil pentru asistenta medical-se face de 3-4 ori
se va verifica daca pacientul si membri familiei cunosc strategiile de prevenire si tratare a ulceului de
decubit si daca isi inteleg propriul rol in planul de ingrijire
Consideratii speciale :
se va evita folosirea cotului si a calcaiului deoarece pot apare probleme neurovasculare la maini si la
picioare
se va evita folosirea blanii artifiale de oaie deoarece nu reduce presiunea si ofera o falsa impresie de
securitate
vindecarea ulcerului in stadiul 3 si 4 necesita interventie chirurgicala
Tratament in functie de stadiul bolii Stadiul I
In primul stadiu leziunile pot fi sensibile si dureroase. Tratamentul include : - spalarea zilnica a zonei cu
solutie salina pentru a o mentine curata si uscata - mentinerea zonei lezate curata si uscata, inlaturarea
transpiratiei, urinii sau fecalelor pentru a preveni evolutia leziunilor - alimentatia bogata in proteine,
pentru a induce vindecarea - schimbarea frecventa a pozitiei corpului, pentru a preveni presiunea
constanta si indelungata intr-o anumita zona - se evita frecarea de cearsafuri sau pozitii care pot determina
leziuni, in pat sau in scaunul cu rotile - folosirea de perne sau de dispozitive care sa scada presiunea dintr-o
anumita zona si sa o distribuie uniform. Majoritatea escarelor in stadiul I se vindeca in 60 de zile cu
tratament corespunzator. Nu sunt necesare ingrijiri speciale, dar o monitorizare atenta este necesara
pentru a supraveghea evolutia. Stadiul II
In stadiul II pielea este lezata, apare solutia de continuitate (ruperea pielii) si se formeaza ulceratia, care
este in mod obisnuit dureroasa. Tratamentul stadiului II include : - curatirea leziunii. Aceasta curatire se
face cu solutii saline, de catre un profesionist. Nu se folosesc pentru curatire ioduri, peroxizi sau solutii
antiseptice deoarece acestea pot provoca distrugeri ale tesutului. Se utilizeaza pansamente din tifon
imbibate cu solutii saline pentru a acoperi pielea, pentru a o proteja, a o mentine curata si pentru a
mentine fluidele naturale. Pansamentele uscate impiedica vindecarea - administrarea de unguente care sa
grabeasca vindecarea, ca de exemplu unguentele ce contin enzime. Nu se folosesc unguente ce nu au fost
recomandate de medicul specialist - alimentatia bogata in proteine, pentru promovarea vindecarii. inlaturarea tesutului mort (debridare). In cazul in care se produc necroze tisulare (parti din tesut mor),
medicul va inlatura aceste tesuturi pentru a grabi vindecarea si pentru a preveni infectiile. Debridarea
implica : - aplicarea unui pansament umed pe rana, iar dupa uscarea acestuia se indeparteaza, iar prin
indepartarea lui se va indeparta si tesutul mort din acea zona. - aplicarea de unguente ce contin enzime,
ce vor dizova partile necrotice - spalarea cu jet de apa, ceea ce va duce la indepartarea zonelor moarte indepartarea chirurgicala, efectuata cu bisturiul sau cu foarfeca. Majoritatea leziunilor in stadiul II se
vindeca in 60 de zile cu tratament corespunzator. Stadiile III si IV
In stadiul III ulceratiile se extind la zonele de sub piele, formand un mic crater. In stadiul IV craterul este
foarte adanc, ajungand pana la muschi si la oase, producand distructii. Tratamentul in stadiile III si IV este
urmatorul : - eliminarea presiunii exercitate pe tegument prin schimbarea pozitiei - promovarea unei

alimentatii cu un continut optim de proteine - mentinerea leziunii curate si hidratate cu unguente si irigatii
cu solutii saline - administrarea de unguente topice - daca este necesar se efectueaza indepartarea
tesuturilor moarte (debridarea) - in cazul in care apare infectia se incepe terapia cu antibiotice. Semnele
de infectie includ: continut purulent al ulceratiei, inrosirea tegumentului din jur
si febra - in cazul in care este necesar se face o grefare a pielii. Grefa stimuleaza regenerarea pielii. In
cazul in care se face grefarea se poate continua chirurgical cu sutura ulceratiei, pentru a grabi vindecarea
Stadiile III si IV ale escarelor de decubit se vindeca greu. O ulceratie adanca se poate vindeca in cateva luni
sau in cativa ani.
Leziune de decubit / escara gradul IV care necesita interventie chirurgicala
Ingruijirea ulcerului de decubit
Materiale necesare:
leucoplast hipoalergic sau plasa elastica
manusi
ser fiziologic
antiseptic pentru tegumentul din jur,pentru plaga
comprese sterile
tampoane sterile
pansamentul pentru aplicare locala selectat
recipient pentru colectarea deseurilor
scala de masurare a leziunilor
musama,aleza
instrumente sterile(pense)
tava cu dezinfectant pentru pensele utilizate
carucior transport materiale de pansat
tavita renala
Pregatirea echipamentului:
se va asambla echipamentul langa pacient
se va taia leucoplastul pentru fixarea pansamentului
se va pregati sacul de plastic
Implementarea :
Se vor spala mainile si se vor revizui precautiunile standard de protectie
Curatarea ulcerului de presiune:
se va asigura intimitatatea pacientului
se va explica tehnicii pacientului pentru indepartarea fricii si promovarea cooperarii
pozitionare astfel incat sa se poata avea acces usor la nivelul ranii
se va acoperi marginea patului cu o aleza pentru prevenirea murdaririi
se va deschide recipientul cu solutie de ser fiziologicsi Se va pune solutia salina intr-un recipient curat sau
steril, in functie de politica, si seringa alaturi
se vor pune manusile
se va indeparta pansamentul vechi si se va arunca pentru a preveni contaminarea campului steril
se va inspecta leziunea si se va nota culoarea, marimea, mirosul si daca prezinta debridari necrotice
se va masura rana (cu o scala speciala)
se va folosi seringa cu piston si se va iriga cu presiune forta ulcerul pentru indepartarea tesutului necrotic
si indepartarea bacteriilor din rana. Pentru leziunile fara necroza, se va aplica o presiune usoara pentru a
preveni
distrugerea tesutului nou
se vor inlocuiti manusile

cu degetul de la manusa sau cu betisoarele cu vata se vor verifica tunelele ranii. Acestea reprezinta
extensiile leziunii pana in zona fasciala. Se va determina adancimea
se va revizui conditia pielii si a ulcerului. Se va nota aspectul patului ranii si a tesutului inconjurator
daca se va observa tesut necrotic aderent se va chema un medic specialist pentru a efectua debridarea
se va aplica pansamentul indicat
Consecinte ale escarei La nivel fiziologic: -cresterea spasticitatii -cresterea durerii neurologice -persistenta
retractiilor musculo-tendinoase -dezechilibrul vezico-sfincterian -aparitia altor complicatii asociate
diagnosticului initial datorate imobilizarii prelungite La nivel psiho-social -intreruperea si prelungirea
procesului de recuperare si readaptare a persoanei respective -repercursiuni pe plan economic, psihic si
socia