Proprietatile Mecanice ale Cordului

Dr. Adelina Vlad

Proprietatile Mecanice ale

Miocardului
Contractilitate
Relaxare

functia inotropa
functia lusitropa

I. Proprietati Mecanice ale Fibrei

Miocardice

Organizarea Aparatului Contractil

Fibrele miocardice de lucru prezinta un aspect microscopic striat,

si au o structura similara fibrei musclulare scheletice, dar nu

identica

Cardiac Muscle vs Skeletal Muscle

Muschiul Scheletic

Sarcomerul

Sarcomerul

Organizarea Ultrastructurala
Sarcomerul este alcatuit din agregate proteice, grupate in trei

categorii functionale:
Proteine contractile:
miozina
actina
Proteine reglatoare:
tropomiozina (Tm),
troponina (Tn) C, I, T
Proteine structurale:
atasate filamentelor groase: conectina sau titina, myosin
binding protein C, proteina M, myomesina,
creatinfosfokinaza MM
atasate filamentelor subtiri: nebulina, tropomodulina
atasate liniilor Z: alfa-actinina si cap Z

Structura Filamentelor Contractile

Complexul Troponina - Tropomiozina

Proteinele Structurale ale Sarcomerului

Titina

Mecanismul Contractiei

Distributia Calciului

Triada

Tetrada
Patru canale de

calciu de tip L
din membrana
tubilor T sunt
localizate in
proximitatea
unui singur
receptor
rianodinic din
membrana
cisternelor RS

Cuplul Electro - Contractil

Importanta Ionilor de Calciu in Cuplul

E-C
In muschiul scheletic cuplul EC nu necesita influx de Ca2+ prin

canalele de tip L din membrana tubilor T, legatura dintre acestea

in forma lor activata si receptorii rianodinici prin care Ca va fi
eliberat din RS in citosol fiind mecanica
Contractia miocitelor depinde de un influx de Ca2+ per se in

cursul PA pentru activarea receptorilor rianodinici din membrana

cisternelor RS.
Influxul de Ca prin canalele sarcolemale de tip L contribuie la

cresterea [Ca2+]i , dar nu este suficient pentru a initia contractia.

Este mult amplificat prin eliberarea de Ca2+indusa de Ca2+ din
RS prin receptorii rianodinici, care raman deschisi o perioada
mult mai lunga de timp decat canalele de tip L

Eliberarea de Calciu Indusa de Calciu

Particularitati ale Cuplului EC

Miocardic
Initierea
In muschiul scheletic se realizeaza prin PA transmis de

motoneuron prin jonctiunea neuro-musculara, mediata de Ach

In miocit PA generat de celule pacemaker este transmis de la
o celula la alta prin jonctiuni gap
Tubii T: miocitele prezinta in plus fata de fibra scheletica si tubi T

orientati axial care interconecteaza tubii T radiali adiacenti

Contractia cardiaca necesita influx de Ca2+ pentru activarea

receptorilor rianodinici
Cardiomiocitele, bogate in mitocondrii, sunt capabile sa

sintetizeze mari cantirati de ATP, necesar atat pentru contractia

cat si pentru relaxarea fibrelor

Cuplarea EC in Muschiul Scheletic

Cuplarea EC in Fibra Miocardica

Eliminara Ca2+ din Citosol

After you activate your book, you will get

Relaxarea Fibrei Miocardice

Relaxarea proteinelor contractile depinde de:

(1) efluxul Ca2+ catre fluidul extracelular

(2) recaptarea Ca2+ din citosol in RS
(3) disocierea Ca2+ legat la troponina C

 2 si 3 depind de mecanisme de reglatoare importante:

Fosfolambanul (phospholamban, PLN), o proteina prezenta

in membrana RS, inhiba SERCA2a.

Fosforilarea PLN sub actiunea anumitor kinaze reduce efectul
inhibitor al acestuia asupra SERCA2a, accelerand astfel
recaptarea Ca2+
creste rata relaxarii miocardice (e. g. sub actiunea
agonistilor 1-adrenergici)
Agonistii 1-adrenergici accelereaza relaxarea si prin

stimularea fosforilarii troponinei I, urmata de o disociere

crescuta a Ca2+ legat la troponina C.
Agonistii beta1-adrenergici fosforileaza pompa sarcolemala de

Ca si stimuleaza activitatea schimbatorului de Na/Ca prin

fosforilarea ATP-azei Na/K creste efluxul de Ca2+ catre mediul
extracelular (1)

Fosforilarea PLN si a TnI Acclereaza Relaxarea

Modularea Fortei Contractile in

Cardiomiocit
In muschiul scheletic, forta de contractie este controlata prin

sumarea temporala si/ sau spatiala a impulsurilor motorii

In cardiomiocit sumarea (tetanus, recrutare) nu poate fi folosita

ca mecanism de control forta de contractie a miocardului este

controlata prin modificarea fortei contractile a fiecarei fibre
Functia contractila a cardiomiocitului este reglata prin:
Modularea nivelurilor [Ca2+]i

Modificarea afinitatii proteinelor reglatoare pentru Ca2+

Efectele Mediatorilor Chimici Asupra

Contractilitatii
Norepinefrina creste forta de contractie a miocardului astfel:
Actioneaza prin receptori -adrenergici

stimuleaza sinteza AMPc activeaza PKA fosforilarea

canalelor de Ca2+ de tip L = creste influxul de Ca2+ creste
forta de contractie
Activarea caii AMPc creste si afinitatea aparatului contractil pt

Ca2+ prin fosforilarea proteinelor reglatoare cresterea fortei

generate la o [Ca2+]i data.

Efectele Stimularii Simpatice asupra

Contractiei si Relaxarii

Efectele ACh asupra Contractilitatii

ACh, actionand asupra receptorilor muscarinici, creste GMPc

intracelular
fosforilarea GMPc-dependenta a canalelor de Ca2+ de tip L, la
nivelul unor situsuri diferite de cele acesate de kinaza AMPcdependenta scadera influxului de Ca2+ pe parcursul PA
cardiac reducerea fortei de contractie
Stimularea parasimpatica are un efect slab asupra functiei
contractile datorita distributiei reduse a fibrelor vagale catre
miocardul contractil, in schimb injectarea ACh exercita efecte
inotrop negative

Glicozizii Cardiaci (Digitala)

Inhiba ATP-aza Na/K scade gradientul transmembranar al

Na+ este inhibat schimbatorul Na/Ca creste [Ca++]i = efect

inotrop pozitiv
Digitala

Antagonisti si Agonisti ai Canalelor

de Ca2+ de Tip L

After you activate your book, you will get

Agenti Inotropi
Pozitivi, cresc [Ca++]i prin:
- Stimularea canelor de Ca++
- Inhibarea schimbatorului Na-Ca
- Inhibarea pompei sarcolemale de Ca++

Exemple: agonisti adrenergici, glicozizi cardiaci (derivati de digitala),

hipercalcemie, hiponatremie, cresterea frecventei de stimulare a
fibrelor
Negativi, scad [Ca++]i

Exemple: blocanti ai canalelor de Ca++ (verapamil, diltiazem),

hipocalcemie, hipernatremie, agonisti colinergici, antagonisti betaadrenergici

Relatia Lungime - Tensiune

Alungirea fibrei miocardice inaintea initierii contractiei creste forta

de contractie
Cum? In muschiul scheletic, intinderea precontractila a fibrei
confera o mai buna suprapunere a fibrelor de actina si miozina

> 2.2 mm
2.2 mm

2 mm
1.4 - 2 mm

In fibra miocardica, la 85%

din lungimea optima este
atinsa doar 10-15% din
forta maxima
Modificarile
ultrastructurale nu explica
decat partial portiunea
ascendenta a relatiei
lungime - tensiune

Se presupune ca

mecanismele responsabile
pt acest fenomen implica
modificari ale afinitatii TnC
pt Ca++ ori ale [Ca++]i

 Crestrea fortei de contractie (f, curba rosie) dezvoltata la lungimi

crescute ale sarcomerului (SL, sarcomere length) (2.15 mm vs

1.65 mm) in miocardiocit se datoreaza probabil unei sensibilizari
induse de lungime pentru Ca++; dimensiuni reduse ale
sarcomerului reduc afinitatea TnC pentru Ca++
[Ca++]i (c, curba verde) nu sunt afectate semnificativ de

lungimea sarcomerului

Caracteristicile Metabolismului
Miocardic
Este predominant aerob
ATP necesar contractiei si relaxarii miocardice este produs prin

fosforilare oxidativa
- glicoliza anaeroba
Substrat energetic major: acizi grasi, glucoza, lactat;

- in inanitie sau in cetoacidoza

diabetica: corpi cetonici
In conditiile unui aport optim de oxigen: combustia

mitocondriala a acizilor grasi niveluri crescute ale ATP-ului si

citratului inhiba glicoliza anaeroba

Tulburari Metabolice in Miocardul

Ischemic
Cand aportul de oxigen este insuficient scade productia de ATP

si citrat glicoliza accelerata cresc nivelurile lactatului,

scade pH-ul
Concentratia mare de lactat si H+ inhiba enzimele caii glicolitice

depletie energetica severa moarte celulara

In concluzie, in cordul ischemic glicoliza poate genera energie

doar cata vreme fluxul sangvin este suficient pentru a preveni

acumularea de lactat si protoni = limita dintre hipoperfuzie
moderata si severa

II. Proprietatile Mecanice ale

Cordului

Contractia Miocardului Ventricular

Contractia fibrelor circulare

reduce diametrul transversal al

cavitatii, scurtarea fibrelor
longitudinale reduce axul
longitudinal, iar contractia fibrelor
oblice stoarce sangele,
propulsand-ul din ventricul catre
vasele mari

Mitrala

AP
Ao

Tricuspida

Secventa depolarizarii

ventriculare induce intai

contractia septului, a apexului,
apoi a peretilor liberi si in final
scurtarea bazelor, ceea ce
favorizeaza expulzarea sangelui
in sens ascendent, inspre aorta
(Ao) si artera pulmonara (AP)

VD
VS

Geometria Contractiei VD
O miscare discreta

a peretelui liber
produce ejectia
unui volum
important de sange
datorita suprafetei
sale mari

VD expulzeaza o
cantitate mare de
sange la presiuni
ventriculare mici

Geometria Contractiei VS
Forma conica a

cavitatii sale
confera VS un
raport suprafata/
volum mai mic fata
de VD
in cursul sitolei
VS devine globular,
dimensiunea
cavitatii reducanduse genereaza
presiuni inalte

RIGHT VENTRICULAR PRESSURE AND FLOW

LEFT VENTRICULAR PRESSURE AND FLOW

Presiunea
sistolica max:
30 mm Hg

Presiunea
sistolica max:
130 mm Hg

Presiunea
telediastolica:
6 mm Hg

Presiunea
telediastolica:
10 mm Hg

RV
LV

Aparatul Valvular
Valvele cardiace permit

deplasarea sangelui intr-un

singur sens: A V si V
Ao, AP
Se deschid pasiv cand

presiunea in amonte este

mai mare decat presiunea
in aval
Se inchid pasiv cand

presiunea in aval depaseste

presiunea din amonte.

Gradiente de Presiune

Ciclul Cardiac
Secventa evenimentelor mecanice si electrice care se repeta cu

fiecare bataie este numita ciclu cardiac.

Consta dintr-o perioada de relaxare numita diastola, in timpul

careia cordul se umple cu sange, urmata de o perioada de

contractie numita sistola, in cursul careia este expulzata o parte
din sangele acumulat in cavitatile cardiace.
Durata unui ciclu cardiac este invers proportionala cu frecventa

cardiaca (numarul de batai/ minut):

Ciclul cardiac = 60 sec/ Frecventa cardiaca
La o frecventa de 75 de batai/min, durata unui ciclu cardiac este

de 0.8 s

 La individul sanatos, durata ciclului cardiac este determinata de

pacemakerul sino-atrial
Proprietatile electrice ale sistemului de conducere si ale

cardiomiocitelor determina durata relativa a contractiei si relaxarii

miocardice

Ciclul Cardiac Atrial

In cursul diastolei atriile se comporta ca rezervoare de sange; in

timpul sistolei ventriculare si al relaxarii izovolumetrice valvele

AV sunt inchise, sangele se acumuleaza in atrii iar presiunea
intraatriala creste usor, pregatind momentul umplerii ventriculare
Sistola atriala
Contribuie la umplerea ventriculara (25 30% din aceasta) si

la debitul cardiac.
Presiuna in AS atinge 7 8 mm Hg, iar in AD, 4 6 mm Hg
Desi orificiile de varsare ale venelor nu sunt prevazute cu
valve, sangele atrial nu reflueaza in venele mari datorita
fibrelor circulare atriale periorificiale si al progresiei contractiei
atriale de sus in jos

La o frecventa cardiaca de 75 batai/ min (durata ciclului cardiac

= 0,8 s), sistola atriala este de 0,1 s, iar diastola atriala, de 0,7 s

Ciclul Cardiac Ventricular

Poate fi impartit in patru faze:
1.
2.
3.
4.

Contractia izovolumetrica
Ejectia
Relaxara izovolumetrica
Umplera ventriculara

Sistola cuprinde fazele 1 si 2, iar diastola, fazele 3 si 4.

Pentru un ciclu cardiac de 0,8 s (frecventa cardiaca = 75 batai/
min), sistola ventriculara dureaza aproximativ 0,3 s, iar diastola
ventriculara, in jur de 0,5 s

 Contractia izovolumetrica (0,05 s)

Imediat dupa debutul contractiei, presiunea intraventricuara

depaseste presiunea intraatriala valvele atrioventriculare se

inchid
Presiunea intraventriculara este insa mai mica decat cea din

Ao, respectiv AP valvele sigmoide sunt inchise

-

ventriculul este cavitate inchisa = volumul ramane

constant, presiunea creste abrupt

Unele fibre se scurteaza, altele se alunges ingrosarea

peretilor ventriculari, modificarea formei cordului
contractia fibrelor nu este izometrica

 Faza de ejectie, incepe in momentul deschiderii valvelor semilunare

si se desfasoara in doua etape:

Ejectia rapida:
0,09 s (1/3 din durata acestei faze);
70% din volumul sistolic este expulzat acum
Este atinsa presiunea maxima sistolica (120 130 mm Hg in
VS, 25 30 mm Hg in VD)
Ejectia lenta:
0,13 s; cuprinsa intre momentul atingerii presiunii maxime
ventriculare si inchiderea valvelor semilunare
Este expulzat 30% din volumul sistolic
Presiunea scade datorita incetinirii contractiei, scaderii volumului
de sange din ventriculi si a cresterii acestuia in vasele mari
Volumul de sange care trece din ventricul in Ao sau AP se
numeste volum sistolic sau volum bataie si este de aprox. 70
ml
La sfarsitul sistolei in ventriculi ramane o cantitate de sange
numita volum telesistolic (50 60 ml)

 Relaxarea izovolumetrica (0,08 s)

Incepe o data cu inchiderea valvelor semilunare, determinata

de scaderea presiunii ventriculare sub cea din Ao, respectiv

AP
Valvele AV si semilunare fiind inchise, volumul ventricular

ramane constant
Presiunea scade abrupt datorita relaxarii peretilor ventriculari
Se incheie in momentul deschiderii valvelor AV, ca urmare a

scaderii presiunii ventriculare sub cea atriala

 Umplerea ventriculara
Incepe o data cu deschiderea valvelor atrioventriculare
Se desfasoara in trei etape:
Umplerea ventriculara rapida (0,11 s)

Sangele patrunde cu viteza in ventriculi, gradientul

presional AV fiind maxim acum
Responsabila pentru 2/3 din umplerea ventriculara
Umplerea ventriculara lenta (diastazis) (0,19 s)
Gradientul presional AV scade prin golirea atriilor si
umplerea ventriculilor
Volumul si presiunea ventrculara cresc lent
Sistola atriala (0,11 s) (vezi ciclul cardiac atrial)

Volumul de sange acumulat in ventriculi la sfarsitul acestei

faze se numeste volum telediastolic (120 130 ml), si

insumeaza volumul bataie si volumul telesistolic

Variatii de volum si presiune in cursul ciclului cardiac al inimii stangi

(diagrama Wiggers)

Discret Asincronism intre VS si VD

E
CI

Z1: MTPA

RI

Z2: APTM

Tensiunea Parietala, Stresul

Parietal
Tensiunea parietala (T) forta care actioneaza asupra unei felii

ipotetice de ventricul, tinzand sa traga marginile acesteia una spre

cealalta. Genereaza presiune (p), este principalul determinant al
consumului miocardic de oxigen
Stresul parietal forta care actioneaza pe unitatea de suprafata

p pressure
R radius
h wall thickness

 Legea lui Laplace exprima

interrelatia T p in functie de
raza (r) si grosimea peretilor
(h):

T = pr/2h
Frecventa cardiaca

Presiunea sistolica

Presarcina
Postsarcina

Tensiune
parietala
Contractilitate

Consum de
oxigen

ventriculara (p) depinde de

presiunea din Ao, respectiv
AP, numita postsarcina
Raza cavitatii venticulare (r)

depinde de umplerea
ventriculara (VTD), numita
presarcina

 Legea lui Laplace este utila pentru a intelge conditiile de care

depinde necesarul miocardic de oxigen; acesta este

- Crescut de:
- Cresterea presiunii ventriculare (hipertensiune, stenoza aortica)
- Dilatatia ventriculara (crestere diametrului ventricular)
- Scazut de:
- Hipertrofia venriculara (crestera grosimii peretilor ca raspuns la
o suprasolicitare mecanica)
- Presiune ventriculara scazuta
T = pr/ 2h

Normal
LV

Dilated
LV

Volume Ventriculare
VS volum sistolic = VTD VTS = 70 ml
VTD volum telediastolic = volumul ventricular maxim = 120 ml
VTS volum telesistolic = volumul ventricular minim = 50 ml
Fractia de ejectie:
reprezinta proportia din volumul telediastolic care este expulzata
in cursul fazei de ejectiei ventriculara:
FE = VS/ VTD = VTD VTS/ VTD
Este cel mai utilizat indice care caracterizeaza functia
ventriculara
Trebuie sa fie mai mare de 0.55

Valori Presionale in Cordul Drept si Stang

Presiuni
(mm Hg)

Presiuni
(mm Hg)

Atriu drept

Atriu stang

Media

2 Media

Ventricul drept
Valoare sistolica max.
Valoare telediastolica

Ventricul stang
25
6

Valoare sistolica max.

Valoare telediastolica

Artera pulmonara

Media
Valoare sistolica max.
Valoare telediastolica

130
10

Aorta
25
8

15 Media
Valoare sistolica max.
Valoare telediastolica

Capilare pulmonare
Media

95
130
80

Capilare sistemice
10

25

Determinarea Volumelor
Ventriculare
Angiografia
- Este standardul de referinta pentru masurarea volumelor

ventriculare
- Metoda invaziva
- Se injecteaza o substanta radioopaca in ventriculi prin cateterism
cardiac drept sau stang
- Se obtine o proiectie bidimensionala a volumelor ventriculare
functie de timp; permite calcularea valorilor absolute ale
volumelor ventriculare

Angiografie Ventriculara Stanga

Cateterism Cardiac Stang si Drept

Capilare
pulmonare

Artera brahiala

Artera femurala

 Ecocardiografia transtoracica (standard)

- Utilizeaza undele ultrasunete, reflectate la limita de separare dintre

structuri biologice cu densitati acustice diferite; permite vizualizarea

cordului si a vaselor mari
- Neinvaziva
Modul M (motion)

- inregistreaza imagini unidimensionale a componentelor cordului

- valorile volumelor ventriculare sunt aproximate grosier
Modul B (brightness)
- bidimensional, inregistreaza sectiuni reale
- Permite masurarea mai precisa a volumelor ventriculare prin

sumarea informatiei obtinute din mai multe sectiuni paralele, sau

din planuri orientate unul fata de altul sub unghiuri

Ecocardiografie Standard
M-mode (Motion)

B-mode (Brightnes)

Masurarea Presiunilor Intracardiace

Se realizeaza prin cateterism cardiac drept sau stang.

Cateter Swan-Ganz

Cateter Swan-Ganz inserat intr-o artera pulmonara mica

Capilare pulmonare

Cateterism Cardiac Stang si Drept

Capilare
pulmonare

Artera brahiala

Artera femurala

Curba Volum - Presiune

A C: umplerea ventriculara
C D: contractia izovolumetrica
D E: ejectia rapida
E F: ejectia lenta
F A: relaxarea izovolumetrica

Curbe Volum - Presiune

Sunt reprezentari grafice ale

ciclului cardiac in functie de

interrelatia dintre volumul si
presiunea ventriculara, care
exclud parametrul timp
Permit evaluarea conditiilor

mecanice in care functioneaza

cordul si a eficientei pompei
ventriculare in cursul unor situatii
fiziologice sau patologice in care
interrelatia V P se modifica
In conditii experimentale, pe cord izolat, ilustreaza limitele distensiei

ventriculare si efectele volumelor ventriculare asupra presiunilor

sistolice si diastolice

Lucrul Mecanic Ventricular

Cantitatea de energie pe care cordul o converteste in lucru

mecanic in cursul fiecarei sistole

Lucrul mecanic extern efectuat pentru a mobiliza o greutate pe o

anumita distanta este estimat ca produsul dintre forta si distanta:

L = F Dx
In cazul cordului, presiunea mobilizeaza volume, iar expresia

lucrului mecanic extern este:

LME = P DV

 Aria buclei volum presiune

este folosita pentru a calcula lucrul mecanic extern
este un parametru de estimare a consumului miocardic de

O2

 Aria volum presiune necesita monitorizare invaziva pentru

obtinerea unor valori cat mai exacte ale V si P

In practica medicala lucrul mecanic extern efectuat intr-un minut

poate fi aproximat prin calcularea produsului dintre volumul

sistolic (VS), valoarea medie a presiunii arteriale (PAS) si
frecventa cardiaca (FC):
LME = PAS x VS x FC

LME este echivalent cu energia convertita in lucru mecanic/minut

 Lucrul mecanic extern total insumeaza lucrul V P (aria buclei V

P) si energia cinetica sau lucrul kinetic (LK)

LMEt = P DV + mv2

Energia cinetica
mv2, unde m este masa sangelui ejectat iar v, velocitatea
ejectiei - reprezinta energia necesara accelerarii coloanei de
sange in cursul ciclului cardiac;
acopera mai putin de 1% din lucrul extern total in cordul
sanatos, dar creste abrupt in stenoza aortica (= ingustarea
orificiului valvular aortic)

Lucrul Mecanic Intern

LMI este energia potentiala generata de miocard care nu este

convertita in lucru extern, ci mentine tensiunea activa si se

exteriorizeaza prin energie termica
Este costul energetic pentru contractia izometrica
Presiunea pe care ventriculul trebuie sa o invinga in cursul

ejectiei (presiunea Ao sau din AP) este determinantul major al

LMI
Formula: k T Dt , unde T este tensiunea in peretele

ventricular, Dt timpul in care ventriculul mentine aceasta

tensiune, iar k constanta de proportionalitate

Consumul Energetic Total

Energia totala transformata pe parcursul unui ciclu cardiac este

egala cu suma lucrului mecanic extern total exercitat asupra

sangelui si energia potentiala (LMI):
CET = P DV + mv2 + k T Dt
Energia provine in special din metabolizarea oxidativa a

acizilor grasi, lactatului sau glucozei

CET se coreleaza direct cu consumul miocardic de oxigen (QO2)

Randamentul Mecanic al Cordului

Este raportul dintre lucrul extern efectuat si costul energetic total

din cursul sitolei, LMEt/CET

Poate fi definita si ca relatia dintre lucrul mecanic efectuat de

miocard si consumul miocardic de oxigen (LMEt/ QO2)

Eficienta maxima a cordului sanatos este cuprinsa intre 20 si

25%; in insuficienta cardiaca aceasta poate sa scada pana la 5 10%

! Nu trebuie confundata cu eficienta ejectiei ventriculare, care este
estimata de fractia de ejectie (FE = VS/ VTD).

Debitul Cardiac
Reprezinta cantitatea de sange pompata de fiecare ventricul

timp de un minut:
Debitul cardiac = Volum sistolic x Frecventa cardiaca
DC = 70 ml x 72 batai/ min aprox. 5 litri/ min in conditii de repaus
Indicele cardiac = DC raportat la suprafata corporala; valori
normale in conditii de repaus: 3.2 0,5 l/ min/ mp de suprafata
corporala
Este considerat un indicator global al eficientei pompei cardiace

Principiul Conservarii Masei

Rata de intrare a masei intr-un sistem in

care miscarea este continua, si cresterea

masei acumulate in unitatea de timp este
nula, trebuie sa fie egala cu rata cu
care masa paraseste sistemul
Aplicatii in hemodinamica: Pentru a

respecta principiul conservarii masei, in

doua circuite vasculare conectate in serie,
cantitatea de sange care iese dintr-un
circuit pe unitatea de timp trebuie sa fie
inlocuita cu un volum egal care provine
din cel de-al doilea circuit
debitul cardiac al VS si VD trebuie sa
se mentina riguros egale pe termen lung

Determinarea Debitului Cardiac

Principiul Fick
Metoda dilutiei unui indicator
Metoda termodilutiei