Tuesday, 14 June y

Drept Administrativ, Curs 3

Izvoarele de drept administrativ (continuare)

I. Hotararile Guvernului
-reprezinta actul tipic prin care Guvernul realizeaza competenta sa originara, aceea de a
pune in executare legea, prevazuta expres de art. 108 alin. (2) din Constitutie.
Ca natura juridica, HG sunt acte administrative care, din punct de vedere al
intinderii efectelor lor, pot avea:
a) caracter individual- atunci cand se refera la un subiect determinat de drept (ex. numirea
unui prefect);
b) caracter normative- atunci cand produc efecte general obligatorii si au opozabilitate
erga omnes.
Nu toate legile adoptate de Parlament se pun in aplicare prin HG; exista situatii in
care legile trimit la acte normative specifice, altele decat HG, atunci cand autoritatea
publica pe care legea o reglementeaza are caracter autonom si excede prin statutul sau
diviziunii clasice a puterilor in stat.
Un asemenea status exclude solutia ca organizarea si functionarea unei autoritati
autonome sa fie reglementata prin acte adoptate de Guvern (ex. Legea Curtii de Conturi
94/1992 prevede ca organizarea si desfasurarea activitatilor specifice acestei autoritati
publice se reglementeaza prin act cu caracter normativ, denumit Regulamentul de
organizare si desfasurare a activitatilor specifice, care se publica in Monitorul Oficial,
partea I.
O alta situatie speciala o reprezinta Codurile, cele patru Coduri de drept substantial
si de drept procesual, civile si penale, fiind puse in aplicare prin legi de punere in aplicare.
Precizam ca art. 75 enumera Codurile ca o categorie distincta de legi care se aproba tot
prin lege atunci cand reglementeaza in art. 75 procedura de adoptare a legilor.
In calitatea lor de acte administrative, HG se supun controlului de legalitate,
exercitat de instantele judecatoresti de contencios-administrativ in baza art. 52 si art. 126
alin. (6) din Constitutie si a legii nr. 554/2004 a contenciosului-administrativ.
Ca si OG, HG se semneaza de primul-ministru si se contrasemneaza de ministri
1

Tuesday, 14 June y

care au sarcina punerii lor in executare si se publica in Monitorul Oficial. Se admite o

exceptie care vizeaza hotararile cu caracter militar care, din ratiuni care tin de obiectul lor
de reglementare, care afecteaza valori esentiale ca securitatea nationala, se comunica
numai institutiilor interesate.

II. Actele administratiei centrale de specialitate

Sectiunea I a cap. V din titlul III, care reglementeaza administratia centrala de
specialitate, nu contine prevederi la actele care emana de la autoritatile care compun acest
tip de administratie.
Dispozitii cu privire la actele sale regasim in Legea Guvernului nr. 90/2001, legea
94/2000, cu privire la normele de tehnica legislativa, precum si in actele normative care
reglementeaza distinct organizarea si functionarea acestui tip de administratie, de regula
HG, dar pot fi si legi organice sau ordinare.
De la aceste autoritati administrative, subordonate sau autonome, emana acte
juridice cu caracter normativ sau individual care poarta denumiri ca ordine, instructiuni,
precizari, note.
Exista situatii in care doua sau mai multe autoritati centrale procedeaza la emiterea
in comun a unui asemenea act in contextul in care legea pe care o pun in aplicare se
circumscrie obiectului lor de activitate (ex. o reglementare cu privire la salarizare). Actele
administrative cu caracter normativ care emana de la aceste autoritati se publica
obligatoriu in Monitorul Oficial. Cele cu caracter individual, ca regula, se comunica,
exceptie facand situatiile in care legea prevede altfel.

III. Actele administratiei publice locale

Administratia publica locala este formata din organe colegiale care au caracter
deliberativ si unipersonale care au caracter executiv, in concret consiliile locale si
judetene si, respectiv, primarii si presedintii consiliilor judetene. Legea nr. 215/2001 a
administratiei publice locale consacra un capitol distinct, prevazand ca in exercitarea
atributiilor conferite de lege:

- consiliile locale si judetene adopta hotarari;

- primarii si presedintii de consilii judetene emit dispozitii.
2

Tuesday, 14 June y
Acestea pot avea caracter normativ sau individual si, ca regula, produc efecte

IV. Ordinul prefecturii

Prefectul, in calitate de organ reprezentant al puterii in teritoriu, emite in
exercitarea atributiilor sale ordine, care pot avea caracter normativ sau individual.
Reglementari cu privire la regimul prefecturii gasim in legea 240/2004 cu privire la
organizarea si functionarea acestei institutii.

V. Tratatele internationale ca izvoare de drept administrativ

Reglementari privind tratatele internationale regasim atat in titlul II, consacrat
drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale, cat si in titlul III, capitolul privind
presedintele Romaniei, precum si in titlul I, care consacra in art. 11 raportul dintre dreptul
intern si cel international.
Un regim specific au tratatele constitutive ale Uniunii Europene si celelalte
reglementari care emana de la nivelul Uniunii, care, potrivit art. 148 alin. (2), au prioritate
fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actelor de
aderare. Din coroborarea art. 11, art. 20 si art. 21 din Constitutie, rezulta urmatorul regim
juridic al tratatelor internationale ca izvor de drept, in general:
a) calitatea de izvor de drept este recunoscuta tratatului, nu legii de ratificare a acestuia,
obligatiile statului nascandu-se in momentul incheierii lor;
b) tratatele se ratifica de catre Parlament intr-un termen rezonabil;
c) incheierea unui tratat international implica atat cei doi sefi ai executivului, cat si
Parlamentul, respectiv Guvernul le negociaza, presedintele le incheie, iar Parlamentul,
in calitatea sa de organ suprem reprezentativ, le ratifica;
d) prin ratificare, tratatele devin parte a dreptului intern.
Prin art. 20 se institutie prioritatea actelor internationale privind drepturile omului la
care Romania este parte, asupra normelor interne care reglementeaza aceasta materie, cu
exceptia situatiei in care normele interne contin prevederi mai favorabile. Se institutie, de
asemenea, obligatia ca interpretarea si aplicarea prevederilor constitutionale in materia
drepturilor si libertatilor cetatenesti sa se faca in concordanta cu toate actele internationale
din materie, incepand cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului (ad. ONU/1948).

Tuesday, 14 June y

Pentru ca un tratat international sa fie izvor de drept administrativ trebuie sa

intruneasca conditiile generale de validitate a unui act international, la care se adauga
obiectul sau de reglementare, care sa fixeze relatii din sfera administratiei publice, si
caracterul de aplicabilitate directa a actului international.

VI. Izvoarele nescrise ale dreptului administrativ

1. Cutuma
In unele state are veritable forta juridica, recunoscuta ca izvor de drept, chiar la
nivel de lege fundamentala, Romania facand insa parte din tarile care, recunoscandu-i o
anumita influenta asupra formarii si aplicarii dreptului, nu a calificat-o insa ca izvor
expres al dreptului administrativ.
Actuala Constitutie obliga la regandirea acestei viziuni, ea impunand prin art. 44
alin. (6) titularului unui drept de proprietate de a respecta sarcinile privind protectia
mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si a tuturor sarcinilor care, potrivit legii
sau obiceiului, reprezinta izvor de drept.
Art. 120 reglementeaza principiile care guverneaza administratia publica locala in
care se regaseste si autonomia locala, inteleasa ca un drept si o capacitate efectiva de care
dispun autoritatile autonome locale in a solutiona nevoile de interes public ale
colectivitatilor in care functioneaza. Ea poate genera reguli, proceduri si actiuni
administrative care sa aiba o sorginte cutumiara, specifica zonei sau comunitatii. Art. 1
alin. (3) pe de o parte consacra caracterele statului roman (de drept, democratic si social),
iar pe de alta parte enumera valorile care sunt supreme si garantate in spiritul traditiilor
democratice.
Pentru ca un obicei sa reprezinte izvor de drept administrativ, trebuie sa intruneasca
mai multe conditii, si anume repetabilitatea, convingerea celor care il aplica, il respecta,
cu privire la caracterul obligatoriu al obiceiului si consecintele nerespectarii lui, si, pentru
dreptul administrativ, sa vizeze relatii sociale din sfera puterii executive.
2. Jurisprudenta
Ca regula, nu reprezinta un veritabil izvor de drept, desi precedentul judiciar
influenteaza nu doar aplicarea, ci si elaborarea normelor juridice. Inaltei Curti de Casatie
si Justitie ii revine, potrivit art. 126 alin. (3), misiunea de a asigura interpretarea si
aplicarea unitara a legii.
In dreptul francez, jurisprudenta instantelor de contencios-administrativ reprezinta
un veritabil izvor de drept, doctrina recunoscand faptul ca dreptul administrativ e mai
4

Tuesday, 14 June y

mult facut de judecator decat de legiuitor. Vocatia judecatorului de contenciosadministrativ de a crea norma de drept este evocata prin conceptul de jurislator. Aceasta
trebuie interpretata in contextul in care, in Franta, jurisdictia administrativa este despartita
de jurisdictia judiciara de drept comun, ea exercitandu-se prin autoritati (Tribunale
administrative), in fruntea carora se afla Consiliul de Stat.
In Romania, valoarea jurisprudentei de izvor de drept se regaseste astfel:

llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll
in materia
contenciosului-administrativ. Actuala lege 554/2004 prevazand ca hotararile
judecatoresti irevocabile pronuntate de instantele de contencios care vizeaza acte
administrative cu caracter normativ sunt general obligatorii si au putere pentru viitor,
ele publicandu-se in M.O. sau in Monitoarele Oficiale ale judetelor si mun. Bucuresti
(atunci cand actul pe care il anuleaza, in tot sau un parte, vizeaza un act care emana de
la un organ local sau judetean); potrivit art. 147 alin. (4), deciziile CCR sunt general
obligatorii, au putere numai pentru viitor si se publica in M.O., caracterul obligatoriu
subzistand de la data publicarii.

Norma de drept administrativ

Reprezinta o norma de conduita abstracta, generala, cu caracter obligatoriu, a carei
aplicare se realizeaza fie de bunavoie, fie in caz de nevoie prin interventia fortei coercitive
a statului.
Este formata din ipoteza, in care se mentioneaza imprejurarile, situatia de fapt,
concreta, persoanele la care norma se refera, si care poate fi:
- relativ determinata, cand reglementarea este de principiu, in posibilitatea celui care o
aplica sa stabileasca modalitatea in care o va face, dispunand de mai multa libertate
- absolut determinata, cand autorul normei prescrie in mod riguros.
Primul tip de norma genereaza asa-zisa competenta de apreciere, iar cel de-al
doilea competenta legata, corespunzator libertatii pe care norma o lasa in a aprecia
punerea ei in aplicare.
In al doilea rand, dispozitia cuprinde actiunile si inactiunile la care este obligat
subiectul activ sau, dupa caz, de care este tinut subiectul pasiv, existand mai multe tipuri
de dispozitii, si anume imperative, care la randul lor pot fi fie onerative, cand obliga la o
actiune, fie prohibitive cand o interzic, si permisive, care ingaduie o anumita conduita.

Tuesday, 14 June y

Sanctiunea, atrasa de nerespectarea normei, putand fi vorba despre sanctiuni cu

privire la acte juridice, bunuri, persoane, mixte.
In doctrina si practica administrativa de dupa 1990 si nu numai, s-a pus problema
oportunitatii codificarii normelor de drept administrativ, constituindu-se mai multe
colective si elaborandu-se proiecte, care n-au avut insa ca finalitate adoptarea unui cod
substantial sau procedural.

Raporturile de drept administrative

Reprezinta acele relatii sociale care sunt reglementate in mod direct sau indirect de o
norma juridica de drept administrativ. Potrivit sistemului normativ actual, pot fi
identificate mai multe categorii de raporturi juridice in sfera administratiei publice:
1. Raporturile de subordonare - specifice administratiei publice datorita pozitiei de
supraordonare a acesteia
2. Raporturile de colaborare - de ex. raporturile dintre primar si consiliul local, dintre
presedinte si Guvern
3. Raporturi de tutela administrativa, constatate si in Constitutie prin art. 123, care
reglementeaza institutia prefectului, care prin atributiile sale o are si pe aceea de a
ataca in fata instantelor de contencios-administrativ actele emise de autoritatile
autonome locale pe care le considera nelegale. Legea contenciosului-administrativ
consacra expresis verbis sintagma tutela administrativa prin reglementarea actiunii
pe care prefectul sau Agentia Nationala a Functionarilor Publici o pot formula in fata
instantelor de contencios-administrativ.
4. Raporturile de coordonare, care se realizeaza intre autoritati publice, care fara a fi
subordonate ierarhic una celeilalte, indruma, controleaza, verifica activitatea
desfasurata. Subordonarea in dreptul public presupune anumite prerogative ale
organului supraordonat fata de cel subordonat:
a) dreptul de a-i organiza activitatea;
b) dreptul de a-i numi/revoca conducatorii;
c) dreptul de a-i controla activitatea;
d) dreptul de a-i aplica sanctiuni cu privire la acte juridice.