MOARA CU NOROC- nuvela psihologica

in proza

-constructie riguroasa
-un
singur fir epic
personaje relativ putine menite sa contribuie la evolutia sau
involutia personajului principal complex, puternic individualizat
Novele din popor (1881)- volumul de debut al lui Slavici reprezentiv pentru
intelegerea viziunii asupra lumii satului.. P roza lui Slavici se individualizeaza
prin realismul poporan, el fiind chiar creatorul realismului psihologic in
lit romana, primul scriitor care a descoperit ca lumea interioara, constiinta si
afectivitatea reprezinta un univers mai bogat decat realitatea exterioara. In
fond, impreuna cu Filimon si Caragiale, au fost cei care au introdus realismul
in tara noastra in secolul XIX- XX, cu jumatate de secol mai tarziu decat
literatura universala.
Acesta a decis sa foloseasca pentru a-si exemplifica aceasta constatare
lumea satului, un subiect indelung abordat si idealizat de romantici. El este
un scriitor moralist tezist, observa natura umana cu aspectele durabile
ale existentei sale si incearca sa-l convinga pe cititor de adevarul unei idei
morale. In acelasi timp, Slavici este un cronicar al timpului sau, care si-a
insusit exemplar de bine estetica realismului, creind un univers propriu,
verosimil in ansamblu si veridic in detalii ( toponime reale) , respectand
impecabil modelul realitatii. Singura diferenta intre realitate si universul sau
este faptul ca dansul are statut de divinitate, de papusar care ghideaza
destinele personajelor sale,destine oricat de nefasta, cu scopul de a oferi o
lectie valoroasa cititorilor.
Realismul operei poate deriva usor din urmatoarele trasaturi:
1) -repere spatio-temporale precise
2) tematica social-psihologica cu raportare la familia traditionala
3) --naratiune obiectiva, stil sobru, apare tehnica detaliului semnificativ in
descrierea mediului si in portrete, limbaj- pentru a conferi viata
personajelor
a. ,atitudinea critica a naratorului asupra moravurilor
contemporane( parvenismul ,dezumanizarea omului prin
lacomie,

4) -faptele se inlantuie logic si cronologic- actiune si conflict

5) -personaje tipice ce sunt conturate cu lumini si umbre asemanatoru
unor persoane adevarate si a caror evolutie este puternic influentata
de mediul in care traiesc
a. conflict cu natura duala- se prezinta atat si miscarile exterioare
cat si zbuciumul interior al personajelor

1. REPERE SPATIO-TEMPORARE PRECISE:

Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an intre doua repere temporale cu
valoare religioasa- de la SF Gheorghe pana la Pastele urmator. Reperele
religioase tin de o influenta a viziunii populare asupra scheletului realist al
operei.
Intamplarile se petrec in zona Ardealului, in imprejurimile localitatii
Ineu, judetul Arad.
*In acelasi timp, prin opera ca intreg , se poate trage concluzia
ca evenimentele sunt contemporane cu scriitorul deoarece epoca
acestui univers este una in care banul dobandeste forta sociala
in lumea satului.

2. TITLU SI TEMA
Titlul- IRONIC, O ANTIFRAZA- reprezinta numele carciumei.
Moara cu noroc inseamna cu adevara moara cu ghinion, care
aduce nenorocirea pentru ca usurinta castigurilor de aici ascude
abateri etice grave (nelegiuirea si crima)
TEMA- efectele nefaste si dezumanizante ale inavutirii, in
contextul societatii ardelenesti de la sfarsitul secolului al XIX-lea.oglindirea vietii sociale
3. PERSPECTIVA NARATIVA
Se observa o puternica tendinta de obiectivizare cu aceasta prima nuvela
realist-psihologica.
Naratorul este omniscient, omniprezent, auctorial, perspectiva
heterodiegetica- relateaza faptele la persoana a 3-a pintr-o perspectiva par
derrier. El stie mult mai mult decat personajele sale, poate pantrunde in

intimitatea caselor lor, a gandurilor, a sufletelor lor. El le cunoaste trecutul ,

pe care nu ezista sa il relateze si pe el pentru a oferi pe de-o parte o baza
solida in ceea ce priveste personalitatea lor si motivatia actiunilor si , pe de
alt a parte, pentru a oferi indicii, motive anticipative.
De exemplu: drumul ce trece prin locuri rele; in fata morii stau 5 cruci
de lemn, trunchiul ars tot din fata morii- se prevesteste venirea
porcarilor , moarte a 5 personaje si focul dn final.
IN ACELASI TIMP- AUTORUL ISI MANIFESTA PARERILE SI
CONVINGERILE MORALISTE IN SPECIAL PRIN INTERMEDIUL
BATRANEI!!!!
Naratorul preia prin stilul indirect liber perspectiva mai multor personaje.
(ex, Ghita- E greu, e foarte greu cand ai vrea sa-i graiesti cuiva o
vorba care-ti vine din strafundul inimii si nu poti)
Dar parerea acestuia, viziunea despre lume a autorului cu privire la aceasta
opera este enuntata de batrana, ca o reprezentare a autorui printre
personaje ( personaj raisonner).
Batrana personaj episodic, marcheaza incipitul si finalul prin 2 replici teza si
respectiv concluzia- fac referire la sensul fericirii si la forta destinului.
Incipit: omul sa fie multumit cu saracia sa , caci, daca e

vorba, nu bogatia , ci linistea colibii il face fericit- deriva

dintr-o experienta de viata partiulara, dar sunt si expresia
mentalitaii populare, constituind punctul de vedere al comunitatii
arhaice
Final- asa lea fost dat- finalul situeaza faptele in lumina unor
semnificatii simbolice-destinul sanctioneaza necrutator vina
tragica a personajelor implicate si purifica locul pacatului printr-un
foc purificator al morii si al norocului ei blestemat.
Daca ar fi sa facem o corelatie intre incipit si final, putem spune
ca opera este simetrica, circulara , creeaza impresia de
cuprindere totala a lumii de sine statatoare.
4 ACTIUNE SI CONFLICT-

Actiune insiruita logic si cronologic, aflata in permanenta legatura

cu evenimentele din lumea exterioara si interioara a lui Ghita.
Acesta traieste un conflict dublu, situat in acelasi timp pe 3
planuri( social, psihologic si moral) complex si puternic .
Conflictul exterior- confera dramaitism naratiunii- confruntarea
dintre doi titani, reprezentantii de seama a categoriilor lor moraleLica(raul) vs Ghita (binele). Forta fizica si indemanarea cizmarului
sunt compensate de vointa ferma , de setea de putere a
samadaului. Ceea ce il face pe samadau superior este o fina
intuitie a caracterului prin intermediul careia reuseste sa-l faca
pe cizmar sa-i devina din adversar, complice si apoi sluga. Tot
Lica ii ghiceste slabiciunea lui Ghita si il face pe acesta sa se
destabilizeze moral, declansand conflictul interior.
Conflictul interior- tumultul sufletesc la lui Ghita , sfasiat de
dorinte puternice dar contradictorii: sa ramana om cinstit pe de-o
parte sau sa se imbogateasca impreuna cu Lica pe cealalta
- se bazeaza pe cel social ( incercarea lui Ghita de a-si schimba
statutul social si intalnirea cu samadaul)
- pe acest plan se contureaza intentia moralizatoare a utoruluiscriitorul considera ca goana dupa avere zdruncina tihna
sufleteasca si duce la pierzanie.
In acest caz, insa, triumful este cel al raului chiar daca
destinul i-a pedepsit pe cei 2 si pe toti cei care au gresit.
5. PERSONAJE
In nuvela accemtul nu cade pe actul povestirii , ci pe
complexitatea personajelor, conferita de acel amestec de
bine si rau ce se alfla la oamenii adevarati ( calinescu).
Relatiile dintre personaje sunt create pe baza unor
simetrii clasice:

3 pers masc Pintea( legea)- Ghita(oscilatorul)Lica (faradelegea )

Complementare cu
3 pers fem- Batrana(moralitatea)- Ana
(oscilatorul)- Uta (imoralitatea)
Nuvela este o drama a ezitarii si automistificari, drama
traita de fiecare personaj important.
Ana- crede ca este o sotie devotata , care s-a apropiat din
recunostinta de Lica pentru ca i-a salvat familia( sotul de puscarie
in timpul procesului)
Lica crede ca nu are nici o slabiciune, ca nimeni n-ar putea sa-l
prinda folosindu-se de firea lui si nu-si recunoaste patima pentru o
singura femeie, pt Ana, pe care crede ca o seduce doar ca sa-l
ingenuncheze definitiv pe Ghita.
Ghita- crede ca a ramas un om cinstit si ca nu e un complice al
lui Lica de vreme ce nu a renuntat nici o clipa la intentia de a-l da
pe mana justitiei.
Batrana, copii, Uta, lacheii lui Lica, servitorii lui Ghita,
satenii , oficialitatile , pana si Ana si Lica nu sunt decat
personaje care graviteaza in jurul lui Ghita si au ca singur
scop sa ajute la scoaterea la iveala a adevaratului caracter
al protagonsitului.

Ghita este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici,
al carui destin ilustreaza consecintele nefaste ale setei de
inavutire. Acesta evolueaza de la tipicitate (carciumarul dornic de
inavutire), la individualitate( sub determinare psihologica si
morala). In acest sens, el parcurge un traseu sinuos al
dezumanizarii, o extindere sub raport existntial al drumului
incipient, plin de framantari sufletesti si ezitari intre iubirea Anei

si banii lui Lica. Din nefericire, carciumarul se arata slab in fata

tentatilor si sfarseste tragic.
INITIAL: Per ansamblu, un om implinit din punct de vedere moral
dar nu si financiar cizmar sarac dar care avea o sotie frumoasa
si doi copii . Acesta este nemultumit cu statutul sau social asa ca,
om intreprinzator, perseverent, ia hotararea de a se imbogati
luand in arenda carciuma de la moara cu noroc 3 ani - ilustreaza
tipologia realista a burgezului ce-si canalizeaza fortele in serviciul
propriei persoane.
Aspiratia e fireasca, nu-i depaseste puterile. Inceputul e
promitator, fiind in ins energic cu gustul riscului si aventurii. Este
curajos si inteligent, benificiind de un fizc mai puternic decat cel a
lui Lica.Este in stare sa tina piept amenintarilor directe ale lui
Lica, stapanul porcarilor si talharilor aspri si inraiti ai acelor zone.
CONTACUL CU LICA- Ghita nu-si da seama ca contacul cu Lica
viciaza moral pe oricine. Pentru ca a indraznit sa-l faca de ras in
fata oamenilor lui- scena venirii pe ascuns a lui Lica si a oamenilor
lui- Lica jura ca nu-l va ierta niciodata, asa ca isi pune in cap sa-l
umileasca, sa-i ia tot ce are de pret (banii, cinstea, pe Ana) sa-l
distruga. Ghita este fortat sa-i devina complice si apoi sluga, chiar
daca incearca din rasputeri sa-si apere libertatea si demnitatea.
1.Prima data ii ia banii: si asta il inraieste-ca tata isi pierde tandretea si bunatatea, devenind
violent, inchis, irascibil cu cei dragi, avand izbugniri de ras
sau da manie nejustificate <<< isi pierdea lesne cumpaul
si-i lasa urme vinete pe brate Anei>>>
-ca om- devine dependent de Lica- el este omul lui de
legatura care raporta tot ce misca pe la han si , in schimb,
primea mici atentii (porci, bani furati)
2. Apoi i-a distrus cinstea, imaginea in societate cand
datorita nelegiuirilor lui Lica, Ghita este implicat indirect( fiind luat

drept complice si inchis) . Ii este dat drumul doar pe chezasie iar

la proces jura stramb. In putinele momente de sinceritate, acesta
isi cere scuze Anei si familiei pentru ca nu s-a putut ridica la
statutul inaintasilor ei.
Relatia dintre individ si colectivitate este extrem de importanta pt
coerenta lui interioara, si tocmai aceasta se prabuseste<<<
cinstit nu e decat omul care a astupat gurile rele>>>. Din
acel moment, este chinuit de o puternica neincredere in sine- se
gandeste sa fuga, sa-si abandoneze familia si viata la moara cu
noroc- dar lacomia se dovedeste mai puternica- chiar daca
colaboreaza cu autoritatile impotriva li Lica, ghita tot pastreaza
pentu sine o parte din sumele date de el-. De nenumarate ori ar fi
putut sa-l cheme pe Pintea la han ca sa-l prinda in flagrant pe
Lica, dar amana momentul pentru a se imbogati mai rapid. In
urma provocarilor lui Lica si a vanitatii sale, decide ca acea seara
va fi cea de Pasti si atunci o va folosi pe Ana drept momeala.
3.Intr-un final, i-o va lua pe Ana- ultima farama de umanitate
care a mai ramas in el. Aceasta, pierzandu-si de tot increderea in
barbatul ei ( ghita e o miuere in straie de barbat) si nestiind
planul lui Ghita (exista inca de la inceput o lipsa de comunicare
intre soti), i se da lui Lica. La intoarcere, descopera ca toate
sperantele sale au fost desarte, isi da seama de prostiile facute si
isi omoara sotia din iubire, pentru a o scapa de gurile rele si de
propria rusine. Apoi este impuscat din ordinul lui Lica si carciuma
este incendiata
. <<< acum vad ca am facut rau>>>

Lica-personaj tipic de nuvela, stereoptip, intruchiparea

raului si a vointei de putere care ramane constant pe tot
parcusul nuvelei.
Caracterizare directa:
narator-<<<om cu stare, aspru si neindurat>>>
<<<un om de 36 ani, inalt, uscativ si supt la fata,
cu mustata lunga si cu ochii mici si verzi si cu sprance
dese si impreunate la mijloc>>>
de personaje:- pintea<< are o slabiciune, una singura(...)
sa tina oamenii de frica>>
de propria persoana:<<< eu sunt Lica samadaul, multe se
spun despre mine....>>>- scena primei intaliri cu ghita in
care se autocaracterizeaza si isi declara suprematia
asupra zonei
Caracterizare indirecta: prin gesturi ( bine calculate, uneori de
grandomanie, alteori de tandrete- totul in functie de interesele
sale), limbaj(de stapan), actiuni( care sunt in afara legii dar mereu
musamalizate foarte bine), imbracaminte(haine scumpe),
atitudine(aroganta) etc.
Pentru dansul, Slavici defineste tipul care il va consacratipul samadaului. Seducator prin inteligenta, intuitie si forta
interioara, acesta isi mentine mereu superioritatea penste
oameni, chiar ii controleaza prin abilitati de fin psiholog ( pe om
nu-l stapaneste decat pacatele sale). Om la randul sau, nu
poate face fata tentatiei si cade victima slabiciunii pentru o
singura femeie, pt Ana. Ba mai mult, pare cutremurat de
remuscari pentru pacatele sale, in noaptea de Pasti, cand se
opreste intr-o biserica in timp de furtuna.

RELATIA INTRE GHITA SI LICA: defineste conflictul exterior( intre

bine si rau, intre 2 lumi) si declanseaza si adanceste conflictul
interior. vezi conflictele