1:.

1/4

VIRGILID.N.DRAGHIeEAH

ri

?VI
z ILEA Ii
E

(41?.

SUBT CULTURA
PUMNULU1 GERMAN
CARTE A ROMAN EASCA
RASIDESCU

EDIUL.

8UCURE5TI. 5TR. PARIS

1920
. V711

1M...11.11.1311..111.1 NM*

'

g
,

-"4

CC

"'t
Njo,.'r
,11,"

---

QC, %,''r.e,--1

ie.

_In

www.dacoromanica.ro

k.

rs-

al
Editia complet a operelor B-lul MI1141 SATIOVENNO
IN CURS DE APARITIE
,

fi lipArut:

Frunzen Furtuni

Neamul ;oimirestilor

Lei 9

Erfiga lui Mos Frecu

;oiniii

La noi in lliisoari

Magri Id Imite

rouestiri Mese

Fovestiri din MINN

DONN de Bejenie

Floarea Oteliti

hoestiri

ilmintirile Capraruhd Ghtarghltd

Bordeenli

Mormintul unul Eopil

Friueligi Dobrogene

lnsemnarile lui Neculai

Bianca

iluduia Margareta

Oameni ;i Locuri

0 istorie de demult

CAntecul ilmintirli

Foi de Toamni

Fouestiri de Bean'

44 Zile in Bulgaria

ipa Morti lor

Editurn CtiRTEA ROMANEASCA" S. 1 BucureVi

9-1

LE.

www.dacoromanica.ro

Rornenul ea qi majoritatea
popoarelor romanice, uiti repede pentru a trei dm pha
prezentul.

Dicton german),

707 ZILE
SUBT CULTURA PU1VINULUI GERMAN
DE

VIRGILIU N. DRAGHICEANU

CARTEA ROMANEASCA
inst. de Arte Grafice CAROL G6BL, S-sor Ion St. Ras1descu
16, Strada rarls (fostA Doamnet) 16.
1920

www.dacoromanica.ro

707 ZILE
SUBT

CULTURFI PUMNULUI GERMFiN

www.dacoromanica.ro

CUVINTE INTRODUCTIVE
Aceste pagini cuprind notele din timpul ocupatiunii ale unui observator impartial.
Obiectivitatea cu care el a privit evenimentele,

intr'o epocd plind de pasiuni, l'a indrituit sd

2zit aibd nici un fel de sovial ci de a le publica

mai intdi, in 1919, in Neamul Romdnesc",

multumita buneivointe a D-lui N. lorga, care
primeasca pe aceasta cale mullumiri recunoscdtoare, apoi in acest volum.

30 Ianuarie 1920.

www.dacoromanica.ro

I.

Dela aderea BucureOilor 'Ana la fixareai

frontului Focani-ISTAmloasa-Galati.
Caderea. Turtucaii fu pentru noi caderea din cerul
visurilor i sperantelor celor mai marl pe pamantul

celei mai crude realiati.

Incepu sa GC vorbeasca de tradare,a unui aliat, cu
toate ca cuvantul de ordine era ca, t.n materie de politica si rasboiu, nu e nici patriotic, nici de bun shut,

a se face discutii publice. Oricine se simtia, cat de

putin Wi om cu naspundere, daca nu thiar un factor,
Atispunzlior", ,clari se zicea atunci, trebuia sh. Andemne la circumspectie i tricere.
Cu atat mai mint, diva aceste continue asigurdri,
ramaseram cu inima ,strans4, ;and, nutnai la opt
sapftarnani dela declararea ratsboinlui, dupa. caderea
Constantei, auziram de praiectatul plan al retragerii
trupelor Inoastne in Moldova, uncle aveh sisa se dea:
lupta pe viata i pe moarte in contra, inamicului su-

Perior In numnr i organisape. Se soptea chiar mine le acelui ce aveh s facia predanea prasului Bucuresti, .d. Lupu Kostaki, cum si de protectia ambasadei ',americane, subt care ,aveh s, treaca Capitala.

Dela 13/26 Noemvre, dupa trecerea Oltului

Dunarii de trupele germane, *incepi sa se evacueze
ultimele biurouri ale Ministeriilor i marelui Cartier

General. Curti le autoritatilor fumega de hartille

arhivelor cArora li se d. foc; se transporta in care
invelite cu pante serviciile Marelui Cartier. 0 fuga
www.dacoromanica.ro

nebuni, ceva rnaladiv a,puca toate clasele societatii.

_Pe jos, pe cai, cu automobile, bicticlete, carute de
pane, camioane, cabriolete, docare, dricuri, i toate
mijloacele de. locomotiune ce amintesc timpul migratiunii popolarelor, se indreapta ct kotii, intr'o
inghesuiala grozavg, Gpre rampile gtilor, spre barierele .soselelor ce duc .spre Wisarit.
Unii fug spre a int cei mai multi pleaca in ne-

cunoscut, atrasi de acest vaxtej; toti insai fug de

teama vrajmasului vestit de neomenos si care se foloseste de acest renume pentru a forta la docilitate
poporul asupr, caruia rostogoliau, pa la nici o alt

epoc.a dia istoria noastra, din creierul muiJoi

pand la apele Dunarii, tavalucul rasboimlui.
Vd intr'un automobil pe d. Bratianu cu Prefectul Poliiei Capitalei. Desastrul
rii intregi se
oglindeste pe figura sa.
TJn ofiter german prisonier este adus cu un automobil la Marele Cartier.
Para: se lasa inadins sa fie prinsi, ca s arunce
si mai multa descurajare i neincredere in raindurile noastre. Aflu dela soldatii ce 1-au 'insotit si care
au devenit foarte sceptici, mai ales ca ler= armati
cu vechile pusti Martini, cla Germanul li-a
suntem 'trAdati, c5. sperau ca In cincisprezece Ale
sA fie in Bucuresti, dar c vor fi cu mult mai curand, in cinci zile.
Care 'incete cu boi aduc rriiU, cu sangele proasp5t pe bandajele improvizate, i pusti pline cu
noroin.

Gara Obor misura de multimea ranipor, multi

cu capful, picioarele i mainile bandajate. Pe strazi,
pe tr`a'rgi, se evacueaza U1tiTU greu

www.dacoromanica.ro

La 18/r Noernvre incepe sa' se audI bubuituri

fle tun, tpre Sud-Vest de Bucure%.i. Sant ale noastre,
care, ca o batoza imensa', treierl de dimineat'a pana

noptea la Calue.renii lui Mihai Viteazul, poa,rta

Bucuretilor. In pivnita zgomotul se aude mai bine:
geme p5mantul ca subt povara unor batai de Male
uriaw. E ziva de mari spera, a 'incercuirii armatei
de Di.m.are a lui Mackensen, care nu reuise inca s
faca legItura cc armata e nitrite a la Faikenhayn.
Tot soldatul e increz5tor i mndru de cursa ce
se pregkete V.Zi;
La 19/2 Noernvre bubuiturile se aud mai aproape
i. mai distinct, pa'.n la pranz la Nord, unde e marea
b'ataie dela Pitesti i Titu, pana seara tot spre Sud.

Vest, spre Argq. Loviturile e succed.51 secunda

dupA secunda, clnd une ori imp`resia unei ingrozitoare catast:tfe a jx.'"..mantului.
20/3 Noenwre. Noaptea. Nu 'se mai aude nimic,

e ziva sfarmarii resiatentei. noastre pria trdarea

genera!ului Socec, de-pre care aflam de indat.1, pi
prin capturarea iplanurilor noastre de .rLsboiu, In
Pitesti, unde au fost pr.in.i ofiteri din Statul-major:
La I i noaptea sirenele fabricilor suna sernnalul
de liniste.
Nu stim pentru ce, intru ca:t nu av-useram nici o
alarna pentru visite de aeroplane. Dar, la doua' noap-

tea, douisa detunatud uriaw ne treiesc

dim

omn

se distruge statiunea telegrafiei 'WA, de fir. Se audg

impuFlturi isolate.
21/4 Noeinvre. Generalul Mustata, noul Prefect
al Politiei, di ordongta prin care invit lumea, civilti.

la depunerea armelor. In acelasi timp invia put

blicul la tinuta cuviincioasl f4a' de frupele inzgerialt" Pe aveau

s. intre in Bucureti.

www.dacoromanica.ro

10

Moartea inta in sufletele noastre. Va sal. zici

tatul s'a terminat; ne salufaml ,si intram in vorbai
necnnoscut au tnecunosaut : avem new:tie unii de altii;
pare ca, am cauta tn spiriijn; Gimtim nevoia de mar-

turisire, ne intelegeam din ochi. Ne intrebam: cand:

vom .suferi rusinea, ne gandikn asupra canierelor

noastre zdrobite, a soartei ce ne asteapta.

0 singura consolare ne lumineaza sufletele: your
vom fi 'scuttiti de lumilirea trecerii trupelor bulgare.
Zadarnice Isperante!
Auzim lstrigate desperate la politie pentru adunatea jandarmilor pedestri ce sunt trimisi cu traisurile
sri, impiedece intrarea automobilelor blindate in Bucu re sti.

Clopetele Bucurestilor anunt4 visitele aeroplanelor cari trec numai, farA a arunca ic,,i o bombA.
La Primarie, se aduna in cinci camere, munti de
arme, uncle militare, cari fusesena cerute in zadar
de Ministerul nostra de Rsboiu, arme inofensive
preistorioe, pistoale de argint, pusti de vanat de

mii de lei una.

V,ad pentru prima oara prisonieri germani. Smit
mii: nu-rn i. fac de loc impresia, in echipamentul
lor usurel, morti de frig, a incomparabilului Isoldat erntan". Toti duc cu sacrosanctitate subt subtioaa painea de un kilo greutate. Ai inotri muriau
insia de foame, la ei.

Suptt spectrul infomearii toata lumea isi cornplecteaza provisiile. Cu tasuri, carute, -roabe, hamali, se carai faina, malaiu, conserve. Magazinele
toate sunt golite.
Carutele Primariei cara mii kle sad cu faina, in
.

pivnite, oproane, magazii.

Nu mai apar comunicate, crtici gazete.

www.dacoromanica.ro

Ii

0, noapte adinca pare a se rasa asupra constiin-,

ei noastre. Ne va stapani doi an.i.
22/5 Noetnvre. 0 zI de zvonwi, unele bum, altele rele. Se zvoneste de sosinea a ,numeroase clivisii ruse ca4 au incunjurat dreapta germania; !zvonul se acrediteaza i prin faptul ruperii proclamatiunii Prefectului de Politic, in cursul diminetii,
dar care se repune din rigat noaptea.
E p consecintia, a tratativelor de predare, de care
noi nu avem nici o ideie. Ne temem de tin bornbardament, tnai ales cia, se zvoneste ca Rusii ,(!)
nu vor ca Bucurestii s ie predati.
Ne facern toti bagajele pentru a fi gata la mice
cventualitate.

Ziva vedem in goana,, stra'batand Bucurestii,

servanp de artile4e cal.`ari i cu atelajele

cAtiva

tunurilqr, cai de ofiteri dusi de ord.onante, dar fara

stapanii br, sfarilmati cu bateria ,intreaga, ofiteri
ce duc griabiti ultirnele ordine, soldati intorsi de pe
frqnr, patrule ratacite, cu card in jos; abrutisati,
Vara. pusti, merg tn nestire, niqi ei tm tiu unde:
ntrebi. raspund: "pne-au prolptidit, au facnt
VAalici de lepiri din noi; cu ce stt luptdrn?".
In spre dimineata, ,detonatii grroatnice i foc,
icerul e rostu. Credem c suntem bornbardati. Este
distrugerea i incendiarea pirotehniei, arsenalului.
Ardem de dorinta de b. sfarsi intr'An fel sau altul
cu chinul in care ne zbatem.
Gardistii desteapta populatia noaptea, dand ordin
pentru iluminarea caselor i 1sarea lor deschlisa.
23/6 Noemvre. Miercuri. Astazi itrebuie a intre.
Politia toara pe Calea Victoriei, ea, la sarbatori. Se
crede qsa vor yen? din spre Calea Rahovei. Birji gra,www.dacoromanica.ro

12

bite cu femei germane, ce duc jerbe de crisanteme.

Scrasnim din dinti, Sn neputinta noastra; de a, a:s.punde la insu10. Un cer indoliat. Pe la trei dupa. amiaza, suiere de alarma ale gardistilor. R4maneni
in esitare claca, trebuie &a, mai mergem innainte.
Irmaintam totusi spre Calea Victoriei.`Ii vad venind
incununati de crisanteme. Cu pustile, ca un jug atarnAnd de glt, pentru a contrabalanta greuratea MAT

spinare; merg fira' nici un elan, cnta incet

rruri, cu o .11torwtie ,bsericeascg: pare cd sunt transfigurati de un misticism R-eligios. Evident sunt fate= acoes de nebunie morala,; Ge simt ,in acest Moment" soldatii Dumnezeului kr. Sunt trupe de elital:
grenadirii armatei lui Falkenhayn, 'ice yin din luptele

dela Chitila

fortul Mogooaia, care cade cei

dinAtiu.

Merg in companii succesive, arnestecate cif eradroane de cavalerie, plutoane de mitraliere, batetii,

trenuri de munitii. Nenorociti prisonieri de ai

nostri sunt printre ei. Ii prind la toate colturile stradelor. Sunt intr'adevar inteo nniforma: aceiasi de
la rnaresal pAna la ultimul soldat. Urata impresie
fac, insa, cei ce nu sunt in Iserviciu, cu beretele te
ocnasi. Abdomenul tuturor e impodobit de crucea
de fier. E singura tlecoratie ce o part i, in felul
cum o poartai, pare ca, voies s afirrne tekl
boiului lor: buna stare a stomahultzi. Gerrnanii o
poartA in stAnga, Turcii in dreapta.
Palatul e ocupat militiareste. Cate doua.' garde
se postea4, la fiecare usa de intrare. BucatArige de
campanie se instaleazai in curtea palatului.
Lumea, imensa iudeo-germarta:, cocotele internationale ale varieteurilor, internatii din Ialontta (cu

www.dacoromanica.ro

13

totii tn Bucuresti, peste 50.000) aciam i defileaza

prin spalirul de Isoldati ;ce au Inounujrat palatul dela

o poartd la alta.
Ofiterii intreabd de Capsa, Jordache (wo man
isst gat). Cu o supremd satisfactie se instaleaza la
mese. Localurile, Inchise dela declararea rasboiuluti,

sunt luminate i pline de lume. Cofetariile, 'cafenelele ofera spectacolul celei Mai disgratioase orgii
pantagruelice. Ii priv5m i examinlairn cu curiositatea
cu care se priveste o fiaud de menagerie. Toti au In
degete patru-cinci inele.de aur. Sunt stigmatele crimelor oe le-au comis n atatea tdri uncle au samanat
moartea.
Patesc orice preturi; toti Gunt plini de bani. Ceia

ce ne izbeste, mai ales acum la Inceput, este jena

pe care o simt in rnijlocul lthadui ci strdlucirii ce
nq o aveau Bucirrestii. Probabil se asteptau, Pupa.
atAtea denigrari, sd intre in eine stie te capitala a
unei Cafrerii africane. Intrd mn localuri toti descoperiti, ieau loc la mese dup a. plicticoase formule de
politetn.

Ne izbeste mai ales xriodul soptit in care conversea

i intta potolita, ce contrasteaza atat de mull
cu felul nostru de a, vlorbl si a ne agita zgomotoG.
Undeva scriau ei mai tarziu: Cat o imagine de vis
trecea vesePal viola oras, ca lode stralucirile (ce le
*Ka stra,cla i ritrina pe dinAaintea ochilor marl,

deschig al trapelor ce traversau Bucuresti".

Dar acum Inca, suntem oi Gtapanii; i ei o simt
aoeasta in ironia fata de 0, si increderea ce noi Inca.
o lament fatal de cauza noastrd cu toata victoria kr

ce aducea aderea Bucurestior. Intreaga kr pur'tarea de mai aport fu 4 a zdrobl in no$ orice man-

www.dacoromanica.ro

14

drie si credint,a, de a ne lash numai magulirea c.

suntem to1erati a hill mai departe In casa i pe pa,niSritu1 care nu aveau s r4ai, fie ale noastre.
Printul Schaumburg Lippe visiteaza pe d-1 Carp,
in numele armatei ocupante: e prima in antreul casei, cu regretul de a nu putea fi primit ca amic.
Astfel cazu... una din fcele mai mari cetati ale
lumii, dupa Paris, cu 18 forturi si 18 fortificatii intermediare.

Noua regirnente germane i armata, de Dure,

ce n'ar fi trecut 4e doua regirdent'e i jumatate (!),
ar fi sMuls-o, cutn' lei au afi'rmatio, pentru a ne
demoraliza i Mai mult, din mana t atruzeci kIe
regimente roMine.

Dar caderea Bucurestilor fu marul de discordie

intre combatantii celor douta, armate: Falkenhayn

si Mackensen,. pe chestia ntetfi ntrarii in Bucureti. Mackensen incia dela 22/5 trimisese parlamentar pe capitanul Lange, iarniad unui fost prisonier al ps tru, scapat miraculos din mijni1e generalului Socec, impreunla, cu un profesor al :Scoa1ei ev.angelice,

spre a inmana o somatic die

pa-edam!

Comandantului Cetatii Bucureti, amenintata cu

bombardarea, dagai naspunsul nu va sosi in '24 de ore.
I se innapoie insa, scrisoarea subt cuvantul ;cal
nu exista Cetatea Bucurestilor i nici un Comandant

al acestei Cet.
Falkenhayn insa, mai putin circumspect, in ziva
in care Mackensen de-abia, lua conostinta, de cuprinsul ,raspunsului dat parlamentarului, imediat
dupa, luarea forturior Chitila i Mogosoaia, trimise
trupele sale asupra Bucurqtilpr, i ele intrar4 cele

www.dacoromanica.ro

15

d'intiu n oras, cukn ie asigurg Rosner, .ziaristuf

tAlgtoriilor Kaiserului, i cronicarul campaniei lui
Falkenhayn.
Pretentia ins5, c. Mackensen e cc! d'intaiu carey
Tnnaintea chiar a Isky4trii oricrii tritype, a plus *Aorta
In Bucuresti, a fost afirmatI5, de revista oficiala

,;Rumdnien in Wort /und Old". De aceia cartea

lui Rosner, pusg inn nonn n drculatie, a fost

hu1t11 vreme oprita de cenzura de a fi .pusI in

vanzare.

De fapt Mackensen nu a sosit ded;t b seara cder orasului.

Torusi, din aceasta z, comanda unicl o avu Mackensen.

Care fu iinpresia produsg in Gerniania,. ni-o devedeste telegrama Kaiserului catre ,Imparateasg:
Bucure,stiul este tuat. Ce stralucit isucces, prin
Pronia dumniezeias0 pe drumul comptectei victorii (I). In riapezi lovituri au Mut incomparabilele noastre trupe inamicul...
IDumnezeu sit ne tajute mai deparle (.1)".

Noaptea, impusaturi dese pe strada. Sunt patrulele cari intimideazg populatia.

24/7 Noemvre. Manifestul lui Mackensen catre
populatie: trupele germanle nu luptig contra populatiei civile, ci icontra armatelor dusmane. Se
garanteazg viata i averea locuitorilor cari vor fi
pasnici fatg de armatele ocupante.

Ara rmine ca un monument de Deutsche

Treue" fatg de purtarea. ulterioarg a Comandamentului german.

La carele i -0 4 p. rn. detonatii gtoasnice spre

www.dacoromanica.ro

16

Nord-Est, Se trag salve de tundri asupra ultimelor

resturi ale nenorocitei noastre armate.
Rapaitul cizmelor, numai fier, ale invadantilor
numai contenesc; la fiecare pas, si pe ofice strada
trei pan4 la patru, solclati. Automobile cokxsale,
incarcate cu munitii, zguduie din temelii parnantul
in trecerea lor.
E aspectul ohisnuit al straclei in cursul intregii
ocupatii.

0 divizie bulgar in zdrente si cu muzica.' de

balciu trece Prin fata Palatului: uralele lor salbatece
se aud la marginea cealalta; a Bucurestilor.
Sute i mii de convoiuri de care, furgoane, Carute, tree, zi i noapte, in curs de mai bine de doul
luni.

Sunt pline cu' trofeele ce le aduns4 in rnarsul

lor victorios.
Tronuri rneti, velinte, cufere pretioase, scurteici, scaune-fantezili, pirostrii, cazane, pl,apumi sa.racacioase, portrete in ulehf, plapumi de atlas, peste

care zac porci vii sau tiai, gaini, rate, pianine,

urinate de cirezi intregi de oi, vaci elvetiene, cai, etc.

In oras se fac rechizitii neregulate la farmacii,

drogherii; se furl pe strad mai ales ceasoarnkele,
ce sunt smulsse cu forta de Bulgari; gainile, porcii
sunt predilecPa Germanilor. Dac,51 BucuresOi insa.

au fost, oarecum, ocrotiti, faptul se datoreste 'ambasadei americane. Tara intreaka, e in plin jaf : ;e
dreptul de prada al soldatului german asupra teritoriului ocupat, cerut de Bliicher asupra Parisului
dupi ra'sboiul cu Napoleon si care ,se realizeati la
noi in curs de peste treizeci zile, Tpani).'; la instalarea
Adrninistratiei militare, and tavea inceapI jaful
regulamentat oficial.

www.dacoromanica.ro

17

Prisonierii nostri sunt dusi la Cercul Militar. Cer-

sesc pe fereastra, din cauza Mizeriei in care sunt

Visati; dorm pe ciment. Sunt obiectul v5sitei i curiositAtii. de menajerie a tutulor supusilor Putorilor
Centrale, cari privesc Cu multamire, printre gratii,
spectacolul zdrobirii Romaniei. Strada e plin, s'ap-

tgmani intregi, de multirnea oamenilor fr captaiu i inconstienti. Slujnici imbracate in garderoba stiapanilor lor refugiati 0 cari peroreazil, asupra sfarsitului boerimii, cocot; ce-si fac afacerile,
-Evreice ce vor sa-si perfectioneze ja,rgonul, Evrei
ce-si striga, bucuria impotriva regimului de teroare
subt care au trait in timpul aliantei Romanilor cu
Rusii. Ein `Argerniss", un scandal ", excLami

un German in povestirile sale, este acest oras,

uimit de scenele ce i se desfiasoara Innaintea ochilor
si necunoscator de internationalismul nenoroCitei
noastre Capitale, si din nenorocire, si de lusurinta
atatora klf in cercurile noastre sociale. Pentrii a stige fie permis a cita immatisa acele cercuri, s
presiile, unele vadit tendentioase, ale acestor Germani:
Aici, in cuceritul Bucure,sti de azi, ed,stigtim noi
cea mai mare stindi pentru firea vr(lima5ulnui nos-

tnt din Vest.

Lnvini sau nu, ei au io patrie,

reinzlan. fideli
patriel lor, 51 nu-5i dau credinta lor, cdutand avan-

tagii personale, cum le catal vrilima5ul de aci...

Nic}aleri, Zn toatai Europa, nu este o sa,sa circutatie
de fenzei sutemenite i oamerd sulemeniii..... 0

parVe din lumea bucureteand feminind, dupti ce

a Ids& &z o parte prima frith it4 fata feldgraului
tiostru nu steitu mat t o parte, dar, foarte voiaas4
DrAgliceanu. Subt eultura pumnului german".

www.dacoromanica.ro

18

de a5a de multa tinerime bdrIthteasel, concluse a

entente cordiale".
Dar nu acestia erau Bucurestii, Reg lnia, al tarui
misator articol, ce ni-a stors lacrami, 1-am iaetit
Intaia oana intr'o gazeta vieneza.

Aceste descrieri sunt toate tendentioase, menite

s semene ura (intre noi i s. artnic oprobriu3.

lumii neutrale asupra noastra.
E unul din numeroasele lor sisteme de a face
atmosfera impotriva noastra.

Iatia curn vede Bucurestii un alt German, Mai putin

veninos:

Din fugial vIzat aware 5tii azi, face impresia

lunei vlduve frumoase, cdreia o tristald u5oard
an zdmbet resignat ii stl bine pe fatd... Vioarele

Tiganilor Inca' sand, 'e vomit la cinematograf,

damele shIdllucesc cu elegante costume de mdtasl
i frumosi ochi..., dar iota Insal1d. Este zgomlotoasa,
pestrita suprafatd a Bucure5tilor.
Dacii azi, cocote eizimale se afld lii tocaluri de

noapie ale BucurestiPor, nu se pate spune cd na

sunt mil de mame ce pllang noapte n Bucurestl..,
Chiar exteriorul ora5uPui s'a schimbat. Total ren
acest ora5 era fluviu rdpede 5i elegant mai innainte:

sutele de trasuri idegante ,s'au dus, s'au dus automobilete.

...Este o Degendil ed mortii dela Argos' au fos4

aitati. Zgomotul si aparenta flrl grill a Bucurotilor nu poate pe nimeni sd rinseDe. Este krd51 o
l'egen0 c4 Bucurestenii au pruinVl cu flori trupelel
victorioase.

...Bucurestii poartd greaua soartd cu hold/Tire

5i cu demnitate. Chiar In prietenii Germanitor

www.dacoromanica.ro

19

Oliafaar Thr... se obser, eu toatd prevenienfa, o

reserwl plind de tact".
Au dat doul comunicate in care se vede c nu
prehle merge bine.

29/12 Naemvre. Bulgarii au trecutt, intre

listra i Cernavoda, Dunarea.

Si-

Se face rechisitia localurilor Ministerelor. Se ordona evacuarea in catevh ore. Se azvArl pe ferestre
arhive, birouri, dulapuri, scaune: Deutsche Ordnung!
,,Deutsches Gouvernement" se instaleazal In somptuosul palat al Ministeruluii Lucriarilor Pub lice; tot
aici se instalea4 faimoasa Kommandatura i politia

militara'. Directia Cailor Fera,te, ce are un imens

personal de serviciu,--fsi, Je carii numeroase sectiuni
vor um!plea aproape toate casele mari din Bucuresti,

e in localul Corpului II de alimata.

Administratia Militan, Mild& Verwaltung" e in
palatul 'Ministerului de Justitie, innapoia statuii lui
Mihai .Viteazul, qrea i se iau tunurile, spre semn
de complecta zdrobire a visurilor noastre nationale.
In mod barbar i cu aceiasi iutealal se evacueaza
spitalele noastre, intre care Spitalul Brncovenesc.

Nu se tolereaz nici macar ramanerea gravildr

raniti, cari mor in transportul spre noile localuri
zaniase Crucii Roii. Iau i tunurile dela Palat, CII
toat.1 tr5.'mbitarea pietatii lor fata de memoria i
opera Regelui Carol I.
1/14 Decenwre. Aparitia Gazetei BucureAtor",
gazeta oficiala a armatei ocupante, in limba germana i romnd.
Infatisarea greoaie i stilul. greu', militar, in primele numere. Comunicatele lor nu prea sunt 3sigur4toarie.

www.dacoromanica.ro

20

Se vede c noi inca posedain linia Cemavoda

Mizil.

Kaiserul face acum douta zile, intr'un mod Ue o

supremia aroganta, o propunere de pace, adresata

direct oombatantilor, acuma and crede el a dat

ultima lovitura cerbiciei Antantei, care numai lupta
pe nici un front, si asteapt rezultatul luptei intre
urias si mica Rom'anie.
Suntem convinsi cA nu va avea nici un rasunet.
2/15 Deconvre. Sunt foarte iritati. 0 ordonativa
rosie, ca in cazurile cand au AI ne comun;ice cev a
gray, anuntA pedeapsa cu moarte pentru cei ce ar
defairna armatele Imperiale. Dar cine defaima trupele imperiale? Intelegem; le merge rau. Se pang
de fatalitatea umflarii Ialomitei, peptru luarea cArei,a a fost tnevoie de doua atacuri, cum si de grogavia drumurilor

Ii

seara zilelor 'urmatoare 'auzim o canonada

groaznic,5 spre Est. Cad Urzicenii i MiziluJ., utn
pu toata linia de resistenta de pe
Se face rechizitia intregului gaz lampant dela
zece chilo in sus. De aici innainte nu vom mai aveA

gaz dealt de contrabandia, pltit pAna la opt Vi

dual. Ne intoaroem 1.a opaitele din vremurile stra}June. Se restrftnge lurninatul electric i circulatia
tramvaielor, care circula numai in' orele de afluenta.

Ne s1b.t.dm pe zi ce mergem.
Dr. Fischer, pensionar a Statului rorngn, scrie un
articol plin de urA, demascAnd ororile (I). colmise
de RomAni fata de internalli.
Drept represalii se .a.0 ostateci, chiar femei,
se hlternea75 in locuri ce sunt tinute in secret, spire
marea groaza a faimiliilor. i totusi, cu un rafina-

www.dacoromanica.ro

21

II-lent de cruzime numesc timpul ce-1 vor petrece as-

taticii eine Zest der Etholung", o reculegere I

Se pedepsete cu flU tiu cati ani de reclusie

personalul inchisorii Vacare%-i, tot ca represalii in

aoeiasi chestie,carri ani trebuiesc ispaqiti intr'a

temniA in... Germania. In Germania" va fi de

aici innainte exTresia celei mai crude pedepse in
afarN de pedeapsa cu moarte.
Magazine le incep sa-si scilimbe ifirmele. Hotel

de France devine Zum deutschen tl(ronprinz",

Highlifr, tinut de un Roman transliWinean: Kaiser-Palast", Cafe de Paris: Berliner 1(afee", Brasserie de la Pa it: Frliedens-Kafee".
Se redeschid cabareturile 0_ toate varieteurile. Au
nevoie de zgomotul i tam-tamul lor ametitor pentru
a irioepe aisupra noastra marea operatic hirulgicall

de care nu trebuia s. ne dam seama.

15/28 Decemvre. Stain rau. Linia Buzaului, uncle

acum lupta Ru0i, patrunsa la Filipeti, la 10/23

Decemvre; Rmnicul-Sarat, luat astazi: o presiune
grozavra se exercia in flancul Focanilor pe Zabala,
Neruja, Putna.

&intern in complectg parasire, nimeni nil are

griig de populatie, tuturor ni trece pe dinnainte
spectrul infometaxii. Painea de abia. se -0.seste,
,

charm nu mai exist.i.

16/29 Decemvre. Tiilff von Tscheppe, general

asuflat in campania din Be lea, e nurnit guvernator mititar. Ne promite asigurarea disciplinei, ordine, refacerea drumunlor; annata va lua numai
prisosul productimrii, intocmai ca in timpii norm,a1i!

www.dacoromanica.ro

22

Suntem veseli in sfarsit dii nti mai; suntem 18sati la discpetia raricarui soldat; nici nu bAnuim c

de abia de acum va incepe jaful, jaful organizat

oficial, in locul jafului individual.
Au ajuns la Plainestii lui Suvorov: avem pre13entimentul decisilved luptelor ce se dau acum
toatA. vigoairea pentru a lua purple Moldoveti
pentru a da mai multia ereutate gestului, pentru

pace facut de Kaiser.

1 8/3 I Decemvre. D ouaspTezece noaptea ; salve
de focuri in tot orasul. Impuscaturie tin iceasuri.
E innecarea. orasului in sange, reprimarea unei

.revolte?

Nu, e salutul noului an ,nemtesc, ce avea sg. aduca desfiintarea noastra.

Fischer primeste la Spitalul Brncovienesc pe eliberatorn germani.
13.0 de triumf, exaltal ei in gaziefa; lor situatia
Gen-naniei, izvorata din incomparabilele calitti ale
Giermanului, i terming.: Vreti sl fiti Endezi,
Francezi, Romani?...
bald Damnezeu"!
Ce tact politic! Suntem oficial invitati a Inells
ipe seama celui mai bun doctor, Germanul, omul
datoriei sociale, care va face mult pentru stoiC
\rpm avea., in adevr, sa. facem cunostintalcu cel
mai rafinat mijloc de hirurgie social& pentru a pe

extirpa, dii clte a cunoscult isto/ja.

21/3 Decemvre. Bulgarii innaltAl ,un caraghios
de mare drapel bulgaresc de-asupra, lui Capsa, !Linde
se confiscA, provizii de milioane.

ln fine, se realizeaza idealul lui Drandarevschi.

Capp, devine Doma za voinici i oficer1".

www.dacoromanica.ro

23

Gravi diplomati de Sofia, cu barbisonul caracteristic i gpci de voiaj, tree dela gar, surazg.tori,
ou run laiier de suprem5. beatitudine.
,

StAlpi in colorile prusiene, apoi germane, indieg

pe toate strAzile drumul la Kommandantura. Table

enorrn de man indici tempul de mersul automobilelor.

Ca o hiar. imensA se infig din ce in ce in grumazul nostru.

2315 Decemvre. Se amenintal serlos aripile frontului nostru.
BrAila si Galata, amenintati prin. aruncarea Rusilor din Macin, Focsanii prin presiunea enorm'a a
armatei Falkenhayn, ce ia sectorul Milcovului pin5.
la Odobesti.
Se ordona rechizitia a trei sferturi din toate rnrfu;rile rnagazinelor. Preturile scad colosal, si din
cauza fricii negustorilor de rechizipe, si din cauza
.

obligapunii afirii preturilor de vanzare. Se cara

ziva

i noaptea, in special magaz{inele de fierArier

pan4rie, ce sunt complect golite. Se izbesc tot

firmele romnesti. Se mied. singuri, dupg, atAtastoar-

cere, de inepuisabilele deposite ce ina se afra Tin

Bucu re sti.

Ii explicA ins5, cauza cnd arat Cal Rominia

import anul mArfuri de peste 600 de milioane,
cea mai mare parte din Austria si Germania.
rciumele i rnicile prIvlii ale maha lalelor sunt

desfiintate. PrerutMdeni in locul Romanului iese

negustorul evreu.

Magazinele de croitorie se transforna in ma-

www.dacoromanica.ro

24

gazine de consum. Zarzavaturile cele mai comune se

rasfata in vitrine ca cea mai de ,seama trufanda.

Drogherii si in special parfurnerii rasar in toate
colturile. Sunt toate aprovizionate de jaful arrnatelor aliate.

iin toate Or* munti de came afurnata.

24/6 Decenzvre. Pare ca-i ajuta 6i vremea.

Speram la o apada, greu cazuta, care sa-i opreasca. Totusi temperatura Ge mentine la

4.

Iau Briai la la 23/5 Decemvre, Hamburgul Rom5niei, cum ii numlesc ei, extaziati de frumuseta
orasului, multimea docurilor, siosurilor i hambaTelor de grne. Se ameninta Namaloasa.

Ni. se cere predarea celui de al dailea topor!

Vor a ne lua orice armla, din in.5.n25.

Se introduce calendarul occidental, cu obligatiunea sarbatorilor lui, acum, in ajunul nenorocitului nostru Craciun.
Si cu amenintari de amenzi si Inchisori pentru
neconformare I Va s, zica siluire a constiintei confesionale, contrar legilor dela Haga vi us,antelor
0.ituror armatelor ocupante, cele mai barbare 1
0 revo10 adAnoa fierbe in toata populatia: nu
erau numai motive dogmatice, dar tot trecutul nos-,
tru national care me si4ia sa nu accepta'm aceasta
siluire.

Ce face Mitropolitul?
Sarbede intervencii pe Inga Casa Bisericii, care
acum nici nu este recunoscut,a de ocupanti.

Ni se face gratin", in urma acestei agitatii, de

a fi 1.sa sa sarbatorim Craciunul.
Aliai fisping oferta de pace: Germaaia are prea,

www.dacoromanica.ro

25

mula nevoie de ea, insk, cad inca spell la ni,ijlocirea hii Wilson.
26/8 .Decemvre.

In munti ei au atins Canur

dar tntre Focsani si Namoloasa au fast raspinsi,

in urma unui contra-atac rus, pe o idindere de 25
de klm.

Prima stire din Iasi!

Afliarn de cuprinsul Mesagiului Regal dela to
Decernvre.

Fac bunia impresie principiile enuntate: afirmarea principiului national si asigurarea t'aranirnii.
Dar crude sunt comentariile germane asupra grijei
noastre de pand aici, acordata' taranimii.
Ordinul Politiei miitare de a nu se striga ziarele
pana la orele (opt dimineata, 'pentru a nu strica,
somnul ofiterilor.
Ei sunt in plina epoca a placerilt ice. nu trebuiesc

turburate. Gazeta oficiala le anunta: Un ofiter

vreo sei-invete romdneste, damele vorbind suficient
siti se prezinte ziliffic dela'2-4".
T4adrld civilizat?i romIncd, vorbind germana ,si
fra.nceza, vrea sd (Mid socielate la o persoanii dis-

tinsd seara, din cauza lipsei de tumirtd".

S4u: Str. Sergiu 4, cautd fete pentru vdnzarea
alune)ior! Sau: Domni,soare elegante invatd clan( uri de scend, pldtite:cu 90 lei lunar. Calea vaceire5ti".

San: Se cautd doamne ci dommlsoare care doresc sii-si formeze vigor strcAlucit, invidtlind dantun dramatice subt conducereacetebruluiAmeden".
Politia cl*ar e asaltatiai oficial, pentru rechizitii

de asemenea natura. Deutsche Redlkhkeit! Deutsche Sittitchkeit!

www.dacoromanica.ro

26

27/9 Decemvre. N,u ne asteptarn s'a; cada asa

repede Focsanii, ataca0 din spre Sucl, iar trupele
gonite si din al doilea rind de tranisee in munti.
Una din poutile Moldovei cade multumita aliatior
Irusi. Cade astfel o cetate din sistemul fortifitat,
Focsani-Galati, care, in timpul din urraa", primise
modificNri pentru a resista i atacului din spre Sud.

o vreme splendida de pr1mavard.+50. Se spala

in fine Ca lea Victoniei, care nu mai era decit
un vad de noroiii. Se WI m.asuti pentru cararea.
gunoaielor menejere, care, prin descompu.nere, erau
un vesnic pericol pentru nkate.

Incepeam s. fim numerotati, ca material uman,

in vederea stoarcerii ce se proiecteaza.
1.12ecenArnintul, fa'cut ra'pede in 24 ore, si conlirolat de daub': org, cla pentru Buouresti 312.942

locuitori, cari locuiesc 83.699 case. Stint I 21.699

1315)rbati, 191,360 femei. Dupa nationalitati sunt:
.25.099 Austro Germani, dintre cari 2.700 Germani

ai Juierului, 5.406 Greci,

1.1 2 6 Bulgari, 1.644

Italieni, 2.538 alte nationalitrati..

In tara ocupat6. toata sunt 3.438.000 locuitoxi,
in IOC de 4.243.000. Alproape 800.000 locuitori sunt
plecati pe front sau din fata tavalucului rdsbdiului.

Ce popnlatiune strAinA, era in tara, deducem din

cifra de 75.000 soldati, pe cari Austria i-a recrutat

dela noi. Toti acesflia, cunosatori adinci ai trii

noastre, i pe cari Ii nutriam mai innainte, ameau,

duca rasboiul in contra noastr.

Un ,,feldgrau" visiteaza Muzeul National, si
intr'un articol revendia pentru cultura germana
Cilwa cu pui", care, din fericire, e in Moldova.
sa"

www.dacoromanica.ro

27

Incep s se faci marsuri V. parade militare zilnice. Vor fi cu atat mai dese i ostentative, cu cat
esecmile vor fi mai mari pe fronturi. IRepetipile
le fac pe pelusele Cimigiu1ui. Comandele nu se
strigi i de-abia se aud. Mtiscarile automate, ca Ia
aprisarea pe un buton electric. 0 discispiina si
pc>

oonformitate a tuturpr: pare c;iar fi histe piese turnate de aceiasi masin.

Trec sirufi de tAranii legati in lantmi.

Inc4em sa avern stiri din tarA. Taranii um'
complect demoralizat-i, stau smerliti cu palaria in
mania in fata oricarui Cargovt. De-ti castiga inima,
iti vorbesc de pkatele unit Ne-au preipeidit
boier,ii(61r4oara!".

Pe tot hmgul marilor sosele de invasie ce pleacA

din vadurile Dunantiii sau pasurile muntilor, satele
s'au pustiit. Tara intreaga s'a spart cum ziceau croUne le se retrag in paduri, altele in Gate mai
ferite. Cinic schiteaza, unul din biruitori jalnilcuL
tablon; in versurile unui cantec:

0 wilde Walkhei;
Die Hauser sind \Toll Lcher
Die Sonn 'scheint durch die Dacher,
Die Fenster sind entzweil
0 :wilde Walacheil

Bucurestii cupfinde o bunA parte a satelor din

afara centurii. Tot avutul 11 iau pe oarut.a. Oborul,
locurile Ivirane, curtile mafi sunt pline de tneno-

rocitii refugiati- cari cad pradA acaparatorilor ce

le ian azi &ma, maiine porcul, vitele, Carutal

Sate le cuprinse aria de veste au fost nebune de

www.dacoromanica.ro

28

groaa. Din impresiunile unui gazetar neutral putem afla aspectul lor:
Pe acoperisurile taturor case4or fluturd petece
ci batiste albe, ca semn de pace. rdran'ii si-aa lnfipt aslfel de steguDefe cigar i 'n adage lor de
miel. 54 nu se tnuPtdmesc nantai cu aceasta, spre
a ardld tullitoraor cd nu simt -vrdimAseste.
B4rbatii se pPeacd addnc a trecerea ofiteritor,

astlel c fac cu corpul an unghiu de 450, ler lemede .se inchind paid la pdnant".
Un internat din Ialomita descrie .astfel .scena,
intrarii Nemtilor:

Femeite It, astern pe pdnidnt baati de stofe

&be, ln.Onanclze, Ici fac cruce innaintea soldaglor
germani s4 se roagd sd fie crutate".
cum nti aveau sal, fie inspaimntati, clad am
aflat singur, mai tarziu ororile comise In afar4 de
ochiul Ambasadei america,ne, ce strIjuiau in Bucurestil
Se 4esbra05. i desculta toti chiaburli satelor

ice

fac parte din delegatia de predare.

Preotii sunt tinta atactirilor celor mai rafinate.
Se scormonesc casele pentru gasirea auruluct.
Toata ,zestrea mai buna. a locuitorilor e luata pe
cai sau carute. Ceiace se a intr'un sat se vincle in
satul mTnAtor, de uncle se iau alte lucruri mai bune.
GoanA mare dupa, velinte: ,rumdnische TepFiche".

Drumurile sunt pline de perne, covoare si

p umi.

Bulgarul lama pentru bath, Germanul pentru

alimente.

La iesirea lor din munti, omoarA femeile -6e ind

www.dacoromanica.ro

29

le \pregiatesc de indata o rata fripta, se eapad

pciduri, mancind crud porumbul i. chi,ar roatele
de sapun.
Bisericpe i casele cele mai bune, cu parchete
pe jos, sunt special alese pentru adapostul
Dar Lath': cum internatul Zekely descrie un tip de

incvartiruire Melia de Germani:

Kiitzig "(null-1de soldatului ce cere cvartir), atilt&
de privirea gazdei, o Inhcz.t de plept i de pe pat

o azr la plmInt... Knigi era in adeveir foarte

infuriat, t trebuie s fi fost i an viteaz i neins-

panwintat sotdat... In cariera sa civjM era scriitor

la un advocat din Strassburg". Onoare lui I
tin vagmistru ocupA o frumoasa yin.%

Pentru dl erau Fred patine grajduri pentru

tia de multi cai, ei tura a,sezati par ci simplutni
kz-

camerae parterului. Acplo era unipkno,instalatiane

pretioasd, un kagIn de copil cu diferite tundra,

a,sa .cum le 4ilsase familia rom4neascol ce fugise"....
Zgarcita ,gazdia ilk isi gaSise acum stpamd
,si,trebui sirit vad4 cum furii omorasti pore dup d. pore,

eased dupei gscYi. Acanz se vedea c4 in aceastii

casil in care d (internatul) mutla de foante, erau
marl provizii de cafetz, z2Mr, rom, coniac, frind".
totusi.... Wilde Walachei I

Un subofiter comandant at po,stei germane cu

dal oameni, tuarg loc In casa noastra ci se detertl
dupe, aceasta, Pa vitinaltoarea de porci. Na Vlur'd mull,

si dorita friptural ZIcea inaintea noastril".

Konig il dete o pareche de patine pentru a-i

face sl inteleaga c acum Gertnanil sunt stapni".
Se citeaza sate In oare inva,datorii, Bulgarii in

www.dacoromanica.ro

30

special, 'ordona adunarea fetelor intr'un anumit local,

pus subt pazsa, de sentinele, pentru p padea cu toate
pracla poftelor bestiale. Sunt fete care ail fnnebunit,
altele au mm-it. Din satul Pair Eta, aseza,t inteo po-

zitie retrasa, 2n afara de centura Bucurestior se

aud Ppete de teroare, din satele vecine, Ifle la cinci
sase chilometri &pal-tare. S'au intaimplat dose crime

sadice. Aceleasi orori le tkomit trupele turcesti:

preotul satului H. a fast batjocur4 cu, familia intreaga n biserica fin care's refugitasera. Aceasta p
cultura rasei superioare ce avea s. inaugureze a
nond iepoca in barbara Romaniel
Dar i destrarnarea i desorganisarea noastra so-

ciala ltoctmai acum! iese la iveall. In orase, luKa.

cu internationalismul infiltrat gratie indolentei noas-

tre. La tara, lupta de clase, a celor 82 la suta, napastuitii, contra celor 18 la suta, stapanii. Ura din
din 1907 inviaza, subt dmpulsul direct al soldatulul
german. Pretutindeni se prac14 orasele parasite, eradirile ramase goale, conacurile mosiilon. Din cele
ce am vazut la jafutile din Bucuresti am putut ci
ma lamuresc cum aceast populape inspairnanta0,
s'a 'putut deda la jai! Inceputul il face armata ocupanta. Pentru a se nimici apoi drice lrm, Ge invitai
populatia s desavarseascal opera.

Iatia privelisti de devastari descrise de calatori

germani: ' Mai intiiin nu cEia i ce poate s insemne

asta.., dar succesiv devine clard semnificagia aceasta a adundvIli. Erfau prd&i pe care Mrbufi
si femei le fticeau aVutulu}i stdpanului lor. Peid4ciuni, de o sinceritate, soliditate >ci siguranri care
Ipareau aproape o intreprindere onorabila in special, femeile, n curiosul lor costum de larul, em-

www.dacoromanica.ro

31

bracale intr'o adevdrata mantle l'ungoli de seratd,

rosie, ,verde, atbastra sau violet, de plus, cu guler
de btaji i, pe kinga aceasta, cu picioarele goale...,
duc in /nand' (COIStiri, boccek pestrife, ductinda-se

ca pas grdbit spre tocul despre care s'a mind in

partea tocului... Dupd ce au Mat total, se intorc
incdrcate de pachele imense, cu pendule, rattan',
birouri: nintic nu au Msat".
Recoltele nu sunt distruse, dar drumurile sunt
pline de trupurile 1upta;tori1or, de hoiturile caller,
de sfaramaturile carutelor i cadavrele cainilor, asupra: arora fac o adevarata hecatomba, acesti cavaleri inspaimntati de infatisarea lor de hiene!
Crud ridicate pe morminte vorbesc de grozavia
pierderilor noastre. La Pruneasca, fata, de 500 de
soldati romani i un ofiter Q4214., zac 30 de ooldati
germath ji 12 ofiteri!
Dar soarta orase1or noastre...

Targul-Jiului pustiu. In cele mai multe case,

terestrete ci taluselele starimate, provisiile risipite,
cioburi de portelan, sticM goala,
cioburi peste
tot. De nedescris este haralgtbura din micik vile
ate .industriasilor si ale cercarilor mai bane. Total
distrus... Nobilie obiecte de arta si obiecte de bedcia; s'au tiiat pc coVoare de Smirna gaini ci gage,
s'a facut /cc pie parchete, s'au inkpat cu balonetek
saltelele".
Giurgiul. Cornpiect srirdmat;nici o cliidire care

sti nu aibd armele foculut de artilerie. Cea mai

curioasa privetiste o okra- pia(a centrald. Aici
erau adunate toale mobitele din casele impuscate,
intr'o enormd magazie de mdrturi. Cdnd din motive de servicia, trebuid cinevd s lea cartier iii
Giargiu, ll Dad de acalo celace aved nevoie".
www.dacoromanica.ro

32

Die sigur c. tot Romfaii vinovati! Aflam mai

tarziu, _)In 1918, cum c4 doamn45., Elena Stoianov,

de origine germana, cara prin remorcherele dela

Ramadan, mobilier de peste 100.000 de lei, care a
fast sechestrat de autoritavile noastre.
Aceiasi piing de delimitate doamna, care, ca fosta

internata ne critich in jurnalele straine pentru Ci

Ktacille iglospadarie noastre de pe unna careia
pierdut opilul i, care, acum, subt NemP, n fine
era incintata c avea fel de fel de Lecheribsse,
Gdnsebratetz, etc.

Predealul: oferia priveli,stea groazei: fiece casl

este o martarie maEc d indierAta putere de redstent5 cu care vitefli soDdati romeini au incepat sa
pVe plept asaltulai".

Sinaia, ce atri'dgea tut named pe bogltali Imcaresterti .spre vesela reconfortare, acum o grImada

de raine, in de ceirii vile, odinioarl agi de strdlucite, acum sant singurii stipdni veintul ci intern-

perile".
Rosiori-de-Vede, cu central intreg distrus, ca
replresalii pentru moartea unui soldat german, irnpuscat die o patrula rOmana ratacitacu statuile de
bronz ale generalului Manu i lui Manciplescu cioparPte de topoa,rele bulgarest.
Campulung: aproape complect evacuat; mobild,
tenferie, covoare, perdele, total dispifrat. Innapoiatii
sfaut trz /af a plretgar gol. La cetknal'mare p-opietar,

intreg confortut consel dintr'o pdreche de nenorocite scaune de trestle, o mas;d1 de Zemn ci a biai?",
sofa".
Curtea-de-Arges, la fel, Rucarul distrus in centru.
NianAstirea Argesului, a Dealului, Cozjei, jefuite.

www.dacoromanica.ro

33

La Cozia e pgngarit mormantul marelui MirceaVodA, la Dealul, craniul lui Radu Voda, care fu
luat drept craniul lui Mihal Viteazul, simbolul idealelor pentru care faceam rasboiul. Antichittile romane din Dobrogea i frumoasele colectii de acolo,
distruse sau sfrimate cu toporul.
30/12 DecemVre. Mackensen decorat cu marea
cruce.

Rechizitionarca tuturor butoaielor, care, peste o

saptfamAna, se revindeau la biroul Gazetei". Avem
grija ea' vorn fi infometati nu numai prin neaprovizionarea pietelor dar chiar prin ridicarea prodziilor noastre de iarna. Caci o ordonanta eere depunerea, in 24 de Ore, la Gara de Nord, a intregei canti-

tati de zahar dela 15 chrlograme in sus si

lichild-

rurilor. ,si totusi suntem z1nic ametiti cu ,,WoJzl-

tat der Zucht, Ordnung und Berechnung der Administration".

Se aduna vagoane de zahar ce sunt trimise in

Bulgaria.

Astazi este o fati intreaga de ordinc: obligatia

pentru fieca,re de a innainta liste de proviziile ce
are, in chilo i fractiuni de grame. Oameni ce flu
stiau ce este cntarul, alearga sa-si cumpere unul.
Ordin de depunerea oricarui cadavru de animal la
Kadaver-Verwattung-Anstalt.

In legatura cu aceasta instftutie, i pentru a-i

furniza material, taxa de 30 marci, impusa asupra
cainilor. Serviciul de ecarisagiu, cu escorta de amende, pe langa prinderea
8unt foarte iritati din cauza raspingerii ofertei
de pace. Kaiserul, in apelul catre armata, vorbeste de desam?igirea si *luta mnie, ce var dulga
DrAghkeaun. Sub cultura pumnului germgno.

www.dacoromanica.ro

34

putereaViecdrui tOrbat sau fenzele german4", in Tata

acestui afront.
Articolul-prim al Gazetei" incheie: o 1umit44
insplimiintatbare trebuie s asa' pentru tumea du,sinaei earie, a rdrspins Pumina cealattd a path"... Dus-

rnanul eram i nc, populatia

2/15 Januar. Un soare de primavard.+70.

Vad .pe Mackensen. Seine Excelenz General Feld.

rnarschall von Mackensen, cum fiecare soldat se

simte obfigat a-I numl. Fu1 unui inspector agricol
nuditorul unui cu.rs la Institutul Economic din
Halle, activat din ofiter de rezerva, fost aghiotant.
al 1Kaizerului, e persona grata la Curte. Treoe dela
plimbarea zilnica dela Sosea. Un alaiu de rege oriental: el in cap, un bAtran vioiu, simpatic, energic,
bine oonservat, slab si innalt, -una, din acele staturi
cari fonneaa idealul tuturor Germanilor, predispusi
la obesitate.
Nu are de loc aierul salbatec cu care poseazg, in.
toate\ fotograffile i tablourile, nimic din acel der

'Ernst der Zeit", pe care fiecare camandant se

crede in drept a-1 imprumuta din posa Cancelaruluti
de fier 1 Doi. aghiotanti innapoi, cu caciulie cu cap
de mort ale gardei imperiale, doi huzari din aceiasi
garda i, ca incheiere, un jandarm.

Birjarii opresc, salutg in picioare, soldatii fac

front, centralii i Evreii se inching pAna la pamint.
Stoarcerea cOntinu. Rechilritia spitalelor.
Administratorii de ocoale sunt obligati a preda
zilnic 40 de care de porumb i fang in Bucuresti,
dnci boi si 7o de oi.
Avem stiri din Moldova prin refugiatii rg,masi. in

Focsani.Unii vorbesc de desorientarea dela Iasi:

www.dacoromanica.ro

35

lipsa p.inhi, frugalitatea hranei, in care primeaki

satamta de floarea soarelui (I), terorizarea Rusilor,
rnai ales in Braila, tinde locuitorii Gtau cu ferestrele
tintuite in scanduri. La Iasi G'ar auzi tunul. Depri-

niarea populatiei, care nu crede in rezistenta lin

Siretului.Dupa alii situatia e bund, ar fi veniil

trupe engleze i franceze. S'ar fi amenintind chiar
Sofia

'

Reprezintantul Arnericei pleaca din Bucuresti.

Circula fel de fel zvonuri in aceasta privinta. Prin
gazete stintem atacati pe chestia temperamcntului
nostru frivol; suntem invitati s mergem mina in
mina cu organul puternicii organizatii spit a ohtinea: curdtertie irnerioan ci exterioard, discipltind,

dreptate", frasele sacrosancte cu care vor a ne

inculca sentiMentele ce ne lipsesc cu totul fata, de
activitatea bor.
Suntem amenintati cu astutiul legilor rdzboiului
la din contra.
De fapt, acest ascuti este iar,i expresia externa
a iritatiei de care sunt cuprinsi, fiindca nu au putut

termin cu frontul nostru. In zadar prin studile

gecgrafice, econoniice strategice, istorice, csautau a
farniliariza armata cu teritoriul ce avea sa le cada

in curand in san: Moldova mi aveh Gal fie luata.

La 30/I Ianuarie miarturisiau tdria frontatui dela
Siret, ,tare, nu atfit prin forlificc4ii permanetzte, ern
prin 'obstacollele naturale ce le face Siretul i gura

sa inastinoase.
Statisticele castigurilor ce le-au realizat Rani azi,
ne arata cal voiesc sal incheie bilantul unei activitati
ce acum trebuie si se sfarseasca. Moldova era scpat.

Incepea acum insa rasboiul cu populatia,

www.dacoromanica.ro

36

care trebuia sa simta c rifsboiut na a trecat, cum

credeau Bucurestenii".
Atari de tot felul, in aceastgp rivinta, se fac de toate hienele ziaristicei
germane, ca Oxbarn, un jiolanas veninos, care rin-

jind, arita cum vointa, mandria, ambitia, consUinta, simtui national al popalatiei trebuie sa-si

fplarda paterea, ca cl capicicilatea de luplta a arIna/el romne".

Se intrebuinteazal toate mijloacele psihologice
pentru a se ajunge la acest rezultat. Hrana in special, ieare toatal e in mna lor, a fi imul din cele
mai cumplite mijloace de constrangere. Mereu ni

se agit pectrul infometarlii. Din pretextul ea in.

Br Aila n'au gasi:t depozitele la care se asteptau,,
suntem amenintati cI in cet mai scud limp, si copiil rlisfaati al acestei tari, odinParti atlit de bovor trebui s simta cu propr4ub corp,.in forme
cu mull mai dare, tienorocea ci grozavia rdzboia?gale,

tui".

Aceasta numai la cloud. luni dela caderea Bucurestilor, eand relatiunile oficiale comunicau 6'4 coInnate provizil de grand si trade..., marl magazine
ai depozile ce te acumulase Anglia, din recolta Irecute , eadeau in mainile armatelor biruitoare.
Dupa Norddeutsche Allgemeine Zeilung" ar fi

trebuit s fie in tarl la aceasta, tepoca proviziile

din 1916, circa 1.600.000 tone, recolta din 1916
1917, circa 4.400.000 tone.

totusi, eram muritori de foame in 'tara kle

aur, in Edenul lui Dunmezeu, in tara ce aminteste
fertilitatea Egiptu14, cum o nurnesc dAnsii.
Flaminzi in tara noastral

www.dacoromanica.ro

11

De la aderea frontului nostril Ong la

lAtlia de pe Somme.
4117 lanuarie 1917. Se svoneste c Mackensen

mdeplinit misiunea. Acum marea operatie hirurgicalA inoepe. Se tunde intiiu bine, se rade si se curAtA, apoi se infig ventusele scarificatorii, nici prea
adanc, dar nici la suprafa0, atAta ,cAt trebue ca pacientul A. nu sucombe in mAinile sarlatanului medic
social, care are nevoe ca boala isA se lungeasca, p5.n`a
ce bolnavul, ametit de fel de fel de Inarcotice politice,
se va convinge c trebue sA-i testeze lui imensa ,,bo-

gage a ml Cresus", de care dispune i despre care

se facuse mare vorb in patriagermana.
Boalla lunga, moarte sigura! 0 noua ordonanta,
de un rafinarnent de perfidie extraordinar, care caracterizeazA felul de mentalitate inchisitorial al Ad-

ministratiei Militare, ne surprinde azi:

Toole obiectele ce sunt ascanse Por ti confiscate
Pril bon de rechisitie, in cazal gJsirii lor dee organele militare. Ca ascunse se considerd acele obiecte

ce au lost puse intr'an loc care nu cadreaz1 cu

natura obiectului, sau acelea al c'dror lac de depasitare a lost asigurat pr4n m4suri neobisnuite contra
descoperirilor... Se pedepseste cu pu5elria si 3000

www.dacoromanica.ro

38

lei amenda, (formula ,e stereotipa la orice -ordonant cei ce vor contraveni. Inchisoarea ,si amender.

nu infra in vigoare dac, pd,na la 25 lanuarie, 12

ore, la =lad, se comunic.4 inscris Intendenturii
Komandaturii obiectele ascunse, al oaror pref, diii
timp de pace, irece peste 1000 lei.... Se iartlai de pe,,deapsa cei cari... avdna obiecte subt valoarea de
1000 lei, le vor depune punctual, la acea epoch', in
local in care este convenabil s4 stea."

Va s. zica toata averea noastra la dispozitia

i.

discretia autorittiloy militare Ne temem de bijute-

argintkii, bani. Incepem o goana nebuna tocmai

pentru gAsirea unor ascunzatori. Regretam timpusile cnd arhitectii nostril aveau prevederea s'a le
execute in boltile pivnitelor, in pketii zidurilor sau
planseele caselor I
Dar eine se mai astept in veacul al XX-lea, chiar
intr'o salbatica Valahie, cum era tarisoara noastra!

A trebuit s, vie rasboiul teutonic ca s valorifica

atAtea notiuni ale trecutuluil
Prin ingeniositqti de 'spirit gasim destule, desi
Administratia. rnilitara rechizitionase tot materialul

de constructie...: nu mai puteai gjsI o lingurd de

varl
Altii, nesiguri de locurile in care ascunsesera. clepozitele, Intia oara, le 'scot la iveala, fie pentru a Ge
conforma ordonantei, fie pentru a gasl un adapost
mai sigur.
Si,

atunci, talantul ascuns a pltit ceiace a patit

in toate timpurile, dela Hristos pfi.na la Moliere.

Jurnalele anunt4 zilnic furturi de milioane: bisac-

tele cu bijuterii, Uzi cu orgintkii, legaturi cu bo.nuri Demmturile, bine pl;kite curg. Se scormoneec

www.dacoromanica.ro

39

cAmpiile spre a gas1 munitiile i tunurile noastre,

se extrag plombele de aur din danturile celor c,azuci
Fe cAmpul de biataie, se scormonesc casele refugiatilor, se sondeaz1 pamintul sau se palpeaza prepi.
Se cioadana i se asculta. Se aude de gasirea saltelelor cutarui otel, de descoperirea covoarelor, tablourilor sau arthelor de pret ale cutrui bogatas.
Sau ale miilor de chio de zahar, orez, fain ale curArui om politic sau oficer de intendenta, refugiatil
In baza ordonancei, zilnic se v,ad perchesicii domiciliare, spre groaza de moarte a acelor ce le 611far. Trei sau patru oldaci, din cari unul cu un pachet enotrn de chei passe-partout, incep operacia:
se cerceteaza in 'Putinele cu murturi, se sechestreaza provizii neadnotate pe lista de provizii, se amendeaZi, in fata faptelor constatate, abateri dela
ordonancele precedence, se vaneaza, ce s'ar putea ridich pe viitor.
Camioanele Geiser" cara, zilnic, mobile furate.
La Direccia Cilor Ferate se aduc, zilnic, masini demontate.

Pe strada Fntnii, uncle locueste locotenentul

i apitanul Harstein, se cara bibelouri
usoara
dela consulatul rusesc de alaturi.
mobil

TiAlfnagel

Din insiasi casa in care locuesc cei doi oficeri (casa

Blanck) se incyca, ziva in amiaza, tablouri in automobilul: Ober-Kommando Mackensen n-r 1.002".
Mai tirziu, in casa Butculescu, str. Clemencei, unde

s'a instalat o K. a. K. Post-Atnt" se vede gata de

inarcare tot luxosul mobilier.
Din Museul Nacional de antichitaci dispax mai drziu, cu prilejul visitei lui Mackensen, cu suita, pre-

tioase obiecte preistorice. i citel

www.dacoromanica.ro

40

In fata carelor, auto-camioanelor ce incarca din

casele jafuite, soldatii Schwester" dela Crucea Rosie i ele cu un mic Andenken", exclama rnirai
Afies, Al les (citeste Oles) kaput!"
Se incita la furturi asupra caselor refugiatilor, asupra carora nici parchetul, nici primaxia, nici politia, nimeni, nu ieau masuri de asigurare.
Unii incvartierati, mai omenosi, lipesc bilete pe
gearmari, rugandu-se pentru crutarea obiectelor din
acea casI.
Ziarul lor in special di oglinda fidela a goanei
ce se intreprinde dupa tablouri, icoane, bronzuri.
Acolo se cere zilnic: tablouri de renumiti pictori,
covoare vechi persiene, Grigoresti, Aman, biblioteci,
btbnuri, garnituri de piele, oferte de marfuri i orice
materiale i articole de valoare, piese de menaj, obiecte casnice i pretioase, briliante si bijuterii, vioa-

re, piane, sufragerii, saloane, antichitati, picturi in

uleiu de pictori renumiti, lucruri de argint, curele
de transmisie, covoare romnesti. Incitati de Ci 11dada aceasta, rasare o noua, bransa negustoreasca,
pentru covoare, presuri, fete de perne, antichitati,
dairti bisericesti, tablouri pretioase, ghete, rufarie:
Mazliachi, Societatea Amargo, Rubin, Wolf, Marcus,
Co ller, Branisteanu, Kaufmann, Goldstein, etc.

Un rol special in acest jaf 11 joaca, Kriegs Preusisches Mitnisterium care ,e singurul serviciu mili-

tat, ce se ascunde intr'o rnic strada, fara nici o

firm, si a carui existenta o tradeaza un petec de
Mrtie, lipit pe usa, cu mentiunea c. arrnele si munitiile capturate nu se primesc acolo.--Si totusi niareo pradiei," (tar de ce?

www.dacoromanica.ro

41

Magazine le cooperative de consum se rechizitio-

neaz4 in intregirne. Magazinul Bon Goat" este evacuat in citeva ore, pentru a se instala m depozit
de f1i.n

i proviant!

Se ordonia ridicarea tuturor cutiilor de tinichea

din cimitire, necaarand cii pietatea stantului loc".
Se ordona rechizitia de saltele i praparni numai
dela RornAni. Se rechizitioneaza toate pieile crude,
toate bicicletele.

Are dreptate, acurn, un German A. fie izbit de

contrastul dintre Bucurestiul de azi i Bucurestiul
din timpul neutralitatii, cAnd nu se auzia pe toate
caile decit cuvntul: vagoane!, vagoane!", nu se
-vedea decal b,14tai. de flori pe strade, munti de pui

firilati in localurile zde noapte, in ale eiror curti,,

chiar cnii gustau copios din bungtatile aruncate!
ne spune el cu o \Mita gelozie.
5/IS lanuarie. Mitropolitul, care ar fi convocat
un sinod la Mitropolie pentru discutiunea calendalului este captivul d-lui Marius Teodorian Carada,
propagandist catolic nurnit .director al cancelariet
metropolitane! Se zvoneste c. numirea s'ar fi facut
cu consimtimintul episcopilor Ca list si veselul Sofronie, spre a indulci raporturile lor cu Kommandatur. Demna manifestatie a preotimii, in cap cu arhi-

mandritul Scriban: Alarei renegatule..: Teodorian

demisioneazA.

6119 lanuarie, Boboteaza. Ploaie groza

i v'int
toatl, noaptea. Ca si nenorocitele noastre sarbatori,
trece nebiagata, in seama.
Unde e procesiunea cu Domnitorul Trii, armata
si tot ceremonialul cu care o serbam, de cnd este

un Stat pe cmpi1e udate de rAtrile azi inrosite

www.dacoromanica.ro

42

de s4nge? Se serbeaz1 numai la Mitropolie. Orke

manifestare a fiintei noastre etnice e irdbusita. Ni
se face insi, 41juria, de a ,se afirma c rdzboiut nu
a .schimbat intnz nimic obiceiurile religioase ale
Unde sunteti voi, Mitropoli i clerici de OA
data, cari cu dulceata sfinteniei voastre, in odajdiile

stabune bi cu sabia sfintei -cruci in mina, sa infruntati dusmanul,

biruiti trufia, si ei-i spuneti:
eu sunt plstorul i pav:aza acestei turme; nu aveti
treoeti peste ea 1
A9sis15, multi militari, atrasi de bogatia oeremonialului Bisericii noastre i de frumusetea costumului Ehrwiirdig"-nlui.
a'a

Tonul presei lor e melancolitc, se piing de despretutrea dreptului gintilor si a tratatetor de pace".
"El ?

10/23 lanuarie. Frig si intuneric. Stabilimentele

industriale i bruariile sunt oprite de a mai incalzI
cu pUurA cuptoarele, tocmai acum cind stocul celuilalt combustibil e asa de redus
Sintem in cea mai mare disolutie sociall, nu de
la easel la casta, ci chiar ca membri ai aceleiasi comunit5ti sociale. In tbata tara autoritatile risipite,
sau numai umbre. Crescuti in traditiile unui Stat
centralisat i tutelar pinia; la exces, fr bresle,
fa'ra societati, i cunoscind numai asociatia clubu-

rilor politice, acum and nici Statul, nici clubul politic nu mai inseamn4 nimic, pare cg, .Antem cu tonil paralisati, incapabili de a merge, de a mai face
cel mai mic gest de reactiune sau organizare social?,
Germanii o remarei. cu drept cuvint: chestiuni po,,litice presentate in BucureA stritinitor, pretutin-

www.dacoromanica.ro

43

deni, fidr.1 sd fie,intrebaM, probeaz4 cel mai bine

ca populatia romdneascd, in masa sa, este farel

nicio consistentl dacil nu are conduciitori decisi".
Ne adresam la toate tre(ptele sociale caH, toate,
se af145. in aceia,i nesiguranta de mane ca i. noi.
Afliam c vechiul Consiliu Comunal a fost confirmat : nu are ins,5, taria, nici de a executh. nici de a
se opune tuturor pretentiunilorl celor mai abracada-

brante, ce le face oHce om in uniformA germana,

din care cauz4 nu se poate mentinea. De asernenea
nu se poate mentinea, cu nicio demnitate, nici Consiliul
de colonelul Verzea, asupra caruia
circuVi. urate zvonuri, ca fost director general al
Pwelor pe timpul campaniei.
In leglatura Cu aceste zvonuri, ne amintim scena
din tltimele zile ale .c'iderii Bucupetilor cand patrule de soldati, cu ofiteri, cu arma spre apirare,
uftau un fir telefonic ascuns, ce se banui ca exista

in legltura, cu inamicul, in cutare sau cutare casa ;

se baricadasera, chiar strade intregi. In. plina opere0! In mijlocul unei prabu4ri dureroase!
Acestea sunt roadele regimului clientelelor, al
Giinstlings-wirtschaft"ului social, cum vramawl
ni-o arunca in fata. Ati pus pe urneri slabi sarcina,

mare, bucurandu-0 cu o liniste orientalii" de felul cum c suportatI imposanta improvizatie ce ati
clMit-o; azi ea se surpa, si se strive5te cu toata
greutatea goliciunii sale pkatoase.
Militari intra, cu aroganta brutala, cu chi4piu1 pe
cap, in localurile lasate Ministerelor, i aruncfa cu
forta pJiriile acelora can i. unnndu-le exernplui,
se reacop.1r.

www.dacoromanica.ro

44

Nu ne surprinde, deci, ca generalul Mustata nu

a iputut sia, nu iscaleasca ordonanta prin care se
somau prisonierii nostri facAnd parte din trupele.
lifyijrna5e" (!) S.5 se predea.

inlocuitorul sau (dela 18 Decembrie), d. Tzigara-Samurca., nu poate, 'acuni, la inceput, sal nu

semneze o ordonantla penibi1, cu toate c prin maleabilitatea temperarrientului s,au, prin vivacitatea.
iumorului sAu, i t)rin re1aunile ce le cultiv25 si
stie A, le foloseasca, reuSeste de multe ori sa se
strecoare bine in frecusul chestiunilor ce se prezintA
zilnic.

D-sa trebue s execute azi, pan la orele to seara, liferarea a 15.000 vlapurni, 20.000 cArnasi, 30 de
mil b,Piie, veste i flanele, IQ00 brani ce se cer cu

amenintarea orasului de o s1ra5nicei amendl" in

c"az de neconformare. Lumea da, in zadar de buna
vole, caci patrulele =WA,' din casa n casa tot timpul de azi inainte.
Pe stradia se desbraca de Mani, se tale gulere,
sei 'eau mostre cu briceagul pentru a cerceta valoatrea. La Prager ise confisci blanuri de sute de mil
de lei. Fiecare ofiter tine &Ili aibA b1an sa, peste
care atirna, numai epoletul.
Se ieau dispozitii pentru introducerea noii. monede, emiSa de Banal Generald Romdn4", dirigiata
din 1897 de Disconto Gesellschaft Bleichrder, cu
obligatiunea cursului fortat i cu garacitia in rn,iarci
la Berlin. Intregul nostru stoc, emis die Banca Nationala se pompeaza prin acest sistem. Moneda noas-

tra dispare cu totul. Se fixeaza leul la 0,75

1,07 leva, o,6o coroane.

www.dacoromanica.ro

45

Tar suntem atacati pe tema c. am cistigat prea

usor, pe un plim5,nt prea fertil. Aceastai e si o consolare I

12125 lanuarie. Ninsoare curatA, cu ger. Din nou

atacati pe tema cruzimilor fati, de internati: au

mancat prost..., au murit opt"!
Se conclude cA, Romnia fiind o taxa'. constitutional*, trebue s ispa'seasc* crimele. Dar cari eratt
grozviile? Iatale descrise de im internat ,(Schmidt) :
La Suditi, n Ialomita, primesc: ca hrani, cei din.

elasa II, cari plktesc 20 lei lunar, si cei din clasa

III, earl pntesc prin muncI: 400 gr. pAine, ceaiu,
sitp5, de cartofi sau fasole, ici colo cAte o bucAticA

de carne de oaie, seara, nainari de cartofi.

Cei din clasa I cump1A un chilo de lapte cu lei
1,20, de pane cu 0,30, de slInira cu trei, de came
de pore cu trei, de oaie cu 1,8o, OKA cu sase, etc.
Internatul p*streaa bunk' arnintire ofiterului cu
aprovisionarea, 1aud. chiar ospitalitatea tdranului
roman, ceeace nu se porde nega". Ei atunci? Nu aveau...

baie... Nu aveau cantin4!.. S'a dat Thee

ohne Zucker and Rhuni"! (pe atunci nu era marmeladAl)

Altul (Zekely) descrie asa lagirul din Buciumeni:

Dac# jandarmul nu ne-ar ii amintit situatia noastrA, am fi lost multumiti".
totusi injuriile, priva4iunile, tnizeriile noastre

fa0 de internatil
13126 lanuarie. Lipsa de de alimente se resimte.
Tin simtirnint maladiv indearnnA lumea sa, umble
de dimineata' pin* noaptea dupp hrani.; se fac

schimburi, se complecteaa goluri In proviziuni.

Coada la piine incept dela trei noaptea, cu toate

www.dacoromanica.ro

46

desordinile datorite lipsei noastre de ordine social5.

E o moda de a umbl cu panerul in in
sau sacul la spinare. Anunturile Gtgetei" oglindesc sim-

pinqntul general: se ,dau zece cutdi de chibrituri

pentru trei chilo zahr,isau zece litri gaz, se dei un
chilo untued pentru trei chilo zahar"; colonia albaInez-4 se adunr7 ,pentru schimbul de provizii"; se
day chibriluri pentru lenzne"; se dauldou,4 chilo zah.eir pentru an chilo unt sew petrol"; un rand haine
ipentru
pani1".

cinci chilo gaz"; meditatie In schimbut

14/27 lanuarie. Ziva Kaizerului. In ajun retragetea cu torte pe Calea Victoriei. Peste tot brad si colorile germane, cu negrul lugubru asat de sus, din
cornisele cladirilor, pina jos, la pamnt.

Slavici ii saluta, in Gaze0", ca representant al

lui Dumnezeu pe pamint
SAracul Slavicil

Tedeumul ce trebue a se oficia la Sf'. Spiridon

Nou, se celebreaza in amfiteatrul Parcului Carol.
Mackensen Ii exprima bucuria, de a se afl in Catpitala inarnicului invins. In templul Sf. Vineri GC ce-

lebreaza de asemeni, un judischer Militdr Gottegdienst zur Feler des Geburistages Sr. Ma/est& des
Kaisers und Knigs". Daca 20 la suta din populatia
evreiasca din Bucuresti (in total de 50.000) a unrrit cu aceiasi simtire infrigurata soarta Orli noastre, fiind
rtai 1a durerile i bucuriille noastre,
nu am putea spune acelasi lucru despre rest. Acetstia incep
a/AO. colpi.
Scene de stradA: ''apare un mutilat de asboiiu.
Ei r6njesc: RomAnia Mare". Un gardist face ob-

www.dacoromanica.ro

47

servatii unui cliraus evreu. RAnjeste: s'a dus cine

a lost"!
Pe timbrele noastre GC aplic5, sigiliul: M.V.R. (Mi-

litr-Verwaltung Rumanien.) Rinjeste: mai vrei

rietzboiu",!

Bulgarii, dup. ce sechestreaza pc director& Academiei, furl, manumilitari", 600 de manuscripte

slave dela Academie si vreo atIteva, imbra'cate in
pretioase coarte de argint, dela Muzeu. Interventia lui Mackensen le ,scapl, deocamdat5. Trebuiau
furate cu forml Se face si forma.
Se incearc5 si la Arhivele Statului, unde, mat pe
turna, se pun garde Militare. Nicht hinein, Nicht
heraus;. chiar directorul secfestrat.
Ieau dispozitii pentru introducerea cartelei de
pAine, ce se va compune din: 250 gr. flin5, si 15o
mllaiu.
Carte la e irrrplrtita,' foarte complicat, In o multirne

de cupoane, dela 400 gr. pana la 50 gr.! Brutarur

e ametit in calculul gramelor ce trebu8 s, 5. le taie
pentru client. La serviciul de aprovizionare, un personal de sute de oameni de abia dau de rost pentru
adunarea gramelor cerute de brutari. Fise, parafise,
tablouri sinoptice, retrospective, diagramatice Totusi prAinea e piatr, imposibiA, fliina se dospeste,
r5mine: ghiulele lui Mackensen" au botezat-o mahalalelel
Ni se face teoria p.nii, cum; a evaluat, treptat cu
I

progresul cultural, dela Flssigkeit Brei pna la

Brod.

Suntern notati culturaliceste intre Brei" si Brod"

i

nutriti ca atare.

www.dacoromanica.ro

48

Fac i ironii: recomanda, pentru ca painea s

consistenta necesara, a ,se pune

si...

alba

miere; dau

chiar ordonante-retete pentru facerea viitorior... cozonaci! Too gr. grasirne,

o jurnatate chilo faina,
roo gr. zahar! i noi n'aveam de niciunele.
16129 lanuarie. 0 ploaie inghetata, cu viscol, dureaz'a de azi noapte. Mazrica izbeste durand. Geamuffle ingheata bizar, &And nastere la cele mai'capricioase cristalizari.
Am pierdut Valea Putnei, dal- pare ca ar incerch
un atac contra Galatului. Sunt la nascrucea activiDau stiri exagerate, prin Stockholm, despre e-

vacuarea Iului la Odesa, si a Sudului Basarabiei.

Nu credem. Vor, prin astfel de curente, u5 ne tapaceasca planurile.
Se prefac o, sunt concentrati, cu toate fortele, pe
capul trambuliniei, asteptind nurniai momentul sd
faca saltul, n vreo clirectie sau!sa farfame Moldova,
indreptandu-se ciatre Chiev i Odesa, sau sa se a-

rupee asupra lui Sarrail, Sarrail? Dar el se infundase, dela 3 Noembrie, in inaltimile dela Monastir,
deabia mai t5rziu aveam sa larnuritn incurcatura
itelor politice pe care Germania le urzia., in Orient,
pe socoteala noastra.
Totusi acum avern toti intuitia c Ruii vor s, ne
inlparta, desi Inca resista bine, dar de forma, intre
Tulcea i Mahmudia, iar RomAnii impiedeca unirea
arhiducelui Iosif din Valea Casinului cu Mackensen.
General Iliescu Inca ar conduce operatiunile noastre.

De frontul italian nu se vorbeste nirnic; in. Franta

lupte seci pe vechile positii.

18// lanuarie. Un artieol prim vorbeste despre

www.dacoromanica.ro

4q

,,nwartea lui Take lonescu, Cantacuzino, Conslantineva", etc., in accidentul de tren dela Ciurea! Cea
mai nerusinatiac crimei si-a gdsit astfel reisplata",
termina ziarul. Nu-i iart nici morti! Dummer-Michell
20/2 lanuarie. Ninge de ieri toat5, ziva, mAxunt.
Munti de 'apadA pie strade. Ofiterii prizonieri sune
rrimii pe serii in Germania. Bine ingrijiti de Crucea
Rosie si bine echipati. Ci v5. yeti mai intoarce?l
Ieri, sedint5 solernnIA a Reichstagului. Cancelariul,
bazat kae Vroasta Tecolt;5, a umii, dela care exceptearX

Australia si Rominia, i pe reservele umane de pe

toate fronturile, proclamA rAzboitil extremist al sub-

marinelor: cu milloacele cele mai lipsite de scrupule pentru terminarea dizbolului general". $i are
sperante: ,,fiecare 21 C It care se scurteazei 1?1,zboiut
va conservd viata la mii de viteti luptratori, de aman-

dotal plirtile". In plinA nebunie!

2517 lanaarie. Ninge cu fulgi mari.
Desi fac concesii Statelor neutre: Olanda i America, aceasta din unna rupe relatiunile diplomatice
la 23 cAnd ziarele apar tArziu in Bucuresti, i sunt
smulse de populatie din mainile vaniatorilor. Totusi

in articolul chiar de ar ti lumea plind, de draci" Ii

fac curaj. Wilson e tratat drept agent englez".
Olanda, Norvegia, Danemarca, protest5 la Berlin.
Cu toate acestea ei incA exalteaza buna br situatie. In mijlocul dezastrului universal! In Franta partidul socialist ar fi pacifist, In Rusia desperare, Ja-

ponia are de -mistuit in China; un singur gand Ii

innoureaz5...: pericolul galben!
2618 lanuarie. Se confisci51 i se ridic5; tot materialul
de constructie. Incep s5 care lemnele
Driighiceann..Sub cultra pumnului german.

www.dacoromanica.ro

50

Tefugiatilor, chelele tuturor dadirilor aflate in con-

structie. Taie parchete prin casele unde s'au incuartierat. In casa Take Ionescu pun pe foc biblioteca

dulapurile: rarnin numai urmele incastrdrii lor

in pAreti. Este o practioa generala. Iatd. ce spune
un internat german ca se petrece in Ialomita:
Flinch-411n sat era greu de Osit lemne, trebuira
s,4 fie arse gardurik... se Ward ponzli si din localal
scoalei i primariei se stnulsera podelele de lemn!"
0 predilectie speciala o au pentru distrugerea,
mobilierului scolar. Nu mai rdmine bancd, catedra,
dulap.

Popnlatia, urrnindu-le exempiul, taie toate 4nprejurimile parcurilor, locurilor virane.

Si au pretentii asa de mari, cind au ridicat toate

mijloacele de 'transport din Capita 41 Arhitectul,
consilier comunal, Berendeiu, in ironie, ii oferl parcul Cisrnigiului,a c5rui crutare o cer ei insisi in
zilele unnAtoare prin gazeta
Se ard bibliotecile sc'oalelor, arhivele Ministeriilor.
Lumea, in cursul zilelor frumoase ce yin, inghiatia
in casia. Spitalele nu au lenme, paturile sunt ingramiqdite in jurul unei sobite, operatiunile hirurgicale
Incetea.41. Din coras se aduc oameni inghetati, urnflati, vineti: intind odat din mini si expird. i totui

Nemtii rid: Lipsa de lemne face ca odile s setnene ca cosciuge pentru ultimete visqri ale aptimismului ronalnesc!
Mijloacele de circulatie scad foarte mult. Tramwaiele cu caii mid de munte inc5. circurd, cleabia ducind povara vagoanelor supra-inc'lrcate de pAntecosii soldati ai Kaiserului.

www.dacoromanica.ro

51

Trurile care mai pot sa se bucure de aceasta

denumire, au dispirut odait Cu evacuarea armatelor

noastre. Se scot din vechi soproane mijloace de

transport care numai dupa forma pot fi banuite c
au, fost odata, trasuri. Le lipsesc sau o arip, sau un
arc, sau spitele unei roate!
Caii sunt niste aratri. In locul birjarilor, apar pe
capre fem.eile i, din pricina fricii Ice-o au de militari,

care-i obligi la curse pe mari distant; uneori para

la front, pe o zapada din care, de multe ori, nu se
mai intorc, nici caii, nici birjarii. La inceput platesc
30, 40 de bani o curs,a, dupa lozinca ce ii s'a dat
'ca, in Orient, trebue s platesti a zecea parte din
pretul ce se cere.
Ofiterii dau jos lumea din trasuri i chiar doarnnele, gesticulAnd cu cravasa: los! los"! Va fi nevoie de ordinul politiei militare ca s se inceteze
rechizitia tra'surilor ocupate.
Uncle cercuri sociale sunt in prada unei bucurii
a simturilor desgustatoare.
Prin ziare un scriitor i anunta, astfel opera, mai
tArziu: el este cntdretul feineil, voluptfitilor ci iu-

birii, imaginatiei infrigurate... nimeni rut a pullet

cantd ea atata patimd femeia 5i nu a Inuantat atat
de mestesugit itthirea i oluptatea!
Evident c. aspectul stradci este mult schimbat,
fatl, de anii neutralitatii, cAnd ziarele franceze, ujimite de ce vedeau la noi, ne spuneau ca, danfa'm pe
imarginea unui vulcan. E sobrietate; totusi sunt incia

diverse tipuri ce se pretea0 amusamentului acestor seriosi oameni ai Nordului. Fardate, pudrate,
CU ochii de beladonA, In cele mai noi mode ale Parisului, ea rochil scurte pdtt4 la grenunchis care nicti

www.dacoromanica.ro

52

nu incearcil meicar so acopere ciorapii sic, in tm1lase i ghete irepro,sabile", asci trepeideaz1 frumoasele sulemenite Iii Arsttz dela 14 plizzl la 72
de ani, in lungul stradelor, unele cu seinnul cruc4iro,sii, allele leirrd; dar toate privite de jos: uniform
Mate in rochii imposibil de scurte cu'ciorapi de miltasid, fini si ghete irepro,sabile.
Unele cercuri ariviste s't superficiale, carl au acut sotie, frati sau copii ombra0 de bombele aeroplanelor dusmane, nu pot privh fetele de agrementele societatii cu ofiterii: ceaiuri, mese si chiar porn
de CrOciun, mici serate dansante,sunt atAt de nevinovate plAceri pentru a scaph de plictiseala ocupatiunii!

Nevoia de pline, provizii, lemme etc., face ca uncle menajuri s reclame ionoarea de a avea Neanztul lor". Se 1,(Porbia. de Neamtul sau, cavi de Bubi
al s5;u: erh o rnoda. Era o moda, careia se sactificau, flr deosebire sde nationalitate, Evreice, Vieneze, Berlineze, si once burA Germana. Soldatul

erh foarte vesel al fi achizitionat ein Stuck von

Vaierland"!

Care noapte, thnd ,intunerecul cu innelisarile

lui se scobord asupra orasului, Romdnce si fete din
Berlin sau Viena hasau orice Medi la co parte, si nu
era aproape niciunal din cuceritori in feldgran care
sea' nu se strecoare de pe,colt ell conchista sa par-

ticular0.

la tart'i, se vede in uncle case usurele o intimi-

tate desgusatoaTe: Hansi, Vii, Fredi, locuesc ca

la ei acas: theand isi aratei, fetele fulgerlitorii ochi
negri..., unul sattsaltul din grupele de soldati catl

www.dacoromanica.ro

53

,si gasete, 2iz intunerecul serii, intelegere ca banele

Pie. E nevoie de atdt de putine vorbe!"

Cinic, intr'un articol prim din ziarul lor, arata ei
cdi invingatorul nu a avut nevoie s cedeze dorintelor imor cercuri femenine care aspirau dupa coroanal
martiriului surorilor din Belgia i Franta 1 Se poate.

Ce faceti voi preopi altarului? Care e activkatea

voasta moralisatoare, caci numarul divorturilor a
intrecut pe cele din Apus I

Lumea e avida totusi s v auda cuvintul, mai

mull ca oricAnd. La Sf. Vineri, unde e icoana flacktoare de minuni, la Mitropolie, uncle sunt moastele

Sf. Dumitru, biserica e plina de "cele ce fac rugaciuni i acatiste pentru sotul, fiul, fratele aflat pe
front, pentru izbanda trupelor noastre, pentru scapa-

rea din nicazul ce a dat peste noi.

Care sunt operele de ajutorinta sociala ce le fateti din imensele venituri ce le stringeti zilnic acolo? Caci este atAta mizerie, i din cauza i a ci
se pierd Ailnic atitea suflete
E plina strada de multimea refugiatelor cu privirea fixa, aiurita sugestionata de mizerie si de vorbele dulci ale celor ce viseaza dupaa Grtckene in.
rumfinische Stickereien".
2719 lanuarie.I50. Cafenelele i cofetariile Pine.
Riegler e localul de intalnire al mondanitatii i ofiterilor. Princiar" e bursa oamenilor de afaceri
a Tumii de varieteuri. Se fac transactii mari; atAtea
mii chilo zahaT, atata f.in. Evreii armatelor ocutrante, 'in special bulgari. turci i chiar austro-germani fac pe samsarii, gra nicio perdea, intre ocupanti i Evreii nostri.
Boalele secerka lumea: la Pitesti mor zece pe zi
de febra tifoid:,a; la Giurgiu, la Cimpulung, se
www.dacoromanica.ro

54
momr . literalmente de foame. Acolo, am, revenit la

vremea schimbului natural. La Marcuta, Pantelirnon,

bolnavii mor de foame si de frig. Mijloacele de tran-

sOort lipsind cu total, se ieau cu japca, ciii carutelor, tramwaielor i chiar ai serviciului de gunoaie
ale Prirnarieit
Localurile abundia de militari germani.
Dintr'o latitudine geografica alta decat a noastra

stint de o naturasi crescuti intr'o alta conceptie

asupra bond, cu totul alta cleat noi. Suntern fatA
in fata, nu un invingator si un invins, ci doua lurni

diferite, despartite printr'o prapastie enorm. Au

chipul patrat, scurt, tipul fisiologic al omului practic, cornun: aproape nu le deosebesti fetele uncle
de altele.
Sianatosi si plini de viata, cu o aparenta de congestic, din cauza berii. Sunt foarte putin impresionabili la frig, nu pentru c unii imping galantera de

a purta acum, haine de dril, i Opci de rnatase, ci

(pentruci, in majoritate, nu pun mantalele decat
foarte rar. Naturi greoaie, dela soldat pana la ofi-ter, vor s, apara mai mult decat ceeace aunt. Au
o irnbatare de sine, caricatura a acelui civis romarws sum".
Imi fac, insa, irnprosia c i aceasta morga c de
imitatie. Imita mult pe Englez. Englezul, in adevar

ca are in aierul sa'n natural, siguranta, greutatea si

iaplornbul cei -1 da constiinta de Sapinitor al lumii.
Ofiterii rasi, cu monoclul Ir ochi, cu o tinuta ireiprosabill de gentlemeni, au in ei ceva fortat: se
vede silinta de a se sustinea ferventilor adepti ai lui
,,Talisman-Bibliotek" in care sunt prescrise retetele pentru comportarea omului spre a obtinea euc-

www.dacoromanica.ro

55

cesul n viatA. 0 concentratiune intensl launtricg,

ziicich si contima asupra g5nduri1or de valoarea
Mr personal,l, care, astfel, se va exteriorisa pe figurile Mr: I ch bin gross ; ch Pin 'starck ; 1ch bin piiich-

itig". Mcl ridic deasapra celorlalti oameni, sant

necesar, a partin nobililor poporalui meu, si sang
piatrzeintalai"!

Ofiterii intrl in localuri dupl ce si-au creat, ma

1nt5iu, o atitudine anguloasA, n'ascuta din modul
cum tin sabia cu stnga, i chiiu1 cu dreapta. Ii
fac cu modul acesta loc larg: trece incontparabilut
locotenent german". Stint scandalizati de faptul ca%
nu ne descoperim, pun, pentru acest fapt, chiar la
amendil. E singurul semn de noble ce ne-a mail
mas, i la care tinem I
Austriecii i Ungurii sunt mult mai apropiati.

Bulgarii, chiar cu capetele cele mai civilisat pom5xlate, nu lasa a Intrezk'rI nimic prin ochii lor:
dou5, gauri prin care se z'areste negrul intunerecuIui glavei i sufletului Mr.

Turcii: niste fantose pare ea', au fost scocsi acunt

din rafturile prauite ale Museului Ienicerilor din

Constantinopole.

M. intretin cu toti. Germanul imi spune c Rumeinien hat tins betrogen", c1 Londra va fi prpadit15, de cele 150 zepeline ce le-au fabricat, ck" Rominii ar fi inaintat panq, la Viena daca nu veniatz
Germanii.

Austriecii au tin aier de ironie i de ris-galben,

La de Gennani. Cu Ceho-Slovacii i Italienil din
armatele Mr ne intelegem din ochi: ridem de causa
bor. Rornnii soldati la ei, cei mai bAtrni, vorbesc
de Oratele lui.Dunmezeu, ne batem trate lcu /rate";

www.dacoromanica.ro

56

multi din tineri au o mentalitate falisificata; au venit aici, la noi, sa lti!pte contra tiraniei boierilor!
Bulgarii sunt practici i nihilisti. Nu cred in nirnic,

nici in victoria comur4 a lor, nici in Tarul lor, a,

carui soarta o leaga de Iesirea rdzboiului.
Ungurii: furiosi: nema Romania".
Turcii...

28110 lanuarie. S,5niile nu mai contenesc carind

i mii de saltele, velinte, plaporne I Rechitia
ghetelor, ale magazinelor de vinuri, ale aparatelor
Rntgen, ale lichiorurilor...
Arn impresia a se iau masuri de aparare in jurul

tnii

Capita lei. Lanseaza prin Gaze0" tirea de moartea generalului Averescu In deraierea dela Ciurea.

29/I1 lanuarie. Strainatatea se pare c este informati de ce se petrece la noi. Raspunzind unui.
articol din Ideia Nazianale" ca. Rom Anii mor de

foame Gazeta" replia: de and plosedm Bucu,,regii, an mare ;slab administrativ, tehnic;-.5Z eco-

inic, forte germane, excelent pregagte, lucreazd

nutnai sr,i pue oarecare randuipll in contut sId5ia,,telor raporturi de aici!
De sigur incurcatura irnensei bogatii! Au obosit!
Riasar zilniic, ervicii pentru pomparea lor: Geldwirtschaf t, Pferdewirtschaft.

Telegrafistii pleaca in Franta. M,, uit in bagajul

tmuia: corsete, ghete de lac, haine. Prin mirnica imi
explica cum toatia lumea a luat haidea, haidea":
de ce n'ar lua si ei?
30112 lanuarie. Se topeste. Vie activitate la
Vest de Lille. Se pare ca si la Bicaz ar fi fost ceva.
Mesagiul regal englez vorbeste de nenorocirea ce
a izbit Rointnia, pentru a careia aparare Aliatii au

www.dacoromanica.ro

57

facut totul. Desi s'a evacuat o bucat de tar0., totusi exist;-5 un mare numar din armata romina Nu
suntem, deci uitati.

Se svoneste c Germanii s'ar retrage dela noi

in treisprerece rile, poate din cauza pierderii inca.
a gnei transee, pc care o parasesc, planindssPg",
in Vest.

Se vede a nu le merge bine fiindca. incheie bilanturi: au cucerit 335.000 km. p., fata, de 32.000
km. p. luati de Antanta.

Dupa Times" la Petrograd ar costa un chila

de unt topit 3,60 ruble, la noi costia 12 lei. lath' modul de evaluare a preturilor (pe chilo) dela cAderea
Bucurestilor Ora azi: painea: 0,25-0,50
o,8o;

carnea: 1,60-5-8; untura: 3,30-6,60; unt: 16

20 ; (UTZ 0 ; griu: 3; fasole 0;80 -2-3 ; cartofi 0,12

0,60; mere putrede 5; untdelemn to; rnlaiu 0,25;

0,55 ;
.

gaini

; sapun 2-7 ; cafea 5-28

33; tona de lemne i 6o; un transport cu druta: 12

40; saltea de paie 35; ziva de munca 3-8; haine
150, 200 ; ghete 80-100.
2 15 Februarie. Prima zi e carne dela Craciun.
Se cumrara nurnai dela ghiseuri evreirti. Mii de
oameni se inghesuie, rugandu-se pentru o bucata.
Tisza pritneste ieri omagiul a doua ciute de insernnati Romani, cari declara-:-nu avern nevoie de planaita libertate, stain pentru integritatea patriei
noastre inaghiare".
Aceasta, in ajunul visitei Kaiserului la Viena, cand
se vorbeste iar de pecetluirea iCrieteniei pe care o vor
sfinti binecuvantiarile
Oxdinul Kaiserului ciatre marina: Submarinul sti
sfflritine Vointa de rathoiu a iniinicului", China dewww.dacoromanica.ro

58

pune i ea protest la Berlin. Spania, e gata de raz-

boiu, Inzpinsicii nu de popi, ca la noi, ci de Romanones".

Editia romAna a ziarului se epara' de cea german. De cAteva zile focuri indepartate, spre dimineata.

6119 Februarie. Lupte puternice pe Somme, La

noi la Oituz.. Se fac localuri de nclzit pentru populatia slaraca.

La Fundatia Carol" se deschid cursurile tlinifice pentru militari i personalul administrativ care
trebue educat cu problemie ce vor ocupa masina de

scurgere a administratiei militare, dupa ridicarea

45pezii. Teme: Problema agrara, principiile administratiei i constitutiei, partea Gerruaniei la cOmertul
Romsissici, organizarea exportului i importului gra-

nelor romlne, pescariile, petrolul romanesc si insemniatatea lui in industria lumii, finantele, desvoltarea industria1 i economica," a t,rii, problema Duraporturile economice cu Austria, agricultura.
SiMpatica primire de catre mil,iari a trupei de operetil a lui Leonard.
E numit regele cintecului liric in Orient. Campositorul Lehar, din Viena, ii gaseste cel mai bun interpret al operetelor sale. I se ofera un angajament
la Berlin.
Si traiesti...
9122 Februarie. Iar Ili se agital spectrul foamei

din cauza catastrofei ce a dat peste tar4 i e mai

Mare ca a oricOrei alle Viri". Dar care catastrofa?
Riazboiul? Ins a. razboiul ati afirmat pe cuvintul maYesalului vostru q nu-1 faceti contra poprintiunii.

El acum e departe, la front. Dupa urma luptelor

www.dacoromanica.ro

59

directe nu am avut kle suferit. Caci Kellermann, ziaristul vostru, si chiar voi ati spus: prribmsirea mili-

lard a Romdniei urmll asd de repede, Malt tura

soferi putin the pe urmele directe ale rrtzboiului...
Nu au fost devasOri ca lii Franta, Belgia... Statul
major roman fu destul de circumspect ca 54, vad't
in repedea evacuate a Romdniei singurul mijloc

de a sceilpd (gra de greutl(i.

Tar hran5 ati g5sit asa de multa inc5t oficial ati
afirmat
puternice provizii economice au fost
confiscate intre Zimnicea, Alexandria, Giurgia".
Tn toatd taxa erau asa de finsemnate cantitIti, in-

cal o considerabla parte fa disponibill pentru ex-

port.

A, da :i. uitasern c, de cind armatele noastre pierduseril, in joc, V alahia, ati ince put, in rodnica gra-

dind a lui DumneZeu (cane era tara noastra), puternica voastra muncel ofensivii... constructiv4!
Uitascm G v'ati exprimat, oficial, ca' v preocupal

cu aceiasi gri/4 problema important4 de, viatii a

populatiunii, ca ci lucrurile mai miici ca... extermi-

narea cdnilor!
CAnii de Valahil Ce mai contau eil IntAiu armata,
apoi supusii puterilor centrale i apoi popular:la
inamicie, cum- incepeti a o designa dela 22 Ianuarie i care era numai to1erat4 ,s5 traiasca mai departe
pe pitnintul mosilor i stramoilor ei.
Ati-venit a doctori sociali, in caAa pacientului care

era Rominia, i, incetul cu incetul, v'ati substitui

snapanului, caruia nici hrana zithic nu i-o mai dati

spre a-i grabl sarsitul. La Deutsche Zentrate fr

Stadt-Versorgang", biuroul de aprovizionare, in majoritatea casurilor, nu pot intr de azi inainte &cat :

Supuii Puterilor mitrale.

www.dacoromanica.ro

60

Supusii'puterilor centrale sunt, de astazi inainte,

in ochii nostri stapanii %Ara
Pentru ei lemne, pentru ei carne, vanzrar'ile de
came pentru consum,ul civil al supu,silor Puterilor

centrale se lac zilnic, in plata centrald, contra

a-trill de client (gegen Kande carte): calitatea I-a
3 Vel, a II-a 2 len, a III-a I lea".
Un Zivil-Konsum der Zentralmdchte", in.stalat
la Cercul militar ca i altul in Ca lea Grivitei, serveste numai, pe supusii Puterilor Centrale. Zivil
Konsum" pentru birturi, cu 2 lei !masa, pentru Rine,
pentru lapte!

Ct priveste modul (de ingrijire a populatiunii

inamke", tea e redus,4, la farmiturile ce pot scaph
tprintre degete supusilor Puterilor Centrale. Un exemplu: Oficial s'a anuntat mai tirziu cq, pc o perioa4 4 de douazeci de zile s'au ndus In Bucuresti
80.000 chilo degernne pentru populatia civil. (inaiar 75.000 chilo pentru supusii Puterilor
Centrale.
Pe, 11ngri acea.sta este si pacostea intretinerii

militarilor si a intregilor familii din Germania.

Unul din ei scrie: La sosirea noastMei in Bacaresit numai carrte nu era, Pz ora prea

dar cea mat bund fain4 am cumplrat-o ctz 60 de

bant chilo, untuM cu 3 lei,Pisai, ruunai ln primele
zile, dar, clind inceptula ofiterii ,si soldatil sl cuntpere pentru propria frebui',z( I pentru concediut
de Gracian, prefuritie incepuria sta se urce.
urcarea preturilor oitsuportam noi, fiindc1 ei,

chiar la Cap,sa, canosculul vesel local, 1111(14) Iii

Noembrie, ascatul metut... costa 80 de lei, pkItest-

azt cu 3 lei.

www.dacoromanica.ro

61

Sunt plini de indignare pentru concediarea lui

Beldiman i condamnarea generalului Socec, care
era prea bine informat ca si,,4 fi putut crede cl Germania va lidsci singurl pe Austria mntr'un rilzboiu
cu Romilnia.. si care era un &pin 'in ochii agitato-

,,rilor.
10123 Februarie. Conforinta la Fundafia Carol"

a apitanului Payer. Chestia agrara.

Rominia e o punte intre slavism a gormanism.
Schimbarea lucrurilor din )aceasei, tara c de cea
mai mare importanta pentru Puterile Centrale. Sistemul moslilor s'a format din al XVI-lea veac, odaa cu introducerea sistemului monetar. S'a des-

voltat economia familiei Mici, nu ca la Sirbi

,i.

Cmati.

Reforma dela 1864 e neindestulUoare. Agricultura e rentabila, raunca hind uwara ,i_ ieftina. Taa-anii nu au drepturi, aleg numai patmzeci de de[potati. Sunt 200.000 tIrani cu mai putin de doua
hectare, 47.000 flea colibe. Progresul obtiilor
3.000 cu capital de toptzeci de milioane, e imbuCu/1'4ton

T5ranuI nu e conservator ca in Germania.

16/29 Februarie. Ninge cu viscol de azi noapte.
Gazeta" anunt5: deschiderea .coalelor" Ce bucurie! Dar deocamdata numai... Koala Evangelic.'a,
anul din strilpii germanismalui in Romlnia.... cea

mai mare coallai german4 din strinatate...$ a lama

in general..."; cum spun ei. Fondata in 1750. Are
ln 1914 un capital de lei 3.800.000, cheltueli de un
railion. Populat4 de 2,400 colari in 1916. Sucursale:

Constanta, Severin, Galati, Craiova: un semn pen.,,,,eru lipsa de independental a culturii Romeme, pen-

www.dacoromanica.ro

62

truce" In Male orasele marl ale Pirii se ridicei institate scolare tot din cornunitatea Evangelieste. Mac-

kensen recunoaste mai tarziu ca aceasta, tscoala,

1ucrea4d, cu cel mai mare simf pentru gdndul ger-

man.

Zilnic orasul e tinut in alarinCi' prin trageri cu mitralierele.

LTri soldat mi vorbeste de foametea din Praga

nu se da, decat 130 de grame pine; teatru, tramwaie, electricitate intrerupte.
Fac socoteala averii pacientului: Romania ar a-

vea vre-o 18-20 miliarde boOtie nationala, fata

de 400 miliarde cat are Germania, 320 cat are Anglia, 220 Franta, 230 Rusia.

Se rechisitionea4 toti barbatii intre 16so

;mi.

pentru munca, mai ales la zapada.

Rechisitia masinelor de scris. Nici un tramyaiu

nu mai circul, dupA ce i s'au luat trei randuri de

cai.

1914 Februarie. Munti de zapada". pe strada, in

urma viscolului dela 17.
In Germania, probabil ca. se petrece ceva. Soldati
pleaaa mereu spre Vest, lucru rar, chiar in formatii
de cornpanii. Rabdatori asteapta, in ger, in drumul
spre gana, ,s5. le vie randul la portia de ceai sau lapte
cald, e li e i din Uptarii. Toti tusesc. Mi-e masa' de
voi, paria ai omenirii ce sunteti, din cauza neronianilor vostri condu0atoril

Vin multe trupe austriace, care

inlocuiasca.
Mackensen ii trece in revista, fie pe Piga Victoriei"
fie pe esplanad.a din fata Cercului Militar.
Asist la una din reviste. Mackensen, cu 0 suet
numeroasi5 carnavalesca, el in feldgrau, ceilalti cu

www.dacoromanica.ro

63

toa0. impestriteala de uniforme, dokna.nuri, cti

argintate, poleite, ascutite, boante, acoperite cu

pinze feklgrau sau descoperite.

Treoe un regiment (de cavalerie ungara: primul
cal alunecl, cade. Ceiiali, cuprinsi de o contagiune
de eadere, se rostogolesc hi pmnt se sarsete
totul misericordios: Semn Out
Canoelariul simte nevoia de a da asigurari in privinta politicei interne, dar tot dup`i, vechile cUsee,

elaborate de spiritul de nebunie, in care se zbate

Germania: o natigne, care, zilnic, a experimentat
subt mii de forme, ea' narnai /oda intreagii poate
suportd si birui pericolul extern; ...fork vii earl

an pot

fi inaltu,sate Iii niciun program de partid..,

n.0 poate resolvd problemele interne dealt nar

numai... dacil aceastd fortti contlinul ,si n tizep de
pace... Aceastja, torg 'nu se reguleazd dupd programe 1de partid.
Vom vedeh..

21/6 Februarie. Tedeum-ul la Mitropolia Voevozilor nostri pentru. onomastica Tarului Bulgariei I
De sigur vor cia". ne arate og. nu e de loc intmpliiior c, acum co1aboreaz4 in administratia din Ro-

mania ,s1 representanti. ai lui Ferdinand!

Toat4 latura diplomatic5, a discutiior urmate pen-

tru acordarea bisericii a fost: cine vor pltl tam&

/ulnae!
Protestele posterioare, ci Bulgarii erau shismatici, sunt de prisos acum.

E prea tirziul
Banca Nationala, e vusai supt administratie for-

ta'a.

www.dacoromanica.ro

64

Se da populatiei :hunt. Mii de oameni asista

zilnic la strigarea bonurilor. Dar Ge &A.
La usile depositelor, gloata populatiei de jos atacal

tarutele de combustibil ce se strecoara.

2419 Februarie. + 20 la amiaz4. Strada numai
sivoaie.

Cauta sa ne demoralizeze pe toate caile: Se puMica in nemteste Fat,sa cultura Rot-nand" de Maio-

rescu, iar Mitte Krernnitz, secretara Reginei Elisa,beta, localiseaa, due stie cu ce tendinte, Serisoarea pierdutd" a lui Caragiale, in care ne biciuetoata viata noastra politica.

Ni se contesta i descendenta din Romani, de

catre prof. Peischer, care ra'stoarnd toate teoriile,
relative la descendenta noastO : Nu limba este un
indiciu pentru stabilirea rasei unui popor, ci caracterele perrnanente ale culturii acelui popor. DominantA 'pentru cultura noastra e nomaditatea, caracte-

ristica comuna culturii popoarelor asiatice, dintre

Caspica i Cingan-Gebirge ...ergo..1 Suntem un a-

rnestec de rase, care, prin furt de femei romane neam insusit limba si habitus-u; roman!... DummerMichel!

Iar CW-lorn, vorbind de arta noastrai, asa de amestecata, zice c ea oglindeste acest stekiat, anorganic, amestecat, fax/aims popor!
Lipsa de pline de trei zile.
25110 Februarie. Iar ninge. Clopotul MitroPoliei
anunta decesul lui Zeppelin, pre a Sc aminti populatiei rnoarSea ce a fost sern'inat5 aici din aeronaN,ele sale ucigatoare I Un singur cuy5nt de indigpare izbucneste din toate piepturile, in loc de crestinescu: Doarnne iart11-1.

www.dacoromanica.ro

65

Se face rechisitia vinurilor, microscoapelor, asfaltului si..: zdrentelor! Au ajunsi aici! Rad si curata.
Nu e pline e trei zile, i ce se da este de iacL
Folosinta trasurilor numai ciii ausweis" dela Kommandantura.
Rechisitioneaza mereu vite. Pilisesc cu 8o de lei
stita de chilo: boii, 6o: porcii, 50: oile.
Trimit internat't in. Ialomita i, tot*, zflnic, vorbesc ca: nimeni nu s'a atins de viata i avutul Ro-

ndinilor"!
lar bietul Slavici, amintind de timpurile Tatarilor, and prat i cenutse se alegeau de vetrete 5
avutul inighebat, cu mult candoare, zice nu stiu
daed ironic sau in ,serios:Sant oameni ce nu sun!
in stare sa-5i dea searn4 cri e mare deosebire intre
vremurite de mi 5i cele de odinioara"! Aferim!
Ra'spuns: Toate cantithlile de nuci din cuprinsul
guvernamiintului sunt rechisitionate"!
Nu se mai poate face nici coliva mortilor, tavile
preced goale dricurile celor ce au nenorocirea s.1
moara acum!
1114 Martie. Bagdadul cade: prima ciuntire a imensei ghiare germane.
Se numesc gerantii Ministerelor Routine. In precipitare a evenimentelor ce adusesera evacuarea Bucurestilor, singurul care mai deVriea ceva din autoritatea Statului, era -Secretarul general al Ministerului de Interne, numit in ultimele clip; cu decret
regal, d-1 Lupu Costachi, un tip de boier moldovean
,,distins prin ,stralucite caWuii sociale" dupa Ger-

mani, asIn u't-are cu acelea ale nobilului polon;

d-sa era c4 mai indicat s faca penibila leggtura
o upant,i.
dintre a
I.

DrhgLicear.u. Stbt cultura pumnului gcrmans.

www.dacoromanica.ro

66

Acest rol ui i fusese dat, cand a fost investit CIA

Amcthmile de Secretar general.
Dar d-1 Costacha nu e o forta politic, i, la iniceput, in izilele premergatoare intrrii ocupantilor, nu d a era pe primul plan. in atentiunea i grijile populatiunii.
D-1 Carp se impuneh, dar d-sa un sceptic poli-

tic, acum, sea inteo splendidil iSolare".

D-1 Marghiloman, desi sta4 In rezerva, e singura
ponsolare a populatiunii care, nelinistia i deprinsa,
h izI sfatul clubului politic, alearga de climineata
panAl seara acolo, pentru a culege ullimele
Dar toti efii, subsefii de colori, toti aceia chiar cari
preziser4 ceeace are sa se int,Imple" stau resemnati. Toate sursele de energie asociativa, pornite
numal din izvoare politice, acum erau taiate .
De altfel generalul Mustata, eprin regimul sau
terorist, tale i aceasta ultima resursa a sperantelor
cetAtenesti, inchizind clubul.
Nu chestiunile de politica erau insa preocuparea
orasului salt a trii, acum, dup4 intrarea Germanilor cari, siguri de actiune, prin complexul de imprejurari favorabil lor, nici nu aveau nevoie, in aceasta,
perioada, de p ne pipal pulsnl politic.
Eram subt pumnul bar, nu aveam sa ne miscatn.,
Es mass!
Era insa vorba de onoarea, viata, averea a patru
Irnilioane de locuitori ocupati, functionari fra lefuri, pensionari muritori de foarne, muncitori fara
p6ine ; era vorba de tara intreag-4, care, dupa; expresia germanA, Orr/ie. in tante incheleturile sale".
Astfel, t-1 aceste moment; se impuser5. oamenii

d-lui Carp, care, insusi, cu toaa virsta inaintatj,

www.dacoromanica.ro

67

autoritatea sa, e vazut zilnic trepadAnd pentru

a sqapa ceva din ce se mai poate scaph.
D-1 Marghiloman fit lasat la o parte, oarecum
suspectat.

O 1)ensula de vapsitor inlocul firma de Deutsehes-Gouvernement" prin Verwaltangstab" (Statul-major adrninistrativ); autonomia Orli era salvata astfel, &LTA parerea jongleurilor politici dela,
iSerlinl Ministerele romine nu sunt decat niste referente catre acea autoritate: se vor lupth, de multe
ori unele, inq, cu denmitate.

La tara se mai pusese oarecare ordine; totuO.

populatia inca e jafuitg. Uncle comune, la trecerea

coloanelor, fug in paduri; e nevoie de un ordin

prin care se indeamtna a se resista cu forta l.a orke
rechisitie nelegala,

3116 Martie. Gawk" anuntia vestea revolutki

in Rusia, ca oped a ambasadorului englez Buchanan.
O consider ca o glumia groteasca.

4117 Martie. ,tirea se adevereste: revolutia e

'proclamata de patrusprezece membri ai Dumei pro-

rogate, constituiti in Comitet, in cap cu presedintele Rodzianco.

Se sprijina pie garnizoana,

s't

burghezie. Tartd

abdiGa.

Se realizeaza astfel, in parte, prezicerea de acum

vreo douazeci ani ai fizionomis-tului Leclercq: natur4 excelentei.., u,stor de in5elat.., un meditativ, ui
dalce, an afectuos, un bland, un volaptuos, doreste

sincer fericirea supufilor sL, frlra spirit riazboinic.., sclav kial al culgkntului
Moartea vioJena nu ie. primefdie pentru acest print cu ininuz

mare, dar exila i deposedarea Si tirmettintA.

www.dacoromanica.ro

68

Respiam pentru caderea unui regim suspect nou,

dar ne nelinistim pentru siguranta frontului nostru.
Germania deplinge gonirea spiritului german din
Rusia, stlpul ordinii ci prosperitltii din timpul lui

Pant-eel-Mare"!
Avem impresia cI valurile de acolo vor bate incet i groaznic temelille absolutismului prusac.

7120 Mantic. Semnele vremii! Germania se dosmeticeste. Cancelarul Bethmann, apologistul fortei
contra partidelor, e nevoit sa" declare: vai omului de Slat care nu cunoaste semnele vremii! Cine,
dap-4 o asa catastrofd, crede cd se poate innocid ceea-

ce a lost, e ca ,si cel care crede c poate pane vin

nou n putred4e vase /.ti s plesneascd; promite
drepturi politice tuturor stralelor".
Cu ata't mai mult astAzi, Cind bate vnt de libertate, ne simtim sAgetati in inimg, vathnd arborat drapelul german asupra Teatrului National, drept

simbol al cuceririi pacifice" a noastra, iar pe esplanada Cercului Militar o puternicl garda Haupt
Wache" de 400 oamcni, ale cirii patru sentinele cu

mitraliere fac ostentativ straja sus si jos. Lngil

gheretele de sentinele, VN.Ipsite In colorile germane,
spanzuratori vApsite in aceleasi coloH, infati1seazab,

in tot momentul, simbolul autoriatii germane!

13126 Mantic. Orasul ocupat mi1itrete. Patrulele pAzesc rspnriile stradelor. Ulanii trec fiorosi,
gata de sarjil.
In plina", operea.
Le e teamla de revolta... femeilor, care exasperate

de extorsiunile unui. dolmeciu" eVreu, ce le promisese ajutoare binesti din partea autorit5tilor,fac
o strasnici, manifestatie la politie i primgrie. ArundI cu noroiu in soldati, cer paine si pace!
www.dacoromanica.ro

69

Vor umbla armati, de azi innainte, chiar cei acgati pe stt1pil telefoanelor uncle aranjeaz5 thrmele.

22/4 Marne. In Vest se retrag sistematic intro

Oise si Somme, ilia dela 7 Martie. Dup, Chaulnes, Roye, Noyon, Francezii inainteaz5, metodic si
bine spre Saint-Quentin. Cu at-At mai mult tipa dupat
pace! Le commencement de la fin!
Se ataca puternic i la cealalta aripa: SoissonsCoucy-lc-CMteau.

Wilson declara in congres starea de r5sboiu cu

'Germania: nu intram pentru eisbunare sau princi.,,c!piizl puterii, ci pentru dreptul oamenilor."
Sfarul lucratorilor din Rusia nu vrea sei depue

armele pein,d la executarea de atre Germania a

aceleiasi forme de guvern4mlint ca a Rusiei".
Zorile sperantelor apar pentru noi.
Dar ei sunt foarte iritati. Prin Gazeta" ameninta
se RomAnii ce au neincreclerea fata de comunica-tele lor.

lar, fat5 de protestele din Iasi asupra focului

deportdrilor, rechisitiilor din teritoriul nen-

pat, ei raspund cinic: nu Germanii au strigat

,,inaintea grddinel zoologice din Berlin c-41 trebue sii
cucereascid Predealul, Craiova, Bueurestii, Plode:sill".

Prin dota ghiare enorme se tine inekusate constiinta i fiinta fieeirui individ.

Pr:n biuroul populatiei, uncle se face un nou re,censlnalnt, prin mijlocirea proprietarilor i chiriasilor, care da ciira de 305.000 locuitori pentru Bucuresti, acum dupli plecarea refugiatilor. Fiecare

locuitor I.i are, aici, casterul sau, fisa persona14

cu toate adnotdrile, facute de interesul lor personal
www.dacoromanica.ro

70

de spioni. Fiecare individ trebue scl poarte permanent asupra sa legitimatia, Ausweis"-ul, i. 0, informeze biuroul de orke schimbare de domiciliu;
f5ra. aoeste fonnalitIti se moare de foame, nu sepoate ci,pat cartela de paine.
La Melde-Amt" se supraveghiat.a.' toti oarnenii valizi din tarA., intre 15-50 4ni, obligati a segoresenth de dota ori pe luni, uncle, cu toafa. brutalitatea soldatescei prusiace, cu lovituri de paturi de.
pliKI, baionete si cravase, se obi,snue* popialatia
seh fie educatid, la punctuala ascultare cdtretsuvera-

nifatea de &at".
Aceasta, in ora in care stainul vine, pleacg, spinneaa, ni-gnined, critie.a, traieste ca in sanul lui
Avram!

Strasnice pedepse se f1utur5. pentru orice contravenire, flaclindu-se ra'spunzdtori chiar preotii, inv`aOtorii si comunele 1
Dar acum noi suntem tolerati numai a mai tral-.;
pe acest p'..41-nant.

In Gazeta" lor ni se face expunera doctrinei 0ficiale de Stat, emiSA de Otto von Pfordten din StraGsburg.

Principiul n4ionalilidtilor este o utopie geogradied, popoa.rele nu stint egale si nu pot pretinde
dreptari egale... Cele ce nu sunt, rfarnan in cadrele
limit organism mai mare. Marile nagani trebue
s4 se extinda: asa se mareste s/era culturii. Radionali,dilor li se opune Victoria armelor, puterea
ce aduce deciderea, ,si nu principtal... Tensiunea
f1si4 0 ,si psihicd inving!"
P,rin mijloace die orice natunl, chiar cinematogra-

fice, !uncle se invitia cu mare zgomot chiat profe-

www.dacoromanica.ro

71

sori kmiversitari, se arata forta Gerrnantei, imenstle

wine Krum imensele deposite de ttmuri i muniimensele turme de porci i boi, cu fata psatrata
tot asa de aliniat par,c,ati ca i materialul lor uman. Chiar un Martian, care visiteazIp5mAntul,ar
fi amas uimit de forta Germa.niei i telegrafiaza
in planeta sa: Germania invinsti? Poimiline la oarele 12152"!
Si 'rechisiOi curg: hainek militare, iar To.000
tr/Apumi, 20.000 camesi, 20.000 pantaloni, 10.000
tiorapi, 20.000 prosoape (pentru prisonierii nostri),
Inotcare electrice, orice deposit de obiecte de gosPocWiel Dar totusi speram
vii,

-i

www.dacoromanica.ro

De la bMlia de pe Somme p5nA Ia luptele

de pe frontul nostru.
25/7 Martie. S'au instalat ca la ei aca,a (hdasitch eingerichtet"). PompeazA toate resursele
Vbfa in adAncuTile tor (in ihre Tiefen ausref's-

chapfl"). S'au substituit cu totul bolnavului, dar

acesta inc,5 ,se incapatineaza sa nu rnoard.

Sufere de prdbusirea unei politici... care, thsi

nebund... totusi era romeineascl... Politica este W17bitia Romtinului: el fa izbit in inimrd, ceeace este

foarte demoralizator pentru el". Asa diagnosticeazA, pedant, fairnosul doctor 'social.

Cu figura neexpresivid a analfabetilor... en (Inula somnoroasVi..., murdarul si paduchiosul Valah, pervers pi per/id,- farl caracter ,si crud..., afemeiat. si nesimpatic.... tarator ca pisica... dogegenerat.., betiv., nici pentru libertate ndscut, nici
pentru libertate chemat (cum ar fi spus-o Matias

Corvinul)"... Rominul ar mai suferl

i de alte

complic4i.

Desieptat la constiinta nationald, deschisP, ?ndata, inima sa cald4 pentru inarea sor latirn,
pentru Franta.... Asa se n%isca in acest popor near,zita sgrtardi intre voinfci pi putinfl... grandoma-

www.dacoromanica.ro

73

nebunia de a intinde mnile sale murdare

spre o far& separatVi de el printr'un pulernic zid

natural".
0 ",retea imenA asupra intregului corp, va imobilish de aceia toate organele, 11 va curarisi de mice
veleitate.
Din strasnica masin-I a lui Militdr-Verwaltung"

zilnic, zeci de autoritati subordonate, care,

toatc, la inceput, embrionare, se desvolt,4, in ni5te
organe de rompare cu o putere extraordinaei Mai
+eisar,

nt5iu, un Oberquartier-meister" la care se regu.leaA chestiunile militare privitoare la reerva arrnatei, personal, sIratate, jandapnerie, constructiitrenul, posta i telegraful, convoiuri si automobile.

II. Zentralpolizei", ocupaa cu chestiunile de politic ale ta'rii. III. Polbtische-Ableilung" cu afa,ceriIe de presa, tipar, censura, teatru i cinemato..waf. IV. Pentru partea econornic6.: extraoidinara
ramificatie a lui Wirtschafisstub", cu o puternica,
arrnatq de comercianti i specialisti pentru paduri,
vsn).."toare,. pescarie, maini, electricitate, indu.,trie
de eizboiu, minele de sare i arbuni.
V rwaliungsstab", autoritatea ce sanctioneaz1 in ch 'st:umile relative la administratiunea indigenilor, cc i
.

le presint. Ministerele rominesti de interne, Comeg, Instructie, singurele ,ce au mai ramas din
cele nonI.
Suprafata Orli administrata e de 65.064 km. p.;
judetele aflate in zona de luptq, fact o administratie
specian: a comandantilor de etape.
Wirtssehaftsstab"-ul este eel mai de sam s4. organ
al Administratiunii, care, ,singur, caracteriseaA, si
absoarbe toatl activitatea ocupantilor. Prin diver-

www.dacoromanica.ro

74

sele Gale Abteilangen, se pompea4 plAna in ma-duva t,`*ii: poltid finante, nutriment si nutret,.
materii prime, ulei mineral, agricultuni, pkluri, industria lemnelor i materialelor de constructie, industria de nazboiu, chestiunea lucratorilor, statistica.
si

nivelarea populafiei" (Ausgleich"), peselrie,

!mine, drept, despAgubiri centralilor, export, electro-technica.

Sasesprezece departamente, cu tot cornplicatul bor-

angrenaj de birocratie. ToatA tara e push subt etape de cornandaturA ii etape de comandA, subor-

donate celei- d'intdiu.

Die eiserne Faust!
Crescuti in traditiile unui Stat cu administratiesecularA, intrebuinteaza meticulositatile unui birocratism extraordinar, pentru tot ceeace lucreazi.

Hartiile ce se primesc au un tennen scurt pentru resolvare. Orice abatere aduce dup,i Gine cercetarea intregului angrenaj de sus pana la ulthna
rotiVi a aparatului: se descopere causa, se pedepseste cu inchisoarea retardatarul. Dosarele stint
intretinute intr'un mod extraordinar, ca ingrijire
si clasare. F,iecare chestiune ii are dosarul. Intre-tinerea hartiilor i scrierea, farA de repros.
Au mania ghiseurilor i numerotatiei.
Ceeace face azi tin serviciu, distruge mai.ne altul,.

care i-a luat locul, in casa ce li-a fost destinaei.

La Academia RornanA, (ofiterul ce studiaz i. manuscfriptele care formeazia ,obiectul litigiului intre Romani i Bulgari, 1ucrea4 intr'o cusc de lemn; prim

lusa prin care intila; singur, diferite semne indic

felul de inchidere i deschidere a usii

www.dacoromanica.ro

75

Ba chiar are

i o inscriptie pentru procedare:

,,Ziehen, drfichan"! Deutsche Griindlickeit1

Bulgarii, contagiati i ,ei de aceasta. forma externia de civilisatie, pun chiar la usile cele mai visi-

bile, tiablita: vhodit (intrare), iar la Gara de Nord,

o imensa tabla: Garata" (garal).

Txm o epoca de Kultur!
La KoMandantura, o padure intreagade table, simetric aliniate, la aceiasi i1time, indica toate serviciile generale, si numarul camerilor cu biurourile
subordonate. Placate, enorme, arata personalul de
serviciu.
Se lucreazia. incet i greoiu. Birourile 'sunt ,luminate
-p:inAs La i noaptea
Iii cite alte servicii: al probarii preturilor, al telefoanelor pe Cali le rechisitioneaza de peste tot;
al pieselor de automobil, de care se gasesc in tara
in valoare de nulioane; al incvartiruirilor, pentru
care =WA zilnic, de dimineata pima noaptea, per-

sonalul. Cu poste ,cincizeci de birji rechisitionate.

Kna. La Tinele anului se vor incvartir in Bucure7ti
43.000 de ofiteri in hoteluri i io.000 ofiteri in casele private! i cu cite pretentii! Bale I.. uncle nu e,

se instaleazi luxos in comptul primariei;. tablouri.

dc pictori buni!.. E o goania dup. cle, pentru fiecare
noua incvartirare (caci dispar), scoarte, covoare!...
chiar La casarme!
Caci in acest cuib de Cafri africani (Kaffernkrale-

Siid-Afrikas)1 trebue sa Ise tina sus prestigiul incomparabilului soldat" de rasa superioara germana. A..a se mentine nestirbit prestigiul Imperiului.
Asist la una din incvartirari. Un.preot In uniform`d,

(dela preot pina la, frinari, toti sunt in feldgrau).

www.dacoromanica.ro

76

Se scuzci fat de gazda, pentru deranjament. Ordonantele sale, ki acest timp, EirA s mai astepte
rgspunsul afirmativ lal gazdei, a si luat dispozitiu-nile (Id aranjament al oaspctelui. Mutg biroul in locul patului, pianul in locul sofalei, apartamentul de

sus in cel de jos, in mansard mArginesc precis

spatiul lgsat gazdei.
Cat despre bung, cuviintli, linite in orele inaiptatc,
moralitate in casa strAina..., ei sunt invinggtorii, nu
se discutd. Din ordonanta data de Mackensen,
proape de plecare, putem a ne inchipul pretentiunile: se sfgtueste, atunci, pentru restrangerea ne.

voilor viet4i... sa aib grip de ceeace i se da de

gazda..., nu pot pretinde baie decal cu consimtimntal gazdei.... nu pot pretinde, clavir, covoare.., daca

nu sant... Numai generalui are dreptul la o casa

intreadei!"
Aspectul Capita lei e bine definit. Bulgarii in Dea-

lul Spirei (si ce murdArie), Turcii prin strada Polon i Ministerul de Externe (si ce grozg.venie!)
Gerrnanii: Centrul i toate casele bune.
Pretutindeni geamurile tparte i perdelele, f-AlfAmci prin ele, sunt semnele incvartiruirii.
27 /9 Martie. i Kaizerul simte semnele vremii.
Printr'un decret catre Cancelarul Bethrnann Hon-weg, comunicg. eg. el este gala la rezidirearietil ger-

mane interne, dal politice, economice, cat ,si sociale, intru cat el tinde sa serveasca binele tuturora, prinir'o unitate, tare. intre popor si monar-

hie.

Se va tinea de cuvnt?
Turcia salutg, prin Marele Vizir, revolutia ru,a,
ba inca promite frumos reluarea relatiunilor eco-

www.dacoromanica.ro

77

nomice, chiar cu State le vrajmase, numai pace sa

fie. Bulgaria, care itine, in toate chestiunile europen,

sa-si opuna cuvantul, spera ea revolutia rusa va aduce sfassirea varsarii de sange. Totusi chiar dernocratii constitutionali rusi, de sub sefia lui Dolgoruchi, cer razboiul grind la capatul victoriei.

In Figaro", se destainueste ca Stuermer, seful

fostului guvern rus cazut, ar fi sfatuit pe Romani
sa se abtina dela planul de a atach Bulgaria, subt
cuvint ca Romania nu va fi atacata din acea parte.
Tot el, in scop de a impaxtl tara, ar fi consiliat
evacuarea pana la. Eocsani, contrar parerilor Statului nostru major.
Tot relativ la razboiul nostru, un German, judecrandu-1, zice:

Planul de operage, ipe care II urmariau Romanii.... era exclusiv dirijat contra Austriei. 0 cooperare cit Sarrail era (deci).... exclusei.
Astfel isi Ause Romitnia interesele sale, spedale, in prima linie, pierda, cu aceasta, legedura
si ciiza jertfa, in fine, puternicului atac al Centra-

lilor.
Moltke spuse, odatil, cid greselile initiate nu se

mai pot reparth in cursul intregii campanii.

29111 Martie. In Germania, efervescenta produs de vantul democratisrnului contra citadelei ab-

solutiste trebuie sa. fie mare. Presa lor, subt titlul de Cave Britania, indeamnA pe cei ce fin u.n
condeiu german in mdnil s probeze bine ca cerneala s nu fie amestecat'd cu otravei engleza....,
Oratorul sel vegheze ca nu cumvailirei sei bage de

samd, th agile, prin varbele sale in aier, vre-un

pumnal englez.

www.dacoromanica.ro

78

Anglia a lost totdeauna o incendiatoare, chiar

and Ii apasd caiva Melia liberta"Vii in mdna: i-o
dd nuntai In presupunerea ci a meinuire neindemematec,ei a partAtoralui faclei, U va face, faril
,,sd vrea, un incendiator..,

Pazifi-v-ii de Anglia... Cine a trait mai indelung& in Prite guvernate parlamentar, in afar4
de Anglia, stie ce conraptie si descompunere este
legata cu aceasld inofiune de guverniimnt.
Cine face in Germania dezbateri asupra drep,,ildui de vot, lucreaztl.. pentru Anglia... Cine vorbeste de incercared de putere intre social4sti si
;raperialisti, lucrea4 pentra Anglia...
Pazifi-vd...
30/12 Martie. Nici pe frontul vestic nu le therge.
bine. Inck dela 19, cu speciala bucurie de a face
rAu (Schadenfreude), anuntan pkrksirtli de teritorii, clupd ce au nimlicit biSerici, case, mori: total

Wicut de neintrebaintat. Se plang, azi, de reizboita de jaf", intreprins contra lor, de cele cinci
continente: reithoiul a degenerat Intr'o nemai auzitei expedifie de prada..., asapra capitalului

si-

linfei germane!
Cut e zat o

Le merge rAu de tot!

lar incheie bilanturi spre a prinde curaj: centralii au cheltuit icu rkzboiul numai 99 de miliarde:
Ei au cucerit 600 de mli de chilthnetri pktrati, 3;
milioane de prizonieri, ii mui de tunuri, 9 mil de
ckrute, 112 tnilioane pusti, 5o de cetati!
Trehuie sa; Ii Ge fi intAmplat ceva.

In Rusia Gituatia nu se limpezeste: Kerensky ar

vrea o republick, Park scopuri de cuceriri; prepon,

www.dacoromanica.ro

79

derenta, in opinia publica o are, insa, burghezia,

in cap cu Lvov Miliucov, care nu renunt la yechile teluri ale rzboiului.
Acest Imnct de vedere a fost sustinut i fat4

de Branting, conducatorul socialistilor suedezi, care

visit pe Rusi, In vederea tinerii unui congres so-,

cialist la 'Petrograd: Impta flu se sfeir,s4le leir4

zdrobirea Germaulei".
Frontul nostru e deci in siguranta.
Dup4 China, Panama, Cuba; i Brasilia ar fi rupt
relatiunile sau declarat razhoin Gerrnaniei
Ribot, Presedintele guvernului francez, vorbete
in Camera de lupia inire spiritul Iibert4W, al societgi moderne, 1 1ntre cel alias& de despoils-

mul militar.

Lloyd George arata presei americane derno-f

cralia auropean4.. de rani acoperild, sdngerandd,
care, dup erei ani, inca lu pia contra celui mai crudimzmic ce a ameningat vre-o data libertateu
0 aniline pentru pace nu p.aale /1 denit a:hut
naguni demacratice vor /1 p(Irta.,sele ei.
2115 Aprille. Pastele nostru, o minune de vrerne

Ii sarbatorim in contra ordonantei din Decembrie

care it hotarise, dupa calendarul Gregorian, la 26
Martie. Preotii nu stiau ce trebue s faca; denLik
se celebrara pe furis. Pastele 11 serham, insa, duiA
datina noastra, germanii se fac c nu-1 observal
0 drastic:a ordonanta care fixeaza, din nou, datele sarhatorilor bisericii noastre, nici nu-1 pome,
ineste. Se fixeaza sarbAtorirea, dupra calendarul Gre-

gorian, a 'Botezului, a Bunevestiri, a Inaltarii, a

Adormirii, a ',Nasterii Maicii Dornnuluip a Inalt:Irlif

Crucii, a Sf. Nicolae i a Craciunulni.

www.dacoromanica.ro

80

Se mentioneaza ca in Mate celelalte zile, autoritafile vor functiond, lucrdrile agricole 5t silvice
se vor indeplini... Contravenientii vor fi pedepsiti cu cinci ani inchi,soare, sau 50.000 de lei a-

mendl!

Caci, diagnosticul lor le bine stabilit: Rornanull

e las, terorizeazad 15i cedeaziL apoi, uita, usor, ca
majoritatea' =tido/ romanice, cari ultd u5or tre-

catul, pentru a tau din plin momental present.

Romfinul uit usor, este injuria cu care suntem
palmuiti zilnic. Un popor al sitnturilor, nu al ratiunii.

Magazine le sunt silite u forta sa fie deschise,

la tara agronomii silesc, cu biciul, locuitoriisaigsa
cu plugurile la munca. Ne-am tocit toate sitnturile, credem i noi ca; in adevar, ne affam in
ale lor Kaffernkrale Stid-Afrikas!

Caci, daca, pana acuma, s'au atins numai de

bunurile sau chiar de sufletul nostru, acum incepe

staarcerea insusi materialului man". Prin ordonanta rechizitiei tuturor oamenilor, dela 15 la 6o
de ani, loat ara e roaba in mlna lor pentru indeplinirea muncilor agricole ce incep.
Inca din 26 Ianuar, ieau dispozitii in acese sens
Ipentru cultivarea ogoarelor, prin proprietari sau,
,arendasi, cari, dac5. nu sunt in sta;r ef. a o face, vor fi
enlocuiti de comunitatea locuitorilor, contra platiil

din 5: 5. Se recomanda samanare de mazare, sesam, muhar, i grane.

0 migratie fortata, faimosul Ausgleich, cu pumnul, tncepe de acum: a nenorocitei mindre populatii dela munte, spre cmpille Dunarei, pentru
muncile agricole. Fara' haine, in zdrente, nemin-

www.dacoromanica.ro

81

cati, zac cu zilele, pe peronurile garilor din lips4

dc trenuri.
Se vad extenuati -cari mor, femei cari nasc
o mizerie!
Sipre satisfacerea amatorilor fotografi ai natiei
lor, cari sunt incantati de acest echt rumdnisch"
-uncle ajunsese popu/atiunea, din cauza lor !

In sapa de lemn!
Din orase s ridica, zilnic, batalioane de lucr,5,,
tori, paziti din urma cu ciomegele.
Oricine nu-si poate legitimh intrebuintarea zilei,
oricCit de bine imbracat, e lust cu forta, dus asa,
cum se afla, la gara, uncle descarca i incarca vagoane; sunt trimesi pe toate liniile und e. e nevoe
de brave: chiar la Constanta, acum cnd sotia saui
.capiii nu stiu nimic despre soarta subitului disparut !

Convoiuri enorme de care, ai ca'ror conducatori

poarta table cu nurnere, at4rnate de OA, numai

contenesc, de asta iarna.
Trenurile nefiind Inca In plin. functiune, di
,cauza distrugerii podurilor, cu carele GC fac transporturile chiar de munitii, pAna la front.
Au incetat, acum transportul saltelelor, plapuknelor, zdrentelor; se cara grane spre porturile Dusau rampele garilor. Treizeci i ase de sta-tii de incarcare, In tot tinutul, pompeaza toat recolta ce nu putuse fi carata pe iarna.
efii acestor statii dirijeaza numai, transportu .
rile dir. recolta; sunt toti speciali Fachmann"-i,
numai pentru aceasta munca. Komandanturile agri-

cole, cu ofiterii economici, au grij de transportul.

xecoltelor p:-.1na la aceste depozite.
Dr5gtuceanu.Subt cultura purrmului german*.

www.dacoromanica.ro

82

0 ftnunc,a manna de furnici meticuloase.

Para in lulie se va oara, chtpadatelelor,un miion
de tone, desi credem c. suma e in minus pretuita.,,

din cauza certei pe prada, ce o au necontenit cd

Austriacii. Intreaga recolta pe 1916, exportata in,
Germania si Austria, asigur azi, imui Gerthan, existenta pe 37 zile, iar unui Austriac, pc doua, lunil

0 Ipreptire mai exact a. a importan/ei exportului

grinelor noastre pentru hrana Gennaniei o atatal
run tabel 'pe anul 1913. Germania avea atunci, ne-

vac de 2.550.000 tone imPort de grne; iar noi

expOrtam, atunci, 1.125.000 tone, in mare parte
in Germania.
Si

aveam in mana aceasta mina de aur, aoest

excelent mijloc de presiune i ca;stig politic 5i, totusi, noi cram robiii, economiceste ai Germaniei;
ipentru fiarele, tinichelele, i ersatzu"-rile ei culturalel
Ne reamintim ca, am auzit oameni politici, carj
afirmau c recoltele noastre aj-ung Germaniei nu-;
mai pentru intrepnerea armatei sale inteo zi.
Ei bine, saptezeci milioane Germani au nevoie-

de pinea noastra, n aproape, 100 de zile ale anuluil

5/18 Aprilie. Luptele pe Aisne continua' violent,
pe un front de patruzeci chilometri, dupla un born-,
bardament de zeoe zile, pe triunghiul dintre Aisne,L

Vesle, Canalul Marnei. Comunicatul lor de azi e

un strigat de disperare, cum nu se va mai auzi in
tot cursul rasboiului.

La Aisne este in curs una din tele mai marl

fraalii ale rdzbaiului actual 5i clziar ale istoriei
me/aril.

www.dacoromanica.ro

se

83

Dela 24 'Martie dureai?i preatirea de artilerie,

.intr'o continuitate, masivitate i or(d, ne mai Vdvile ptind acum... Dela 3 Apritie
atacut
'de pdtrundere, cu o nemal pornenitd energie..luptre
decurge, nu asupra unei Una, cl asupra une4 zone
,de intarituri, a,sezate .una innapola alteia. Apdrarect
.na ma1 e posibihd"...
Lupte surde i pe soselele Arras-Cambrai, i cu
ucces. Guvernul rus, intre-timp, declara ca nu tinteste la urcarea puterii sale externe in detrimenta
altor natii.
La Iasi, ar fi succedat un gucvern Tache Ionescu
guvernului Brtianu! Sunt
In Germania, ingrijirea internatilor tfoml.n.t ar

merge, in general, bine cu toatd executarea represallilor.

Ce fel de bine, ni-o arata: otiri ulterioare... fura

nevoiti s subscrie 1.067.800 lei pentru imprumutul german!
Prisonierii nostri stint parcati acum, in lagarele
!din Cotroceni i Colentina. Frumosul lor echipament s'a ofilit, supt murdaria muncilor la care(
sunt expusi.. Cei Mai multi au cazut intr'o stare
de animalisare: o masa de carne ambulanta,
umflata, fara pic de singe in obraz, parul pe cap

rarit, barbile salbatice. Sufar nu numai de acel

cafard al prisonierilor, dar si din causa Iiipsurilor reale in nutriment si de munca excesiva. Se
macina organele pcin cheltuirea reservelor. Caci
li se da br, cari sunt obisnuiti a mAnch o rdarnaliga
pe zi, numai tun sfert de pine i o asa-zisa supl: o

cu boabe de mazare, gargaritata, sau cu foi

de varza, sau cojile de cartofi ce rarnin din melava,

www.dacoromanica.ro

84

sele casinourilor soldatilor, dupa ce, mai Intiiu, s'a

retinut partea mai buna pentru nutretul porcilor

.

lor. E distrugerea lentA a valizilor neamului noistru, prin rnijloacele de laborator, dictate de infernali himiti sociali dela Berlin. Toti GC tern de molimA din cauza inghesuelii in care stau. Aceitsi
soarta o au Italienii, pusi sa curate zapezile stra4
delor. La 1 2 din zi, li se da, in picioare, intr'o cana,
ratia de supa. Evvival le zic, treeind pe 15.nga ci.
Evviva imi raspund, cu ochii stralucitoria

Cu Old prudenta se poarta, Ins, cu Francezii

colorati", despre cari triga, inteuna, in protestele
lor catre lumea civilizatJ, i cari, in orke caz, sunt
superiori necoloratilor aliati ai lor: Bulgarii i Turcii. Ii tratearA ca pe niste plante exotice, pe acestil
Turcosi din Algeria, imbracati intr'o splendidd unifounA: salvari largi, albastri, tunica scurta, albastra, incinsa de un brim rosu, cu extremitatile atirrand, i cu fes rosu, cu ciucure mare, negru, lsat la o parte.

Vesnic sunt la promenade, inso, ca de niSte

guvernante, de greoaia vietate prusaca, care acum
nu poart nici pusca macar. Sunt doara copiii rasfatati ai viitorului Padirsah al Islarnului: Wilhelm
al II-lea, Imperator-Rex, care le-a tidicat, chiar o
moschee n lagarul lor din Germania.
8/21 Aprilie. Frig-F-50, dupa, ploaia din zilele

trecute. Au sperante mari in Lenin, filogerman,

pornit din Geneva in Rusia i prin care sperii ot
schimbare faborabila a revolutiei rusesti, in favoarea lor.
In Spania, Romanones demisioneaza din cauza
torpilarii de submarinele germane a unci nave spaniole. Vine guvern de acciasi nuanta.
www.dacoromanica.ro

85

In Austria Ge pare ca e criza provocata de ure

Consiliu de Coroana in care se discutd chestial
limba unitai:. a Statului. Iniparatul se exprArna,
fata de guvernul demisionat, c vrea ca toate popoarele sa iea parte la conduoerea Monarchici.

In Germania, proprietatea mica i mijlocie ar

fi de 62 la suta, la noi numai de ILI. la Guta. Tiranul nostru, tptusi, cultiva 65 la sutd din suprafata cultivabila a tdrii.
Dela tara se aud grozavii. Rechizitiile curg, convoiurile de carute ke trec dela munte spre cAnap,
pentru schimbul obisnuit de producte, Gunt confiscate imtpreun cu productele, cu caii, cu caru-

Posesorii lor sunt trimisi dela Ana la Caiafa. In alte parti, se ridic vitele carelor ce treo
si se trimet la arat cu forta, pe timp de o sapt4mina.
Populatia e terorizata de janclarmii i agronornii
locali, e batufat, pusa la carcerd. Goarna Guna,din
viul iopii, desteptarea satului la rnunca. La ce-

munca a fost Gupusa populatia se vede din datele

lor: au samanat mai molt ca in 1916, grAu cu

216.371 ha., sacara cu 9.211 M., rapita, cu25.415/

D.esi 800.000 de locuitori se refugiaserd in

Moldova sau erau pe front( Optzeci la uta din
ha.;

suprafata cultivabill a tarii fu cultivata in acest an.

Fiecare casa trebuie .sa dea cu rndu1 o anumita, cantitate de ou4, pasari, brAnza, lapte, Un-.tur i unt, pentru trebuinta autoritatii militare locale, pe lng. obligatia tuturor de a da patru oua,
pe saptarnin, un Gfert de chilo de branza i celelake pentru Komandantura de etarA. Pe Unga aceasta, plaga abusurilor doltnecialui", nelipsitul E-

www.dacoromanica.ro

86

Nreu, care se va erige, in al treilea rand de subordonare, stapin al acestei taxi.

In uncle judett, ca in Dambovita, doimeciut"
omoar4 in bAt4i poptilatia cu ciomagul. E chiar
trimes inaintea tribunalului de razboiu!
Apoi plaga autoritatilor abuzive romfane...
pe deasupra, In multe 'sate: die deutsche Rein-'
heit": soldatii resolva, in public, a4-A4ati de stlIpli

prispelor casei, necesitti inexorabile, spre scandahil 01batecilor Valahil

Cu thndul, femeile sunt chemate pentru curdt;enie, i, spre batjocural, chiar fetele preotilor i
invatatorilorl
Se taie nucii din multe judete.

Au infiintat un sindicat de band pentru a se da

-taranilor i proprietarilor imprumuturi asupra recoltei.

Au infiintat i patrusprezece cuini populare, pen-

tru populatiunea saraca; se da; masa la 2.000 de

/)ersoane zilnic: pane de 440 de grame i o supra,
!re schimbul a zece bani. Pentru luzne mai buna
t. o altA osp4tarie, cu saptezeci de bath masa. E o
institutie bun pe care veselii mostenitori o datr,
in clementa lor, populatiunii ce decade pe zi oe
MCC.

Inteun an se dau patru milioane i jumitate

ck

portii.
12/25 Apri lie. Dela zece ale hunt, atac putert4e
al Englezilor intre Loos si Cambrai, care inainteazg

remarcabil, cu escadre de tancuri. Totusi Germa-,

thi afirma victoria lor, la care a contribuit orico

German, om sau femeie, Oran sau lucreitor, care,
s.14 in serviciul patriel, sau si-a pus puteriee pen-

tru ingrijirea armatei.

www.dacoromanica.ro

87

Conurnicirile criticului militar Morath

vorbesc

de pierderea materialului mon`, dar de conserva

rea celai via. De fapt, trebuie sa fi fost zguduA.o
bine amandoud felurile de material, cum si towa.
constructia Statului german. Caci socialistii democrati 1i expri'ma dorinta ca Statul german s iasocY
din rdzboiu un Stat liber... (prin) Indep-4rtarea
inegalitatilor..., acordarea dreptarilor ceteitenestiin
Imperiu, Stat ci cornaad, indepartarea oriclirli conduceri biurocratice i inlocuirea ei prin influenta deeigivIci a representantei poporalui. (In acelasi timp)

combat visurile de putere ale unui sovinism am-

bitios.

De aceea, pentru a mai inspira curadu soldatilor

Mr, li se agita iarasi sperantele unei pAci grabnice, intru cat se prefac ieau masuri in privinta.
executarii viitoarei demohilizari. Ba chiar repara
sau diar:Ima in Belgia ruinile raMase, avind in

vedere ca raile de razboia ale anui popor, conservate ca un object de panoptic, ar fi culmea gro

tescalui.

Unui incrucisator genrian i se da numele lui

Mackensen.

Ni s'a luat de Bulgari Cadrilaterul dobrogean,.

rezulta din ordonantele lor, care-1 exceveaza. Inj
toate masurile ce ie ieau cu privire la teritoriul ocupat.

Ni se face cinstea, in indicatorul mersului trenurilor, de a nu fi trecuti printre tarile inglAate in

Imperiu, si insista asupra faptului.
Se pun la dispozitie trenurile i pentru populatia
civill. Trenurile accelerate sunt la dispozitia numai
a... istrpusilor Puterilor Centrale, daca ei vor present4 dovada ca au fost despaduchiati. E i nevoie r
www.dacoromanica.ro

88

RarnAnii nu pot calatori cu clasa I i a II-a, decAt

daca vor presenta i o recomandatie scrisa

din partea unui comandant superior. Ei sunt plebea

de clasa III s fata de stapnii triil Ce mai conf am noi!

1528 Aprilie. Figaro" expune rdu1tatu1 unei

audiente la Regele nostru. El vorbeste de lupta !
intro inima si datorie: Sc4parea RO Mania este

de parien Antantei, dacd a.s mai sta odard, in

fata alegerii, a.5 lucid tot a,sa, Arecam am lucrat"!
Tara e cu tine, Maiestate!
In tara, se pompeaza ziva i noaptea. Productia
ininolor de lignit va intrece pe cea din timp de pace;
sondele ce fusesera' arse sau astupate, in timpul retragerii, vor fi repuse in activitate i vor da, pina,
In Julie, 147 vagoane, zilnic.

Asupra padurilor incepe un jaf de a barbaric

inspairnntatoare: se taie tot, se curaT1 tot. Lemnele bune, transportate in Germania, Turcia; celelalte, v5ndute taranitor pe trei iei rnetrul. Sate,
care n'au incalzit niciodata sobele de cit cu paie
ard lemne.
Tot coca ce hu se poate transporta, se face mangal.
Dac ar pute.a. r ridica i cara chiar pamAnrul!
Din toate padurile, liniile Decauville se intind pin
in statia de incarcare. S'au taiat chiar parcurile+
oraselor, ca acel dela Trivalea Pitestilor.
Fierastraiele din Busteni, Azuga, Fienii, Sinaia,,
CAmpulung, fasoneaza, ziva i noaptea, lenme sau.
11 transforma in putini, butoaie, lazi.

Si se infig mereu, mai adnc, in grumazul nostrul

www.dacoromanica.ro

89

Se face 0 Vniune austro-germand pentru conservarea intereselor germane in Romania".

Se ieau masuri pentru plata agricultorilor, vinarilor, prin Banca Nationala sau obsti.
Se plate;rte recolta pe 1916, cu 800 lei vagonul de

grqu, 600 de orz, ovaz, meiu, porumb, goo de le-gume, 700 de floarea soarelui, 1.250 de in.
Si, Inca, plAtesc cu noua rnoneda, care, de fapt,
e un bon de rechizitie ce trebuie platit tot de Statul nostru.

Si totusi in jongleria lor de cuvinte, in al lor

holuts-pokas de vorbe, cu care nu s'a ametit nici
odata vre-o natie pe fata piamAntului, in asa grad

de neru.7inare, aceastA se numeste platd: cdci de

rechis:tie, caeca de o anzanare a plieilor Ainfi

la incheierea pcii, la care ne indrekteitid drepi-

tut

popoarelor, ne-am ab(inut cu tota=1".

Ba inca arata omenirii ci acest mod civilizat de
procedare nu ar trebul sa, scape din vederea viitorilor alcatuitori ai tractatelor universale.
Uniunea Sindicatelor agricole se vede nevoita sal
proteste, aratAnd cA preturile sunt subt costul de
productie; are chiar curagiul sa afirme Ca n'au pu-

tut obtine modificarea prettirilor stabili;tc, de,si

produciele lor erau avere particular1". Se conso-

lcaza cu speranta c. vor fi despagubii de Statul

rom'an! In aceIasi tirnp, cer masuri pentru pedepsirea devastatorilar rornani ai inventarului lor agricol. E nedemn:
Preturile pentru vin sunt fixate d 1a sase pana
la zece bani de grad. Pretul litrului ck, yin nu poate
troce pest un leu.
Fac o fabrica de sulfat de cupru.

www.dacoromanica.ro

90

Se pun tablite cu numele stradelor, peste 20.000 ;

a binefacere, vedem nume de strade, chiar in centrul orasului, care sunt 0 revelatiune, acurn, chiar
pentru marele public al nostru.
Luarn came a treia oarA dela Criciun.
Dela gara", un dute-vino ametitor de soldati cci

vin de pe frontul vestic pentru Erholung", in acest paradis al lut Duinnezeu".

tin nou tip de soldati: slabi, inspaimintati, cu
nevrosa asboiului intiparita, pe fata, i accentuatiii
-si mai mult prin colosalele coifuri de transee, in
forma unor caldAri.
16129 Aprilie. Berariile sunt pline de .soldati
lume care asteapta cu adanca religiositate, ora fixara de Komandantur pentru servirea berii. Din lipsa,
dv pahare, se iserveste pe serii. Chelnerul Gi-a luat

niste aiere de dispensator al bunurilor divine. Nu'

serveste deat pe cine creole de cuviinta inspiratiai
bunului sau plac. Soldatii beau din maxi pocale de
cinci, sase litri, asemenea unei donicioare, ate una
de masa. 0 sorb, cu randul, in mijlocul cantecetor si nenumaratelor Prosit", pe care le intoneaza
frumos. Ceilalti, tin isonul. Fac Bruderschaft". E
vestigiul vechii i frumoasei Germanii, de altA data,
cu glume i veselie...

Chiar de tree peste ma.sur,I Ii pastreazi, cu totii, in majoritate, die deutsche Anstndigkelr. Dar

si and masura e prea intrecufa, Cu toate poruncile de verboten", cad in alt extrem: trag cu revolverul sau dispar pe guri de canaluri sau cad
in,ortal dela inaltimi de patru, cinci metri, cum e
cea de kinga Teatrul National, inchipuindu-si cie
,tr4esc de pe trotuar in rigola stradei.

www.dacoromanica.ro

91

Vinul negru nu se mai da decit cu ordonanpt

medical:a.

Patrule de ipolitisti intr, seara, in localuri, cerceteaLl pe fiecare soldat de biletul de voie. La aIpropierea orei politienesti, ora zece, pentru ce1 e4
mai multe localuri, polipstul Ii face aparitia: Freler Abend"! Bairam", repea, ca un ecou, chelnerii notii, aAmetiti de soneritatea sonurilor i nesti(utori de sensul cuvintelor. Luminile se sting, localurile se inchid, lumea merge acas. Chiar specta.

colele se inchid, la douasprezece noaptea; inccpinsa dela orele opt.

Aspectul obisamit 1 stradei, intre zece i uusprezece seara, este acela ce era la noi, mai inairue, intrepatru, cinci dimineata.
Trasurile i trarnvaiele au amutit, localurile in-

chise; intunerec; trei patru trecatori, grabiti.

La varieteuri se petrece bine. Dimineata, mii de
butelii de sampanie goale se scot din localuri.

Intru intr'unul din ele;--ia Fernina", tinut de

un Evreias, fost p&4 ieri soldat... in batalionul de
jandarmi pedestri. fandatmil toti prisonieri la tabar.1: el 1upta pentru... patrie aid. 0 tacere i li
niste c de biserica; nimic din zgomotoasele noastre varieteuri.
In loji, ofiterii beau Sekt", gravi cu monoclul.
in ochi i cu elite o conchista care, cu mina po
inimA, le vorbeste incct, de sigur, despre die deutsche Treue"; ei surrid, discret, auzind finetele cantiinetei de pe scena, care c_inta, despre... Romdnia
Mare".

In stal: un apas cu o ferneie -pierduta, ofiteri

bulgari cu caracteristicul barbison, ce se silesc

www.dacoromanica.ro

s6h

92

pastreze acela Anstdndigkeit" al alei,Evreiasi,

functionari la Mi litar-Verwaltung" sau din cei ce
au facut ein Geschaft", soldati galanti, in pantaloni

i ghete de ale ofiterilor nostri.Unul se a-

propie, sehr hdflich", de mine. Ma iea drept o pasare de pradA, nocturna. Ma hitreaba incet: vrei
carne?Carne draga, Ii raspund: uncle?
Imi
Cinci chilo
face semnul discret.
Cita vrei?
raspund.Arn adus din Ialomita optsprezece vite

care fac atatea mii de chilo.

Ramai deconcertat, nu vreau s pierd insa in
ochii lui valoarea ce o are despre mine, si dupa ce
icau cunostinta nu tiu si de cite mii de chilo de

zahar ce se aflau de vanzare cu trei lei chilo, Ii

raspund ca le cumpat, si-i fixez, pentru a doua zi,
un loc de intilnire pentru rezolvarea afacerii.
Ii dau o adresa false si ma intorc bolnav acasa.
'17130 Aprilie. In Austria, odata cu chemarea lui
Clam Martinitz la presidentia Ministerului, se a-

duce ca Ministru al Macerilor Straine, contele

Czernin, fost Ministru la Bucuresti. Acesta, prin-

(r'Ufl apel catre Rusi, se declara gata s incheie

pacea, neavand &id de cucerire fata de ei. El va
fi, dc aici inainte, spiridusul. tuturor innodaturilor
draceti ce se vor urzl, atat in Orient, cat si in Occident. Va fi creierul acestui monstru de coalitie al
Ccntralilor, care merge orbeste, dar cu o forta eLmentara. Prin r asinatiunile lui se proiecteaza o
(...mfetintLi internationala, socialiAd, acceptata si de

Lcligcrantii din tabara opusa. De altfel Austria

ci ea nu sti pe ma._ Criza interna accentuata i.
clz. fantoma foantai, care dureaza de peste douil luni.

l'e Lontul nostru, Inca dela 14 Martie, auzim crt

www.dacoromanica.ro

93

,conducerea operatiunilor se afla in vrednicele mni

ale generalilor Averescu i Prezan; acum, aflam
Serbacev ar fi luat comanda trupelor rusesti.
In Bucuresti, furturile curg zilnic, i amenzile

nu mai putin. Un vinar e pedepsit cu. L000 lei aimend, pentruca a servit tmui oldat o salat cu
4pret usurar! Uzurarl Vont vedea mai t'arziu conceptia lor si in aceasta. materie.
2316 Aprilie. Sf. Ghcorghe. 0 zi dumnezeiasca,
Cu o exuberanO, de verdeatd orbitoare, i cu o luna",

in seara ce a precedat-o, nemai vazutd. Un aier dc

tristcta linistitd pluteste asupra imensitii. Niciun
clopot nu mai sund. Biserica a fost greuisbit.d.Ceea
ce n'au pIngarit Ttarii, Turcii i toate jivinele ce
au battorit pAmntul nostru, pAngresc Hunii teutonici.

Inca dela 15 ale lunii, se aude do cererea cheilor

loisericilor de catre Kommandantur. Dela zo ale
lunii, un Abnahme-Kornmando der Glocken", cornpus dintr'un ofiter i soldati armati, so urea in clopotnite i incep operatia,scoaterii sau spargeriiclopotelor. Sunetele prelungi, stridente de groaza, produse de izbitura, Ii gdsesc jalnicul ecou in inimile
opulatiei intregii Capita le. Din ce in ce rnai ina-

busite, clopotele [mor intr'un suspin surd, prAv5lindu-se joG in bucati. Se sfarmd c i zvnturd glasul trecutului nostru! Se zdrobeste pomenirea atitor 1piosi. Domni, ale cdror nurne erau crestate
frumos pe margenea lor de acioaie.
Se sfarrna, cu furie maghiard de c5tre doi Unguri, marctul clopot al. lui Brincoveanu, aclus dc
la Minastirea Dealului la Biserica Sf. Spiridon Non,
care, necontenit, prin glasul Gdu, pornenea numelu.

lui Bracovan, Briincovan!"

www.dacoromanica.ro

94

Dar, Minune! amandoi profanatorii rarnan idrobii subt sfarimaturile clopotului asupra caruia si-are
intins mnile sacrilege.
Femei batrane, oameni de jos i din stratele lie
rs sociale privesc neputinciosi, in fata, gurilor de
pusti intinse r.spre ei, dar toti cu a lacrima, de durerel

ce li se scurge printre gene. Ng o vom uita. orice

ati crede voil
Ne interesaseram cu Inuit inainte, i primiseranii
asiguraxi: >se vor salva, cel putin clopotele istorice. ,

Alergam, in 'zIiva nenorocita, implorand ajutorub

s'untem trimisi dela Ana la Caiafa, fiind consolati
cu ideia c. run asemenea, ordin de distrugere nu
fusese dat, i ca, la mijloc trebuie sa, fie o neinte,
legere sau o Duirmtheit", datorita. eine stie card
Daminkopl". Le vorbim de simpatia, care, in.
nici un cas, hu se poate stabil astfel intre doual'
bopoare: zimbesc. Cuvantul 1-au stets din dictionarul kr, si apoi nu aveau nevoie de ea, odata ce
noi ne zbatem In ipumnul kr.
Prin spdrturile thmase din clopote se vad filaMente de aur i argint; sunt rarrasitele ine1e1or,
broselor, cerceilor de aur sau argint, pe cari pietatea romAneasca le azvarlea la turnarea kr.
De aceia se zice c i acustica Mr e neintrecutal,
pAna azi.

Pentru atita pietate sf,rmat, furam despagubi O. cu suma de 200.000 de 1i, cu cari, dup1 ei,,
se putea plati valoarea a mii de clopote luate I Negustori cinstip I

2417 Aprilie. Se pare cdi au pierdut St. Quentia

in urma atacurilor de flanc din Flandra i ChamL

vagne; luptele se dau, In orice caz, la Nord de

www.dacoromanica.ro

95

acest oras. Totui ei invaluiesc dezastrul prin mad

strigate de biruinta, de zdrobire a celui de al paIrulea atac englez.
Lupte incimunate de Succesl, si in Champagne.

Reichstagul german cere permanenta Parlamenqului pe timp de razboiu; partidul conservator, se

iidica in contra 'Nadi fara de anexari i despagubiri, ceruta de socialisti. Acestia replica cum a ii
aliata austro-ungara. s'a pronuntat in_ acest sens.

Se nfiinteaza Uniunea economicil ronana"(I)

..corapusa din militari i civili, intru cat interesele

sunt comune! Fireste, acurn suntem copartaSi si

pe _2pamintul nostru: Intru cut interesele stunt la
fel: folosinfa deplind a pduntintului ,si valorifica-

rea (!) productiii (adecd), predarea el, contra

plata, Puterilor Centrale, dupli oprirea cantit411.,,lor necesare consumului intern"!
Obstiile i Bancile populare vor trebul s conlucreze cu Germanii. Din deposite se ieau numai
Trisosul, cu a exceptie (!): In caz ciind rezaltaluZ
cantitativ e neindestuleitor, atunci va I/ nevoie do
o generald reducere a conga/natal intern".
Ba se ameninta i cu pedepse. C.eia ce ti se da,
...re de o parte, in principiu, ti se ia, pe &aka, inj
practica.

Si nu numai atat, va trebui ca proprietarul sal*

se serveasca de personalui ce i se da de Administratie.
La fiecare inspectorat de politic GC creeazi un.
Idrou de plasare a upusilor Puterilor aliate. Autoritatile i proprietarii sunt invitati a -le da preferinta.
Caci, acum suntem in epoca refacerii, des [Vie-

www.dacoromanica.ro

96

iderau/baues Rum* iniens"! Dupa atIte catastrofe pe

care razboiul le pricinuise trii (pe care am vazut cum singuri le negau), Rominia a fast teatrut
unui rdzboiu mare, a nutrit propriile trupe si pe
cele aliate, Rusii i Englezii au distrus tot, era
deci nevaie de o ordine sistematici in raporturaenesigure ci incurcate de aici"! Wiederaufbau! Rezidirea Roznatziei" va fi cuvAntul, cu care ei ne
vor arnetl zilnie, de azi inainte. Nd mai suntem amenintati, ca In epocele ce le vazurdm, dar nymngLiati cal tot ceeace se lucreaza este pentru rezidirea" noastra.
Cad. du,smanal, prin milloacele cele mai railnate, distrusese i ninzicise total; a ars..., a pusti.il:
Toate sursele bunei stiiri a populafiunii indigene

erau obstruate!

Rezidirea"! De aceea s'au lu.at clopotcle bieriiar acum incepe o noua goana dupa obiectele de cult de bronz, arama sau alarna.
De aceea se rechizitioneaza toata. Lana, ni se tund
toate oile cu o graba febrila, acum dud populatiade

Ia taxa umbla in sdrente; de aceea se rechisitioneaza toate curelele de .transmisie, de aceea acurn!

o drastica ordonant prescrie rechizitia lingeriei;

de aceea peste eiteva saptamani, se vor rechisition din nou dada treimi din toate provisiunile si
marfurile aduse dc negustori dela ultima Inventariere"; rechizitia fa,inii; a ori carei masini din fabrici sau dela particulari. Si cu tot cortegiul de
/perchizitii, amenzi, tragkiare la tribunalul de razboiu, puscalie. Aceasta -e: Rezidirea Romaniel"!
Se acluc, cbiar repiezemanti ai presei neutralc
sa vadd minunca acestor prectidigitatori, cari, din'

www.dacoromanica.ro

97

Mmic creara total: die weit werzu,eigten 'Linternehmungen die hier reschaffen warden"!:
Fabricile de sapun, neaparat cerute de simtul
de cairatenie al natii germane, rafialrii, ouatoare,
c'esteri de pasari, deposite de grine, ziare, cIAdiri. :Tara Rom'ineascal

Dupa Times", la Iasi ar costa: oul doi lei,

gaina 15, carnea, zahrul, pesmelii ar fi disparut;

Ia nOi se ivinde chilO de pastrama 18 lei, de malai
0,40, de unturA 15 lei, un pateu 0,70,
1,40 chilo
de sfecla de zahar adunata din recoltele ramase
pe canlp si din care se face sirop.
30/13 Aprilie. Puterea primaverii.
Math'. lumea pe strada.
Nu se aude decit ,nemte5le. Daca., In tirnipii nor-

auziai vorbind nemteste pe fiecare al zecelea om ce intilniai, acum nu exageram il a afirma

cA fiecare al treilea orn, ce-1 IntJneti, vorbete
germana. Evreii, in special, nici nu mai vorbesc
o altAliraba: ,ar fi o rusine! In casul cel mai greu,
in localuri, cite o extravagant de imbracata d-nai
de-a lor p se adreseazA, foarte civilisat, in fran,
',.gzeste. Rornine5tel Dar asta e limba p1ebii dig

cest Negcrnkralsiid Alrikas. E o injcsire a o

vorbi.

Militarul, in special, chiar eind este din cei crescuti in 'card, p se adreseaza nemteTbe.,

Fac reprimande in nernteste cite un sfert do

orA nenorocitului birjar, care sta aiurit ci zavlacit de hodorogeala cuvintelor ce se pravale, ca,
o ava1an5a, asupra meschinei sale fiinte. Sunt sigur ca pleacA intr'o stare de complecta sfarimara
--..1fleteaca. i, pe lLng aceasta, suavele accente
ale limbii bulgare, turce sau maghiare
I

Cr2th canu.eSnbi cultura purnnului german*.

www.dacoromanica.ro

98

In orele de inserare, valuri de .omenirc iMpestritat'd bat neincetat artera principal5 a orasului: Calea Victoriei (an name ce aminteste marile zrye
ale tread/dui"). Ele se revarsa, mugind, din einematografele arhipline, din strazile comerciale:Lipscani si Carol.
Ofiterii germani, drepti i tapeni, par'ca ar fi,
inghitit un baston, rasi, cu monoclu in ochi, i cal
o distinctie de galanterie, cu gulerul mantalelor lorf
do coloarea cafea cu lapte, ridicat pentru a se ve-

dca dosul br, rosu sau albastru; ofiteri turci si

bulgari, cu ,maniere do imprumut: soldati,
tnr'o forfoteal de visare elegant.a. Toti cauta sk-si:

Oita prestanta in acest oras al placerilor (Vergniigungs-Stadt).

Domni cari sant imiirucati intr'o manierd mai

surprinziitoare, mai plind de elect, mai manierala
dealt in alte orase mart.
Doamne, de orice calegorie care risipesc malt
rosa si mai mallet' pudrit decilt e obisnuit cineva

s radii in tinuturile cultarii de Vest".

Tiganci Cu viorele, vkixuitori, strigatori de jutnale, cari, in orice caz, acum nu mai sunt spaima
auzului trecatorilor: po1iia rni1itar Ii opreste de
a face ruz de acest mod de reclama tiganeasca,..
Sunt incfintati chiar de aierul orasului. Pe cand in
Occident, in centrele industriale, chiar la tara, sum
473.000 de molecule de praf pe centimetru patrat,
la noi, in murdand" Bucuresti, sunt numai 2.000
p-inal la 8.000

Gradinile, in special, sunt centrele lor dc atractie.

Le admir simtul pentru natura, pentru visare,

chiar cind, de Ve lacul Cirnigiu1ui, scriu pagin
One de caldura cu un motto din Schopenhauer!

www.dacoromanica.ro

99

Parcul Carol, parcurile putiite din jund Capita lci

sunt pline de aceti visatori cle idile campestre.
Sunt incintati de botanica Cirnigiu1ui, unde pomii se desvolta mai mult, intr'o clima mai putin umeda si mai calda ca in Nord, unde,trandafirii prospera ca .0. in Bulgaria.
Ca gradini, Bucuretiul, cu cele 150 ha., ar fi un
Eden, ce intrece Viena, care are nurnai 36, iar Parisul 35 ha.
Dand Clpnigiul are un caracter de poesie Unica',
parcul Carol are an caranter dramaticP"
in sfir0.t, e bine ,.Na ne putem fall i. nal cu ceva,
,

DepLingem cu acest prilej, istematica taiere a

arborilor, pentru a se crea peluse englezeti, cu
trandafiri i maci, intr'o tarl in care trandafirut
moare in lathe, i unde e nevoie de umbra cit de
mult.

Comk-sania de garda trece regulat, la orele 12,

pre Haupl-Wache". Au in adevAr o tinutd pe care
nu ne putem opri de a o numi: militareascA. Chiar
vechiul mod de tinere a amid pc umeri, iar nu at-5,st-nata de curea, ca la Austriaci, ajuta la ..yolemnitatea

infapArii. Marwrile, chiar cu cite un pluton, le

fac insopre de muzica militara. E mai imfpunator.
Sau se cantA in altereanta cu vechile fluiere din timpul lui Frederic ail II-lea.

Muzica e lugubra, ca i timpul lor de malts;

par'ca merg la o inmormAntare.

Toba imprima surd, tactul fiecarui pas. Trec re

dirinaintea casei Marealului mai intliu. Acesta iese

in cadrul fcrestrei. Ca la o divinitate, ieau pentra

()nor" inaintea lui. Ii admira ca un feti

i merita.

Pentru ca, nu numai el e ve5nic printre ei, dar,

www.dacoromanica.ro

100

chiar eind trece pc jos pe strada, insotit de nn detectiv, opreste pe cutare soldat, II intreabi, 11 deGcoase asupra serviciului ce are de indeplinit; stufoasele Gale sprincene se ridica. in sus, figura i se lumineazk, ii strange voiniceste mana. Soldatul pleaca
intr'o stare de beatituthne, radiind de fericire.
A vorbit cu Maresalul!
Schimbul gardei se face in fata unui representant
al Kommandanturii.
Miscarile se executa c rigurosit'atea prescriptalor upui cod.

Apoi urmeaza defilarea trupelor schimbate,

11

47reassischem Parade-Marsch".
OricU e de denigrat acest mars, il admir ; armata
nu e o tumid oarecare; e exiprcsia puterii. taxa. Putepea trebuie sa fie Golemna i demna.
Ne doare, insa, multimea inconstientilor cad stationeaza, atrasi de acest Gpectacol ce se desfasoara
)pe parnitntul nostru i c pregatit, cu Ull ceaG mai
innainte, de politie, care opreste circulatia.

2/15 Maia. La Teatrul National, dupa ce au deplasat in malineuri" societatea dramatica rom'ina,
o expulzeaza, dupa obiceiurile lor, definitiv, la Teatrul Comoedia. Ce mai insemna insa cultura romA.neasca?

Practica, ca pe toate terenurile vietii noastre: intAiu, copartasie, apoi eliminare.

Asta insemnh: a chlianoarea finperiulai german,

na numai ea /arta sdbiei, dar ,si prin morald, privt

.
piderea framosnlai!.."
Joaca, acum, o trupa de opereta, 'din Darmstadt

in locul ansamblului dramatic, care jucase, Ipina 'aici,

din Lessing, Goethe, Schiller, Kleist. Vor st ne

www.dacoromanica.ro

101

,educe spiritat rominesc indreptat, numai .altre aiedatie si sentimentalitate!"

De aceca se cara din patria germank toti invaUzi

artei: in Romlnia se cAstiga asa de usor banull

Chiar faimosul Unthan, omul fara de mAni, e transportat in Bucuresti, a a vada salbatecul Valah,
cc poate face vointa gennana.
La Comtedia, se joaca: Manasse"... i Patima

Rosie", la care asista chiar Germani, amatori de

echt rilmanisch"!
Asist la Patima Ro,sie": 0 piesa bine alcatuita,
tesatura niinplii. cu viata, ce debordeaza puternic,
mai ales, prin temperamentul interpretei, cloanma,
Voiculescu. Subiectul: din lumea studentelor.
Una din die, intretinuta de un fecior de bani gata,
omoara pe prietenul acestuia, fiindca nu -rea sa-i
acorde o noapte!

Un lupanar cind la teatrul din fata se juch: Ifigenia lui Goethe!..

Cand in toata hteratura lor se vorbea eLyspre

die Faulniss Rwndnien, patregaiul Romilniei" ,si
de grajdurile liii Augias. cAnd, in revista Rnmnien

in Wort and Bild", ce va *area, s dau ostentati%

din Caragiale, Vlahuta, Bratescu-Voinesti, spre
se anata: magistrati verosi, femei ce-4i fac luxul diii
misterioase mici economii, preoti betil i si atteN I
Tinem umbra pamAntului!

In sala Eforiei au inceput sa tina conferinte saptaan=inale pentru soldati.

Azi li se vorbeste cii Germanii din Bucurcsti nu

au avut pita acum... suficienta influenta politica

in oras, desi sunt in numar de 5o.000,
Se Irrireste pretul de v.inzare al recoltei pc 1916,

www.dacoromanica.ro

102

pentru suta de chilo de grlu 16 lei, de porumb 12,

legume 16, uleioase 14.

Baptista Rom 3..ni sunt incurajati pe toate cane

sa-si faca adunarile.
Darama astfel terneliile credintei noastre.
In Iai, ar fi foame i executii pentru tradare.
Apare revista Rumdnien in Wort und Bad", spre

a familiarisa pe cei de acasa cu tara ale cartit ppmece pitore,sti" i alte particularitd(i" au exercitat,,
de mult, o putere de atractie asupra Germanilar.
Acum, va auzi patria germana" povesti din tara pe
care o Ithildloresc copiii e;, ale ciirii bog4tii numail
prin mdnile lor devin fructifere"!
Presumptiosii I...

De abia s'a ridicat z4ada.

II/23 Maiu. Cancelarul, constans de majoritatea Reichstagului, in mijlocul clamorilor: flOrt r
Hort!" e vede nevoit s'a vorbeasca, pentru ce teluri
lupt5, Germania. Intr'un amestec de prfidie si indrasneala, declarl c o enunciare nu se poate face.
Ra7boiul trebuie terminat fcricit, caci inamicii rn
vor sa se convinga de un program de remmtare.
Pacea trebuie s asigure actiunea politica si economica a Germaniei.
Frontul lor se pare ca merge foarte rau. Se vorbeste de positii pierdute la Laon, o transee recentd"
Nici in Austria, lucrurile nu stau bine. Seful Cahinetului ungar, Tisza, demisioneaz pe chestia reformei electorale, i poate i pe tenla faimosului
Ausgleich", nivelmentul economic ce se proiecteaza;'
si pe care Ungaria 11 refuza.

Se proecteazd, probabil, acel monstnios MittelEuropa", preconisat de Naumann, in care caile fe-

www.dacoromanica.ro

1.03

rate, posta, naxigatia, legile economice, tractatele

de cornert, armata i externele, sa fie comune, cu,
functionari Imperiului german?
Se pane di i asupra noastre se azvirle plasa)
mornelilor politice.
Ziarul lor, in articolul cu fiorosul titlu: Mane, Te-

kel, Fares, arata ca ar fi o mare gre,eall a credc

ca victoria lor ar pregUl mormintul independ'entei
Ronzidniei. Aceasta ar Ji clizut jertfal, cit Inuit mai

cigar, nei victorii a Rusirei".

De fapt, singura tinta a sarlatanului medic social
va fi a ne grabi pasul spre acest monnAnt, pe care
ni-I ascunde de acurn inainte, invaluindu-ne in fantasine de fericiri ce le creiazd prin mijlocul diverselor narcotice politice ce ni le adminilstreaza.
Ce gIndesc, In realitate, despre noi, o arata cuvIntarea de azi a profesorului nostru, Schlawe, ti-

nutd pentru soldati la Eforie, in care expune die

Gedanken eines Auslands deutschen". 0 strainatate
germana, asta doreste s faca din tara noastra, el,
care de ani, e, lit primal rInd, lit lupta pentrzz ger-

manistn.
Se aude de eliberarea agitatorului bulgar, subt
masca. socialist, Racovschi, de catre Rusi, la Iasi.
Mai arziu, el arata, In Suedia, CUM a fost eliberat,
Ia i-iu Maiu, de 15.000 de soldati rusi, din inchi-

soarea locala. A fost manifestatie cu muzica si

tobe (1) D-1 Bratianu se pllnge in presa strainal
de trdarea lui Stuermer.
La Iasi ar fi o mizerie groaznica: 40.000 de soldati ar fi murit de tifos exantematic. Chi lo de lapte
costa, acolo, trei lei.
S'ar fi revenit i la vremea schimbului in natura(!)

www.dacoromanica.ro

104

La Ploesti, siptamina trecuta, a explodat un deIpozit de bombe. Detunatura s'ar fi auzit ii Bucure;ti.
Ar fi 400 de prisonieri roinni omorAti.

La conferintele lor despre internati: Rom Ind ar

ii luat 15.000 de oarneni; 15.000 au sc4at insA.
'12125 Maiu. Mare forfoteall in lurnea polirienease fri .,eara din ajun. Localurile publice furg
avertizate s

ie inchis, a doua zi.

Se zvonise c. G'ar interzice locuitorilor sa ias1

in casa. Gau s deschith" ferestrele, , sabt pedeaps.
de impuscare.
Vine un personagiu misterios...
Se pregateste chiar casa Florescu, pentru primi-

a Iui.Wilhelm II?...
S'a revenit asupra na.,urilor de sigurantA. aiL
Oamenii politiei, toti' imbra.cati in mare tinutA, de

iiarada, cu coif si inanui albe. Dela gar a. trece

rortegiul. In cap, Prefectul Politiei Capitalei, jandarrnii, prefectul Politiei militare, automobile i per-

sonagiul: Arhiducele Friedrich, fo.tu1 Comandant

armatelor austro-ungare, intovarasit de Mare;alul. Vine ca un fel de palladium., sau oriflam4, a
comunitatii de interese militaro-politice".
pentru a arata, poate aici, la noi, perspectiva
-,,iitoarei Europe, 1iberat4 de t.-ania engleza, -ovi,,nisnud franeez ci aviditalea rdseasc4 ...o Eztropd
mai frumoasd, care cd,stigei o inPiare nud duke,
in care popoarele pot s4 .se apace intr'adevidrata iibertate a rornirilor lor pact:Ike"! !
Se ;i vede
La 14 vine si arhiducele Frantz Karl Salvator penYU- vantA,toare.

www.dacoromanica.ro

105

Vincaza la Bahna Ursului!

La Iasi ar fi hipte de strada intre nationalisti ci
socialistii uniti cu Rusii!
Despre d-1 Iorga, despre care nu am mai auzit
nimic, din Decembrie, cand ar fi atacat chestinnea
r4spunderilor, auzim acum, prin zvonurile br, dr. a
fost ranit cu focuri de revolver!
16/29 Main. Zvomiri de crizd de cantelar in
Germania. Dela Militar-Verwaltung, tabla cu depei
a serviciului telegrafiei fara fir, expusa in strada,,
e mutata in curte. Civilii nu mai pot ceti ce se petrece in Germania!
Bulgarii cer Germanilor relicviile Sfintului Dimitric Basarabov, ,subt cuv:Intul c.a au fost luate de
Rusi in veacul al XVIII-lea, ca prada de razboiu.,
Cred ei cii li se va realiza cererea, avIndu,se in
vedere puternicul sprijin" dat de trupele bulgart,
Germanilor. Cercrea se pune la dosar.

Circul stiri de prevaricatiuni imense, la Adrnini-,-

tratia-Militara, cornise de Germani, in unire cu Evreii nostri.

lin ofiter se impusca".
In explicatiunile date soldatilor asupra metopelor
dela Adam-Clisi, extpuse in Parcul Carol, se insista

dsupra faptului cii portretele de barbari Gapate pe

ele nu sunt ale Dacilor, ci ale Gerrnanilor.
Ei sunt autochtonii acestor tAri!
Se arata in ziarul lor cii R,om/Inia trebue s5 devie calea spre ILidu i Bagdad!
2012 Mail,. Criza continua in Austria. E vorba ca
arhiducele Ioseph ,s fie rechcmat de pe front si
numit Palatin, o functie din al XIV-lea veac care-i
cla dreptul de Presedinte al, unui Consiliu de ministri-functionari, ce s'ar numi.
www.dacoromanica.ro

106

Se intorc in al XIV-lea veac! Deschiderea Reichstagului din Viena. Nu face jura'mAntul pAna ce nu
se. vor, gasi fundarnentele unei Austrii noi i fericite. Imparatul expune din nou, dorinta sa de a infaptui principiile d administratie i drept in toate
State le sale i. tn special, in Boemia; deopotriva
indreptatire a popoarelor si Ausgleichul economig
cu Ungaria.

E o declaratie de razboi, surda, in aceasta enunciare, contra Ungariei. Acesta e vierrnele de distrugere al colosului inviat din cenus.

24/6 Mitt. Joia Verde.

0 procesie religioasa,pe care niciodata nu a

vazut-o Ca!pitala,dela biserica Sf. Iosif, pina la
locuinta Arhieipiscopului: verdeata i buchete de
flori, in sunetul clopotelor bisericilor. Biserica triurn-

fatoare. Doua altare votive: soldatii cnt, acornpaniati de musica, imnuri, Dumnezeului lor.
Caci, daca pe 'Lisa catedralei sta Gcris, tartufic:
Razeste Docunne Tara aceasta 51 orasul acesta",
'pc altarele votive se vad inGcriptiile: Mang, Domine, nobiscum". Got mit uns", irdprirnat pc cataramele centurelor lor!
In conferinta socialista din Stockolrn, Bulgaria,
revendica dreptul de alipire la patria-rnurna a tuturor tarilor bulgaresti, precum si un coridor de comunicare" cu Austria, Gpre Orsova.
Dar sperantele man, puse pe aceasta conferint5.
s'au Gpulberat pentru oficialitate. Socialistii unguri
si-au descasurat prograrnul: sa nu se discute cauzele rasboiuhri, care a fost provocat de guvernele
tuturor tarilor: iuncarii i industriaSii germani, plutocratia franceza, autocratismul rus, feudalismul

www.dacoromanica.ro

107

intoleranta ungureasca. Cer pace fara anexiuni

fara despagubiri. Belgia 65. fie reconstituitd din
avutul Gerrnaniei. Serbia din avutul tuturor aliatilor, fiind o taxa saraca. Poloniei, refacute, ol i se

dea drumul la Mare. Monarhia austro-ungard t

nu fie impartita, sa sc dea drept de vot larg i autonomie nationalitatilor.
Nori grosi par'ca se aduna, asupra orizontuluil
politic.

Neronianul din Berlin se agita furios, in mijlocul

cataclismului universal, provocat de accesele sale.
Telegrafiaza imparatesei c ofensiva inimic e
pe sf Arsite.

As-teapta o nou a. ofensiva pe toate fronturile.

Dupa curn aflam mai tirziu, Germanii au reusit

in Vest a Ge ascunde iarasi in ga.urile lor subtcrane,
facute prin ajutorul sfredelelor electrice, p'..ma. la 30
metri adancime.
Fug de lupta inceputa cu vrdjmasul, i, totuisi, sunt

luptatorii onorabili: Deutsche Ehrlichkeil!"

29111 jIlciiu. D-1 Bratianu ar fi respins pacea Lard
de anexiuni.
Se deschid dela 2 1 ale lunii tribunalele germane

pentru judecarea proceselor pendinte intre Rorthni

si supusii Puterilor Centrale. judecatile se vor face
dupa codul de drept rominesc, atdt limp cat,
dupei dreplui international (!), iii vre-un cus stye-

cial, nu ar

fi alifel de urinal!

De fapt, se va judech dupa dreptul celui mai tare,

al invingatorului, dup:ci dreplul teutonic, introdus
odatet aid, de Teutoni in 1211"! Ne intoarcem, in
toate, la timpurile trecuire, la dreptul pumnului, la
dreptul judecatii Dumnezeului lor, al talionului!

www.dacoromanica.ro

118

Va reandnea in Foliar arnintirea c pe aici aa trecut judectitorlidin Berlin! Spun ei cu presumptie.

13/26 laijie. E o saracie de stiri enervanta, o atmosfera politica incarcata.... E iinite, linistea premergltoare furtunii.
La cinci ale lunii, Francezii au intrat in Atena.
Regele Constantin, care abdica in favoarea fiului
salt Alexandra, transportat pe un vapor in Italia,
se refugiaza in Elvetia.
La Viena, Cabinetul e pus in discordanta cu
Parlamentul, de Poloni.
In Camera Magnatilor, Episcopal Miron Cristea,
orbete despre drepturile cuvenite natiei noastre,,
in raport cu importanta sacriticiilor".
Va sa actij e o constiinta vie si dincolo. Ne bucuram mai ales ca Inca na se puteau sterge cuvintele episcopului Radu, rostite tot' acolo in Ianuar,
prin care se asigard devotanzentul Roarfinilbr fa(li
de Coroana ungarii, sabt a c(irii striilacire se pustrea.0 cultura ci desvoltarea economicei!
1912 lanie. Titu Maiorescu a murit ieri de apoplexie, la cinci dimineata. Ii vazusem cu putin timp
mai iimainte, intr'o librarie: cumpara un caiet: de
sigur, pentru insemarile sale. Acelas cum era la
Universitate, p1M de energie batrineascd.
Masca figurii sale, intr'un continua joc, accentuat

de barbisonul Napoleon al III-lea, si de tufoasele

sale sprincene, care ii caracterish asa de bine figura...

Par'ca ar vrea s dea sufletului san zbuciumat

echilibrul i linistea olimpiana ce era intiparit pe

fruntea sa.
In acest continua joc al figurii, com,idera serioF.,

www.dacoromanica.ro

109

caietul, II rdsfoia i plrea ca-I c.intlre,2te, ieI pe

strad cu aceiasi pos, i acelmi joc al intregii sale
fiinte. Se gIndea la memoriile sale!
Si era a5a de mare nevoie, chiar in aceste Momente, de aceasta minte regulatoare in extravaganta
de curente in care vom incepe sa ne zbatem.
2013 Iwije. Ofensiva rusa isbucneSte la Brzezani.

In ziarele ruse Pravda" i Vtro Rossiy", unU

Rusi se ridica in contra pretentiunilor nationale ale
Rom nici.

Prin Wolf Bureau" dau ei din Iasi, 5tirea tendentioasa a terorizgiii Regelui de catre Rusi, a devastarii Palatului i chiar a fugii Suveranului.
In ziarul lor, un student internaf, eliberat, aduce
5tire si despre de.,orientarea ce ar domni in Moldova.

Neregula cailor ferate: Un drum dela Iasi la Barlad se face in zece zile; bantue tifou1 exantematic;

ingrijirea annatei o au Franta i Rusia; o gazeta

apare acolo Romania" cu redactorii: Bratescu, (1)
Sadoveanu.

La Primaria noastra e cearta intre edili, din cauza

a lor no5iri". Verzea demisioneazd, dupli ce tot

tiMpul a fast terorizat.de Germani. I s'a batut chiar
cu pufimul in masa de un minuscul Feldwebel.

. Ordonante roii, ca in casuri grave, cand au .a.

ne comunica lucruri capitale, ne amenintii cu pekleapsa

de moarte In cazul ascunderii de arme,

muni tii, prisonieri.

Pe aceeasi cale, se anui-4d impu5carea a trei Ronzani" In Vla5ca 5i Prahora, pentru raspindire de
tiri false.
0 doanuia" e ,arnendat cu Q suta de lei i inchi-

soare fiindca a ad.13 unt in Mien-esti, din Beuca.

www.dacoromanica.ro

110

Se connmica i numele derruntatorului: dotmecial"

Wagschal.
Valahii trebuiesc e.tterminati, ei nu au dreptul de

a se folosi nici de produsele mosiilor lor.

Se ordonanteaza ca locatarul ce se muta dintr'o
casa nu are drept a-si lua mobila, daca acolo arq
incartierati!

Pe oe mai erain noi stapini...

Dela 18, tsi in cursul sap-tam:1mi viitoare, se aud
necontenit bombardamente, explosii catastrofale.

Sunt, intr'adevar, aeroplane de ale noastre care

cauta a impiedech secerisul? Taranii mi-au afirmat precis mime de localitati, cu toate cd la priknarii, autoriditile militare cauta a linisti ;rniuea prin apeluri in accst sens.
La Iasi, in Camera, ar fi fost u.n pugilat pe chestia democratizarii Tarii (solutie propusa de d-1 Ionescu i combatuta de nationalist.
25/7 lanie. Kaizerul e iarasi in Viena. Viziteaza

rpe, Imparatul Carol. Se pare ca vor amandoi

s5

sfideze semnele vremii.

Carol se intituleaza intr'un decret de amnistie

pentru crime politice: din grafia lui Dumnezeu"!..
29/12 tunic. D-1 Carp implineste So ide 'ani. Ii
petrace in isolare, la, mosia C41inesti a d-lui Can-

tacuzino. Bukarester Tagfrlatt" aluta, pe Carp

care e in special valoros si scamp acelora earl,
cu took cele ce s'au inteimplat, cred in Romania.

(!) S'ar putea ca tinerii plapinzi germeni ai noii

intelegeri si noii increderi sl infloreascii din rillnele amicitiei de odinioarli.
0 socotim drept o simpla lingnsire.
D-1 Carp e. in adevar, omul lui 66: omul genera-

www.dacoromanica.ro

111

iiei lui Stmdza, Regelui Carol; i, pe linga acesta

omul Junimii", omul notiunilor transcendentale cle
bine, adevar; omul imperativului categoric al lui!
Kant; omul convins c istoria popoarelor nu se face!
de masele niultimii, ci de eroi. E omul care cunostea Germania de alta data, idealista, rnusicala, oil
putemicul spirit de libertate, omul care cunosteh
rusinea dela 77 si pericolul slay.
Pentru d.nsul, problema nationala fusese clara:
sau mergern cu Germania i luam Basarabia, asigurAndu-ne gurile Dunarii, care constitue conditia,
sine qua non" a Statului nostru dundrean, contribuind asifel la iulaturarea colosului rus din portile
Bosforului, sau mergem cu Antanta, cucerim Transilvania i ne taiern singtui craca de sub picioare,
abandonAnd Rusiei gurile Dunrii i Constantinopole.

La Berlin se aduna un Sfat al Coroanei, caci criza

interna a ajuns la maximum de tensiune. Sum chemati diferiti sefi de 'particle i chiar Kronprintul
ce vine de pe front.
In Reichstag, partidul Centrului care alcatueste
majoritatea parlamentara i pe care se bizuie guvernul, sprijina actiunea deputatului Erzberger, din
comisia budgetului, asupra deciararii i,elurilor de
razboiu. Se cere a se arath streinattii c poporul

german, pe baza celui mai democratic drept de

vot 'prin care e ales Reichstagul, e gata a face ch
neindoioasa expunere a telurior ide rzboiu. Guvernul e rugat a-si insusi aceasta. motiune. Cancelarul se vede nevoit a o accepth.
El declara c5. seriozitatea propunerii de pace va
cIstiet, cAnd poporul german, prin reprezentantii

www.dacoromanica.ro

112

si parlamentari, se va imprt'dsi de gavemare;

de accea a pregAti formarea unui guvern de tranzitie, in care s'a intre parlamentari de toate partidele.
Manifestul de Pasti al Kaiserului se va executa de

indata, spre a tocl ascutisul suspectarilor inamice.

Prusia va introduce reforma electorala.
O neindoioasa exprirnare a poporului german pen-

tru pace va pregatl astfel pacea, in toata lumea.

E o adeva'rata xevohitie in aceasta noua concep tie.

Se va realish?
Camera franceza, pe de alta .parte, cu 575 voci,
contra 25, se hotrdste pentru politica de razboiu.
In Bucuresti, se incepe o noua Administratie cotrtunald, cu d-1 Bragadiru, care, si ea, $i-a pierdut'
otice autonomic comunala, fiind supravegheaa dun Autsicids-Aini", -Inca din mijlocul lui Februar.
Se fac clota librarii de campanie, pentru Germani i Austriaci: atrag atentiwzed librarilor roIn4ni dc o se aproviziond cii cdrti din tdri,le Pate-

rilor Centrale!

Sfetea i chiar Socec sfideaza recomandatia. Acesta din urma va fi pentru un tirnp, rechizitibnat.,
La Amsterdam, turburdri populare pentru acordarea de catre guvern, a recoltei de caitofi Germaniei.

2115 Julie. Bethmann-Holweg, Cancelarul, cade

Regimul neronian triumfd. Vine Michaelis din Serviciul nutrimentului!

Un adevidral fzuzctionar prasian", spun ei. Un

tip patologic, i ca fizic i ca conceptie stranie de
ouvernare.
1..10

alorton al politici,i de nebunie in care

www.dacoromanica.ro

se!

113

zbate Germania. Centrul Reichstagului se declari .

contra sa.
cer regim parlamentar. Conservatorii stau in rezerva. Socia1itii, ..se tern de disonante.

Franta priveste stirea cu indiferentd. Anglia considerA momentul ca p opera a statului-rnajor.

La Paris, la arbatorirea c2Iderii Bastiliei, asista
Americani... Di Doanme!
La noi, inconstienta internationala a orasului c
la culme. Teatrele i cinematografele, pline.
S'au incasat ieri 16.000 de lei. Un cinema ,,,ingur

tre o reteta de 6000 de lei!

Bucurestii se goleste de soldati. De unde, pflna
aici, toate posturile militare gemeau de

oldap,

chiar la grajdurile comunale, acum se reduce, la

Haupt-Wache, postal la 52 de oameni.
S'au suprimat i faimoaele defilari la Cercul Militar. E numai concert de promenade.
Femeile nocturne iar misunA in Bucuresti, caci
/Yana aici fusesera concentrate pe forrnatii de plutoane, zilnic intr'un anume hotel.
Fusesera rechizitionatc cu bonuri, pe call... le pldtea Primaria!
3 16 Julie.

Ziarul socialist Berliner Tagb bill",

considera venirea actualului Cancelar ca un triurnf

al partidului Kronprintului, contra clernocratiei parlamentare.

Reichstagul declara: in popor st si azi principia/ ell nu ne conduce selea de cuceriri, in aplirarea liberei izoastre independente (1)... Renuzz(41d
la Zuceriri, Reichstagal tinteste o pace a Inte1.geri,si o darabilei reconciliare a popoarelor... 0
Draghiceanu.--(Stibt cultufs puvintilut gernaa

www.dacoromanica.ro

114

pace, pacified, cu liberlatea meddler... va prcglit

o durabiM conviquire prieteneasc4(!) a popoarclor
spanuintului..."

Pentru o aseinenea pace poporul (!) este decis

a sta neinkant, impreund, si a piersistd pentra apararea dreptului slia si al aliatilor.
Camera de comert cere si ea pacea. Pe afielo
anuntatoare a conferintelor dela Eforia soldatii scriu
en creionul: Walla haben wir Frieden"..2!
Evident Germania neoficiala e obositA.

Secerisul continua cu febrilitate,, in mate parti

e necopt.
7/20 Mlle. Presa Mr vorbeste dosipre apropiatul'
,firsit al civilizatii europene.
Sunt semne, dar, ca tra.snetul sta, gata s cad-L.

Suntem iintuii, iari, intr'o stare de continual

leprimare. Ni se agita ,spectrul nenorocirilor ce ar0

avut intrAnd in razboiu. Am fi pierdut, fara nici

un scop, 79.i033 de prizonieri, dintre cari: 1.5364
ofiteri si 77.497 soldati. Din acest numar, Bulgarii
ar avea 789 ofiteri i 27.718 trup. S'au rnai pierdut 150.000 de r ani ti i rnorp, disparuti 230.000;
tunuri 540, chesoane 250.
Aceleasi cifre, vddit inspirate de ei, pentru demoralizarea armatei din Moldova, le dau i prin zitrul Otectcevo", unde se mai dau i cifrele pier!.Prilor materiale suferite de RornInia: 22 de ju-

dete cu o suprafata. de 103.903 de chilometri patrati i 5.087.205 locuitori; padurile CU 1., Mit de
nourt milioane; pestele 61.000 de tone; mosii 385 000

de hectare; aproape totul din cele 3ocl.000 hectare

de 'tii; 300:000 de tone de petrol; 20.000 de tone

de sare; 1.800.000 de tone de carbuni; trei .sfer-

www.dacoromanica.ro

115

ruri din venitul C.dilor Fterate, ce se cifteaza 114

un milion 120 de mii de lei; portul Constanta, 130
de milioane.
9122 lalie. Presa lor arata in fine, di, a sosit mo-

meural In care vralmasii nostri vor fi siliti sr? jell

kozitie 14.4 de telurile de rfeizboitt ale Aliafflor in
mod clar 5i neinaoio.s".
Dar Antanta tocmai aceasta cauth in Vest, und
onorabilul vtajma,-; s'a ascuns in gdurile la,-,-;itatii
si perfidiei bor.

Zdrobirea Ronliniei, cred ci, va aduce sfaritnarea frontului de Est si a cerbiciei Antantel.'
Rominia trebuia isbitd in inirna.

www.dacoromanica.ro

iv.

De la luptele de pe frontul nostru pan la

armistitiul din Brest-Litowsk.
70/23 Julie. Evident ca o parte din Rominia ocupata, arnetita de umiliri i miragiile politice ce
i se flutura pe d'inainte, e in plind narcosa. Kellermann, ziaristul lor descrie azi, in Bukarester Tagblatt" astfel, situatia:
Distruse, nimicite, in ameteala erenimenielor si
rdzbolului, instinciele politice ale Romini lor incep lards'', sa se ranimeze...
Rdzboiul meitura i teirthste cu el toate frmnoasele /rase si ihusiwil. El an lasl deceit rusinea zu;
groaza.
Situatia geograficd a Ronthniei ranthne insil ca
,si mai innainte: cii zace 'Inca la Duwire,artera Europei Centre le... Mom intretinut cu multi Romani
sas-pusi, functionari sau (nu, dar politiciani plim
de i.satimd, asupra a ceea ce ei geindesc despre evo-

lutia politicei vittoare a Romliniei... Cu toate divergentele ce e.vist, ei socotesc alipirea intere:,
politica si economicd, cu Puterile Centrale, cu Mi.-

tel-Europa, drept singura posibilitate!

0 piedica mare le st in cale. Moldova si arm. ta.

www.dacoromanica.ro

117

Vor putea rezista? Armata noastra stim, dupa

o If;tire din Zurich, sosit a. zilele acestea, ca s'a re-.
facut complect, in special in privinta tunurilor mari..

Dar cari erau parerile lor despre puterea de rezistenta. a .soldatului romin, dupa experienta de
p4na aici?

Iata-le: ca atacalor isi chiar ca annritor, iresola l; eroic insc7, plin de sacrificiu ca aprator at
plimantulai national.
...A ardlai in apiirarea granilelor toall destoini-

da sasi s'a

lilitat vile/6;51c.

Modal de lapel al Romlnilor, caracterislic in atac si apeirare, las?i o lumina asupra sentimentului

ca care acest popor a intrat in rizboiu.

Nesuficient pregatit. Nu militareste vorbim, ci
ca educaPe nationala.
Pe eind Gennanii, prin intelectualitatea lor, familiarizau poporul cu necesilatea nationala de a
face rzboiul, pe cAnd generalii lor, ca Bernhardi,
popularizau doctrina militara, mii de alte cdrti si
brosurele politice, si mai ales militare, aratau cc-

lui din unn lucrator ce e razboiul, si cum se a

desfasura el, in colori si cu amanunte locale, cAt
aproape de realitate. Ne amintim de o carte
s risa. in forma. de scrisori, inca din 1913, in care,se anita precis cum va decurge razboiul pentru
Germania. Se arath chiar, ceeace pentru lumea inrti

treaga era un Mister, ca vor nimici intr'un salt,

fortairetele franceze de pe granita Belgiei, ca Vor
scAda pe Francezi in sting'ele lor" , ii vor 'robi 5i.
,i. le vor da apoi mIna s mearga impreuna in contra Angliei. Si cu toate numele de cetati ce or
cuceri.

www.dacoromanica.ro

118

La noi, ce s'a fa.cut?

0, educatie fals sentimentald in coli i armata,
Un profesor din Craiova ne ,spunea ca, la fiecare
sord de recreatie, elevii erau asmutiti asupra unuk
deal vecin pe care-1 luau cu asalt, inchipuind Transilvania! Ne amintim de .timpul cind faceam serviciul militar intr'o garnizoan,A. Se cetia, pentru stimularea sentimentului patriotic, discursul p1.4,srnuit
de un autor, ipe care 1-ar fi rostit sergentul Florea
Bajan, in razboiul dela 77, la Calafat. Erau vre-o

cite-va file! Un discurs pc care nici muribundul

sergent nu-1 putea, rostl, nici soldatii ascult, in toiul luptei, in vijelia de gloante i rapnele. CAnd

sunt atItea pagini adevAratc in colectiile noastro

de cronici i documente!
Nicio cunostinta despre vecini.
Fraseologie 5,i sentimentalism fals cari nu pot

Aura la incercari, intruniri i gazetkie!

Totusi vitejia soldatului romtin nu o contesta.
La Severin: opune o crudd resistentei". La Jiu:
,,cu cea mai extremd tenacitate 51-e aplirat Romilnul_plim4ntal situ national".

La Sibiiu: slab, nu a indrlznit th intre acolo.

,,De cc nu luase o decisiune? Va r''inidnect pentra
toate timpurile un mister".
La Olt: cea mai mare catastrold a acestui rits-

bola.

In Arges: vrdpnas inceip4tanat".

La C/Impuhing: Orin acestor lupte, pentru in-

,,rz.&1(iiizile

dinaintea orasului, miii aducea Germani-

tor, cu tot cursul favorabil luptelor, niciun cdstig

visibil de teren.
La Brasov: rcimiine de neinteles cum,incriticile

www.dacoromanica.ro

119

momente ale blitaliei dela Sibiiu, armata a 11-a ronutin,d, allatel la Vest de Elgara,s, la 24 chilometri, nu a alergat pentru descongestionarea racism-

Dar, desi acolo ntitralierele aduceau moarle inmiild lii randurile Romdnilor, ei se adund iarii
atacd indrtiznet, vitejeste. Bravo. Valahule! Germanii stiu sd prefulascii vitega.
La sud de Brasov: aripa stingd a grukei Falkenhayn akusese un greu ceas, fiindc?1 ardlorul
nu numai ca aptird fiece petec de pdadint cu era
mai mare inedfitiNnare, dar (dried energic.
La Predeal: resi.stentd inctikiitfinatd. eroica"..
Trecerea Dundrii de Ronuni la Flamanda, remarcabild: desi nu a fdst ,sprijinit re artilerie.
Trecere.a Dunarii 'de Mackensen: neprevdzuN
de Romdni".

In Dobrogea, armata a III-a rontiinl existd namai cu numele."

Retragerea armatei noastre in Moldova: o acoperi Valahui bine si viclean".

Se pare, insa, ca lovitura vor ,sa o dea, de ata
data, pe la Nordul Moldovei.
Situatia frontului rusesc aici e rea. Brzezany aImenintat; Germanii sunt la portile orasuIui Tarnopol.

La Iasi ar fi emotie din cauza 14te1or acestora.

din Galitia.
La Berlin, Kaiserul iea contact cu conducatorti
rfartidelor. Se discuta mai ales chestiunea submarinelor. Situatia politica acolo e inca tulbure.
11/24 Mlle. Mackensen pleaca p 2. front. Comunicatul lor vorbes-te de o vie activitate de tunuri la

www.dacoromanica.ro

120

Sirctul-de-jos, care prevede lupte ce se vor desfasura.

Se pare ca ofensiva o luariirn noi.

Positiunile pe acest front sunt acelea,i dela 'fixarea frontului nostru.
Siretul, cu inaltimile sale, valea Putnei, foarte
.accidentata, .caracterisata printfo salbtacie romantica spre izvoarele sale, si o regiune de balti
spre imbucatura 'cu Sirerul. La Nord de aceastai
vale, valea Susitei, cu frumusetea romantica a paclurilor de spre Soveja (unde e minastirea lui
Mateiu Basarab) i cu imbucatura sa in Siret, la
A.I5rasesti. Spre frontiera cu Austria, masivul nruntos cu vaile Oituzului i Casinului, care duc spre Rralea Trotusului, unde ei tintesc depozitele de sare de
-Ocna

sonclele dela Moinesti. Un tinut de cea

mai curata viata romilneasca.

Lloyd George, vorbind asupra rezolvarii crizei

de Cancelar din Germania, arata c partidul militar a invins. Niz cu Prusia vcn? face ins?! pacea,
clan cu cele malibune forte ale Germaniei demo.cratice".
12125 Julie. Cei Citiva husari din garda lui Mac-

ensen tree fiorosi toata ziva, cu sulita tinuta de-a,

currnezisul cailor, dispar i reapar, ca dupd culiele sand teatru.

Der Ernst der Zeit!" Ziarul lor vorbete

crd

oscilarea intregului front dela Baltica la Marea

Neagra: totul sta in cutremurul previsiunii cumplitelor lupte si a marilor succese ale trupelor germane: an front de 2000 de chilometri sovelie iii
Iiirabu5ire." Pe seara se aude iar de marile lor
planuri: Odesa.

www.dacoromanica.ro

121

'13126 lalie. Au luat Tarnopol, btanislau, Buczacz; un front de 250 chilometri lungime, pe 5ot
chilornetri latime; au ajuns.valea Siretului Guperior.
Pe frontul nostru, `viu foc de artilerie in Dobrogea. Progresam pe Puma i usita.

Presa lor e deprimata. Pare ca nu mai cred nici

ei In gluma de ping aici.
E 'victoria noastra. dela Marasti, pe care numai
o banuim.
Kaizeml se intlineste cu Imparatul Carl, la' Podoorica.

16129 Julie. Pe frontul nostru nu tim nimic ce

s'a intimplat. Ca in ceasurile grave, nu dau comunicatul rom3^..nesc. Ausgeblieben".

Au inaintat serios spre Cernauti, dar dau o mare

harta triumfatoare, spre a. masca intrarea Romanilor in basinul lui Kezdivasarhely, coastele de
'Est ale muntilor Bereczen".
In Rusia Kerensky e dictator. Trupe le rusesti
nu ar anal asculta de sefi; de aceia se retrag.
Din Berlin se raspunde unei interpelari din Camera francezd asupra neglijrii de catre Germani
a vietii din Rominia: Germania a facut tot posibilul ca. populatia aflata subt scutut dreptului si
legii sci se bucure de fructele muncii ceMene,sti
normale"!
Un meteor se arat a'. din directia Sinaia-Ialomita.,
17130 Julie. In Flandra, activitate de artilerie cum
nu a fost ?Ana aici La Oituz, ar fi cazut atacul Rorninilor asupra Magurii Casinului.

La Nord de Odobesti, de asemenea.

Averescu e la Putna. Un neamt cu care vorbesc
e foarte ingrijorat. Xornariii ieau 19 tunuri grele..

www.dacoromanica.ro

129

In Bucovina rlul Ceremusului e trecut: luptele

s'au dat unde, pe vremuri, Petru Rares, pa batut
la Obertyn cu Hatmanul Tarnowski, i unde, mai
Ia Sud In 1485, tefan-cel-Mare se inchina. Regelui
Casimir al Poloniei. 0 coloana ar pomenl pina azi
evenimentul.

Kaizerul e pe campul de btaie din Galitia.'

Cancelarul arata gazetarilor germani ca are probe
eidente de gandurile de cucerire ale inimicului. Numai subt rezerva renuntaxii tuturor beligerantilor
la cuceriri. Germania a dat consimtimAntul au decisiv majoritatii Reichstagului. Acum, cAnd e dovedit ca inimicul nu renunta, retrage acest consirritimAnt.--In plina nebunie! Reichstagul nu rnai inseanma nimic.

Czernin, tot catre gazetari, spune:

Cuvantarea CancOarului german e aceiasi ca si
resolutia Reichstagului ( !). E expresia vointei unitare a poporului pentru pace (!) In interesul urnanitatii e nevoie de pace, de asigurarea dreptului
de viata tuturor popoarelor parnintului. Deci o conceptie cu totul opus celei formulate de Cancelar.

In Iai ar fi un guvern Take Ionescu: misiunea

inilitara americana ar fi sosit acolo.

/9/1 Julie. Cancelarul german la Viena. De ce?

Vrea sa stearga impresia cuvintelor lui Czernin pi

s rluseze. El spune ca vine ,pentra a enutztd o

axionza: Germania 5i Austria sant a5a de legate
attire ele, Iii prosperitate ca 5i in dezastru, cli e tompm/bit a cugetd ca sdnge rece... cum cii ar patea
sit urmeze separarea unui membru a.1 acestei le-

gaturi!

0 previsiune fatald!

www.dacoromanica.ro

193

2012 Julie. Kaiserul catre poporul german: Ini-midi intind indna catre (IX germane..., aduc mereu popoare noi in lupta contra noastrd... Asia nu
ne inspdimtintd... SMm de neinvins, victoriosi....Lup-

tdm pentru un Imperia tare si fiber.

Trebuie ca spada s aecidd. Deci la arme!... Ne
vom apdrd peind la ultima suflare de om si de cal
(!) si vom sta In 14l clziar contra unei html de

inamici.

Sangvinarul!

In Anglia, Balfour, facAnd o cercetare a telurilor de tazboiu, incheie Ca totul depinde de intorsdtura rdthoialui".

In Franta, Ribot cere formarea de State-Tampon, pe Rin, ceeace va fi un cistig in lupta pentrit
dreptul de autonomic al Statelor.
Presa lor plinge aceste conceptii ce depind de
forta armelor, nu a drepturilor...! PociiiJ
In Flandra, una din cele mai mari batalii din cei
trei ani de razboin, intre Noordschote si Wargeton.

In Bucovina au ajuns pina la Hotin, sunt la o

zi de Cernauti i Crirlibaba. Germanii spun ca, in
patru rile, vor Ii in Dorohoiu.
La ioi, o demoralizare completa, viu intretinuta,
Nu avern obiceiul de a ne face ecoul soaptclor din
anticamerele oamenilor politici, dar ce a spas d-1
Care, cuvintele d-lui Carp, totdeauna cind au fost
rostite, au circular in ar ca vorbele cutarii ,sibte
din antichitate.
D-1 Carp, intr'o recenta convorbire cu Macken-

sen, ar fi fast intrebat de acesta: ce dolean(e mai

ai"? D. Carip, dupa o enuntare de dorinte ar fi

terminat:

iei Moldova..."

www.dacoromanica.ro

124

Un autor spunea c eine intra n scercul fermecat al politicei econonaice germane, trebue s cada,
wind nevrnd. Es muss.
Ace Iasi lucru se va intImpla i tuturor oamenifor

nostri politici cari vor intra in cercul.fermecat at

politicii germane.

Peste cliteva zile, d-1 Cal), intr'un interview, acordat unui ziarist din Stockholm, se exprima astfel: acum Romdnia vede uncle sunt adevdrutele
sale interese!"
D-1 Carp, cu partisanii si s'au frint, au cazut...
2214 Julie. + 340 la umbra. --1-1 290 in cas. 0
caldura sufocanta ne inabus sufletul amarqt.
Au luat Cernautii. Hindenburg e decorat; in Germania se pavoazeazd i se tuna victoria.
Botosanii s'ar fi evacuat. Filoti, aceast latura
ilustrativa a istoriei romAne contimporane, e prins
in Rusia.
24,16 Julie. Austriecii au trecut in judetul Suceava, la Ho lda; Innainteaza spre Brostenii. Re-

gelui nostru.
Mackensen iea ofensiva la Siret.
Infanteria rusa, ce se bate prost la Siretul-de-jos,

Ipierde transeele dela Faurei; la prinz Germanii

trec Putna, luind ofensiva pe acost front. Planul lor

e de a fixa centrul si a inconjura pe la aripi, la

Marasesti i Ocna, armata noastra, dar la Nord,
de Focsani intampina forte mari.
In gazeta lor radiazd de bucurie: acum se apro-

pie realizarea nrenirii noastre logice si istor7ce.

Patru regimente romine ar fi fost departate dv
pe front pentru manifestari politice!
25,7 Julie. Mackensen ar fi spus d-lui Carp: la

www.dacoromanica.ro

125

revedere, la Odesa". Erontul dela Foc5ani ar fi

fost 'spit. Rom. In.ii totui incearca a bara trecerea,
-Germain lor. Relatiunile lor spun: in contra-atacori polemic(' si foal* energic execatale, Ronul-

nii au incercat sli repose e5ecul din ajun, cu o

striducita prestan(d, dupd piirerea infanteriei noastre. Masele trecute la asalt email decimate de fo-

col nostril.

Se zvone$te ca au trimis Carpistii prin. Mitropolit, kin manifest Iernilor, ca ,s 8tea pe loc.
La tad:

Romani Moldoveni si voi Romani de pretutindeni... Auziti glasul tratilor vostri din Romania
ocupati.l... Ostile Patentor Centrale stud la portile
de sus si de jos ale Moldovei, in treciitorile mundilor..., ete inainteazti si tara va fi din non cruntatd in Slngele ei... Noi, Mitropolitut. ne-am rutgat Domnului pentro nuintuirea poporolui nostro,
,si s'a umplut biserica de lumina mciriril Dominilui.... si asupra noastrd a vend Dukul eel bum

Tara vrea pace.Domnul Dumnezen s'a indurat de Tara aceasta,

el a imbhinzit inima biruitoruloi, si a fficut dintr'insul tovari7su1 nostru la awned, pentru mintoirea Rom,dniei... Biruitorul care intr4 in Moldova nu e sctos de rfisbunare, nu ucide, nu jillueste, nu (la loc... Nu dpucati animal pribegicii...
Rdintinefi cu to(ii pe la locurile voastrc... Azi puterile voastre sant frante... Nu lipsiti Rontrinia de
puterile voastre, sa nu 1 uneti bratul rostra in
slajba unei cauze straine. Stati pe loc... Aveti incredere in viitoral tulpinii romnecti.
Ce ati facut cuvioase Orime Scribine, c'1 cu

www.dacoromanica.ro

126

och5i de fix i cu biciul in traria, pentru gonirezi

zarafilor din casa Domnului? Caci aud e ati sclit. tra rnomentul, cind se da nu o lupta de anne,
dar
lupta pe viat i pe moarte, 0 lupta intnedoua volute de a invinge, s. se contribue /a slbirea vointei noastre de a trAl?
Caci ati cazut jertfe cercului fermecat al magiei
lor, care untariau zdrobirea puterii de vointa. *al
noastra. Die Willenskraft zu brechen".
Vor reusi?

In Gerrnania, faimosul Helfferich e Sprechtninister", un fel de parte mix" al invalidului intelectual Michaelis.

26/8 latie. Au inaintat 'din valea Putnei pe a

Susitei, intre Panciu i Sursia. Tottcsi frontul n'au,
reusit a-1 patrunde.
La Iasi ar fi siluit palatul un comitet de so1datii'l,
cerand maxirea soldelorl
Deputatul Isopescul Grecul felicia pe imparatul
Karl pentru reluarea Bucovinei.
2719 Julie. Q iploaie bura racoreste pamintul
inviaz1 porumburile ofilite. 0 aracie de tiri
enervanta. In spre Foc.5ani luple desperate" pentru scopul marturisit: pdtrunderea frontului" nostru".
Pe Ca.5in i Putna, resulta din comunicatele austriace i romanesti c noi am mntreprins un atact
de descongestie, spre Transilvania.
La Nord Rusii resist, desi Austriecii au inain-,
tat pe Bistrita pAna la Sabasa.

Dau stirea ea' Regele ar fi ordonat retragerea

trupelorl

28/10 tulle. Un atac al Ruso-Rominilor asupra

www.dacoromanica.ro

127

Focsanilor ar fi fost infructuos. Am fi pierdut 33

de 'mil de soldati, so de of*ri, 17 tunuri, 50 de

mitraliere. Sunt in cimpiile Siretului de mijloc.
Geograful A. Penck schiteazd marea harta a Europei Centrale: Zwischen-Europa".
Se la intinde intre Calais si inceputut Alpilor,
capul Nord si gura Nistrului.
Poate ca se va realisa: dne stie dac, vre-o data,
se va mai auzi de numele de Roman!
La Lipsca, se face un institut Sud-Est european,
subt directia lui Weigand, Gubventionat de Saxoni.
29/// Julie. ,La Nord, Scerbacev pierde pina Ia
TuIghes.

La Sud, se vede bine geniul lui Averescu, cam

a separat cele doua armate ale Arhiducelui Iosif si
ale lui Mackensen.
Pe Oiruz Fji Casin se vede c Averescu arnenin02

aripa stinga a lui Mackensen, pe cnd acesta se

sileste sa-i tale linia de retragere pe Trotus, cad
Gennanii au inaintat pe Susita: sunt in apropiere
cii ferate de pe acea vale.
Rom/Mii au inaintat bine in Vrancea, spre izvaa-

rele Putnei, dar se afki intr'o rsituatie deSperat

acolo.
Vorn invinge san ba?

Comunicatul nostru e asigurator. Avem presentimentul mome.ntalului critic.

Dupa cum aflu, acum, din lucrarca generalulu

G4\5.nesce1: se /Area c planul dusman de a cuceri 'si restul Tarii era pe jumeitale indeptinit".
Serviciul lor de spionagiu trebue sa fie intiins
pentru aflarea celor ce se petrec pe frontul nostru.
Aflu mai tiirziu Ca invtatoarea Szilagyl Irma a,

www.dacoromanica.ro

128

fost prins pe front, deghizata ca ofiter romAn. In

orice caz, in Bakarester Tagblatt" de azi, un afi
foarte straniu, in litere groas4 ne face iMpresial
unei telegrarne cifrate pentru vreun spion din Moldova.

Herz lichen Glackwunsch und dreifaches Hoch

Herrn and Frau Carl Rddisithlirwnp zur Silber

hochzeit(!) Eigesandt von vielen Freunden".
E Una din practicile generale ale acestor oameni
ascunsi i invaluiti in ipocizie.

Ne amintim c am cetit in Henke, care a scris

o carte despre Rominia in 1877, c."; a transmis eel
lintiu stirea declararii thzboiului nostru presei ger-

mane, afirmind ca la Galati au soit nu stiu clte

outoaie de branza!
Iar altundeva am cetit cum in intrevederile dintre Jules Favre i Bismark la Versailles, in I37o,

acesta din urma, pentru a avea stiri reale asupra

ituaiei Parisului, in urma asediului, ridicase orice,
etec de 'Artie din apartamentul unde locuia trimisul francez; acesta fu neloit s se luj.,:asca de

-urnalele ce le avea din Paris pentru locul unde

-otdeauna e nevoie de hartie. AStfel diplornatia erman
sului.

1126

cunostinta exacta de starea reall a Pari-

30/12 lalie. Situatia noastra e di,perat.

Cu toata indrazneala si intoarcerea ofensi% a a
Rominilor, Austro-Gerrnanii au inaintat pasna la
Sud-Vest de Thrgul Ocnei, (3 pre valea Trotusuhii.

Pe Susita, Roniinii ar fi dat p.pr:e atacuri sarigeroase, in valuri de douazeci de sire, clar Ladarnic.
31/13 Julie. e vede linlpede ca. pe Trotus at.4
innaintat intre Ds..ftana ci Casin. Rotm2inii dau pu-

www.dacoromanica.ro

129

temice atacuri contra Germanilor la Nord de Foclard; totusi Germanii ieau Panciul. Comunicatul roananesc vorbeste ca luptele de aici au tuat caracterul unei mari &Midi?".
Avem teama de incercuirea armatei de pe Putnade-sus.

Dau vtiri prin Berna cal intr'o saptamlna Moldova va cadea, iar of4eru1 de legatura al Ministeruhti de Instructie pune, ca_aceeasi igurant, ur4
tennen pentru rezolvirea unei chestiuni ce tinea do
Galati.

Odesa ar fi fost evacuata.

D. LUJIYU Kostaki telegrafiaza Regelui sa nu expatrieze depozitele private.

La Oituz Rorrrnii ar fi dat douasprezece atacuri.

Germanii au raniti foarte multi; cer evacuari dei

Ispitale; toate pitalele; toate orasele. sunt pline,

2/15 August. Din comunicatele germane se vede

clar ca Romanii sunt in Mar4esti, de unde dau:

atacuri spre Sud si Vest, intre Putna i Sus4A,
cautind s mentina legatura trupelor noastre do
je Putna superioara, cari au innaintat simOtor de
trei s4ptamini, dar sunt tinute ca intr'un cleste
de dusmanul de pe Oituz i cel dela Suisitai
Situatia acestor trupe e foarte critica. Comu4icaru1 br spune: Situafia operativd a trupelor infipie
,;la Putna-de-sus va gas in scurt tintip o deslegare".)

Dar la Sud de Trotus seam bine. Romanii le fac

contestabil streitig", orice castig de teren.
3/16 August. Trupele noastre infipte in frantull

kr, la Putna-de-sus, s'ar retrage la Nord-Est die

Negrilesti-Soveja.
OragMceanu. aSubt cultura pumnului german.

www.dacoromanica.ro

130

Trupele de pe Trotus s'ar retrage mai La Sud;

Germanii, ocolind MarAsestii, se indreaptA spre
Nord, luind Strgoanii, la Nord de Panciu, 0. Ba-

taretu, care ar fi un cap de pod. Situatia ne pare

,o-ravg..
b

In ziarul kr plang pe cei ce-lt pierd vietile yentru o cauid pierdua de mai lnnainte". eauza pierdata era a noastra.
4 117 August. +34 la umbrA. Pun mare pret pe
luarea BAltAretului si afirma ca au Oiat astfel importanta legAturA a trupelor romlne: linia Tecuciu-

lui. La Est de MArAsesti, Roneinii ar fi fost aruncati peste Siret. Rom/Anil ar avea 3.500 de prizonieri, si pierderi 16 tunuri si 50 de mitraliereIn Flandra isbucneste a doua mare bataie.

5118 August. Se aude ca au 6o.000 de rgniti.

Trenurile sanitare osesc pc la orele sase dimi-,
neata in Bucuresti; paturile sunt pline de multi-I
mea rgnitilor cu bandaje insIngerate. Sala de operatic din trenuri, in plinA activitate.

Se vede OA nu le merge de loc bine pe frontul

nostru.
O scaldAl Fac bilanturi. Semn rAu I

Au luat I 1.000 de prisonieri, 200 de ofiteri ki

55.de tunuri.

6 119 August. ,Nu dau nicio stire de pe front,

dar fac mereu bilanturi si nurnardtoare de gloric.
E victoria noastrA dela Marasesti, cum stiu mai
tArziu.

Iata cum aflam despre inceputul acestor eroice

lupte, care au salvat natia.
Din scrisoarea unui ofiter prisonier la Slatina,
care scrisoare circula in mii de copii:

www.dacoromanica.ro

1B1

Armata noastrd, tot limpid iernii, a lost pregdre/deaf-4... Instructoriierau ofiteri francezi
si englezi... Total organizai: telefonul leagil cel
mai avansat si mai amil post... La Ndmoloasa,

tad si

Nenttii aveau numai un baton captiv, noi--I4.

Bucurestial ar fi lost al nostru, dacd Ra5ii nu pilraseau frontal... Se cdrau uniteiti Intregi, rusesti,

pe fargoane i citrate si frig-iatz... In orase vindeau,

tot ce aveau

I hoin4reau sau deschideau tarabe

pe la colturi...
...Apa de Co lonia se vindea nuntai cu reteld din

cauza lor, beau chiar tinctura de

Plana era armiitorul:
Averesca trebuia sd ia ofensiva pur demonstrain manta Oituzului, ca sJ concentreze la et
pe Gerrnani; urmd ca loVitura sal o dea In Ndmoloasa generalul Cristescu.
Pe Lanka o concentrare -puternicei de trupe, s'a
,,/1i)t

Prat o pregatire de artilerie, etc 600 de guri de

foc, de borate calibrele, pe un front de patru chilome/11, amp de sase zile.
...Cand trebuid sd se Lele ofensiva, un corp de
armatd ras a pardsit pozitia, litsdnd o mare lacuna

pe front... Divizia V, fost# Ravi, Liscu Toma, a

salmi Iffoldoiza, ne-a dat victoria.

Tofi orunenii s'au sacrificat pe front...,

Asa s'a suns colonelul Stantate, Contandantal reglmentalui 32, kr, Unge4 et ,si-a thurat crelerli oJi(erul francez Soubillon1) atasat la acel regiment,
care a &plat si n'a vrat sd cad4 prizoider.
Locotenental Tcodoresca a mitraliat pe Ger1) Se pare sa fie Capitanul Vernay, rnert innecat.

www.dacoromanica.ro

132

mani, ptInii la doulizeci pa,si de el, and a cdzut

reinit. Astfiel regimentele 7 si 32 s'au decimal intr'o lunOtate de zi, cad k-au luat local bataliognele2) 8 Si 3 de v.InAtori.
Aceiasi soartli a avut-o regimental 53. Cu ajutorul lor s'a oprit ofensiva germane/. In fafa transeelor noastre sititeau cadavrele germane ca bolova-

nii pe prundul

Averescu

schimbat

caracterul ofensivei i a deconcertat pe Nemfi, obdintind o victorie stralucitit, in care a capturat 280
de tunuri. Populafia civilit din Moldova, asteapt4

ca incredere desfsurarea evenimentelor.

Intoarcerea ofensiva a aripelor armatei noastre
Ia Ocna i Mar51.sesti s'a prabusit.
7120 August. Propunerea de pace a Papei.

Am impresia ca i s'a cersit mijlocirea..

Propune: intaietatea dreptului asupra puterii; des-

fiintarea arrnarilor; infiintarea de tribunale internationale; libertatea marilor; renuntarea la despagubirile de razboiu; retrocedarea teritoriilor ocupate; evacuarea Belgiei; retrocedarea coloniilor; In
chestia Alsaciei-Lorena sa se impace umanitatea cu
interesele natiunilor.
Prin urmare, revenirea la statu-quo ante, dupg ce
Germania nu a putut sa-si indeplirvasc opera de
distrugere a civilizatiei europene I
Plec la doua noaptea spre Curtea de Arges.
Aspectul gdriis geamurile sparte, treptele sari-

iparchetelo, planseurjle, inteun strat soios de

murdarie i tocite supt cisma soldateasca care mi

mai conteneste intr'un dute-vino ametitor, ziva

2 Reg. 3 Vntori a luptat dela inceputul luptei ; Reg. 8 de

infanterie.

www.dacoromanica.ro

133

noaptea. Pe scari prisonieri rusi i roinAni, timbre

indobitocite, eari stint mi,nate ca niste turme spire
Germania, infulica din gunoaiele ce le string de
Ipe jos. 0 companie de Turd, bine echipati, voinici
(lucru rar), cu niste tulpane rosii ce le flutura pe
cap. Stint vinAtorii alpini din Erzerum.
Zeci de coade innaintea ghiseurior; doi ci.te doi,

stau rabdatori, cu ceasurile, indigenii nostri inteo

promiscuitate egalisatoare.
Tigani desculti, tarani in cojoace, doamne cu pa-

lArii ultima mode , domni in paltoane scumpe,

Evrei, Evreice, Unguroaice, Nemtoaice cu cosuri,
ti.ine, saci pentru cumparaturile alimentare ce le
vor face, in folosul alimentArii. flanandului Bucuresti.

VA admir, bieti conationali, rabdarea, cti care v

asteptati soarta. Niciun sfert din voi nu yeti putea
obtinea bilete.
Dar mi place ca ati incepuf sa simtiti ca s'a dus
si dreptul hatarului, al coatelor mai puternice i al
protipendadei; incepe s mijeasca in voi constiinta;
c toti suntem egali, avem aceleasi drepturi, dreptul celui ce se scoala mai de dimineata, care nu se
mai poate 6-ilea in nici un chip.
Incepe s mijeasc in voi simtul respectului pentru dreptul aproapelui, de care nu stiati declt din,
cpredicile sau discursurile moralisatoare ale vreunui strigOtor in ptzstiu".
asta e mare lucru in conceptia culturala a unui
popor.

In scoala suferintii ati dobindit acest sentiment,

care nu se mai poate sterge.

www.dacoromanica.ro

134

Pe Peron nu se da drumul declt celor cu bilete.

Nu Se dau decit atAtea bilete clte locuri sunt in.
vagoane. Militarii calatoresc totdeauna in vagoane
separate. Subt niciun ,pretext, chiar daca ar fi sal
tpiarda trenul, nu sunt admisi in vagoane cu civilii.
Rom Anil, in mod egalitar, sunt plebea de clasm

III-a: In clasa II-a nu calatoresc declt Evreii

supusi ai Puterilor Centrale. Tinem i noi, de altfcl, foarte bine, la aceasta distinctie.

A doua zi, in Arges.

In gar5, o activitate cum nu s'a mai vazut vreodata.

Mii de carute descarca, ziva i noaptear prunele

si fructele ce se rstrang de pe toate plaiurile_

In imvestriteala de colori vii a costumelor satenilor i satencelor noastre, se incarca pe capetct

vagoane deschise, ce urmeaza a fi trimise in fabri-

cile de marmelada din Piteti i Cluoereasa. E o

infatisare a unui b1ciu linens. Zamurile curg din
vagoane, Miros de tuica ese din cazanele i putinile
aflate in gari.
Mirosuri trezite din zeci de butoaie cu riirnuri si
lpiei de cane in descompunere, trirnise spre Bucure sti .

Pe Veroane, sute de femei subt conducerea unui

soklat alipesc sacii. Sute de carute descarca cherestea sau prutini, din care s'au executat peste boo
mii in fabrica ce lucreaza ziva i noaptea.
Pdurile sunt inchse cu cordoane militare pentru
culegerea srneurei. Locuitorii, fortati la munca, cu.
mic cu mare.
Reinviaza o paging de adarica robie din vrernurile jugului fanariotic. Tipete i injuraturi, soco-

www.dacoromanica.ro

135

teli ale mar- fei predate. Se plateste cu dotareci de

bani chilogramul de prune si. treizeci de bani, tnerele.

Lume multa se aduna la 'un vagon, se inchinA

cu tpietate; stmt acolo moastele Sf. Filoftii, care salasluiau in Argots dela intemeierea Statului si cari,
dupa ce taxa se sparsese, fuseseni aduse la
loc sigur, in Bucuresti. De cAte ori vor fi fost
transportate in cursul nenorocitei noastre existente
ca Stat I
Orasul af15., incetul cu incetul se aduna la gara",
chiar cu copiii de scoli, instiintati in pripa.
Primarul orasului, un Neamt, opineaza ca relicviile trebuiesc transportate ca un colet, cu caruta.
Negustorirnea protesteaza: vor urrna dupa datin-1,
isi vor face o cinste ca, cu schimbul, SA aduca, pie,

umerii lor pe Steinta", cu tot alaiul bisericesc.

Dar e irievoie de instiintarea Komandanturii pentru,

tragerea clopotelor. Ochil tuturor se umezesc. Cor4

tegiul se formeaza, pe d'innaintea caselor pustii, a
pravaliilor inchise, a gospodardlor ce de abia incepi
sa Ge infiripeze.
In sunetele clopotelor lui Mircea-cel-Batran, dela
Etpiscopia lui Neagoe-Vodd, sunt depuse acolo, in,
mijlocul tmei dureri care stap-Ineste toate fetele.
SlAnta Filofteio... Scapa,nel
Din Arges s'au auzit tunurile in toate sAptmli,

nile trecute: poate ca coama muntilor e o patur5,

buna conducatoare a zgornotului.
10/23 August. Spre Pitesti. Mai toate garile farl,

usi, fara geamuri si cu inscriptia Gespert"; glrile ocupate au inscriptia Brice".

Poduri aruncate in aier, reconstituite din lemn.

www.dacoromanica.ro

136

Pitesti. Gara intesata de multimea ce asteaptal

cu zilele randul la iesirea pe peron. LTn strigt militar, o cravasa spinteca aierul i izbeste crud, farai

deosebire de clas sociala. Trebue facut loc: yin

Evreii i Evreicele. dela Militarwerwalnmg (1), supusele Puterilor Centrale, cu cosurile de untura, gte1e, ratele sau OU.514 proaspat rechizitionate,
cari, a doua zi, se vor vinde cu, preturi fabuloase pe
pie tele Bucurestilor.
Lumea i paraseste bagajele cu groaa: purcelusi sau gAste fra .stapan Ii strig i ei durerea,1
pe cind sunt luate, n rlsete generale, ca trofee ale

zilei de soldatii cari 9i ei 1i cati o iesire.

Dar ice mai contain noil.. Noi cram negrii difa

noua lor Africa...
11124 August. Avem stiri dela Iasi.
rata ce ne comunicg, cu data cle 9 Novoie Vremia":
Iasii erau odintoard de o curdtenie exempiard..
Stradele drepte, asfaltate, strelluciau ca o sald de
bal.Prin grddini, straluceau vilele de podoaba Im,,podobirll lor.

Ad, iasal nu mai e de recunoscut. Aid este Capitala, aid este Curtea, Statul Maior General at
Romani lor se zl tuturor armatelor, azilul refuglag-

lor; populatia cs'a lncincit, dar lasul nu mai este

ce era.

Cid ldur:d sufocantsl, noroia, murddrie, aier otrdvit de fam de benzimd; automobilele fug ca si cunt

ar fi luat foc. Toate pletele, trotoarele, stradele

sant acoperite de sfdramdturile samburilor de floarea soarelui, risipite de soldatil rusi, cari romfdlo

toad ziva, din viul diminegi pn seara tarzia:

www.dacoromanica.ro

137

in ma Pa &laid, Ia 5tabul lor generd, pretutinPopulatia e infometaid. Afacerile stint inchise:

chiar oamenii bogati se hrlinesc cu ceaiu i pesmeti'tari.... La fiecare pas, te intallne5ti cu doamne
51 domni5oare framoase, elegant imbracate.,
Iasul este buchetul frumusetilor Rom1iniei. Sant

sotiiie generalilor, depatatilor sau ale altar dem-

nitari.

Su ii(tr ci ele; meinidliga.... este designatel 5i aces-

tor doamne, crescule la Paris 5i obisnuite in lux.

Ora 5al este un imens bivuac.

....Totul e provizoriu... Total e a5a de nesigur,

num.ai provizoriu.... Azi aid, /aline... D-1 Bratianu,
bine Vsdcat, galben, stabil. cu ochii tenebrosi. arnezl,
plini de o Melancolie orientall, este incorporarea

trisietii...
Innaintea mea, ski an om ros de nenorocire
D-I Bratianu spune:
Ne afIam in preziva unei catastrofe Intrebarea este: nand? ...Ce gigantice silinte turd fileute
spre a reorganiza armata! Poporal trU i respird cu aceast ofensia.. Si ce minunald fu aceasta ofensivil! Ofensiva trebui (opriId. Pentra
noi asta flu o tragedie. Nu am dormit toad noap-

lea Telegramele cu 5tiri defavorabile nu mai

inceteazd.... La frontal gatigan e o adeveirata nenorocire... Soldatii fura i prada magazinele...Suml

ace/45i soldati ru.5i cari mai inainte erau idolii no5tri?.. $i pentra ce n.e inegre5te presa voastrd ex,
tretna stangri? Romania este o tara independentit...

De cine sa fie crutatii, dacii soarta sa nu e legata

,,de a Ru.silor?..

www.dacoromanica.ro

138

141127 August. Criza politica continua in Germania.

lar este conflict intre Parlament i Cancelar,

acuzat din Iu lie, pe chestia retragerii consimtimintului la motiunea din Julie a Reichstagului.
Se face, in aceasta privinta, un cap de acuzatie ca's
a lesat dreptul Reichstagului, pronuntAnd cuvintele:

a5a cum cancep eu". E nevoit s. faca un avans

partidelor, numind minitrii onorari din acele partide. Se face chiar o comisie mixta, cu rnernbni,1
Parlamentului i ai Bundensrathului, pentru rzsiunsu1 la nota Papei.
Un an se incheie dela intranea noastra in razboiu I
Asteptaram de geaba Pastile, vara, toamna,vom in-

tra iar si in iarnai

ei ne ametesc cu munca reconstructivei dela
Dundrea-de-jos, subt zgarrwtul tanurilor, /tune-

gnde!

16/29 August.+ 320 la umbra, seara. Totul s'a

i uscat. Gradinile, cimpurile dau aspectul
unui peisagiu de toamna prematura.
Recoltele se anunta slabe, intre mijlociu i subt
ofilit

rnijlociu.

Ne bucurarn ca, chiar prin propria noa9tra infometare, se va aduce ecurtarea razboiului.
Pe toate fronturile ar fi lupte decisive. 13e frontul nostru se vede cA ei au avut pierderi, La Nord
de Soveja.
Iar spre Sud-Est, de acolo, la Iresti, desi au largit oeva spartUra frontului nostru, s'a dat una ditt
cele cele mai sageroase lupte", cum spune generalul Gavanescul.

Catastrofa Moldovei ar fi de neinlaturat,

www.dacoromanica.ro

139

In Germania, Helfferich se sileste s ridice moralul national. Face apologia razboiului submarin:
din 43 de milioane tonagiu mondial, 38 de milioane
apartin Antantei.
Submarinul fi reduce la 32 de milioane.

Anglia dispune de un tonagiu de 20 milioane,

tocmai 6nd are nevoie mai mult de el, caci trebuintele Angliei cer, anual, un tonagiu de 12 milibane,
pentru alimente i nutre i alte 12 milioanc pentru
nevoile razboiului.
Germania ii distruge semestrial 4 milioanc.
Germania, deci, prin submarine va infrInge si GUperioritatea mecanica a Antanteil

19// August. Apare Lumina" subt directiunea

d-lui Stere.

Impart:4*m in totul pina aici parerile germane

asupra presei noastre, i ne felicitam ca Invingatorul nu permite a ni se mai otrvl sufletul i prin
propriile noastre condcie.
Lath. parerile lor:

Absoluta libel-tale a tiparului,_ care nu a lost

niciodata ingrildita de Constitufie, nu a influentat
in Imod binefacator asapra educatiunii presei din
Romania.

Sant chemate la viata numai jurnale care stA

pregNeasca o larga plat/orma unei anumite personalif4fi. Dar s'a dovedit c in/luenta inveninata
a unei astilel de prese neinstrunate, redactata tenden#os, chktr in tari cu o educatiune mai generad ,si cu o popalatie cu un temperament mai
ni5tit, nu constitue an element de linige Si de or-

dine peniru iizi Stat.

Poate c personalitatea d-lui Stere va fi o chez4ie?

www.dacoromanica.ro

140

D. Stem ins4i e tin mistic, dispus spre aventurg.,

D-sa are o marota: Rusia taris-td, contra cd-t

reia s'a ridicat la opisprezece ani", pe care tnsuii
d-sa o ar4-ta, in Viata Romilneasce drept o curata fantom i care, in momentul de fall, era cu
totul desfiintata.
Ii ingAduim toata strAduinta d-sale, denma. de
o cauzA Mai buna, 'pe care ni-o desvaluie in confesiunile sale: Pro domo", din care se vede cA flu
a incetat o clipA de a ida a alta indrumare sentimen-

telor generale ale tarn, staruind pe Ung Czernini,

Transilvaneni, Rege au d-1 Bratianu, cu o perseverenta care face pe d. Bratianu s i se adreseze,i
data pentru totdeauna: Ce-i?"
Dar nu-i putem ierta, acum, in stadiul in care se
vedea care este tendinta Germaniei, sa. se faca instrumentul desfiintarii noastre nationale.
Chiar nnui publicist sau om politic care..., nu
poate s a,stepte cu bratele incruci5ate", care nu,
vrea sa". se inabuse, Inspdirn4ntat de lamina cumintului adevolrat, trebue
spunem ca nu acurni,
era Momentul sa se discute in ce fel Rotnernia mai
poateL trai, clued asuptra exi.stentei ei de Stat vat-

rlinwinea suspendat eternal semn de intrebare.

Nu era momentul.
Nu era nici demn ca d. Stere, fathn' du-se ecoul;
conoeptiilor germane, sa ne spue: nationalism? 0
nage care nu stie sa-.51 atirrne paterea de via(4,

sd-,si a(pere Pinta nationald, nu e dee* o greutate naart lu economia lumii, care Ingreuiaia
mersul avangardelor omenirii.
Caci doar, Tara tocmai aceasta putere de viatA
caut sa si-o arate pe dmpul de bAtaie.
www.dacoromanica.ro

141

Nici de dinastii, in sensul celor aratate de Lorenzi,

nu avem nevoie, and noi avem o dinastie rand,neasea, orielt d-sa, mai tarziu, afirma c. Romaniii
stint fara Rege i fara Suveran.
Era o chestie de demnitate nationala, de vitalitate

de rasa, sa nu ne demaseam in fata inimicahti

care rlde cu compatirnire de cele ce vede.
Caci, daca d-1 Stere e indurerat de glasul realiMN", trebuia sa stie c aceasta se datoreste con',
plexului politic ci economic al Europel Centralo
de care ne-cun legal loate interesele noastre morale".., timp de patruzeci de ani, si in care corn,
plex, d-sa cu bonomie ne indeamna a intra din nou,

D, Stere a cazut in cereal fermecat al politicii

germane sau mai bine ziscurn se sopteste,austriace, dar nu s'a feint.
2113 August. Vad pe Mackensen foarte bosumflat. Der Ernst der Zeit!" Figura incruntata, ochii
felini, dusi in fundul orbitelor. Merge bile!
Au luat Riga. Succes pentru galerie, desi pavoazeaza.

Nu se mai dau comunicate de pe frontul nostm.

Se zvoneste el la Paris ar fi tm delir pentrt4

succesele noastre. S'ar fi dat unei strade numele
de Averescu. De asemenea i la Londra I
Regina ar fi continuu pe front. Germanii vorbesQ
eu admiratie.

Vad sute de prisonieri de-ai nostri, vre-d opt

sute, trimisi din Germania.
Am Vazut un tablou, nu stiu de eine: pestiferatAi

din laffa; credem tns ea tabloul real ce se desfa'soara innaintea noastra nu a putut fi vazut vre-o
data pie fata pAnrintu1ui.
www.dacoromanica.ro

142

Supti, contorsionati, fete pamantii, ochi de sticla

'timbre pamantesti, cari nu cantaresc treizeci de
chilograme Vin din minele tie prin Vestfalia.

Din horca'itul vocilor stinse de abia pot distinge:

Ne-au dat gala"! Sunt trirnisi sil moara acas.51,

daca vor mai putea face si drumult
Si, totusi, ceilalti au cutezar/a sa se mire de stiE,;-

matul cu care omenirea intreaga i-a pecetluit.

Wit, verschmdhte Barbaren?"
Un nou Consiliu comunal al Bucurestilor, cu

d-1

Dobrovicz.

In Austria, Minister . de functionari, garantlie

ffniru rOpedea ci fericita terminare a razboiulai,".
Wilson respinge propunerea de pace a Papei.
In Franta: chestia anarhipstului Almereyda, care
N a demasc intreaga politica de conruptie din partea inamicului.
In Rusia Kornilov, care a luat de peste doul luni
comanda tn locul lui Brusilov, se exprima Ca operaliile armatei de Sud continua i c centrul de greutate se va impinge pe frontul roman. Ziarele rusesti
vorbesc de bravura ostirii noastre, organizata de
generalul Berthelot.
Rasufki zvonuri cum uncle cercuxi rkfoesc genealogiile pentru a-si pretinde titluri nobiliare ger-

mane ce li s'ar acorda, in car de Moldova va fi

luata!

28110 Augurst. La Iasi, trupele rusesti ar fi cerut detronarea Regelui. Dupa Birlevia Viedamosti"
din donazeci August, trupele rusesti propagandiste

ar fi fost bine primite de intreg orasul, de capita.

listi i chiar de Polat
Mai ales intre I l 3 August ar fi fast punctu./.
1

www.dacoromanica.ro

143

critic; casele i magazinele sunt inchise; sunt ja,

furl i violentari ale trenurilor. Trupele romlne s'au
ktptat admirabil.
Novoie Vremia" deplinge purtarea guvernului,
democratic rus fata de cel rornin.
Jubileul de 400 de ani dela intemeierea nAnas' tirii ArgesUlui.
Jubileurile i parastasele mortilor mari sunt sin-

gurele prilejuri ice mai avem, sa ne manifestairri

fiina noastrA etnica.. D4r clta rusine Ia uncle din
ele, ca Ia acesta, n fata mormintelor rnarilor nos-

tri Domni" si In presenta oficiaaatii germane!

Prefectul de Arges, N. Lulpu Kostald, vorbeste de
amplinirea analui dela s'audgifea netuniei gird sa-

win

cere revenirea confientli la adeveiratd mare

traditie politica.
In Rusia Kerensky 'Inca e staptmul situatiei, dupa;

ce s'a degajat de tutela burgheziei i se sprijina-1

pe proletariatul agrar.
Contra lui, lupta surd Lenin, sprijinit pe prole,
tariatullfabricilor. De asemenea keneralisimulKor,
niloy, care a fast inlocuit cu Klembovsky.
In Suedia se fac alegeri: centralii au mare teaw4

de triumful lui Branting, seful socia14tilor, care

simpatizeaza cu Antanta.

In Franta, luptele ultime, dela Chemin des Dames, ar echivala in succes pe acelea dela Verdun.;
Americana soksesc mereu, facind o impiltrita lini
ferata dela Bordeaux pina. la front.
In Germania, vie' ernovie, cauzata de telegrama,
KaiEentlui care Tar, in timpul ra.zboiului ruso-jatponez. Anglia ar fi interzis, atunci, aprovizionarm
cu arbuni a Rusiei de eatre Germania. Kaiserul te-

www.dacoromanica.ro

144

legrafiaza Tarului: Rusia ci Gertnania s stea linpreund.... Tovarl4a ta, Franta trebue sd-si aminteased de datoriile ce le-a flicut in tratatul cu tine
De lease va Az des/al de intelept sa' priceapi4 ct

flota engleza MI este in stare sei apere Parisul:

Iata cine e incendiatorul lumii.
Energumenii pangermani se alcatuesc in partidul ipatriei germane", condus de ducele de Mecklenburg si aniiralul Tirpitz.
In Polonia o umbra de regat, cu b regenfa tutelata de guvernatorul militar.
In Ungaria, Mitropolitul Mangra e incfmtat d
controlul serie,s al scoalelor confesionale pentru a
da buni cetatenil
In vremea clnd nationalitatile erau chemate s
ea parte la conducerea Statului!
Pe frontul nostru vii lupte la Oituz i Ghimes,
si rezistenta darza. De o Lund lupla dela Sud de
Trotti,s fixeazei atenfiunea prin ideia s4 mlitdierea
de manevrd ce represintd..... pe un teren propice

tutor actiuni de /lane.

Dupta ar reincepe pe toate fronturile.
Rusia sc proclarna republica.
7120 Sepiemvrie. Kaiserul in ara. Descinde in
cea !mai veche Capitala a Tani, la Curtea-de-Arges,
Neronianul, stigmatizat fiziceste, cu mAna stangai
mai scurta, pe jumatate ca cea dreapta. (infirmitate
ce o mascheaza ini.nd vesnic pumnul pe sabia4
scurt legata de coapsa), vine sa vada oe e cu Mac-

i poate 4 pentru acei Romani de a ciirora band traditie se lega odatel personalitalea
kensen.

Re gelui Carol".
Se izbeste in zadar ci capul de paretii frontului

www.dacoromanica.ro

145

de Vest si Est, vede stele verit, s'i. tott* sperA. Se

gAndeste la o monstruoasa." expeditie de distrugere
a Moldovei, spre a pune definitiv 'mina pe tara, in
care ca de pe niciun camp de beitaie inngreisat de

sidnge, Mt creste asa de repede si bogatd road4

midi-a viafa si prosperitatea patriel sale? Se poate.
Se sfatuieste pentru aceasta cu toti conducAtorii
Orientubii.

La opt debarea (dup un drum pe Dunare, unde

1-a interosat cu deosebire treoerea noastra la FlanAnda) la Cernavoda. Pe acest patnnt bulgar ( I)
in sunetele imnului 5umi Marifa", imbratiseazA. pe
Ferdinand.

La nouI, pleaca la Focsani, unde vorbeste soldatilor trecu ti. in revista despre Hohenzollernul"
ruda, despre infidelul, care, ca un nou inimic al im. periulal, s'a &gut ardturi de ininaci, tocrnai thud
Germania irebuia sa lap& ingrozitor".
Apoi de pe Magura. Odobestilor, pe care infipse
stindardul imperial, privi, furios de neputinta, toatl
linia de lupt, sfapanifa de ai nostri ce i Ge desfdsura inaintea ochilor: Muncelul, Stfaoanii, Ralpedea, Vialenii, Crucea de sus, Panciul, Dumbrava,
Satu-Nou, care se intind ca niste covoare uri4o
dungate, in mil de colori, pana spre zarea inchisal
de dealurile Siretului.
Rosner, amicul lui'Falk-enhayni, il insoteste.
..

Mackensen, in orice caz, cade in disgratie.

Va ra'ntanea de aid inainte un sef de etapa, unI

general de parte sedentarl
Ostentativ, Kaiserul da numai o decoratie: Pour

le Write", lui Hentsch seful lui Wirtschaftab"

pTin care se pompeaza, bogatia Tarii.
Drighiceanu. eSubt culture pumnului german.

www.dacoromanica.ro

10

146

La douizeci i noua, va fi in Sofia, pe unde odt-

a trecut alt Impratt german, pentru cauza crestinA, Friedrich Barba-Rosi.d, dupi ce mai intaiu a
vizitat Niul, locul de nastere al fundatorului Imd=riului de Ras,arit, Constantin-cel-Mare.
La 9 Octomvrie, va fi in Constantinopol, capitala

Santului Constantin, in care se va imbratisa cu:

1p6zigAritoru1 crucii, contra caruia luptasera stramosii $di, Sultanul.
Srutarea lui Iuda.
I

10/23 Septentvrie. In Flandra isbucneste a treia

lupta intne Paschendaele-GheIiiv ell-Ypres-11(min!

nerd mereu nume de gduri, santari". Missertolg" pentru Englezi

In Austria se naspunde Papei: Saluldrn VI/Wurile conducdtoare ale S. V. Viitoarea ordine a lumli....Itrebue ca;sd se bazeze pe puterea morald a
a legii internatlionale!
In Anglia Asquith vorbeste, nu de restabilirea
I

statului quo-ante, ci de rdzboiul dus contra razboialui".

Germania e in zvArcoliri de nebunie.

Knonprinzul vorbeve de sabia ce trebuie s%si

igacd mai departe opera ei s4ngeroasd".
Se insista pe toate caile de reclama la subscrie-

rea celni. de-al seaptelea imprumut german: Sa

et Gold, erntet Sieg".
Se Sprijina chiar pe Luther, care ar invit la aceasta subscriptie.
Kaiserul Ii depune, spre acelasi scop toate podoabele sale de aur.

Hindenburg e fetisisat. Illustrierte Zeitung" il

groclama steaua cea buna a Germaniei. Parrgerma-

www.dacoromanica.ro

147

nii apeleaza Ia mire ca s:a nu se supere Hindenburg".

E s000tit mai mare ca Napoleon. Femei geimane, isterioe, ti trimet perne de cap, facute din -ripletiturile parului lorl
Se insista asupra conserva`rii Nordului Franciei,

Belgiei si se asmute asupra Nordului Italiei, care

nu ar fi locuite decit de Germani francisati, Gan
italienisati 1 Rafael, Michel-Angelo erau Germani I

Bulgaria, raspunthnd la nota Papei, vrea si ea

pacea, tntru C-it se sileste la unitaiea pwporului bulgar".
Discordia intre ei i Germani e insa foarte mare.

Desi acestia li-au facut toate avansurile, soldati?

din Bucuresti sunt in vesnice pugilatz cu tutelatorii lor. Toate se sflirsesc printeo mimic caraghioasa, pain baterea coatelor: na Siret! na Moldova"!
alp-A ei, in Anglia ar fi revolutie, in Fran ta desperare.
Pe frontul nostru, lupte de artilerie cu tir hmg.

24/7 Septenivrie. 0 lipsa de stiri enervanta. Pare

ca se cloceste ceva. Sosesc mereu divizii bosniace.
Soldatii vin i pleac dup4 obiceiul lor, in mod

individual. Inca din August se cata a-i Isola cu

totn1 de marele public rornInesc. In toate =rile
localuri de berairii sau restaurante, rechisitionate,
se infiintaser. casinouri soldatesti: Soldatenheina".
Uncle au pe linga all de consum, sali de lectura
si biblioted.
Cel falai misericordias e eel bulgaresc, dela Capsa.
Cennia.nii au pa-udenta de a-1 toler numai cu perdelete lasate.
www.dacoromanica.ro

148

$i Turcii au imul, dar nu-1 folosesc deck tot tutelatorii bor. Ei. se simt asa de execrabili, inolt de
abia indrAznesc 65. calce strazile Bucurestilor. Com-

panii intregi se impletioesc, se incurch in mersul

kr, dirigiat de eatre un sergent prusiac.
Cele mai bine organizate sunt cele germane, subt
supravegherea unei Schwester", dela Cruoea Ro*. Fac coad sute de insi innaintea ghiseului unde
so elibereath bonul de consumatie ce-1 plAtesc, apai
tii porimesc Ginguri cafeaua, berea, pinea cu marmeladh sau ceeace poftesc.

Pentru Erholung", reculegere, s'au infifiltat, pe

varA, astfel de casinouri i In Cimigiu, parud Carol i

osea. Muzica militarA Ii clistreazal seara.

Rand cu tablita: numai pentru militari" in toath;
gr4dina, opresc pe civilii indigeni de a Ge mai. bucurh i ei de un moment de reculegere.

Pe lacul Cismigiului, flirt", pe inserate, intro.

soldati i Gupusele Puterilor Centrale i Evreicele,

amatori cu toPi de serenade pe lagunele VeneOei

Witz", tipete, idile visatoare Gubt slciile pletaase

sau chiar o baie neprevazufa, din ,cauza glumei

barbare a unui Bulgar prasnaglava"!
La Teiu, Raneasa, HeraGtrhu, idile pastorale si
mmantice.

Ofiterii au imp'Anat Bucurestii cu casinounle

lor: al medicilor, cheferistilor, automobilirilor, yeterinarilor, tunarilor, etc.; fiecare asaciatie de cinci
si i.sease ofiteri se erigeazA intr'un cazino, in cel
mai elegant salon ce-1 ghsesc, in cartierul uncle s'au
insta t.

E o goanA dupl rechizitia scaunelor i umbrelelor de gra'dinA.

www.dacoromanica.ro

149

In casa Stirbei este cel mai mare casinou. In gra-

dina de din dos, pe pelusele de verdeata, se tine

la K3ra cinci salon. Schwestere" dela Crucea Rosie
numai In alb si cu pantofi de dril, pentru plaja,

fac onoiirile casei.

Grupuri, grupuri de ofiteri subt umbra copacilor
flirteaz5, leganati de acordurile unei orchestre ascunse dupa copaci. In alt parte a curtii, zeci de
soldati pregatesc dineul: porci, iepuri, este, rate,
vianate in ultima razzie vanatoreascd Gunt preparate de fachmanni", cu satisfactia cu care un hirurg opereaza cu anaiestrie, Gpre multumirea asistentei.

Toti privesc mit Genugtuang".

In cursul verii G'au anuntat i cAteva expoziti,
sub egida drapelului german:
Una, numai cu tablouri de arta germand, aflate
fri Bucuresti care reveleazd mai multe lucrdri de
cunoscutul pictor Zeitblom din al XV-lea ecoi
aflate in Museul National.
Mia de pictura rornineasca., care, dupa, ei, e
dit influentata de scolile Parisului ,si Miinchentllui".
Soldatii de pe front, cu ranitele la spinare, se due
direct la spectacole, la trupa de opereta a lui Leonard sau Teatrul National.
Asa Geard se reprezinta Maria Stuart". In str5.lucita said, luminata a giorno, un sfert din locuti;
sunt pline de militari.
Miros de cizma, si acid fenic. In loji, ofiteri cu
tipuri dela varieteuri, cari, potrivit obiceitilui, sunt
inteo continua' rumegare. Serul frumos: fete cu4
prognatismul mandibular si urechile a anse, ale
tipului iudaic, fete falcoase germane in partere.
www.dacoromanica.ro

150

Representatia slaba. Frumoasa Maria Stuart: a urtenie germanA.

Regina Elisabeta, o alta partenera cu voce cavenioas. Interpretii masculini din vechea ,scoala,
en dictiune ce tinteste declamatia i efectele vocale,
si apoi i striga toti in at biata Regina Elisabeta,
pare si mai misericordioasa in maiestatea sa de

paiata, infipta pe un tron poleit.

Evident ca nu ei au sa ne faa scoolii in teatru

si cA ar profita, din contra, s cerceteze teatrul ar-

tistilor nostri, cari pe vara fusese deplasat si dela,

Comoedia, In GrAdina Blanduziei,
Dela doua Septemvrie s'a inchis oficial, timpul
de vara. Caci dela ocupatiune, nu mai avem drept
nici la anotimpurile sau orariul zilelor noastre. Ceasornicele vor fi inaintate din acea zi ca o ora. In loc
de ora doua, va fi trei. Die mittelearopiiische Zetjt".
Spre desolarea militarimii, care trebuie s. doarma

mai mult, pc and indigenii, strasnici conservatori ai datinelor lor, tinind la ora lor, so scoalA.
trilai de vreme. Chiar cocosii vecinului 'nett," imi

,scrie anal din ei, nu pun niciun pret pe ordinal militar si incep s.d ealcurigeased dela trei din noapte...
Ba ci soarele se anan(d intre patru si eine/ ziva"!

Ein Argerniss!" La Craiova se amendeaza pentru accst fapt, i pentru latratul cini1or, nenoroci.tii lor posesori
De altfel aceasta schimbare de -ora e stupidA la
noi, pentru c avanseaza noaptea cu o ora mai mult,
and nici luniin, nici combustibil nu avem.
Birjile sunt libere i pentru indigeni, farl Ausweiss" dela Kornandanturd. Bolnavii, insotitorii con-

tegiilor funebre pot, acunv, sa achizitioneze una,,

gra a mai face coada cu zilele la KomandanturA.
www.dacoromanica.ro

151

In schimb s'au infiintat sute de echipagii ofiteresti: landouri, cupeuri, cabriolete.

Si, Ipe ringa asta, un numar detenninat de birji
fac de serviciu Administratiei.
Vor fi insemnate in fiece zi. intr'un fel, pang ce
die Deutsche Grundlichkeit" se va opri la un sistern, o bordura imensa in colorile germane, pe Gpatele trasurii, Gam steaguri de panel.", sau de tinichea,

in colorile germane, sau de tinichea cu inscrip04

Dauerwagen", sau acelasi Gteag pe care se punt
zgrkptorul german, 'sau un scut pe fundul trasurii. Sistemele se schimba zilnic.
Dar i moda de circulatie pe anume strade tot
zilnic se schimba. Intr'o zi ordin de mers in trap,
intealtele in galop, in altele la pas.
Birjarii nu mai stiu nici ei cum sa se comtporte.,
Pe strada, daca, pana aici, In transmutatia de bunuri din casele refugiatior se vad numai slujnicile,
oamenii de rand, sau interlopii in haine 5i ghete irepro5abi1e", acum incep s. apara altii cu ghete natt
papuci cu talpile de lemn.

Ne intoarcem la vremurile and, in prafuite documente, se vorbia de opinci de Gcoarta. de stejar

sau &Ind se cladea o vaca sau un petec de mosit
pentru o camasa.
Strada tocane ca toaca unei rnAndstiri subt picioarele celor ce trepadeaza in aceste cutii de cmioas.61,.
resonanta.

27/10 Septemvrie. Frimu i Marinescu, conducatorii socialisti; Ge intorc dela conferInta socialista din Stockholm. Administratia, care interziceh,
oriee rnanifestatie pentru intliu Main, le dase putinta s vorbeasca in Stockholm. L'am vAzut pe

www.dacoromanica.ro

152

cel dintliu la o conferinta socialista. Uri om bine fa-

cut, potrivit, un tip de lucrator cu scaun la cap. In

felul lui, logician rece, masurat, convins de realizarea conclusidor ce le trage din premisele sale,
bine stabilibe. (Si, pe Eing aceasta, un usor spiwit
caustic.

La tara se fac farmacii gratuite.

S'au luat masuri, IncA din Iu lie, pentru lichidarea intreprinderilor engleze, franceze si. belgiene.
Magazinul Universel", din hthe e transform* in
magazin ofiteresc.
Mosiile refugiatil.or din Moldova, ca si. toate bu-

nurile lor sunt puse subt administratie fortuta.

In majoritate, administratorii sunt .supusii Pute-

rilor Centrale, cari administreaza, d la grace et

merci...." al bunului lor plac. Taie paduri, defriseaza,
v6uid inventar.

Prin ziarele lor o foarte curioasa corospondenta;

cu Moldova. In Tara orice comunicare de stiri prin
scrisori, trimise prin curieri, este oprita. Se perchil-

zitioneaza pentru acest scop chiar in trenuri. Amend:a si. inchisoare pentru contravenient. Orke
stire din teritoriul ocupat este oprita; pe orke cale,
insa, slmulg stiri din Moldova.
Dupd datele lor, s'a expediat din Moldova, prini

Berna, 1530 de telegrame si s'a raspuns dela noi

de abia cu. 144 de telegrame si CU 3 1 de scrisori,
iar informatii prin Crucea Rosie din Geneva s'au ebinut numai 353.
Amenzile curg: 10.000 de lei pentru specula pre-

-turilor; 7.000 de lei comunei Ciothnesti din Deal,

Teleorman pentru maltratarea unei patrule; 5.000
de lei comunei Afumati, pentru ca, a spart I OQ de
isulatori telegrafici, etc.

www.dacoromanica.ro

153

29/12 Septemvrie. Germanii /aka' e in turburare

Conflictul e intre Reichstag tsi Cancelar si mai

ales intre acesta i socia1iti. Ziarele lor oficiale
spun cI. pericolul unei agitatii polilice oticiale nu
e deco/ In inzaginatia cdiorva spirite nemultumqe...
ceeace nici Cancelarul, nici Feldmare,calul nit vor

toterd".
Se rare Ca s'a pus votul de incredere dela care
s'au desistat Polonii i social-democratii.
De abia din Leipziger Socialisten Journal", care
a venit pentru prima oarA in Bucuresti, se poate
vedea gravitatea sedintei. Au fost acuzari de trAc
dare. S'a atacat militarismul i Cancelariul, care
reprezinta, fara succes, brutalitatea, in discordantA

cu resolutia pentru pace a majoritatilor. Ne lupMin, Mt pentra teritorii, ci pentru ca,stigul Giber-

totii interne.

Ar fi fost o agitape socialista chiar printre marinari, urmata de executii.

Cancelariul respinge o pace, cita vreme Franta
cere provinciile renane.
KUhlmann, ministrul de externe, cata s o dreaga

intepind pe Czernin, care nu a ajuns la niciun rerultat cu avansurile sale pentru pace, cum si pe pangermani, pe cari-i designeaza ca salmi ai coluttibalui pad!".

In Anglia, Asquith spune ca prin noril ampului de beitaie vedem fetal pentru care am inceput
retzboiul... Contra militarismului prusian i a po-

liticii de /odd.

4/17 Octomvrie. Dela intaiu se bombardea .Galatii i M5Aetstii. Tunurile se aud din SArulestiIalomita. Dela ora ase, si din minut in minut, Oli-

www.dacoromanica.ro

154

zontul e brazclat d fulger,ari, ce vin din spre Est

si se vdd in Bucuresti, unde, ,spre dimineata, se aud
surde bubueli.
E acum atac asupra frontului nok3tru, cum 134
nuim?
Ostaticii romini din Saveni i manilstirea Tismana sunt deportati.
Ne intoarcem la timpurile lui Mircea-cel-Batran

si a lui Baiazid Sultanul, anno Domini 1394, and

Schiltberger, un German din Mnchen, ce lupta la
Dunare, scria instaimAntat de purtarea Sultanului:
Sultana1 trece r,tial Sava in Ungaria, caprinse
tara, merse pnd Ia &Lila, si hu cu sine din (aril
60.000 de oamegi, feratei i copii si cat tot banal

Dar acurn suntem in anno Domini 1917, tinter

der deutschen guitar".
13126 Octontvrie. Fara sa ne asteptatn, au luat
dela unsprezece, ofensiva in Italia pe Isonzo, la
Tolmein.

Au facut 10.000 de prisonieri. Se pare ca-i 'tmviedeca ploaia i zpada.

In Rusia, Sovietul e ocupat cu formatia delegatiei ce va trimite la Paris: cere autonomia Dobrogii si drepturi pentru Evreil
Germania face un tratat comercial cu Suedia,
Ipentru aprovisionarea cu grane a acesteia.
Se lauda e nutreste afara de Suedia Beigia,
Polonia i Ronzdnia"!
Tew, profesor in Berlin, tine la Fandatie" o con-

ferinta, aratand c fundamentele pentru succesul

luptei germane au fost pregatite de scoala german:a'.

Dar Kolile noastre ce fac?

www.dacoromanica.ro

155

Incepura, in adevr, s. functioneze a.a cum dettDumnezeu, in nenorocitele 1ni4irejurdri in cari se

allau localurile! In toata taxa, mobilierul, laboratoriile, museele i chiar localurile dfistruse.
Cele ce nu au fost nirnicite. sunt transfonnate iii
dispensarii de prostituate.

E o tactica speciald in a se face astfel de dispensarii, Mai ales in scolile de fete. Liceul Mihat
Viteazal", fosta coal primard Petrachi Poenara",
aflata Lingd Scoala Evangelica, fu incorporata pen-

tru trebuintele acelei scoale. Se sterse astfel nutnele tunuia din pionierii co1ii noastre nationale,
care, dupa cat stimi, a testat chin- o suma din ave.
rea csa pentru propasirea invatamiantului.
Cursurile Ge fac, de aceea, pe serii in unele loraluri de scoale primare nerechizitionate: ele dureazX
'Ana' noaptea.
Si 'ce lips de educatie! Nu stirn ce vor fi facand
ipedagogii nostri, imbiba ti. de treptele formale ale

pedagogiei lui Herbart, dar urit impresie face

strada in care Ge ! salsluesc unele scoale de-ale
noastre.

Un viespar de tipete si de desordine. Batdi pet

strade cu mingile, arnenintand ninirea trecatoriLor. 0 brutAlitate card seaman La iesire i intrare4
in clase. Se Gtrivesc unii pe alii. 0 debandada des-

gustatoare pe strade. Se vede nevoit politia milltara sI ia anumite rnasuri pentru oprirea circulaPei tinerimii, subt saptesprezece ani, la o anumith.1
ora din seard.,+sau a frecventarii de anumite localuri.

Care e scopul social al acestei scoale? Ce tintesle

ea? Din aceste turme vor ieI, mine, inconstientele

www.dacoromanica.ro

156

mase electorale oe GC bat cu chinoros, din aceti.

,fils a papa" se va recruta functionarul impertinent, care crede ca e investit cu aceasta functiune
slpre a i se prosterna o lume de robi la picioarele,
sale. Aceasta MasA, desorganizata, antisociaa, va
crea societatea de mAne? Uncle stint telurile de altal
data, repTesentate de coala nationala din 1832?
14127 Ocionwrie. Nici nu ne vine a crede. Conru-

nicatul lor zice: laptitm pe peimant italian". Intr'un ton melodramatic, comunicatul austriac vorbe,te de reuita atacului intreprins subt conduce-

rea Imparatului Carol, iar Germanii tin s. accentueze c. aceasta se datoreste influentei incomparabilei puteri de atae a trupelor germane.
Francezii innainteaza pe canalul Aisne-Ailette, din
Chemin-de-Dames spre Laon. De aceea, poate, si-

tuatia In Franta, dupa, Germani, ar fi desperata!

Francezii nu ar avea decAt 39 de milioane chintale

de grine, fata de o suta din alti anil

Sunt red4. la I8o de grame pine de om! Gerraanii au, din contra, un chintal i un sfert de om
pe an!
Ribot s'ar fi retras. Vine Painleve.
Noi suntem tinuti Intr'o ameteala de rnuzici si
spectacole. Ies ca ciupercile trupe de teatru, e linga
cinematografe i trupe de opereta..., toate prevazute cu bufete cu bere si came afumata, pentru ai
pescui

i mai bine pe flanilindul... de arta care e

Bucureteanul.

Se da un pram de catre d-I Carp, in fastuosal

palai al d-lui Lupu Kostaki". Onorurile pranzului
le fac amandoi amfitrionii. Asista rnilitari, in cap
cu guvernatorul...

www.dacoromanica.ro

157

Se sarbatoreste infringerea Italiei, sau e o simPhil coincidenta ?

.16/29. Octomvrie. Au luat Cividnle, stint in fata

Udinei. Trupele franco-engleze vin in ajutorul Italiei.

Totusi .criza continua in Germania.

La treisprezece, majoritatea Reichstagului a ccrut .ffidepartarea ,,Cancelarului si Cabinetului politic al Kaiserului. Se tergiverseaa, pretextandu-se
ca Camerele sunt in vacanta pina la cinci Decemvrie:

q,

2012 0c/only/le. Italienii primesc lupta pc Taglia.mento, prevazut doar cu un sistem de fortificatii. S'a tunat victoria si pavoazat la Berlin. Dar se
e-cle ca idiu le merge bine.

Fac bilanturi: au luat i80.000 de prizonieri 0?

I 500 de tunuri! Iar ziarul lor spline ca nu se poate;

judech Inca defmitiv noul c4ito1 al istoriei rasboiului.

Michaelis cade.

In Italia cazuse, mai inainte, ministerul Boseli:

eu acesta ar fi cazut si. idealurile inveria4ste, reprezentate de Sonino. Vine Orlando.
In Gazette de Lausanne" d-1 Tache Ionescu isi
exprima teama ea Rusla va incheia o pace Geparata. Aceasta ar fi o nenorocire mai ales ca tesauTele noastre Gunt depuse acolo. Tot acolo se arath,
ca RomAnia lirnitase la un minimum ajutoarele pcare Rusia i le oferia.
D-1 Iorga, la lasi, cere Bucurestenilor simtimin-

tele cardinalului Mercier. I se rIspunde de Gazeta": Avem pe P. S. S. Mitropolitul, ale aka

sfatari ne sant mai aplape decdt acelea ale cardinalului belgian. Aferim 1

www.dacoromanica.ro

158

Tot d-1 Iorga se plInge, pe sf:Inta drepiate",

de kmele prteniri de acolo.
acum? Credem ca. razboiul...

2416 Ocionwrie. In Rusia garnizoana PetrogradnIul si proletariatul au depus pe Kerensky. Sta",4:Ani pe situatie Gunt maxiinalitii (pe ruseste bolwvicii), de Dumineca, 20 Octombre.
Tnotzky, un Evreu (I3raunstein) deportat de En-

glezi la Halifax, si Lenin, agentul german, ar fi

In capul

Ei ter o pace democratic i usta, fara a.ner,

xitmi. Germania raspunde c asteaptA GA vadA clx
cine va vorbl.
DacA, n fata Antantei, sin-itim cum actiunile noastre politice s'au ridicat, in urma ewculuiodin Italia,.
avem totnsi aprehensiunca momentului critic ca Gi-

tuatie politica si tactica.

At tnecut i Tagliamentul; sunt pe rAul Piave.
Dar in Franta au fost nevoiti GA pa'rseascA Chemin-des-Dames, conform planulai"! Americanii
stint pe front.
Rominii stint cunoscuti acum in toate tArile nem,
trale pe uncle se aciueaza.
Suntem ca pe vrentea lui 48, cAnd strainatatea
se intreba:
Si Page et dejci Moldo-Valaque?"
AflAm despre ROmanii din Stockholm. Stint 5o
de knii de refugiati rusi i romAni.
Adunai-ile Rominilor stint la Nordiska". Ghitl
Vintilescu, violonist gA11,teait, Ii distreazA si-i mi.-

rumeaza chiar pe Norvegieni.

PAnea de acolo e groaznica: Se da', numai 78o
de grame. Usturolul Ge afla numai la farmacie. Ca,

www.dacoromanica.ro

159

feaua cu doul prajituri costa patru lei i 85 de bani.

Un Iprinz modest: 6o de lei pe zi. Un costurn de
haine: r8o 0,115. La 600 de lei. Ghete: 140 pAn.5. Ia
16o lei.

Fie fpriinea cat de rea... Sunt chiar i. in Toehio.

Du pa. ce d-1 PAtracanu, care, incantat de exhi-

bitiile baletistice oe le face in Lumina", cu o fineta tndoielnica, incheie: ne cred vanduti streinlr
tor? Treculul(!) nostru (!) reismuzde (!?)", nici d-1
Stere nu se las'a mai prejos. D-sa incheie, in chip
de necrolog, astfel o caracterizare a d-lui Brtianu:

avea o inteligengi foarte suptel si

vie, dacff nu;

tocmai adanczY, i multei tenacitate, clang nu lin-

minas-date in urnilirirea scopurilor.

Si tottli nu ca.zuse nici din minister!
Pentru inlesnirea asistentei publice se pun taxele zilnice de lei r5 La suta, pc varieteuri, teatre;
so 10.111 la too pentru loCalurile ce inchid dupa 12

noaptea; io pana La too pentru bodegi; 300 pfaa

la 3.000 pentru speculantii cu antichitati.; cinci
pentru cltorii ce stau mai rfiult de 53 de tile intr'nn otel de clasa intlia. De asemenea pe bancheri.
0 bunk' tocmealiA.
Dela 2 1 Octomvrie, Marele Duce de Mecklenburg-

Schwerin i cel de Braunschweig la vAnatoare, Ja

Bahna-Ursului.
30/12 Octomvrie. Ordine i contra-ordine. Intro-

duc, acum, ora ostica. Au ajuns la Asiago, ameninnd scrios retragerea trupelor din Trentin.,
Situatia noastria in fata pozitiei luate de Rusin,

ilesperata. Ziarul Rieci" vorbete de drumul de

suferinta al Romaniei.
In August 1916, Germania mobilizase dota ar-

www.dacoromanica.ro

160,

mate: trna subt cornanda lui Falkenhayn contra lui

Brusilov, alta, subt Mackensen, contra lui Sarrail.
Brusilpv iu putea s atace din lips de granateA
mitraliere i artilerie grea. Sarrail nu dispunea de
forte suficiente.
Rusia ,sacrifica. Romania, impunandu-i s intre in
razboiu. Romdnia fit destul de naiVil ..s,d nu pei-

trandd pericolul ce amenintau armatele lui BraSi toy'

i Sarrail.

Dar trebuia s. ducern crucea pina la capat.

In

Ruscoie-Slovo", contele

de

SaintAulaire

arata cum armata si populatia moldoveanei vor fi,

literalmente, nimicite de tome".
D-1 Take Ionescu arata in gazetele straine c tifosul ne-a costat mai multe victime cleat zece ha-

Regina, in L'Independance Romaine" descrk

nenorocirea: Te-am Wiwi, imagine a Orli scuturata de groaV, inghe(atii de frig. Ca nisie stafii,
soldatii nostri riaticiau dela un adlipost la. celalt,
adesea girtd a-si glYsi an adpost pe care sd4.51
cuice icapul cel ,arzeilnd de friguri.... Au venit clipe

ieribile. in care nu ant geisit destule sainduri.

peniru a face sicrie mortilor nostri.
Ce ne facem? Orice prognostic e o inselare: o
forta oarba, fatala, conduce omenirea. E o dreptate in numele candia toate se falptuiesc ate se
intampla?

Inca o intrezarim.

Noi suntem iarasi 'in cele mai groaznice chi;

nun ale rechizitiunilor. Zanic, dela 27, se cautai,
obiectele de bronz, alam i aram4.
La taxa s'au luat toate cazanele de tuia si se.

www.dacoromanica.ro

161

ruftesc cu tavalugul cu care .ye batatoreste saselele. Daca s'a amlnat rechizitia obiectelor bisericesti, in urma energicei Ihtemeniri a ComisiunUMonumentelor Istorice, sprijinita de Minister, zilnic

fiece cas asteapta chinul perchizitiilor ce se fac

in doua-trei reprise.
Se -sapa, se sondeath; arunca lemnele, rstoarna

dulapurile, pentru a se da de obiectele de care ne

Iipeste, fie o amintire artistica, fie o amintire familiara chiar legata, de o tava de placinte sau o
tigae knostenit dela mos-strAmosi.

Cu cAta pietate Ii insote5te fiecare, chiar

cazanele ce nu le-au putut ascundC,
rAna la locul tIe depositare, desi stie ca. va primi
de abia o 11AI-tie de doulzeci de lei.
Platesc cu doii lei si cincizeci de bani chilogra-

ml de arama, clnd in Germania se plteste cu

sapte marci I

PADA' la sal-situ'. ocupatiei, vom fi venic

ni5titi de visitele domiciliare pentru lampile elec-

trice, paturile de bronz, stinghiile de alarnd de atarnat tablourile, iverele usilor, statuetele de bronz.
Carnioanele card mii de chilograme de metal rechizitionat. Carutele lor transporta mu tIe obiecte
de lux, in majolica, legate cu cercuriv de alama, si
orice bibelou.
Inviaza p pagina de adA'nca. barbaric din anul

dela Hristos '1715, c'And cronicarul Diichiti, des-

criind jaful orasului Patras de Turci, .spune: au

dat fal prin biserici si case, prin magazii, pravdlii, de rapid cine ce_ patea: cine potkre, eine discose, cine lingari, cine sfesnice, cine mete. cine a-

rd'inuri, cine tatere, cine tipsii, cine tingiri,

Dfagh:ccanu.SLIat cultura pumr,u1.1

www.dacoromanica.ro

ciene
11

162

capace, tine ctdri, cine lighane, eine ibrice. cine

Irigdri, cine mucdri, 'etc."
Ba ;se goneste i duo aur, 11 scot din fundurii
de liath ca i in Kaffern Kra le Siid Ost-Africacs, cu.

o bucatica de zahar. Zucker gegen Gold!"

Spre a se piaci lipsa simtitoare 'de zahdr din Bu-

cure#i, Administratia militar:a se declard gata a

da o determinatd cantitate de zahdr, spre vtinzare
populatiel Civi le la Verpilegungs-Offizier..." Pentru o bucatEt de aur de doutizeci de tel se vor da

cinci chilograme de zahdr.

Napoleonul pe Vata costa 120 de lei. Cu 120 de
lei cinci chilograrne de zahar I Si au nerusinarea s

faca lectie de morala in inaterie de uzura?

S'au va'zut sute de indivizi cari-si carau, care napoleonul, cine lira, cine tnahmudeaua, eine megidia,

cine cerceii, cine brosele sa ica zaharl

Pe aceeasi cale se pmpeaza monecia de niche'.
toata. Nu se mai elibercazd din depozit tutun daca
nu se plateste ,cu 75 la suta in nichell
La Criurgiu, care de-abia ,se infiripase, rechiziponeaz dou'a treirni din mrfurile tuturor magazinelor. S muriau de foame
2/15 Noemvrie. In Germania, dela caderca lui
Michaelis veni Cancelar contele Hertling, conducatorul Centrului i ministru presedinte bavarez,
care ar fi un abil parlamentar.
Ca vice Cancelar se aduce d-1 Payer din Wiirttemberg.

Centrul de greutate politic s'a deplasat din Prasia.

Partidele si-au cstigat dreptul de conducer,:a. na-

tiei in acest limp in care niciun om de Stat nu e

a5a 'de tare ca sd se poatti lipsi de ete".

www.dacoromanica.ro

163

In Franta, Painlev cade pe chestia con.duceril

r4zboiului. Vine Vandeianul Clmenceau, fostul Prinn

tministru in tirnpul crisei Marocului, care, cu o incA.patAnare de vandeian, ancorporeath politica de

reithoiu a Franciei de cel in.ai carat lzvor", cum

zic Germanii, cari ii detesta pentru caracterul su
de tigru. Iat cum ii zugrave5te fisionomistul Le
Clercq: Foarte ambitios, 'de o independentei considerabilii, care nu suportii niciun lant....; lugubru,
nemultumit, cuprins de ganduri amare, reflectii;
triste, chiar in miflocul agitatiunilor mondene, cu
toate cii gura-i e 1.1e,snic zambitoare.
Profund onest. Duce o vieatei
ce-1 face sa sufere enorm...

skibiciune

Are sange rece... Tenace in opiniuni, pare un a-

bil, de,si nu este. Un despot cu un real simt de

dreptate.

Lloyd George vorbete in Franta de tragediai

Serbiei, de catastrofa RomAniei, de nenoracirea Italiei. El cere cooperarea efectiva, a Aliatilor pentru,
un singur scop.
Se !prepar etape de drum pentru Arnericani, in
insulele Azore i in Portugalia.
Monarhii scandinavi Ge aduna in Christiania.
Kaizerul, Karl i Ferdinand se intnnesc la Grz.
In Rusia Kerensky; da zildarnic un ordin trupelor

sa ,se intoarc la inVlinirea datoriei. Se dau lupte

la Tzarscoe-Selo.

Pe front se vede c operatiunile sunt in curs de

inchidere. Fac bilanturi de gloria repurtata din Julie pAnd azi.
6119 Noemvrie.

10.

Trenurile, porturile sunt

www.dacoromanica.ro

lot
in tplink acti% hate. Sc incarca si cara. Fe Dumare

se cara ziva si noapftea. Au invins si difkultMila

dela Portile-de-fier, pe undo piedeci naturale nu las

a trece cu tonagiu mare. 0 masina de cale fcrata,

asezata pe malul sirbesc, face rcmorca, chiar in
plin g. noaptc, a mii de slcpuri ce se icau din aceasta

mina de aur Goldgrube", carc c Romnia.

Inca din Aprilic popu1a0a fusese somata sa-si pue

knasinile in stare de ali culege repcde recolta,

d'And chiar premii pentru.

Tot de atunci fixeaza pretul pentru seccris dela

doi lei si cincizeci de bani pina la un leu i cincizeci,
de bani pentru copii. In caz cand forfele nu afung,

sant canstrami toti cei ce nu cut o ocapatie visebild, cu toren, fcirit deosebire de posieie sociai".
S'au adus pentru strngerea recoltei, care e mai
coslisiloare ,si folositoare ca aurul ,si pietrele nesti-

mate, triaini. din Germania. Din Julie Ong. in

Decemvrie se va exporth, dupa datelc kr, tendentios
de niinhnaI pretuite, 1.577.744 tone de grAne, fructe
uleioase si de nutrev, 227.522 tone porumb, 1.223:340
("Tau.

Graul nostru 6e distinge prin conOnutul de gluten.

Tara noastrA ocupg. al saptelea loc printre tarile

ce ingrijesc de hrana omenirii. Rominia cultiva

1.936.000 hectare arabile; Germania 1.962.000; Unoaria trei milioane.

Ca export stain inaintea Australiei; Rusia eKporta de trei ori mai mult ca noi; America exporta
cu trei milioane dublu-chintale mai mult ca noi; Canada, Argentina cu opt. Totusi productia pe hectare

arabile c slaba; numai. de 1 2,2 dublu-chintale,

clnd in Germania e dubla.
www.dacoromanica.ro

pre

165

Ni se face totusi cinstea, in fata faptelor de necontestat, a ni se recunoaste ca Ronzlnia, in intervalul dela 1855 i pii azi, a Meat o etapel de
,,cultard we care popoarele Occidenlului,au parcurs-o

,,in secole!

Cci, comparativ cu Germania, care are 44,37 la

suta camp si gradina, Romnia are 41,68 la suta;
vie: Germania 1,23 la suta; Rom'ania 1,20 la Guth.;
tpa.-une i elina, Germania: 9,23 la sutd; Ron] Apia
13,78 la sutd.

In 'Julie ieau masuri pentru strangerea fructelor

stricate sau cazute si a ouillor, curn si a oricarui
fruct.

In acelas timp, prin preturile maximale ce le fixeazA,ajung la tinta lor de acaparare. Nimic nu mai
apare pe pimA.
Cumpard (acum termenul de rechisitie e inlocuit)
tot prisosul leg-umelor i dovlecilor, foarte cautati
pentru zeama lor zaharoasa.
Prunelor i fructelor, in special, li GC da o noua
"int rebuintare.

Sau se usuca. in rnasini speciale, sau sunt transformate in rnarmelada in fabricile din. Pitesti,
Craiova; Clucereasa, Ducuresti. Pink' in Maiu 1918,

se vor exporth 18 m,ii de tone de marmelada de

prune i pepeni; un aliment de prima necesitate GC
produce printr'o industrie, int5ia oara infiintat in

sara noastra.(Productia noastra anuall de prune

.e de 100.000 de tone).

Ou.ale sunt rechisitionate cu forta in toat.i. tara.

Cine are &gni si nu da cantitatea saptaminal fixatI de Komandantura, e amendat. (Produceau la
izbucniraa razboiului, 104,040 de dublu-chintale, in
vkloare de zo.000.000 lei.)
www.dacoromanica.ro

166

Legume le uscate, conservele se tranSporta. cu raiile

de tone.
Cartofii si mierea toat se rechisitioneaza.
Vinurile noastre se transporta in mii de vagoanecisterne.

Ca productie suntem la cincea taxa producatoare

de Vin. Avem tin milion i jumatate de hectare vie,
fata. de Germania ce are un milion 400 de mii hectare ci care, ca productie i calitate, e inferioar Rorn'iniei, in general. Via se cultiva bine, dei coardele
se

taie prea lungi. Vimil nu prea are un carac-

ter pronuntat, din cauza amestecului felurilor. Are

calitatile vinului unguresc, de Mosela sau Sherry.
Se exporta 18.883 de tone de uleiu, produs printee) nouit industrie, a degerrninarii porumbului si
granelor prin mijlocul benzinei.
Exporta peste 5.000 de tone pete.
Vitele stint secatuite, prin rechisitii.,
Intrecem Danemarca in bogatia noastra de vite
(2.700.000 de capete) ru 400.000 capete; Olanda,
cu 800.000; avem a opta parte din ceeace are Germania.

Vacile noastre sunt cam degenerate, de rasa podolica. Toate satele vsunt obligate sa aduca laptele.
la fabricile lor de brinza. Se fac diferitele feluri de

brinzeturi. Cea imai ordinara, un fel de tesaturk

organica, lipsita de lapte i unt, e data spre consmn:
indigenilor.

Ca lapte i bririzeturi stam alaturi de Olanda .i

Danemarca, dei publicul tolereaza falificarea.'
0 industrie noua se creeaza, a cAtigului de unturd.

Toata tara trimete la Centrala Bucureti, cada-

www.dacoromanica.ro

167

vrele de onimale, maruntaiele, oasele ce rmin in

macelarii.

Se extrage untura pentru sapun, pentru uleiu de

masini.

Iar din tesuturile cornoase se fac ingrasaminte

pentru pamant.
Pacura atinge o productie de 257 de vagoane pe
zi (in 1914 era de 48'9). Rafinariile distileaza pana.
In Decembrie: 331.530 de tone de pacura, dela gaz,
benzin (necesara motoarelor Diesel) pang Ia eter.
Mine le de sare Ii imfpatresc productia. Dau 400
de tone zilnic, cu. 260 de lucratori; subt noi, numa.
300 de tone, cu 500 de lucratori.

Sarea noastr4 e foarte cantata, fiind bogata in

clorura de natrium.
0 (mare cantitate e ecportata, in Bulgaria, pentru
tprepararea bra'nZei, ce o trimit tot in Germania.
Tutunul e tra.nsformat in tigari numai pentru arrnatd, intr'una din cele mai marl fabric! ale Europei, Belvedere. Populatia civiI e redusii sa cumpere dela soldati, cu preturi de usura.
Fabricile de sapun, ce produceau in timp normal
11.700.000 de chilograme, lucreaza numai pentru
ei. Populatiei civile i se d. un sapun moale, ordinar, Schmiersei/i", care produce bube Gau caderea parului pentru cei ce-1 intrebuinteaza.
Dar, daca oficialitatea, pe langl paine, A-1u di nimic decat cartele, care si acelea trebuesc cumparate,
,cum traieste populatia? Prin fraude i contrabancle
si bacsis: unsweiss". Se aduc porci taieti in cortegii funebre, de cea mai imposantai i jalnica inlatisare; miei tAieli, infaisati ca pruncii Li samul
contrabandistelor; untura in dovleci goliti, fructe

www.dacoromanica.ro

168

in carute cu doua rAncluri d funduri. Iata preturile

tpc Iunie: Cirese un leu i optzeci de bani pAna la
doi lei i cincizeci de bani, la trei pan-u let; coacaze,
un leu i douazeci de bani; caise, trei lei; mazare,.
fpatruzeci de bani; fasolea, un leu i doua.zeci de.
bath; morcovi, doi lei; tastraveti, patruzeci de bani,
Pe Septemvrie i Octomvrie, treizeci i trei lei chk-

logramul de masline; 18 lei chilo de untura; 50 b.

un porumb fiert; i leu si 40 b. chilogramul de struguri; 4 lei 750 ,gr. vin negru; 4 lei chilogramul de
came; 1,20 ipatlgelele vinete; 70 b. chilogramul
de teapa; z leu chilogramul de fasole; 60 bani chilograrnul de porumb boabe; ,120 lei 0 pereche de
ghete (cele barbatesti au disparut), 22 lel o palarie;
250 cle lei o pereche de haine; 8o de lei plata lucrului unui costurn de haine; 50 lei tona de lignit; 14e,
lei tona de lemne; 6o lei carul de lemne (8o la suta
din aprovizionarea Bucurestiului cu lemne, dupd ciatele lor se face cu carele).

Si totusi ni se face teoria cit cantitate de alimente trebue s thanance un orn normal pc an: 36chilograme de came, 12 chiograme de peste, sapte
chilograme de brInza, 73 de chilograme de zahar,
365 de chilograme de cartofi, 110 chilograme de legume, trei de oua, 22 chilograme de unturd. Total
665 de chilograrne.

Si noi ne consumam din rezervele organizmuluir

Reducerea lenta, a raselor inferioare, dupd formula

lui Haeckell 5, pe Unga asta, si bataie de jocl

11/24 Noemvrie. Se svoneste c pe frontul notru
ar fi inceput tratative de pace conduse de d. Ferechidi.

Ruiii ar fi cerut armistiliu.

www.dacoromanica.ro

169

Mare batalie la Cambrai. Germania inaspreste

ai irrult inaspritul eisboiu submarin.
12/25 Noemvrie. Lloyd George vorbeste de vina
Antantei pentru prabusirea Rominiei. Este ceva.
In Rusia, Lenin este Presedintele Republicii;
Trotzky Ministru de Externe. Scerbacev ar fi acceptat armistitiul pentru frontul romAn, Duhonin, generalisimul rus, 1-ar fi respins.
In Odesa e jafueste clubul roman. Romanii go-nese cu focuri de artilerie trupele germane, care vin
sti fraternizeze" cu ei.
Austria c in desperare: Galitia, Slovenia, Craina,
Boemia sunt infometate din cauza rechisitiilor germane.

15'28 Noemvrie. Bukarester Tagblatt" de azi

spune Ca hinterlandul pc care ,se bazeaza resistenta

Rominiei cere armistitiu. E poibil ca Regele si

d-1 Br;atianu s mearga in Rusia, spre a nu trata,
cu Puterile Centrale.

Times" anunta greutatile de aprovizionare ale

armatei romine, iar Journal des debuts" spune c
Romania era nzai bine sd nu fi intrat catel vreme
nu era un acord asupra planalui de rzboiu 5i a colabordrii operatiunilor tambelor peirti".
D-1 Stere pledeaza pentru intoarcerea la politica

.Orintilor no5tri!
19'2 Noenwrie. Kalmann, Ministrul de externe
german declard ca, In uUimele zile au fast zvonm-i
,,de tratative cu Romdnia, dar neconfirmate: dac-4
Romonia s'ar deckle la o ofertd, trebue speciale

tratari".

In Le Petit Journal", generalul Iliescu vorbeste

de crearea unui nou centru de rezistenta pentru ar-

www.dacoromanica.ro

170

rnata romin, care s`a fie sprijinit de flota Marii

Negre, de trupele engleze din Mesopotamia si de
Transiberian.

Ni e pare foarte problematic.

Situatia. e evident desperafa.

La Fundafia Carol" conferinta politiCa cu delegati din tara. Aspectul shut aceeasi zestre a clu-.
burilor politice, care azi e liberald, =line conservatoare, strict condusa, de sefii de judete, cari troneazai
cu maiestate in capetele bancilor. Multi Glint in redingote i fracuri, pentru demnitatea salii. D-I Carp
straluceste prin absenta.
Intrarea d-lui Marghiloman e salutata cu tunete
de aplause. D-s'a surAde fiecarui cunoscut.

Oratorul apare ae din dosul lojii regale. E d-I

Beldiman, fostul ministru la Berlin. Un biltrAn ce
vorbeste incet, sincer i cu modulatii in voce, de
ernotie. E fun sincer adept al scolii lui Sturdza. Dar
un rasuflat.
Oricat 1Se va stradul si in tara, nu la flacara sa
stins se va aprinde vre-o santee pentru ideile sale.
Vorbeste de alianta cu Trip licea, care nu e opera
Regelui Carol, ci a, generatiilor trecute, constiente
de rul ce ni l'au facut Rusii. Napoleon I-iu, si Napoleon al III-lea ar fi propus Austriei a ne anexa.
la 53, Briatianu ar fi protestat in Apus, pe tema ci
suntem Latini. ,(Asertiunea, e falsa; Regele Cara
a odesmintit-o.)

.411L

2013 Noemvrie. Bakarestei Tagblatt" ne indic

solutia 'pentru criza in care ne aflam: Iaga salt

.sapunerea".

Rusii au rerut retragerea trupelor din Romnia.

Se publica raportul secret al rninistrului rus Pc-

www.dacoromanica.ro

171

livanov, din 7 Noembre 1916, care vorbete de nepregatirea noastra, cum si de interesele ruse,sti",

care nu pot pennite un Stat puternic romin cu o

populatie de .13 Milioane de suflete.., care Stat

cu

greu ar fi animat, pentru viitor, de senti)mente

amicale pentru Rllsia.... ;Si care va tinde la Basara-

bla".

Rasufla stiri asupra cazului Almereyda-Caillaux:

Capitanul Mathi4eu din armata Sarrail, scrie lui Paix-

Seailles, Pe Ia 15 Iunie 1916, sa nu se ceara ofensiva lui Sarrail, care nu c pregatit. Acesta incredinteazd scrisoarea lui Almereyda, directorul lui
Bonnet Rouge" pentru a face atmosfera in acest
sens, si el la randul sau, o vandu Germaniei.
Mai tArziu aflarn c insasi Caillaux visa o notra
prientare politica a Franciei: inchiderea lui Poincare, Sarrail comandant al Parisuhn, reConstituirea
concordatului, Italia, Spania i Rusia unite cu Gerimania contra Angliei; Serbia, Rusia i Romania,
,,Irebue st plliteasca oalele sparte".
21/4 Noemvrie. Patruzeci de divizii ruse au inche-

iat armistitiul: se inard dela Pripet la Lipa. Inca

dela 19, dupa amiaza', plenipotentiarii ambelor parti,
stau Iti convorbiri.

Soldatii rui ar fi facut apel catre Romani s. accepte armistitiul; Guvernului roman i s'ar da drept
de asil in Rusia.

Un Austriac imi spune: De azi sunteti Austriaci".

In Franta, orleanistul Delahaye cere moartea pen-

tru pacifisti. In Italia tradatorii sunt plimbati pe

strade cu un placard: trad4tori de patrie".
La noi se deschide Facultatea de medicina, in pre-

www.dacoromanica.ro

172

s.eno. Gmernatorului care cuvinteaza: prin norii in

funecafi ai rdzboitilin popoarelor par sci strabatii

kprimele raze ale unai fericit villor i pentru aceasld (ard.

Romania sa liadd in deschiderea cursarilor odovadd de incredere asigardloare ditt partea Ad-ministtatiei, sprifinitit pe sentimenlele lolale ale.
junimii academice.
2417 NoemVrie. Frig uscat 60. i Gunt de o imyertinen0. extraordinara. Ziarul lor oficial proclarna
pace celor ce sant de band credintd, rdsboiu celor-

ce nu i;Oiesc a trdi cu noi".

Iar icri, ne consilia sei avem sim( critic, sa nit
'pierdem Pamantul de sabt picioare, un corp sandlas poate s alba durald dacd se afirma in lapht
pentra existenfd a popoarelor; nwnai criticd-rie 5t
arivolitate inseamnd distrugerea nervilor anuiStat"..

Gazeta Bucure,slilor, ca un ecou al gindurilor

de 1spelunc ale criminalilor ce adApoGteste acolo,
inchina i km de slavire biruitorului, pentru a
sarbAtori caderea Bucurestilor, acum un an.

Am trail subt an regim de groaid; voi ne-a(i

dal... libertlitile. Na aveanz lemne, pane. Ali paspiirghia in mi,scare

na mai inghe(?im, a(i intro-

dus cartelele(!) spre a se evild orice privilegia

si fictorizare.
Vesnic aceasta infamie pe fruntea lor.
Mackensen, la revista de pe esplanada Cercului.,
Militar, adresAndu-Ge elevilor colilor evanghelice,
sp-une: sper cu sigurangi cc i aceastd (arii,irt care,,voi

trfli, se va in4.1rtii.52 din rrea germanii.

www.dacoromanica.ro

V.

Dela armistitiul din Brest-Litowsk Ong la

preliminrile dela Buftea.
Ca politica mondiala se joaca o iragi-cornedie
rare va dura tot timpul si care a fost asa de bine
caracterizata de Rostand in poernul GaU asupra actiitatii politice tragico-sentimentale a lui Bii. low in
1
Italia.
Acurn insA rolurile unt imprirtite. Rolul de primarnorez ii joaca. Czernin; Hindenburg sau oarnenii
si stint tragedianii.
Czernin catre adunarea clelegatilor spune c vrea
pace far nicio cucerire teritoriall, nicio violentare
economica, scaderea inarrndrilor, tribunal. arbitral-

Hindenburg catre Nene Freie Presse": sa ;la

mai vorbim aerial de pace; e o plantd prea deli-

catii pentru ca sd poatd suportd o atingere de

prea malt limp.

Ucraina si Siberia se proclarna republice.

2519 Noemvrie. Generalisirnul rus a oferit inimicului si trupelor romlne armistitiul; ostilitatile s'au
Intrerupt dela orele 8.
Tisza ofera tot
concursul Gerrnaniei, Strassbarir
gni liind tot asa de important ca 5i Trieste".
Wilson declara rL;zboin Au,triei. Declara' in acelas timp, ci nu vrea o alianta de guverne, ci de pc-

www.dacoromanica.ro

174

Tpoare; Austria, Turcia i Bulgaria sa se conduca

singure.

S'au inchis cursurile pentru soldati dela Fundatie". 'a.1.1 tinut 300 de prelegeri pentru 294 studenti
germani.

30/13 Noemvrie. In Anglia, Carson spune: nici

un poplar via pante zice di, .si-a &ins (intele de rdsboiu... Vuptam pentru un mare ideat...; Rorn;rinia,
Grecia ,s1 Serbia .pot sii slie cei trei tovareki ai lu-

mil; ete pot crea o situatie care sa aducal solutii

in apropiatul Orient.
Armistitiul 'a incheiat cu Ruso-Rorainii la 26/9
ale lunii. S'au discutat numai chestiunile militare.
Germanii 1-au cerut pent= 28 de zile. Rusii 1-ar fi
admis numai pentru o saptatninfa, in care timp guvernele aliate ii vor fixa positia fata de tratativele
de pace.
La Petrograd, joi, a fost o intrunire a ministrilor
Aliatior. Buchanan s'a exprimat ca., daca Constituanta va conduce tratativele, puterile din Vest vor
lua i. ele parte.
Trotzky, la o intrunire, arata c5. o Pace nu se poate
face declt i-pe baza formulei ruse, dup care fiecare

(popor are sk hotarasca prin plebiscit la ce tail

vrea s'a Ge alipeasca.

Englezii ieau Ierusalimul. 0 grea lovitura pentru

Centrali in Orient.
Se infig cu atilt mai miu.lt insa in Bucureti.
Dup5. Dresdener Bank", i Deutsche Bank".N
cea mai mare basica a Germaniei si. comanditara liniei Damascului, 'se instaleaza aici.
In Franta, chestia Caillaux.
Pe frontul Sarni's' ar fi luat Scerbacev comanda
suprerna.

www.dacoromanica.ro

175

3/16 Decemvrie. Pe strada soldatii striga pentru

incheierea armistitiului dela Brest-Litowsk; se face
paradd, la care asista Mackensen.

In Rusia a isbucnit rsboiul civil in Ural si po

Don.

D-1 Bratianu ar fi demisionat.

Inca ne luceste o speranta:

Ucraina, care ne-ar fi favorabila cu Scerbacev.

7120 Decemvrie. Singura noastra Galvare nu ci
vedem decit in reusi.ta contra-revolutiei.

Ea isbucnise la 28 Noemvrie, subt conducerea

i Kaledin, sprijini;ti
pe burghezie, cari si pun mina pe Palatul Tauric.
Sovietul e ingrijat. Cea mai mic4 soviliala a poporului rus poate aduce caderea Sovietului si pdibucadetilor (liberali) Kornilov

sirea pica,

a gl,asuelste telegrama comisarilor

bolevici.

Presa germara considera contra-revolutia ca aIproape indeplinit, din cauza regimului comunisf
urAt de top, introdus de noul guvern si care izbeste
toate clasele tsociale: functionarismul, comertul, industria i proprietatea.
Stirile cam vechi, ce. ne yin insa dijn strainatate,
cu privire la situatia noastra fata de armistitiul incheiat pAna la t-iu Ianuarie, i fata de Rusi,a,
sunt foarte deprimante.

Presa franceza ne consoleaza.: Le Malin" crede

c. unIca speranta rilmane in neobosita perseve-

rentil a armatei romane". In Le TeMpts" se spune

ca suspendarea os1iliEYilor e un expedient mo-

mentan. El nu stuprimj pericolul care ameninta

Romania Franta pastreath un atasament necliniit natiei romane... victiMei a triidarii .si anarh*?...

www.dacoromanica.ro

176

Dorinie le Franciei sant ca Romdnia Sl persevereze

si set' spare".

Herve marturiseste sincer: staint spectatori neputinciosi al acestui asasimrt..." La Victoire" consiliazil armata ronand a se retrage spre Odesa!
Presa rusa oficiald ne e cu totul impotriva.

Ruscoie Slovo" arat.. ca Romania e gala de a

porn.' cu razbolul in contra noastra. spre Odesa,
Cherson".
far Lenin ar vol s numeasca ca delegat rus, pe
lingd armata noastra, pe Racovschi
Asupra modalitatii in care s'a incheiat armistiz
tiul nu avem nici o ,tire dec5.t zvonuri Ca, cerbacev-

care ar fi fost numitul generalisimul nostru, l'ar

fi iscalit.
Insui cuprinsul cornunicatului rorn:Mesc nu ne
lamurete cu nirnic euid afirmA: comunicatal german face canoscut c la 2/15 Decenwrie (!) s'a

vincheiat err Rusia armistitiuI"!Dar cu noi; nu?

Chiar Ipresa dela noi cca oficioas1 e in neclaritate asupra acestei chestii.

Bukarester Tagblatt de azi ne destainuete:

s'au intamplat evenimente care au ridicat leglitura
dinlre Guvernul dela Iasi .si trupele romane (I )...
Armistitiul din Brest-Litoivsck... cuprinde automatic si frontal roman (despre aceasta nici un om ca-

mittie nu se poate indoi...)

Acest important act creearli noith principii de
drept(!)... Guvernul iesean e mort (!) Oamenii politici cari nu au incetat spel (Ina drama drept al politicii romdnesli si sa recunoaseci interesele ei...treliue sii readucii paterile
sa le innoade acolo
uncle sfricatorii Rotnalliei le-au pardsit. Alt rtispuns
www.dacoromanica.ro

177

trebue sa' Vie din teritorial ocupat ( !) si ei poate

,,avea preten(ia politica- de a reformd Rorndnia"
Aceasta, dupa un alt articol mai explicit, in. care,
acum trci zile, exortat astfel, pe oamenii polit;ikE
Guvernid dinlayi a fost afutat de atitudinea Irantaalor politici din teriltorial ocupat.... Tara trebae
sd ,Ttle dath oamenii de Stat ciitre cari se indrearld
in primul rdnd, privirile, Ii slint azi chemarea de
a lua conducerea destinelor romiine#i.
Situatia e enervant, mai ales ca se aude desprel
demisia Cabinetului Bratianu.
In fata acestui zvon, d-1 Stere se simte obligat sa

intrebe la 4 Decemvrie: instui Regele Ferdinand

mai ,poate face apel la guvern? Pentru (arl, oarnc,,nii dela la,si nu mai pot face nimic".
Evident ca i Carpistii sunt acum demonetisati in

fata Germanilor. Pe cc terra? Nu o banuim. Dar

spre sfrsiful lunii, circula zvonuri ca d-1 Carp ar
fi rupt-o, c d-sa ar fi trimis un ultimatum Kairye-

ruluil D-sa s'ar fi ey'primat ca actualii Germani

sunt de nerecunoscut. De sigur, tenweramentul
sau -111 ar fi acceptat, pe langa concesiilc ce le-a fa-

cut ong: aici, insasi concesia existentei Ora.

Nici Vestul u prea ?are linistea stpinirii de
sine. Situatia e foarte tulbure i acolo.

Franta, dupa fcho de Paris", se gase,ste in aceeai situatie ca in August 1914, in urma ruperii
1,echilibrului.
Si. Anglia e foarte suroscitata. Lloyd George, la
un banchet, vorbeste de adevaratul pericol resultat pentru Franta, Elvetia si Italia, in cazul cand
inamical va lua trupe din Est spre a le intrebuin(d
contra lor". D-sa are, insa, Sparanta in Arnericanii.
DrAghtceanu.cSubt cultura putnnultti grrenarno.

www.dacoromanica.ro

Xi

178

cari vor inlocul pe Rusi, :cumi si in victoria necesard pentru tibertatea lumii... Mutt din ceeace anr
construit e subt ap, ,si se giisesc oameni cari ne
cer s pirdsim intreprinderea, caci costa preat

mult".

D-sa termina cu o invectiva la adresa banditilor

sarlatanilor din lagarul vrajmas.
In Germania, Cancelarul, plin de incredere, orbeste de drumul tor, care acum e clar".
Se hotaraste acolo ca actiunea diplomatiei secrete
sa fie desfiintata i ca Reichstagul s iea cunostintA de desbaterile de pace, luilnd parte activ in
politica externa.
Cancelarul primesle delegatie dela Imparat pentru incheerea tratativelor de pace.
Co loniile africane au czut de o luna.
In Rusia, rascoala. la Moscova contra lui Lenin.
Po Ionia, Finlanda i Ucraina ce se infiriipeaza;.
ar ajuta pe Kaledin. La Vladivostoc au debarcat A-

mericani cu prilejul unei certe in oras.

Ei urmaresc stapilnirea Transiberianului.
Pe de aka parte, si Gerrnanii trimit o delegatie
la Petrograd pentru inlesnirea operei de cultur5:.
reluarea reLatiilor comerciale si postale!

Constituanta rusa adunata la Petrograd numara

io bolsevici i 118 membri contrari? principilior
bolseviste.

Rada ucrainianii, care se intruneste si ea, declar5.

c. vrea WA fie centrul Guvernului burghez. Ea cere
libertate de actiune in afacerile interne, cum si pe
frontul de Sud-Vest.
Ucraina incepe SA fie razirnul sperantelor noastre.,
Ea lupt5. contra bolsevistilor la Vinita, Ecaterinoslay si Saratov.
www.dacoromanica.ro

17)

Prin intrigile mai vechi ale Centralilor inviaza

in aceasta Rusie de margine (Ucraina) vechi veleitati de independenta, intarite prin formarca Statulai dela Chiev, prin limba dialectall a Ruil.or
Mici, prin credinta nunitilor ucraini din Vest si mai
ales prin constitutia democratica patriarhala a Cazacilor, cari formeaza elementul precumpanitor etnic,.si cari au fost totdeauna tolerati de tarism. Cazacu sunt conservatori.
Ei sum contra Corptitutiei bolsevismului, mai ales in privinta repartitiei paramtultd,, pe care a
stapanesc in tovarasie de familie, pe sat (stanita),
dup hotathrile cercului (crug), valabile PC un period de 25 de ani.
In Ungaria se proiecteaza reforme: dosfiintarea:
deosebirilor confesionale i nationale, acordarea
dreptului de alegator si ales oricarui cetatean cu
tiinta de carte si cu un cens de zece coroane.
In Moldova, maximalistii ar fi presind asupra
Regelui.

In teritoriul ocupat rechisitiilc curg: dc ararna,

de alama, de broni, de vaci, boi, cai, grine; zilnic
se cara gramofoane, masini primus, sarnovare, obiecte de arta:, si lampi.

In Bucuresti, serbarea Crucii Ro(sii Rom:The in

4presenta lui Mackensen, Tuelff von Tscheppc und
Weidenbach, Tantilov.
Zvonuri lugubre de conditiunile plea noastre:
1plerdem jumatate din Dobrogea, finantele, petrolul, pacura, grAnele pe cinci ani.
11124 Decemvrie. Regele ar fi raspuns comisaru-

lui Sovietului: nil vom smith niciodata o pace cit

Puterile Centrate".

www.dacoromanica.ro

180

ituaPa la Iasi pare a se fi calmat. Demiia d-lui

Bratianu ar fi fost reGpinsa.
Rormlnia s'ar fi unit cu Ucraina; Scerbacev ucrainianul ne-ar fi de mare folos.
Misiunea rornAna p4raGeste cartierul rus.

Soldatii pleaca de pretutindeni din tara, si din

Bucuresti, noaptea, in p2dcuri de plotoane. Uncle?'
Nu se stie.
12/25 Deceinwie. 0 zapadii alba acopere stradele,
de ziva Craciunului lor, pe care vrind nevrand 11
fmern oficial.

Se incearca o nouIt loviturd pe front? Sau chiar

tma de Stat? Cci dupa teoria lor orice loviturd care
reuseste e legitimata de istorie,--numai 6a, reuseasdi.

Un interview aparut an tn Thikarester Tagblatt"

dat de d-1 Marghiloman unui reporter al agentiei
telegrafice Transocean" ne nelinisteste.
Pane sa fie un La.-Tuns la somatiunile germane.
din zilele trecute.
D-1 Marghilornan e .omul generatiunii lui 8o, cres-

in fericirea nimbului regalitatii Regelui Carol, cmul generatiuhii pentru care politica e, arta posi,
bilitatilor", al generatiunii preocupate de perfecta,
Eerformanta a resultatelor iesite din calculul
Pe baza posibilitatilor", se poate cladl ,.o posilri4 si trainica cliidire", se ex-prima dsa azi.

" D-sa nu cunoaste Germania (si-a facut 6tudiile

in Franta) d-sa nu poate avea crezul politic al d-ki

Carp.

Ca adept al d-lui Carp '(pAna. ce i-a urmat la crefie), d-sa era fireste inclinrat pentru politica germanofila.

www.dacoromanica.ro

181

Ln Consiliul de Coroank din August 1916, d-sa

iusa, flu i-a putut face mArturiGirea de credint4
d-lui Carp. D-sa a sov,alt, a votat pentru rzboiut,
contra aliatilor" nostri.
Iasi, d-1 Marghiloman sovaie din Lou, d-sa infra.
in cercul fermecat al politicii,gerrnane, nu se fringe,
ca d-1 Carp, (Jar... si-a pierdut perfomanta..
D-sa Gpune: de aceea m'as socoti fericit dac21 a.,s

rune indelungata mea experienta In serviciul rezolvarii problemelor actuate:, Mei ceasal rreseaza
si o hotardre trebue s urtneze repede: o alipire
la Puierile Centrale...

Legatura Romaniei cu Puterile Centrale, care

acuma nu trebue th fe invelifa in valid secretula
(ca vechiul tratat de alianfa, re care eu nu Pam vilzut
trebue sa fie o legatara dela popor
la ropor... Din aindurile celor 300 de mii de laptatori nu se va ridicd nici o introtrittire cil in RoIndnia 1,4a fi format an alt Gavern... Nurnai cu un
aiare Gavern ar putea Puterile Centrale sei inchee

pacea.
5i, daca condieiunile acestei ruiei ar face necesar ca Regale care a declarat razboiul sii nu poat1(
incheid pacea, eu imi ieau asurra-rni c Regele-

va face inevitabilul gest!

Numai a in aceasta. asigurktoare declaratie, se
neglijeaza un factor important a cArui crutare d-1
Marghiloman a cere: armata. Tara arrnata, ca si
res-tul tarii, ifl fAceau o chostie de onoare ca, diapti
ce pierduser totul, s,a nu piard.k i onoarea.

E adevarat c in cercurile politice se vorbeste

de acest gost al d-lui Marghiloman, ca un fel de
manevra, politicA; onoarea tkrii ins nu poate intr

www.dacoromanica.ro

182

in calculul posibilitatilor: c una; si din aceasq

cau4 chiar cind d-1 Marghiloman Va face Guyernul, va fi eclipsat de o pat in aceasta delicatai
chestiune.
Misticul domn Store ie vorbeste de 0,RorMnia /Ural
de Rege a fldr4 de Suveran".

Fiul Kaiserului, Adalbert al Prusiei, ar fi astepand rezultatele la Viena.

Iar se vorbeste de conditiile pacii noastre: am
-cecla din munti, primind in schimb din Bucovina
ip Basarabia.

In Moldova, Situatia ar fi desperata. Rusii se re-

trag de dou saptmini, prdand tara. Rgcle ar

fi prizonierul lor.
Ziarul Leipziger" 6pune naiv ca, inGurma protestaxilor franceze, prizonierii francezi au lost re-

.trai de pe zona de razboiu din Vest, fiind

lob-

cut/i cu Romani 51 Ra5i"!

14127 Decemvrie.+ Too. Bukurester Tagblatt"

,,vede pentru ima oard manifesiciri ca acelea ale
d-lui Marghiloman.., totusi ordinea numai allure?
.,!poate sa fie introaatd dacd tura se Va decide la pa,sii pie cari-i recomand4 Marghiloman"!
15/28 Decemvrie. Tratativele de pace dela BrestLitowsk .s'au intrerupt pima, la 2 2 Deceinvrie.
Acolo a inceput do abia 'jucarea unei din cele mai

bufe comedii din cite a cunoscut diplomatia

intre snmatorii dela Berlin si Trotzky i Lenin, refofmatorii-caricaturisti ai omenirii. Cei
cu
toata prestanta pedanta, a diplomatiei germane, cei
din urrn cu tot, ridicoiul pretentiunilor lui Braunstein, deportatul din Halifax Si ale lui Lenin, simbriasul de ieri al Germanilor, modestul rat de cave"
din tavernele Genevei.

www.dacoromanica.ro

183

Se incinge o di4utatie olemna pe tema celor

nni mari principii care au agitat vre-odata orneni,rea dela Hristos, pentru a se starn1 in fine o ilaritate mondial.

Toi sunt de acord asupra unei pc fara anemiuni, dar, and e vorba de clarificarea lucrurilor,.
incepe jongleria vorbelor.
Se discuth. anume:
1. Rernmtarea la incorporarea teritoriilor pe care
Germania le-a anexat prin razboiu, cum si retragerea armatelor sale de acolo. Germania raspunde:
isi va mentinea armatele acolo, numai pe anumitepunctel..
2. Rusia cere Ca popoarele cari si-au pierdut vreodata independenta, sau grupe nationale Gupuse al-

tor State, cari voiesc I fie libere, sa-si exprime

vointa printr'un plebiscit.

Germania raspunde: asta e o afacere ce trebue

regulata pe cale constitutionala...
3. Rusia cere dreptul minoritatii pentru populatiunile amestecate. Germania raGptmde: pe cale constitutionala GC face si astal
4. Rusii cer ica chestia coloniilor s fie rezolvata.
conform punctelor precedente. Germania rdspunde:
s i Ge dea fara conditie coloniile I

Toata lumea trebue a da Germanilor, si ei nimic; ei vor regula pe cale constitutionala I

Sau, si mai precis. In discutie sunt: Polonia, Lituania, Estonia, purlanda, cari vor G se eliberezet
de Rusia. Rusia cere pentru aceste tinuturi evacuarea armatei i apoi plebisdtul, considerat ca
exprimare a vointei populatiilor. Germania raspunde cinic: Manifesidrile aces/or teiri, in circurn-

www.dacoromanica.ro

181

.,,slantele actuate, sunt de considerat ca expresie a

Vointei poporului"!
Dar ce mai insemnau toate notiunile civilizatiei oMenesti fat de pumnul german!
In Franta Pichon vorbeste:
Pacea miflocittl na meritd art o considereim.Germania si-a proms o (int& imposibild: sa invingfi

lumea!

Asta e ingura speranta si a noastr, deSi in

presa- lor arata o siguranta sfidatoare:

57, dacei Dunmezeu. dap?! cum pare...(!) lie

va da victoria, va face din poporzd nostru eroii si
,,conduceitorii popoarelor"!..

16129 Decemvrie. Plec spre Targoviste. Aceiasi

,crasitudine a garilor ca pretutindeni. In restaurantul dela Titu se produc inca fairnoasele chiftele pe
cari lumea le devoreaza cu furculitele lui Dumnezeu.

Singurul object de masA, paharul, care a prins

-o patina negricioasa i niste irisatii care li dau farrnecul unei antichitati descoperite in cine stie ce ca-

verna. Krieg ist Krieg". Studenti de-ai lui Weigand, in feldgrau", cu sacul in 5pinare, rnerg pentru studii i spre acest trib valahic, ti cine stie si
pentru cl.te alte recolte...
In gall?, o mare firma arata baia de soare a garxlizoanei! Mu dc cisterne cu pkura.
Targovistea complet moart.
Lumea, salbatacita, rivete_ cu ,ochi mari toti
drumetii ce vin. Tgrgul pustiu, inchis, vitrinele pi
jalusele sparte.

Pretutindeni gearnuri sparte, Toate tradele aa

tablite cu numiri germane. Faimoasa Calea Domneasc4, ce trece pe langd rmlsitele Curtii Dom.

www.dacoromanica.ro

185

nesti a Voevozilor Tarii, se chiama acum Hindenburg-Strasse". To locuitorii sunt oblitgati a-si avea tablita de lemn cu nurnele locuitorilor case-

lor. Lutnea inspaimintaa, de-abia iese din case,

traind cu multamirea ca-si poarta Inca capul
umeri.

Cluburile, berariile, cafenelele, inchise.

High lila" se adun in rigiinie", la o circiuma,

unde, in prorniscuitate egalisatoare, se co1porteaz1

ultimele stiri", la un pahar de Yin care face sa

treaca nacazurile.

Si ele au fast atitea! Ca'ei aici e carnandant faimosul Dietrich, unul din monomaniacii distrugatori ai xfli tiu cite orar, din Belgical, unul din comandantii faimoaselor coloane infernale, cari au
prefacut totul in foc i cenusal, pe uncle a trecut.
Ii face o faima in a lash s i se destainueacal
vitejiile. La o rnargine a orasului, unde, din batrini,
se zice O au fast tepite lui Sinan-Pa,sa", a executat cu
prin mijlocul mitraliprelor, oameni
neyinovati, V.Yriti din mahaLalele orasului sau satele judetului, inaintea tribunalului sau.

Preoti, oarneni batrini, femei de buna conditisunt zilnic aruncali in inchisoare pentru crima de
a nu fi descoperit sau inchin in fata sa.

Fosti demnitari ai orasului, senatori si primari

au fast pusi cu forta GA mature stradele.
Populatia e terorizata zilnic pentru liferarea laptelui i oualor.
Vizitez, subt conducerea unui ofiter dela Komandanturd, MSinastirea Dealului, ctitoria luiRaduVoda
cel Mare Si pqria ieri locul odihnei de veci a capuluil
lui Mihai Viteazul. P1ecaser de cueind de acola

incartieratii: un Sturm-Batalion n-r 9".

www.dacoromanica.ro

186

Tot locul in care pina la razboiu era o coalat

militara (Cuibul Soimilor, cum arata pretentios
pilnd azi, o tabla,caci soimii adevrati nu au eti,chete), devastat; isusi craniul ctitorului, Radu, profanat. Mormfintul pregatit pentru capul marelui
erou sta. Inca deschis, iar pe piatra de 1anga el, in
in cuvinte frumoase se cetete ca el va s a5tcpte
ziva judecatii de apoi.
C.find vor suna-o arhang,helii din trArnbitele lor
biruitoare?'
1911 Decemvrie. Noul lor an. FAr salve do tunuri, ca fanul trecut, dar cu bere i vin. Din multe
case in care .sunt incuartierati, rasunia ecoul cantecelor lor, acompaniate de mici orge. Cntec de nospusa tristeta i cu intonatie de iinnuri bisericdjti.

E kni,cator. Un suflu de dor de casa par'ca. plameaza asupra reuniunii acestor condannati a fi vesnic Jidovi ratacitori, prin capriciile Neronianului
.d.ela Berlin.

Senmificative stint ilustratiile din I Ilastrierte Zeiicing". Uncle sunt tablourile Gemete din anii trecuti?

Uncle parnnul" sau sabia" germana? Cu figuri

gArbove, intbatrnite, neglijate i desnadajduite a15-

teapta, in tranwele noroioase, ace4ti Ahasverui ai

timpurilor de azi.
Trotzky cere intarirea frontului rus.
Basarabia se proclama Re Tab lied a Moldovei"
-in sdnul Republicei ruse.

Un 'viu spirit de constiinta nationala pare a cuprinde pe toti. Rom Anii do dincolo de Prut. Micaware sunt cuvintele rostite in sfatul soldatior de
,cAtre Toma Ja1b4; in numele Rotnnilor de peste
Nistru, cum aflam dintr'o copie de pc ziarul Ord,-Ilia" din 1-iu Decembre.
www.dacoromanica.ro

187

Fratilor, Veld z.11 toti v'ati hoti-irrit sii vii tuati

ceeace vi se cuvenea.., sii scpati scumpa noastrti
Basarabie din mtina vrilimasilor, precum scoate
ciobanul vaia din gura lupului. Dar eu va intreb,
tratilor cari sunteti Moldoveni, cum ne lasatii pe
noi, Moldovenii cel ce suntem rupti, din coasta Basarabiei, sti traim pe celalt pinriint al Nistruluir?..
Noi riiindnem ca soarecii in Zara motanului. De Vie yeti uit, .110i 110171 stipd malul NistruluA

5i vom indreptri apa dincoit, de pflmantul nostru,

cad mai bine ia-si schimbe riul mersul decdt sa

ramilnem noi, Moldovenii, despartiti unii de Ohl'.
Finlanda se adreseaeL Cancelarului spre a-i recunoaste independental

Din Berna vine stire ea maximall5tii nu au avutt

succes la Iasi, au fost arestati: planul Mr de a ucide
pe ScerbaCev tau a reuit.

Ei puserI stapinire, la 12 Decemvrie, pe gara

Socola, cu gindul de a complota comtra intregului
Iasi.

Trotzky, care, spre a-i ci5tiga sim tiile germane Preseaa asupra noastra, protest5, la Iasi pentru arestArile efectuate si amenintsa pe cei ce ridicit
mna contra revolutiei ruse; el incheie: fiecare Romein, soldat, muncitor sau toran gasesteln autori-

tatea Sovietului rusesc un sprifin contra arbqrariului autoritNilor reactionare rontanesti!

2214 Decemvrie. Arnetia de atfitea miragii, si
desamAgit de ce vede la Brest-Litowsk, Ronignia

ocupata e complect paralisata. S'au dus si mira-

04,-i1,- Nu mai face nici o rniscare, cu toate invita-

tiunile medicului social, care e uita% cu ciuclil la mu-

ribundul ce se incapaOneaza s nu rnoaril.

www.dacoromanica.ro

18
Iat:I. buletinul situatiei pc ziva de azi, dat de iarul lor: Romdnia e ivralizatcl,invingcrea a produs
parallsia prin care vedem cd se prdbuse,ste corput

cella mai mare Stat balcanic... Tara doarme Ire

marginea
Sant oameni cart inteleg ne.vaile momentului, dar ea, la inceput era fapta,
.aceastcl convingere nu se urmdreste aici...

Rom,'1-.

nia paralizatti....: e moarte aparentd sari infrpeneala morfilor?

Nu e nici una nici alta, ci cumintenia de veacuri:
in fata cutitului yam sirnula Intepeneala rnortilor dar,

strasnica va fi desteptarea.
2517 Decemvrie. 70. CrAciunul nostru CU 700
de grime de came de pore si cloua chilograme de
peste, clt se cuvine la o familie de sease persoane!
In noaptea eel., precede auzim', de asta data, si
stramososcul band dimineafa la mos ofun" spus
,de at'itea glasuri nevinovate. 0 durere amara no
tintuieste pe toti imprejurul plpielilor flacarilor
sobei, care joacal fantaistic lii semi-obscuritatea ca-

inerei: pentru prhna oara shatim toata sfintenia acestui simtimant: ce va s zic sa a,i o taxa i un
carnin, in care tu s fii stapan.
Itele se incurca la Brest-Litowsk. Rusii pun
Trotzky, cer mutarea conferintei intr'un oras neu:tral, la Stockholm.
Cer, fj:ie de alta parte, respinglerea articolelor 1-)e

-care le-am vazut formulate de Gennani. Acetia,

raspund c iu accepta nicio propunere, iar chostiile

de principii--chestii asa de secundarelau sa fie

discutate de Gub-comitete I Ucraina, care a procla-

mat frontal sud-vestic ucrainian", vine la confezinta.

www.dacoromanica.ro

189

In Germania, Cancelarul a5teaptd, sprilinit pe

pvitere, loiala cagetare i banal lor drept"! Acolo
toate 4oartide1e eludeaza chestia Uberei determi.
ntiri a vointei popoarelor". Aceasta c o chestie de

forme!
In ll-esa lor se 'spune c. pacea trebue s. oglindeascal In forni ci cuprins faptal cY Rusia e batutfi".

Prin urmare arunca toate marile lor princip

care trebue . cada in fata pumnului german.
In Anglia, Lloyd George, in runire cu Asquith
'Grey, fixeaza punctele pacii la care ar adera: restaurarea Belgiei cu despagubiri de rdzboiu; recunoaterea drepturilor popoarelor de a se guverna
cum vor; restabilirea Serbiei, Italiei, Rominici si4
Muntenegrului; repararea nedreptatii dela 187o; refacerea Poloniei cu toate provinciile ei; autonomia
Statelor nationale austro-ungare.
Arabia, Armenia, Mesopotamia, Siria i Palestina sa, fie independente; chestia colonillor germane o va rezolva conferinta, care va avea ca baza:
vointa popoarelor. Popoarele vor da materii prime
tramai amicilor. Henderson adera i el, din partea
lucratorilor, la acest program.
In America, Wilson arat5, q. progratnul de pace
al majoritatii Reichstagului nu a fost admis de militari, cari voiesc sa conserve ceeace au cucerit. In.
numele cui vorbesc militarii? El accentue32.5. aceLea

puncte ta. ii Anglia, inzi:stAnd asupra uniri

popoarelor".
In Moldova, situatia politica ar fi rea d. Bnatianu

s'ar fi paralisat
L'Independance Roumaine" e ins asigurtoare:

www.dacoromanica.ro

190

armistitiul e temporar... Ce va face Rasia nou

Cei ce ar trage alte conviitorul ne-o va
clusii risa :s.ei se inse1e in sperantele lor.
Internatii ce vin de acolo arata ca traiul in defi,nitiv e mai bun: ar costa opt lei chilograrnul del
came, satele ar fi jafuite de Rusi, domneste o totala ignoranta asupra celor ce se petrec in teritoriul ocupat.

Din teritoriul ocupat se cara intr'una sarma Cu

ghimpi, cozile si coamele cailor, care sunt rechizic
tionate, i catel La gara de marfuri, uncle daciat

voiesti sa intrg trebue s. ai un ,,ausweiss" dela4.

Komandantura, se incarca de un an, ziva si noaptea: cupeuri, nii, hasturi, mobile, roti, roti de fier,
stropitori, furci, carlige i allele.

Toate sunt duse instinctiv spre granitele tariq z

o tampla din Straoani, de pe front, trimisa, de Mackensen Ipentru Museu in Bucuresti, soseste via.....
Orsoval
1114 lanuarie 1918. Dupa. ninsoarea dela 28 De-

cernvrie, astzi o zi de prirnavara. +90. De dimineata salve de tunuri dela forturi ne reamintesc.'...
punmul stapanirii, dar seara se rnanifesta cu un,
cer albastriu i rosu, plin de sperante pentru anul cel non, al nostru.
In lumea intreaga e

insa un frig strasnic,

In Frantate, New-York-2 50, Algeria-30.

Regimul sovieturilor bolseviste s'a intarit; revolutia isi urmeaza. cursul.

La 19 Noemvrie intreg domeniul fusese confiscat, fdrii despagubiri, in folosul poporului, cu exceptia minelor Statului i a fermelor model.,
La 25 se dosfiintase dreptul de proprietate al.

www.dacoromanica.ro

I9I

irnobilelor celor ce au p3ste .25.000 ruble aN ere si

dau Mai mult de 800 ide ruble chiric. La 5 Decemvrie, confiscarea comertului i industriei, la 17 a

bancilor, la 28 oprirea plii dobinzjlor, la 2 Ianuarie bancruta Statului, dup ce s'a desfiintat datoiia Statului, ce reprezinta a zecea parte din avutia
national:1

i n care Franta e interesata cu 23 de

miliarde, iar Germania, cu un rniliard i jumatate.

La 27 Decemvrie, comedia dela Brest-Litowsk reincepuse. Actorii Gerrnaniei sunt Kuhlmann i Czer-

nin, cari joaca pc sentimentalii; tragedianul este

generalul Hoffmann, ,Seful statului-major al armatei de Vest.
Asist
i Ucraina, representata printr'o pleiada
de tineri neexperimentati.
Kuhlmann Ii xprima indoieli asupra sincerit;

ii guvernului rus de a face pacea. Se opune la .straanutarea conferintei.

Hoffman pTotesta, contra injuriilor aduse prin radio-telegramele ruse la adresa institutiilor militare
germane, ceeace este contra spiritului armistitiului.
Conferinta se intrerupe la ora I I.
La 28 Decemvrie, conferinta se ocupa de declaratiunile comisiei ucrainiene, care cere pace demo-

cratica, independenta nationala, renuntare la anexiuni, protectia micilor popoare. Se contesta Sovietului Comisarilor dreptul de a vorbi in numele
Rusiei intregi.
Kith lmaim e incntat, socoteste protocolul ca kitoric!
Trotzky adera si el, dar, raportndu-se la cuvan-

tarea Cancelarului, declara c. Rusia c in adevar

slabh, ins lucrurile nu se pot judeca numai dupa

www.dacoromanica.ro

192

momentana stare a aparatului shu tehnic, ci i dup`ai

posibilithtile care 'Se afl in revolutie, care desteapta,
desfawarh puteri care au dormitat pana. acum.
In sedintele dela 29 si 30, Trotzky respinge teoriat
pacii bazath pc prietenia ce se formuleazi de Germani. El respinge de asemenea teoria lui Kuhlmann,.
care pretinde c. libera exprimare a vointei popoarelor este votul representantelor de facto ale teritorii1or ocupate.

El cere ca aceasta exprimare s se faca, nesiluif

de armata.
Iar, cnd Kiihlmann fu gata s fach concesia participarii la conferinth a autoritatilor representatiVe
de facto ale Poloniei, Curlandei, Lituaniei, atuncl:,

iese din culise purnnul lui Hoffmann: aveti aierul

zice el Rusilorca sunteti

victoriosi... Victorioasa

armata germana sta, MA, pe panuintul vostru....

Dreptul popoarelor au-1 respectafi nici La v'oi acasa;

gavernul vostru e Iondat exclusiv pe forta far.1

scrupule".
Curlanda vrea protectia germana (!). Lituania vrea
sd se separe. Toate organele administrative i toateinstalatiunile de acolo sunt germane: posta, trenuL
Germania nu poate lash din mAn'a aceste teritorii.

La 21, reincepe comedia. Kuhlmann: nu pot sa

fie motive de esuare a conferintei corpurile representative", caracterul lor constitutiv, sau canfirtnativ". Trotzky: dach siguranta votului e asigurata, e
indiferent ce organ presumptiv" poate fi recuno-scut
constitutiv. Confirmativ! presumptiv! constitutivf
Hokus pokus!
Khlmann: Sunt patru stadii in executia pacii: r.
pacea rusa' 2. pacea generalrt, 3. epoca de transitie!

www.dacoromanica.ro

193

4. epoca definitiva I Vointa popoarelor apartine or-

ganetor sale de Stat, unor parti ale natiunior; conceptia rusa nu corespunde celei germane.
Germania si Austria nu au intentia de a anexa, acurn, teritoriile ocupate, vreau insa mana liber ca
s faca. convenpi de orioe natural Apartinerea international:1 a teritoriior ocupate o decide votul poporului, dar nu prin plebiscit, ci prin corporatiil
sale representative!
Armatele vor fi retrase dupa rAzboiu.
Trotzky: raspunGul inlatur greutatea formala
nascuta din discursul lui Hoffmann, care se bazeaza.
Ippe propria-i autoritate i procecleaza cu forta. Dar
GuNernul rus, care urrneaza tratative cu Guvernul,
german se .sprijina si el pe autoritate... i forta: de

aceea a si arestat pe Ministrul roman Diamanclil

Trotzky pleaca. Presa lor spune ca tratativele au
ajuns la un punct mort.
Actul al doilea al tragi-comediei e sfarsit.
In Franta, Camerele se pronunta, pentru razboiu,
rana la restabilirea dreptAtii i intaturarea relei intrebuintari a puterii.
In Anglia, Churchill vorbeste de telurile anuntate

ale Antantei. D-sa termina: boetitille noastre au

fost risipite, casele noastre cernite, industria si ittstitutele noasire ia peril inWirte jut rzboiului. Vont:
da total: altima rezervii a creditului nostru si alit,,'neie rezerve die oameni".

In Germania se vorbeste inca de diferente intre

conducerea politica i cea milita4, care ar fi fost
aplanate.
In Austria, Czernin afirma cA nu va cadea pacea
din cauza 'ideii de cuceriri la care monarhia renunta.,
DrIghiceanu. Subt cultura rummlui gtrmara,

www.dacoromanica.ro

13

194

2/15 lanaarie. Lipsa hranei ,se resimte zilnic. Nu

se face nimic pentru ingrijirea populatiei, nici Ta
sate, nici la orase. Administratia nu are alta grije
decat a perchisitiilor i rechisitiiJor.
totusi problema nu era de neinvins. Populatia.
oraseneasca a tarii de-abia se ridica la 540.000 de
suflete, aflate in 19 orase: nici atat cat cuprinde un
singur oras din Germania.
De forma, preturile se arruntal pe mari placarde,
de asemenea sosirea nurnrului de care cu provisii
trentru. pietele Bucurestilor, se scoate spre vanzare
!Lin cos sau doua; forma legala s'a indeplinit, restul
dispare, conform obiceiului p'dmantului, in pivnitele
hraparetilor negustori, tovarasii de castig ai onoraMei" adrninistratiuni militare.
(pe langa aceasta, plaga cutiilor cu alimente trimise prin post de soldati familiilor lor din._Germaaria sau Austria. Nurnai Germania expediaza zilnic ro.'000 de chilograme.
Unul din spectacolele obisnuite ce Ge vad in cal
sele cu incvartierati este tintuirea cutiilor de cinci
chilograme i scrierea adreselor lor.
Pierd ceasuri intregi cu ritualul ceremoniei acestor Liebesgaben".
In Austria surrt firme mari care se aprovizioneaza.
prin aceste trimiteri de Liebesgaben".
Bo lile secera lumea debilitata, organic.
Anul trecut au-fost in Bucuresti 6.00r de ndsteri
vi 11.858 de morti. De unde buletinul starii civile
-da 9 tplina la 12 nasteri pe zi, acum au scazut la cinci

pana la ase, pe and numarul mortilor s'a ridicat

la 27 Vana. la 29 zilnic. Sunt bolnavi azi: de scarlatina 3-0 kie harba0 i 6o de femei; de difterie: 27 de

www.dacoromanica.ro

195

barbati si 17 de femei; de tifos: 85 de barbati Si

173 femei; de tifos exantematic: 77 de b'arbati si
69 de femei; de febra,' recurent: doi. Tifosul exanternatic este in crqtere.
Sunt case care se sting in intregime, dela parint
1pAna la ultima odrasla, g5siti intepeniti, dup5, zile,
in contorsiunde
Zilnic e \Tad femei i oarneni cu cosciugele de
scanduri albe, cari, pentru economie, nu au nici fundurile complete. Iar ce mai Insemna, mila si cornpatimirea? Un 'egoism feroce stApInete pe fiecare
individ, epoca Intreag5.. ,Ce mai insemneaz viata
anui om, cA,nd se prabusesc State, civilisatii i poate
omenirea, subt nebunia instinctelor animalice, reinviate din bestia uman,5. 0 rasa', trebuie s51distrug51
pe celelalte subt mice formA. Scuza e rzboiul: cu
atiAt Mai repede, cu atit mai uman1
Cu satisfactie noteaza,' ei jalea din Moldova.
Au fast in Iasi din Ianuar i pil.,na in Marte 1917:
3.774 de rascuti fata die 16.353 morti.
Bine inteles ,c5: in Germania e cu totul altceva.,
Acolo se noteaz c mortalitatea copiilor a cAzut

dela 17 la sutl, clti era in 1911, la 9 ijumtate1a

suta, pe anul 1915.

Acolo se tine exacta, ocoteal de numrul nasterilor oe-1 aduce patriei germane fiecare val de soldati veniti in concediu de pe front.
La Viena, ca i la Berlin, se d1scut5, cu seriozitate
infiintarea unui Amtliche Heirats-Vermittlung" i
chiar o cartela... sexualal

Acolo teoria cresterii populatiun4 e o doctrin'a

i nationala. Germania, care se dubla ca
populatie in saizeci de ani, cat5, sa-si mentina pc
olitic5,

www.dacoromanica.ro

196

orke cale acest raport de uperioritate numerica.

Dupa ei, conceptia omenirii asupra populatiunii a
trecut prin urmgtoarele stadii:
i. Conceptia mercantilistilor din al XVI-lea si al
XVII-Iea veac, care avea nevoie de populatie spre a
da cat mai mune dari Statului ce se organiza.
2. Conceptia liberalismului englez, care e influentata de legea econornka, a lui Malthus: populatia

creste in progresie geometrica fat a. de hrana co

creste in progresie aritmetica In aceasta conceptie
Statul are o suma de indivizi cosmopoliti

3. Conceptia modern:; dupa care Statul e totul,

este natiai, este succesia generatiilor, in care individul nu prospera &cat oclata cu Statul.
Daca cultura antica ne-a lasat templul zeitei inteletpciunei, Atheneum", Kulturul german ne Vs-treazI cu PAduchernitele Lausoleum"!
Prin preajma garilor se ridica cu zecile. Bine inteles pentru soldati. Le fac Ins i pentru populatia.
civil, pentru a justifica apoi stapanirea Tara, prin
investirea capitalului german in intreprinderi culturale !

Uncle familii de cea rnai buna conditie sociala,

suspectate de boalal, sunt duse cu forta la Lausoleum.

Fete de pensioane;, cocote, gnci sunt tarate

intr'o promiscuitate rnurdara spre aceste iaduri.
Intr'o camera re serveste de camera de desbracare si de garderobN, stau toti tremurand ceasuri
intregi, intr'o nuditate biblica. Zdrentele i hainele
cele mai bune rnerg la etuva in tovarasie egald.
Dup5, ce suspectatii au luat un dus asteapta alte,
ceasuri aducerea vesmintelor. Cine scapa din aceast4

www.dacoromanica.ro

197

incercare, are sigurana Ca va tral viata lui Matusalem.

IatA aspectul Bucurqtilor azi, dupa. un gazetar

neutral (1), danez, (1) !publicat in Politiken", dar

izvorit din oficina de denigrare a ocupantilor:

Dacil nu s'ar vedea la tiecare pa.s, in stradele flu.
cure5tilor nenumarate uniforme germane 5i aus,,triece, mm al avea de loc iMpresia ca te gdsesti intr'un ora5 ocupat, cci vieata se desfici,soara ca 21,

orice oras mare si urine ale pustiirilor razboiuld

poarta dour numai mahalalele (!)

La fiecare raspantie.-sta, Mnga politistul roman,

,,un feldgrau german, care da circulatiei un tempo
,,neobi5nuit in Romania ( I ); tratnvaele sunt toate
electrisate (I), pentru cli cele cu cai nu mergeau
,pentru Germani destul de repede (!)
In vitrinele marilor intreprinderi se oglinde5te
timpul nou: Mate marfurile bane au disparat, chiar
frumoasele 'blaze romiane,sti... In librarii, stapanfie
mai innainie de literatura franceza, ,si-au cucerilt
pritnul loc clasicii germani(!).
Un chilo de zahar se plate*. cu 25 de lei; o re,
reclze de- Ighete obi,stutite de datna costa 150 lei...
In cel mai scurt Unzip va disparea orice ghlata de
piele din Bucure,sti.
Administratia milliard a incuviintat fiecarei per1,soane cinci Ipereclzi de glide (!) Ceeace este an act
,,de dementia (!), funded' cea mai mica fata de ma,,gazin tine sia-,5i ai1it un picior elegant imbracat.
Ca ,,s`i In Germania, e greu sa gase5ii o bucatd,
,,de sdpun.

O cocheth, care avea mare pasiane pentra po,,doabe, spase iubitului ei: nu glisresii th eu a5 avea

www.dacoromanica.ro

198

nevoe de ceva pentru gatul meu.24'. De sigura-i

flspanse acesta, care j si trimise a doua

sapult(!)

Germanii au ridicat curatirea" la sistem (!)

Populafla de An e spllatid cu for(a )despaducherea obligatorie Ipeniru Maid popalatia(!)
Pare cam straniu ca, in trenuri, conductorul cere
pentru clasa Ina i a II-a bilet de..., despaduchere;
dar acela care a avut vre-odatia placerea sa calatoWeasel?! intr'un vagon cu un milionar roman va -sti
sla pretulasCli eum merita sistemal german (! )"
Suficienta germana...
3/16 lanuarie. Conceptia lor asupra viitoarei -ta.-pianiri a hmalii e bine cleterminata:

Pamintul va fi impartit intre trei sau patru Puteri, dupa necesiatile viitoare, sau ale razboiului actual: pfuterea englezA, Mittel-Europa, Transoceania I
,. Dar noi? Planurile kr acum,sunt limpezi. Le expun far 'tsra mai ocoleasca.
Noi eram complect pa,
ralizati.

In Bukarester", dela 28 Decem'vrie, reteta e simFla : alipirea economica la Germania; vain continua,

a fi tot o taxa agrico1, capitalul fiind mai rentahil.

In aceasa intreprindere; capitalistii nu trebue GA!

aiba nicio piedeca. in planurik activitatii kr. Ca

muncitori de pamant se pot IAs mai departe Oran* ca conducator de industrii e Evreul. Ca industrii4
se vor 'crea: mar es4torii, inipletituri, fabrici deconserve, de ukiu, de portelan si de hirtie.

Iar Backer', directorul lui Deutsche Tageszeilung", e si mai explicit:

Nu poate.ts4 mail fie nicio indoiaIc al Romania
,,trebue sa trionae economice,ste in mainile noastre

www.dacoromanica.ro

199

alata

tintp cdt fnu se va restabill pacea in lame.

,,O Place ;at Ronzdnia nu va schimbd intru nimic

aceasta soluge... Romania trelme set suporte cu

,,drept armldrile ataculu:t thu,atata limp rat o'va cere

situafia noastret economied..."

Nician Roman nu va putea s lie in indoialet ca
dinantele gird vor revetil ca mai innainte si mat'
bine inir'o ordine sanaloasa.., cdnd exploatarea si
expansiunea puterilor economice ale Torii vor ti
arradrile lun limp mai indelungat, intr'un mod chibzait si iniensiv... Ceeace nu e posibil de cdt sit&
,,conducerea germana (!).. Munca administratiei miWare ar fi o binecuvdntare pentru Germania ,s?
,,Romdnia!!
4117 lanuarle. Prin orice mijloc preseaza asupra
Rominiei ipentru a vedea idtalca, a cAzut in intepeneala

mortilor sau

x, spre a putea proceda la operatia

Engl. Mackensen protesa solemn pe Panga, generalul Prezan contra.barbarului tratament al prizonierilor germani aflati la Sipote. Din 17.000 de prisioneri au tnurit 9.500!
Stau in colibe, se da cte zece chilograme de maAaiu pentru o suta de oameni pe saptamana, pe care
Cermanii, nestiind cum sal prepare, il mananca din
palmal (Der Dumme 1) Termina cu amenintarea ca
=va lua cu pleirere de rda, cele_ mai aspre represalii
contra populagunil din teritoriul ocupal"! Iar presa
or accentueaza: Cerem represiune, nu pentru fapt
,,dar pentru ca intreg poporal romin s intervinci( ! )

ca oamenii din Iasi, car4 conduc in numele lor,

imedial sid knilloceasa ca sal pue stavilit
,,cornpalriofilor"!

Dar in ce epoca am trait in afara de represalii?

www.dacoromanica.ro

200

Ele tinusera oficial pana, la eliberarea internati1or

din Moldova, insa, de fapt, nu au incetat o clipa. De
aceea nici nu mai simtim Geriozitatea sau neserio-

zitatea kr.
E o Antra obisnuita din arsenalul lor de artificii
Ipsihologice. Voiau cu mice pres ca Tara, aflata in
intepeneala mortilor, sa Ge arunce Para vointa in bratele doctorului miraculos.
Dar care erau grozavii1e rornanesti fata de prizonierii lor?
Le descrie locotenentul Muller, un evadat din lagrele din Rusia. La Husi in inchisoare: Nu numai:
femei midritate, dar chiar foarte curlalfele Romance
se interesau de noi. Ele veniau Insofile de groaselo
si greu'inetatele lor infante pentru a rustd iimpreurza

cu noi, in celule, prajituri i mere. Cu toad imbracirmintea noastra sumard; fetiscanele reveniau, Iii
timpf ce fnamele stau ralfdtitoare ci pline de bunavoinai (!)... Chiar idomni ne vizitau
Deg
erau foarte politicos!, aveau numai foarte supierfitcial lustrut culturii franceze, in realitate erau ft-ireful

sadea!

Ne pare we p1

e o :parte pentru aceste 6,ageti re-

lative la politefa noastra, depLasata fata de strainul in generie, dar nu Nedem nici o sa1batigi(2,

La gara isunt Galutati de public, care le da un

mare cos cu, itruguri, pane, marmeladd si cozonaci... '0 'dam:4, ii apasei In milal an teanc de franci...! Nu-1 primi caci era ofiter I

Rumanische Kultur! Hamanitdt! Suntem de

acord cu ofiteru1.

La Sjpote e luat mai Militareste. Fu pus la rind.

Cu soldatii fiindca nu avea nici un act de legitimare

www.dacoromanica.ro

201

inselase lagrul asupra situatiunii unui carnarad

al sau, pe care il dase drept ofiter.

Acurn se plAnge: erain lcisati la bunul plac al

Romdnilor... Lunile armittoare au fost cele mai
,,grele din viata -meal"
Dar cine o mai poate brodl cu ace5ti oameni cul-turali I

Ca mAncare ii se da: esupa de cartofi tuturor soldatilor, 400 de grame de pane, de doua on pe saptminA supa, cu came.

Evreii prisionieri aveau deposite de ceai, One,

cartofi, pepeni, pc care le vindeau prigionierilor.
Dar au dormit pe saltele de paie! Nu aveau bani,
mu aveau o camera proprie unde s-si ti:e sacul
cu cartofil In Decemvrie fu mutat in lagArul de ofiteri dela Dobrovat.
Li 5e Gervia fasole, came i 600 de grarne pane
Dar hu aveau decat lurnnari pentru luminat! Au
pltit o perie de dinti cu trei lei si cincizeci de bani!
Nu aveau haine! Nu se puteau plimbh! Erschrecklich!
Se zvoneste c generalul Prezan a dat un ra.spuns

foarte demn.
5/18 lanuarle. In Bucuresti, prin Ministerul de in-

terne, rechisitie de lingerie pentru prisonierii nosiri"! De an an prea matte vieti rcnn4ne,stis'au stins:
54 Wild attn ce mail e de nthntuit!"
Se adopta acum sistemul preconizat de Int gazetar neutral (!), care a sugerat i rechisitia: mesele
servete1e de Mrtie. Suntem n epoca ersatzurifor".
.

Mai tArziu, rechisitia lingeriei tuturor locuitorilor:

nu se permite decAt sase fete de -masa de fiecare

www.dacoromanica.ro

202

casa, trei cearceafuri de pat, trei fete de perna, sase

rrosoape i trei *ervete. Restul se rechisitioneaza
zilnic de patrulele germane.

Se rechisitionea4 trusourile fetelor ce nu au avut prevederea sa, le ascundd.

Se procedeazal la fel in toate orasele si in Bucuresti. Se ieau hainele cele ni bune din cuiere, albiturile, cismele i tot ceeace i in jaful orasului Patras citeaza, cronicarul Diichiti: ant, velinfe, cZne,,psia/e, eine in, eine ;cube, eine Oturi, eine duldmit,
eine tuldragi, eine brOne, cine brani5vare, cine peschire, duel/nese, eine ,servete , eine ferebli, cine startoace, cine caiere, cine gheme, eine ife, eine sada!,
cineWilase, eine bumbac, cine Vind, cine mite, eine
ciorapV, cine caltuni, eine c n1sozie, cine panze-

auri, etc.
Se strang Imunti de colectii impestritate in bogatul lor deposit.
Noi trebue s imbracam si Germania! Ce le mai
trebuia Negrilor, obisnuiti
ascunde nuditatea cu
o Trunth de vita), imbracamintea occidentald I
In Moldova s'ar fi deschis Parlainentul la 28 De-

cemvrie, fama. a putea tine sedinte, nefiind quorum. Mesagiul kiegal a fast increzdtor. Vorbeste
de aspiratiunile nationalid, nu de armilstitiu. S'ar fi

strigat: jos traclatorin jos fugarii! Parlamentariii

refugiati la Odesa ar fi cerut retragerea Guvernului...
Armatele rusesti cari Ge retrag ar fi distrus ca o
vijelie: Ismailul, Cahulul, Comrat, Bolgradul, Leova.,
Colmertul a tstagnat cu totul In Moldova. Marfurile
epuizate, din primavara lui 1917. Sapun, lurnanari,
ceaiu, tutun se aduc in61 de contrabanda, prin RuL
In Galati un chilogram de ;petrol ar costa acum opt

www.dacoromanica.ro

203

tpana la lzece lei; tutunul ,25 de lei pachetul, cumpa-

rat la Qdesa cu 17 copeici; larnaia cinci lei. Paharele, lingurile, farfuriite de-abia se pot cumpara in.
Moldova.
Textile le, de asemenea.

Un costum de haine costa, r000 de lei, o pereche

de ghete 4250 de lei, o pereche de galoi 150 de lei.
Mori le cu benzina au incetat i. ele. Taranul apare
singur cu productelfe Gale agrare: oua, lapte, pasari, Pentru Gchimbul cu chibrituri, petrol, lingerie.
Banul e demonetisat.

Taranii sunt plini de bani; ca i. negustorii cad

-au beneficiat cu v:inzarea depozitelor br, cu 500
rtIra La o mie la
Ar h. un deficit de 85 000 de Nagoane de grau luate
kjc Rui; tse consuma antanta pentru hrana, populatiei.
Cale ferate r fi defecte.
0 gAina. costa, patruzeci de lei, o gsc. 6o de lei;
tut cbilo de yj n. douAzeci de lei.
La noi in teritoriul ocupat:

Pang, la 200 de lei o pereche de ghete; roo lei

o Pereche de pantaloni; 90 de lei lucrul unui costurn
-de haine; 45 de lei o palArie.

Taranii platesc toate datoriile: depun apte milioane la ;case (firete hrtia flra valoare a Banci,i4
-Generale).

aunt 1.382 hand i 204 blitii in functionare.

La Babadag sfatul tuturor nationalitatilor, chiar
:Romani, ar i cerut alipirea Dobrogii la Bulgarf,a.
7120 lanuarie. Dela Boboteaza, termometrul e in

surcare. Azi + 12. In taraIN.

Tara intreagA f&e afla intr'un regim politiene30
www.dacoromanica.ro

204

din cele mai strasnice. In Bucuresti s'a fixat prirl

cercuri, 'vopsite pe pavaj, locul n cari vorsta caniste
stalpnici: politaiul german si roman. Vai de birjarul care la raspantia stradelor nu face intoarcereai
pentru a trece dintr'o strada principala intr'una laterala,Ipe la dreapta locului politistilor. Se striga,
se opreste, se repeta miscarea, si se amendeaza. Pa-

trule de poliiti fac razzii in fiecare zi pentru o anumitA chestie ce li se d5, de Komandantura: cerceta-

rea ausweisului-personal; cercetarea restaurantelor;

circulatia; tavile de cuptoare ale placintariilor; contrabandele; curatenia trotoarelor; cAnii vagabonzi,,
etc.

Se creeaza, prin amenzi venituri de zeci de mii de

lei, nurnai in Bucuresti.
Numai, dupa datele lor, au fost azi 7.230 de lei !
amenzi, date die politisti stradelor: 24 de persoanet
cu treizeci pang. la o ut a, de lei fiindca au lasat
canii slobozi; 126 de persoane 'cu cAte treizeci de lei,,

fiindca nu at curatit trotoarul; 42 cu cite cincizeci

de lei, caci n'au venit cu caii la control; doi cu cate

o kita, ad au cum0.rat cai fara permisie; dotik

birjari cu ate o sutrkde lei, cad nu aveau ausweiss;.

patru birjari ku cite 20 de lei, aci n'au tMut ape

dreapta; fun carutas cu cincizeci de lei, cAci a pus
conducdtor ma mic de 16 ani; unul cu o sutA de
lei, c4 a adus came si nuci; o Uptareasa cu o sut4
de lei;c5: a falsificat laptele; unul cu soo de lei, ca.
a ascuns tava de placinta; un cetatean cu o suta de
lei, cl Inu a fost politicos cu un soldat; doua gospodine cu cAte 300 de lei, c au cumparat came farA

carteld; unul cu o suta' de lei, a a dat snapt tmui

soldat.

www.dacoromanica.ro

205

MA duc insumi la Kornandantura saplatesc o amendA de patruzeci de marci, pe care nu vreau sa

o transform in zece zile de inchisoare.
Afara, sute de insi cu trastele in maini fac coada
spre a Si incuartierati in beciuri. Sunt din cei ce nu
au putut s vinA la ziva fixata la Melde And" ; neavAnd cu ce plati, fac inchisoare.
Amenzile se platesc la Zimmer 11-1 52".
Sute de insi, asteapta inghesuiti, cu avizul de pedeapsa in mAna, executarea amenctei, intr'o atmosfera ca a unei camere de sudatii a bailor de abud,
provenita din respirarea si transpirarea atAtor ata.t
de greu incercati de placate: o doamna surprinsa:
clandestin noaptea intfun otel, Fara act de legitimatie: o mie de lei (se cerceteaza ia mijlocul noptii
camera cu camerA); un carnatar cti trei mii de lei;
un negustor de ceaiu cu trei sute de lei; milk curg
dela un varieteu, cinematografe, etc.
Comunele rurale tot astfel:
Bujoru-Draganesti, cu 0 Mie de lei, pentru ca s'au
gasit insolatori telegrafici sparti; Calarasii-Vechi
cu 1.500 de lei, pentru deranjarea cablului.
Si, pe Langan acestea, veniturile particulare (I), resultate din obladuirea ocupantilor.
Soldatii austriacissubscriu pentru imprumutul kr
32.500.000 de lei. De unde? Din solde?
Venitul taxelor einilor e de 200.000 de lei, al spectacolelor de 300.000 de lei.
Localurile sunt acum pline _la orele de recreatie
de soldatii obisnuiti ai adrninistratiei militare. Ace-

leasi tipuri cunoscute yin regulat, la ora stiuta, la

masa de tulpina: Stammtisch" uncle fiecare asteaptai
sau este asteptat de camarazii a.i.

www.dacoromanica.ro

206

Multi stint cunoscuti in Ta Fa", ccill stint din cei

ce Vor Sa Ise aseze definitiv, dupa rdzboiu, in acest
Iparadis al lui Dumnezeu: unii sunt pictori, a1ii mecanici, a1ii agricultori, a1ii doctori..

Nu-si dau idtasi de putin silinta de a ne invta

limba. De Ode1 stint i foarte greoi pentru aceste
aptitudini. Singurul cuvint Ce 1-au invatat prin legaturi de alcov este: lascirmil in pace". II spun cu
rost .sa:u %aria, rost, dar cu o veselie extraordinara.
Cei ce au. Lost i in Franta, Ii dau un aier de dis.
tinctiune, repetind intr'una: Holala sau Siopla!
Unul.

i verifia astfel vocabularul romAnesc ce

Iposecla tun feldgrau in viata zilnica, in afar de serviciu:

Einfach and klar 1st hier die Sprach.
Sei es nun Moldauer, sei es W alach.
Denn Imerh dir: Until" ist eins.

Dodd", zwei, trei" drel and nici" heisst Kelns.

Will irgendeiner von dir wen wollen,
Sag nu ,stiu" dann wird er sich trollen.
Nichts einfacheres iibt.s, im cafeul" zu sagen:
Du 'mchest Ian cafea cu lapte" wagen.
Hast Hanger du, verlange mancare".
Da 'gibt es nun allerhand homische Ware.

Nur Intanalliga" iSt was far den Bur.

Der Stadler is.st carne" and priijitur".
In der Lieb ist nichtntig das Volapia.
Die Damen Lsind echier Pari,ser chic.
La Iasi ar fi fost un Consiliu de coroana la care
au asistat Scerbacev i d-1 Vopicka.
In Bucuresti, deputatul Iarca apeleaza, la adunarea deputatilor i notabililor din teritoriul ocupat
spire a convinge armata c."4 nu apartine Regelui"..
www.dacoromanica.ro

207

Publicarea arhivei secrete ruse aduce desvluirea

knituirei presei ronetne din finantele rusesti 1
E o 'serie de nume de ziare i politiciani.
9/22 lanuarie. La Viena, o grevsa. muncitoreasca ia
marl proportii din cauza foamei. Von Arz, Seful statului-rnajor le vorbeste de greutaitile pacii, din cauza
investirii a multe sume in tinuturile ocupate: c.i ferate, administratie, teline desfundate
In Ungaria, Wekerle, care succedase lui Esterhazy
dupa. retragerea Jul Tisza, primeste membrii partidului social-democrat, cari cer evitarea oric4rei imixtiuni militare in afacerile civile, arnAnarea reformei
electorale; 1 e pevoit a 'reface Cabinetul.
I

In Rusia, Constituanta constituita nu ajunge la

niciun echilibru al curentelor intre care se zbate;
maxirrlistii sau bolsevistii, cari au un maximum de
pretencii, vor un Stat d viitorului, subt dictatura proletariatului, o societate comunisa si pace. Minimalista sau trnensevicii vor un minimuM de pretenttli.
ConducAtorul lor e Czid.
Social-revolutionarii formeaza partidul taranesc,
fractionati In dreapta (imperialista.) i sanga (maximalista). Cadetii sunt liberali, nationalisti, ei sunt

contra pacii. Ea se disolva fa,r1 a putea lucra.

Bolsevistii nu stau bine cu armata; angajeaza o
gard rosie cu cincisprezece lei zilnic de om.
In Germania, centrul aplaudl discursul lui Hertling, care e foarte fad. El credec desarmarea e discutabila, Belgia nu va fi anexat cu forta, in amanunte refuza Pe a discuthchestia. Nicioda,f nu poate
fi vorba de cedarea Alsaciei-Lorenei. Chestiunea po-

kma intereseazai plurnai pe Germania si Austri;a.

Czernin, din contra, consider chestia po1on5. ca pri-

www.dacoromanica.ro

2oa

vind numai pc Polonii libcri si neinfluentati!

Lloyd George intr'o cuvAntare, se exprima asa?
Dacia cineva in local men este gala th gliseascd

uu

mijloc onorabil i acceptabil pentru ca, fara

lapta, sa ie,sim din conflict it confur pe Dumnezeu
sler
numeascd. E rramal o alternativa: sa ducem

lupta sari, sei sucomblim".

Ltrptele navale dela Imbros aduc scufundarca unuia din faimoasele vase germane, fugite in Constantinopol.
14/27 lanuarie. Ziva nasterii Kaizerului. Trei mon-

stri dc obeliscuri, ascmanatori acelora dela sondele

petrolifere, sunt asezati festiv, in fata Ccrcului Mai-

tar. Peste tot, brad si draplele cu lugubrul negru.

al colorilor germane.
Parada mi1itar, cu Mackensen, pe osplanada Cer-

cului Militar. Elevii scoalelor cvangelice, acosti:

stalpi viitori ai germanismului in Romnia, p treptele esplanadei. Defileaza o companie de infanterie in feldgrau, un batalion de soferi de automobile, In tunici de piele; un ploton de voluntari pcntru

campania din Siria, in haine subtiri de dril kaki"

cu Voalurile sapcilor lasate pe spate.
Temperatura nu prea concord-a cu costumul, dar

forta germana trebuc exhibata, in toata im*striteala ei, pentru impresie. Mackensen cuvinteaza truvelar Judecala ,supremil pe care Dumnezeul nos-

Int a lasat-o sa se abatri prin acest razboiu asupra

omenirii, pare fa vrol acam sri faca loc soliei de

Craciun: pace pe plimant. Niciun German nu

va simfl aceasta cu mai mulia multarnire ca Imparatul nostru, care se simte reispunator de sdngele fiecaritia din soldatii, si pentru fericirea imperiului situ i a poporulni.
www.dacoromanica.ro

209

,Sii-i fligarlaim solemn sd rezistdm pand la vic_,toria finald".

Se face evaluarea pagubelor suferite

cl

inter-

nati.
In Germania Kuhlmann vede in fraseologia ru,a

stofa de agitatie pentru revolutionarea lumii.

Austria e infometat. Germania se vede tr:-.voit
a-i trtmite 450 de vagoane de grAu. Czernin spunc
:grevistilor: nu e adevdrat Ca ne afleim intr'o situatie sti avem 'mai bine azi o pace rea deceit mine
,,o pace band." El pune speranta in grInele licraniei, pe care aceasta le va da in tschimbul a antagiilor economice
16/29 Iwinarie. In Moldova, Romfinii ar fi inconjurat trupele maxitnaliste, aflate in drum. spre Iasi.

De vre-o patru zile ar fi lupte intre Rusi si RomAni la Galati (generalul Gavanescul pune inceputul la 7 Ianuarie).
batuti, fug in zona neutra,. Positiile d. pe
front, dintre Galati si Braila, le ocupa RomAni5.,
Ruii fugind, o divizie intreaga e primita in Braila: ,,in capal cortegiului ccildreau asa-numitii oftter? ai soldatilor, apoi urmau in disciplind coloa
ucla.,

cu vnuzica regimentelor 5i Cu ofiterii cc con-

1,duceau conipaniile; tog Ord exceptie strdlucili,

,,pulernice staturi, multi cu decoratii iordine!"Trec
victoriosi in mijlocul populatiei care thmbeste pentru aceasta bravada.
Bolsevicii ar stapAni Cremenciuc, Ronodan (? ,
Pultava, Bahrnil, Sevastopol. Chilia ar fi Inca in
flacari.
La Ungheni ei au incercat la zece Ianuarie captuDrehiceanu.St.bt ct.ltura runtnului german,.

www.dacoromanica.ro

14

210

Tarea unui detasarnent roman; acesta telefona la

Iasi, cerand ajutoare; un batalion roman puse pe
goana trei batalioane ruse.
Trupele romane, dupa ce au ocupat capetele de
T:od de peste Prut, ieau ofenGiva spre Chisinau

Odesa. Der Phige" generalul AvereGcu ar fi generalisim.

La 12 lanuarie generalul Presan da un aipel ca-

tre cettitenii republicei moldovenesti: Trecent

prin timpuri grele.... Sfatul T&ll moldovenesti )si-a
adus (=late de noi i ne-a cerut, V1fl comandamental maitar rus, sei trecem
Oastea romail izu doreste aliceva dec.& prin reinduiala ;sr'.
linistea ce va aduce sf1 viZ dea palinta sl va' .statorniciti ,si s ve't destivar,siti autonomla i slobo-

zenale voastre.
Trupele romane ;sunt in Chisinau, dela 13, dupa.
lupte serioaGe.

Trupele ruse, rebele din tara, au fast desarmate

la Cristesti, Pascani i Mihailesti.
Rusia bolsevista ta. rupt rel iunile cu Romania:
Oroclamd confiscarea tesaurelor din Moscova ale
oligarhiei romane. Trotzky declara ra'zboiu con-.
tra burgheziei romine i generalilor.
El, la icongres, se indoieste de posibiitatea unei
irgelegeri, caci Kiihknann i Czernin am se (leosebesc d loc, in trasaturi generale, de servitorii
capitalismuluiWilson i Lloyd George.In limbagiul sau diplomatic taxea4 i pe sociaIitii fran-

oezi de cavaleri al hotiei nationale"!

Iar referitor la rarestarea miniGtrului nostru Diaanandi, care acum e expulzat, se exprima pcii nit
se ingrifeste de soaria ciitorva vagabonzi"!

www.dacoromanica.ro

211

El predica pentru orice 0,ra asaltut eroic at

,;proletariatutui muncitoresc contra burgheziell na,,tionale".

17130 lanuurie. In ziarul lor oficios, intr'un artir

col : Scopul de rdzboia al Romaniei", ei arata per.spectiva viitoare a Romaaiei care, de-acum innainte
evident, aviand puterea de vointa, paralisat, se va
misca mecum II va dicta inimicul:
Problema politica externa a Romaaiei era clubl;
adunarea. cu1tura1 i sufleteasca. a tuturor Roma.pilor i pstrarea Statului asa cum, a devenit si
dainuit.

Azi insa, in tinutul ocupat, sunt raporturi ce nu

exist in alte tinuturi: din acest raport dintre populatie i organele stapanirii, 'a creiat o stare de
fapt.
Mai innainte, trdiam in sfera politica' si econoinka. a Europei Centrale, multamita, tratatelor; astazi trdim cu forta", dar subt-consimtimantul celei mai mari majoritati a populativaii. Difn acest
fapt resultd singurui posibil tel de reithoiu al Ro,;maniei, dupd ce visurile nationaliste au fast distruse i Veciderea asupra soartei Statului i-a fost
avoid din 'maid ci tdsatei la aprecierea vointei strii-

ine.

Acum trebuesc gasite mijloace, pentru a crea bazele Pe icare Romania s. poata opera rezidirea Sta-

tului s,u (1) Numai printr'o consiiincioas

si ere-

dincioasa maned Ia acest tel intern, mai poate

Romania spera $1.1 ca5lige influentd... lii pfistra-

rea Statutui roman!

Ca fun corolar la aceasta, d-1 Stere, vorbind de
actiunea noastr in Basarabia, ultimul act de vointa.
www.dacoromanica.ro

212

ce mai facern ca Stat independent, zice mizericordios: Nu sstim dacd trebue sd rddem son sa plan-

gem; sd fie intr'un ceas bun!

Ce fantasinagorie!"

'

Iar mai tArziu exclama: Si nu vine un treisnet?"

Fireste, asta e i dorinta noastra cetindu-1!
Se maresc zecimile judetene i comunale cu cinci
la suta i zece la Guth..

Guvernul Bratianu s'ar retrage, ar veni un guvern general Averescu.

In Berlin 70.000 de lucratori se pun in greva.

Cer realizarea pacii pe bazele formulelor comisarilor rusi. Se proclarna starea de asediu, care va
tinea 23 de zile.
Sunt dernonstratli violente. Deputatul social-democrat Dittmann e condarnnat la cinci ani de fortareata.
Aceasta nu impiedeca pe Kaiser de a telegrafi
PresedinteIui Reichstagului pentru nemaipoinenitele

succese". Intr'un local in Bucuresti un soldat intrebat, de e patriot, fraspunde, contrazis: Nein,
Socialist".

Lupta interna trebue s fie Mare in Germania.,

Chiar revista ilustrata Illustrierte Zeitung"vorhe$te patima.5 de lupta intre monarhia istorica, care

nu are sa dea cont nimanui, i dernocratie, care

indrazneste s :Paseasca, energic, din cauza nenoroci-

tului" de Bethmann-Holweg, care, in lac de a fi

fost un sfatuitor al Monarhului, avea cugetari democratice i a. facut concesiuni.

In Austro-Ungaria se amana iritantele chestii aleuniunii economice si ale limbii unitare de cornandA,.
dupa razboiu!
www.dacoromanica.ro

213

Se face o concesie Ungariei, acorclAndu-i-se extinderea votului conform desvoltarii ilstorice a Ungariei.

lanuarie.
Brest-Litowsk.
18131

60.

Comedia a reinceput la

cari agita puternic in Ucraina au pus

saiprinire pe Odesa. Delegatul Trotzky: vorbeste

in conferinta. de Rada" Ucrainei ca de un ceva

care a existat. El cere recunoasterea adevaratilor
Ucrainieni: comisarii bolsevici veni,ti din Chiev.
21 / 3 lanuarie. Dup ,`a. oe d-1 Lupu Kostaki ieri in

Lumina" ,apela ,sdi nu asteptati sei vie hirurgat

,,s vt scoaed cu clestele hti de fier," astazi greoiul d. Patrascanu cere staruitor pacea (apelnd la
deputatii de aici): Sti ne adundm sti ludm' o holdrcire.., did represen*n ci noi o portiune din suveranitatea nationatii. Suntem iz al ansprezecelea
ceas. SI! lucrom ca fecioarele intelepte.

Ca fecioarele intelepte?!

Ludendorf, Seful statului major german, Khlmann i Czernin se intrunesc pentru -a discuta prin-

cipiile pacii cu Ucraina.

Dupa, Lokal-Anzeiger", politica Romaniei se afla

intetin nou stadia: vrea s tragti consecinkle

pi

sit urmeze exem plat Radei".

Si din gazetele rusesti reiese cl Rominia ar
cata o impAcare cu Centralii,

In Franta, conferinta Antantei la Trianon.

Un atac aerian asupra Parisului ar fi cauzat patruzeci de morti i 190 de raniti, cum ei inregistreaza Cu satisfactie pentru aceasta, Best rafune
von Paris".
Din Polonia 25.000 de ostasi merg contra oraplui Mohilev.
www.dacoromanica.ro

214

23/5 lanuarie. In B ucuresti, deschiderea Academiei

-Comerciale. Presedintele, d-1 C. Arion, vorbeste de

nesatul de viata ,a,oard ce sMpania Romania, de

sarpirea tuiuror sentimentelor datoriei.., de putreziciunea pe icare nu se putect ciddi nimic".
Tifosul face victime cbiar printre personalul medical, a caruia moarte eroica in indeplinirea da1Orlei", nedicfl militari germanii, sefi de judete, o atrunt pentru fiecare cas special.
La Iasi jar fi un jac detestabil de carti.
Romanii au ocupat doul treimi din Basarabia;
au luat Ismailul. Hata ar fi clegajat vasele confiscate de Maxima
Comandantul incruc4atorului Elisabeta" ar fi
fost ucis.
28110 lanuarie. Doctorul Istrati a decedat la Pa-

ris, la doutazeci ale lunii. Un zdrobit de durere

cinste.

In ultimUl tin* i s'ar fi oferit un portofoliu la

Cornert, pc care I-a refuzat, fiind obosit.
Germanii 11 regreta ca om de stiintA.

Era un apostol al ideii nationale cu toata crei cu toata naivitatea. 'Sperase sincer ca arulicarea spadei noastre in balanta ralzboiului va

-dinta

decide soarta lui.

Vorbirea lui era o vrsare de LavA nimicitoare
pentru protivnicii ideii nationale. Ii vazusern in ultimul timp, cu putin innainte de declararea rbizbaiului, la casele sale din Cknipina, unde locuia vara,
-intr'o isolare poetick in rnijlocal unui fermecator
'pare de brazi.
Avea intentia s publice la Paris ceva asupra,
vieii culturale a poporului nostru.
www.dacoromanica.ro

215

In mijlocul planurilor ce facea pentru viitoareler

plantatii, imi ceti, cu vocea lui de profet insuflevit,
minunate pagini dela preistorie pin in timpurile
de azi, ale poporului nostru.
A Murit nernai putind suporth rusinea. Sunt sigur.

Ied la dou5. noaptea s'a incheiat pacea cu UcraMa, care e grabita de pericolul bolsevist.
Se Irnentioneazh in conditii c, pentru cavil cand"

Ucraina, cu 'age Puteri ale Intelegerii. ar

vrol sa.

,eibd grange conutne, e rezervaia speciatii intele--

gere.... Se asigurd German/el drum libel, in Asia spre Persia".

Cu Trotzky nu se poate ajunge la nici o intelegere.

Acesta adusese i niste representanti ai Poloniei,,

dup parerea sa veritabili", a c5ror particiPare

o cere conferintei.
Kuhlmann se Ivazh nevoit s declare ca riThda-

rea representantilor Intelegerii a psi "nisi la

o-

cruclet incercare". In zadar si tragicul Hoffmann.

prolestd", c5ci ilariantul Trotzky declar5. c5, pit,rerile Polonilor silt stint extraordinare de impor-

tante.

Astzi, Trotzky d5 lovitura tragich mull ocura-

Nor oameni al Patent lor Centraie: Prit renun;area iscalirii lunei piaci formale declar starea de
r.dzboiu terminatii.
Pentru demobilizare, relatii diplomatice, consulare, de drept, vor igrijI cele dou5, guverne.
Alt trelleai act al comediei dela Brest-Litowsk
cazut, ca o sfidare protocolarilor scamatori dela.
Berlin.

www.dacoromanica.ro

216

Guvernul Brtianu a cazut. Ce ne mai asteapta?

,,Bukarester Tagblatt" in Rezolvarea pro-blemei ro-twine", inchee: Romdnia poate sa aiba; pacea subt
conditii care suat cunoscute Guvernului din Iasi".

Iar, a doua zi scria: aceasta transformare s'a operar prea t.drziu, ctici nu rode purta fructele poMice pe care le-ar Ii putut spera,Iputin mai ina-

inte.
Singura spepantd leste: crutarea de catre invinxi-dor!. Factorii
economic! si geograficicari
kisasera sti se nasal Statal roman it vor conservd
dupid ce omul care a dispjarut neglorios de pe a-

read, a facut taut ca sti-1 distrugii.

Trupe multe germane se aduna la Buzau; populatia fuge inspaim5ntatg.
Drumurile de fer sunt Guspendate pentr,u civili
pana la intaiu, stil nou.
Notez desnadajduit: cedare2 noastrd e moor/ea.
Care e laspectul oraE;ului Gubt lovitura stirii, ne-o

arata 4cest instantaneu al ziarului lor: 5i cclvii

curge in sivoaie pofta dufil plc-were a adevdratilor
Bucuresteni.... 5i lazi furnica stradele de lame re,
se plimbd, loameni bine imbriicati i frumoase e-

,,legante. Dar grija .pe care 'mai inainte nu o ciinosteau stapcineste si sufleiele lor usuratece.
Ora: pentru stiangerea penelor dela aripile
.cozile gastelor, ce trebuesc smulse uscat.
La Paris GC decide razboiul pana la extrern.
29/11 Ianuarib. Guvern general Averescu. 0 dictatura militara, cum face impresia ssi: in straind-

tate, care ar preeati trecerea spre viitor, a ctirai

tpreparare va aka altor oameni",se exprima,

oficios Bukarester Tagblatt." Pretueste ca cel mai

www.dacoromanica.ro

21.7

capabil general al Ronteiniei", un soldal", prin care

statul major roman credea sei prodacd totuI";a5a
accentueaz aceeasi gazeta, care da si detaliile biografice urrnatoare asupra sefului guvernului:
Nascut in Gatul Averesti, pe Prut, trece din sol-

dat in cariera ofitereascg. Ca locotenent absolvA

Academia militara din Turin. In 1907 intr ca ministru in Cabinetul Sturdza. Mai apoi fu eful. marelui Stat Major. Se bucura 'de stima Regelui Carol.
Se zvoneste c ni s'a dat de Germani un ultimatum".

31113 Ianuarie. Care va fi atitudinea Guvernu1t4

dela Iasi? Nu vedem nicio salvare decal in irnitarea gestului lui Trotzky, desi in cercurile noastrel,
politice se vorbeste de putinta unei paci bune I
Ce perspectiva aie asteapt, o arat destainui,
rile lui Reventlow, in Deutsche Tageszeitung":
mtinerea dinastiei incompatibild cu viitorul Romdaiei; alianta cu Puieri le Centro le; acordare de aktimtine fireste o
vantagil economice Gr.
chestie, atkit pentru Ronztinia, ccit i pentru Germania chestiatonstanfri, portal romdnesc care apartine Dobrogii! ,;Neue Ziiricher Zeitung",,
foarte bine informat in chestiile romanesti, Gptme
ca u ar fi exclus ca. Romania, avand Basarabia, sh
renunte la Dobrogea. National Zeitung nu e mai
atenuant:

Romania e prdbu,sitd nu pe cdmpal de &Vale,

,,ci pe cel

Wiciodatti in istoria lumii nu s'a aflat vre-odata

4.un popor intr'o situatie mai tristd. Se vede

sit' se supund fdrd conditii invingatorului. In awww.dacoromanica.ro

218

,,ceasla privinta tin exisla nici an fel de subtelu- .

giu, Wei an /el de posibtlfate.. ci o singurd si a.
,,rnara necesilate: supunerea.

Viata economial a Romaniei e paralisata pen.,tru ani...Adevaratul eroism va ft in a se recunoa,ste

,,beitutid!
Ministrul bulgar la Berlin, Rizov, declarA ca nurnai ceclarea Dobrogii va fi baza viitoarei intelegeri
a Romniei cu Bulgaria.
Clopotul Mitropoliei suna de dimineata.

Lumea saluta Gunetul ca o anuntare a pacii. Se

sarbatoreste insa al cincilea centenariu dela moar-tea lui Mircea-cel-Batnin de catre Comisiunea Monumentelor Istorice i Ministerul de InstrucOe. E
o Manifestare nationala i demnal, tocmai cnd ne
aflain intr'o adevarata paralisare; e o afirmare curagioasa a netagaduitelor noastre drepturi istorice
asupra Dobrogii, Basarabiei i laturii de dincolo
a Muntilor, tocrnai cand ele incep sA fie obiectul de
discutii al tratativelor pentru sfarinarea noastra;

etnica. Prin euvintele 12.1.idare ale d-lui profesor

Onciul se evoca innaintea noastra figura marelui
Mircea, epopeea epocei lui. tin fior de trezire nationala ipatrunde intreaga asistenta, miscata pina,
la lacrirni.
2/15 Februarie. Un comunicat din Berlin anunta
ca Mackensen a inceput tratativele cu comanda-

mentul armatelor rornine.., cu privire la mentinerea annistitiului I Prin unnare de abia acum avem
un armistrtiu ce se va incheia in forma.
Dupa stiri din Geneva, generalul Averescu ar renunta la nazboiu, ramlind ca restul. a se decicht
in sedinta secreta a Parlamentului. Parlamentarii
www.dacoromanica.ro

219

din Moldova si Basarabia, in numar de 148, ar fi

cerut pacea.
ConducAtorii Germaniei, can pn aici erau Inantati de succesul dela. Brest-Litowsk, nu accepta
propunerea lui Trotzky: declara, ca-si pastreaza' libertatea de actiune,
De aceea are loc o consfatuire intre conduc'atorii_
politici i militari.
Curioas, insA, in politica de Ianus cu doua fetea Germaniei, este concomitenta intervenire a Prin-

tului de Baden catre Wolf Bureau": el. se ridica

in contra bolsevicilor, strivitorii liberta,tit cere pacea bazata 13e. integritatea Germaniei, renunVind la.
anexiuni fortate.
Prin ziare neutrale (daneze)--fun obiceiu de care
ei vor uzh de aici innainte totdeauna cAnd vor avea

a ni se suggera cevasuntem poftiti ca impreunai

cu Ucraina i Puterile Centrale Sa urmcim o polltied asentanittoare"; vorn da, in schimb, Bulgariei;

Dobrogea pina la gurile DuMrfl, consolndu-ne

cu succesul din Basarabia".
" In Ungaria situatia e serioasa. Paradul opozitiei al liii Karoly se desemneazA cu energie.
El declaa 05; formarea unui Mittel-Europa, peItaze econotrace, e o pledeed pentru facerea peica,
Po Ionia protest la Viena contra acordrii de tinuturi polone Ucrainei.

El declaa ca formarea until Mittel-Europa, pe

in Po Ionia Cabinetul Kucharzewski;
In Anglia, discutndu-se ultimele evenirnente, Asquith aprob5. pe Lloyd George, care gaseste o mare
deosebire intre cuvntarea lui Herding si a lui Czernin, dar numai ca forma, nu ca cuprins. El terrnina.

www.dacoromanica.ro

220

-sperind in armata care de acum innainte va opera

unitar.
In America, Wilson declara Ca State le Unite nu
vad nicio cale spre pace pang, ce nu vor fi Inlturate cauzele care au provocat edzboiul.

In Franta, Bollo-Pasa, implicat in afacerea Caillaux, condamnat la moarte.

Presa germana, deprangAnd faptul, Ge terne ca
aceast condamnare .sa. nu fie a proba" generala,
pentru Caillaux.
3/16 Februarie. De abia de feri incepe iarna cu o
ininsoare fina, alba, care .se presarg. pe strada. Asdazi, un viscol grozav.

Situatia in Moldova, e foarte incurcata.

Ar fi incetat relatiile telegrafice cu Anglla!
Representantii Antantei ar fi atras atentiunea RoinAnilor astpra liniei de conduit.
Guvernul Averescu nu e Gocotit tnici de Germani

ca amic al Centralilor".
Diva Actiunea Romcina", situatia e foarte critica. Romiinia nu mai poate S se sprittne pe /oda
,,sa morald Si materialii. Intelepciunea si con.trari:0tatea o indeamad s>i fineascli politica de relzboitt".
D-1 Stere (se declara ieri nemultumit cu conceptia
1,de rlisboiu /iira rise si sacrificiu care trebue sa" lle
,,C011(111Ca, la congres, la brat cu invingeitorul"!

Domnia sa

preocupat acum ca neamul nostru

s ridice din sdnul stiu camera mat vrednici. ca

iii caza blestemul coptillor nostri Ipc mind
fruntasilor acestei generatii".
Satul arde i baba se piaptang.
Incep in graba transactii i operatii e,conomice
Ventru a pune pe participatorii la conferintekl

www.dacoromanica.ro

221

pacii in lap, faptelor implinite. Se fac tratative pentru ctunpararea actiunilor olandeze de catre !Dandle germane. Se infiinteazd societatea ,,Petrq1
Blok" u optzeci de milioane, in care vor intra
toate societatile existente.
4:17 Februarie. Noaptea trecuta, alarma Capita lei
vrin pliinsetul clopotului Mitropoliei. In intreg orasul se zvoneste in eiteva minute .stirea furtului moastelor Sf. Dumitru din Mitropolie.
Gerantul Ministemlui de Culte stiitea-za
inn
in
cursul noptii pe Maresal de faptele intAmplate.
Doi soldati bulgari, dupa, ce au legat pc gardistul desarmat, u Gpart usile Mitropoliei si inteun.
automobil au incarcat racla. Se zvoneste azi cl automobilul a fost prins. Se organizeaza, insa in zadar, o Iprocesiune pentru primirea raclei la bariera

orasului. L'au prins, nu l'au prins?

A doua noapte soseste Ufa' ca minunea Intoarcerii sa Ge realizeze. Si a doua, zi, spre seara, po'pulatia toata furnici pe dealul Mitropoliei de unde
danganitul istoricului clopot Guna neincetat 1,entrui
slujba de jale ce se savArseste_ in santul 1oca551.1
Spre noapte IsfIntul a fast adus; populatia se 11n4teste.
A fost o loviturd bulgAreasc ca si acelea ce se
fpregateau asupra museelor sau bibliotecilor noastre, sau o tragi-comedie aranjata de Germani Gpre
cqstiga simpatiile teritoriului ocupat?
In razboiul din 1769 dintre Turci si Rusi, aceste
relicvii fusesera transportate, de generalul Solticov,
din Basarabov, b localitate Gpre Sud de Rusciuc,
ce aminteste vre-o fundatie religioasa a Basarabilor

nostri, spre Bucuresti, unde au lost lsate in lo-

www.dacoromanica.ro

222

cal prazilor i jafarilor pi -siricaciundor ce au pa-

limit fara.

Au fost ale noastre, se aflau la noi; nu aveau sa,

plece de aici.
0 delegatie romina cu generalul Ressel si

d4 Mitiineu, ar fi sosit in Bucuresti pentru semnanea armistitiului. Li 'a strigat de Romanii adunati: Tr4ascii Romania".
5/18 Februarie. A triins ca in toiul iernii.

Rusii bolsevici s'ar fi preparind de ostilitti ci

Germania. Lenin s'a unit cu Kaledin.
- 0 (noua sperant, luceste pentru noi. Gestul lui
l`rotzky a fost o binecuvntare. Austria continual
cu mai multa ipocrisie ca Germania politica lui Ianus fata de Rusi.

Czernin declara ca chiar fara declaratia lui,

Trotzky Lazboiul a incetat, mai ales ca Austria nui
se invecineste cleat cu Ucraina.
In mod setnnificativ, Irnparatul il face generalmajor pentru merilele de a ji pus temelie pcii universale" i pentru a accentua legatura dintre armata i Czernin.

Pe de ,alta parte, Czernin se ofera sa ocupe liniile drumului de fier ucrainian pentru ca Ucraina
sd-si poata indeplinl obligatiile economice
Ucraina, amenintata de- bolsevici, are naivitatea;.
ca Iprinteun apel sa invite trupele austro-germanel
la ocuparea trii.
Germania, mai bnital, trage ultimele consecinte,
La orele douasprezece din zi, denuntA amnstitiul,
pretextAnd insultarea generalilor germani de eatre
soldatii gardei-rosii. Din Dunaburg innainteazaspre

Duna; din Covel spre Lituania si Estonia.

www.dacoromanica.ro

223

Delcgatiile guvernelor austriac si german porne,,c

din Brest-Litowsk spre Bucuresti, cu ramura do

maslin otravita de manile lor pangarite.
Dupd Times", generalul Averescu a cornunicar
Antantei c. Rom5nia este in neputinta, de a mai
tinea indatoririle luate de fostul Guvern int?alw
imprejurari.

6/19 Febraarie. Situatia e foarte neclara. Prin

ipresa neutralA influentath de ei, ni Ge flutura necontenit viitoarelc perspective, si suntem continuti;
amenintati pentru a ne lash de build, vac Ga ne pue
latul de gat. Basler Nachrichien" Gpune c oamenii cari au aruncat Tara in razboiu, inclusiv Regelo
vor trebui s. Ge retraga...
Berner Band" consiliaza la intoarcerea politicii
Regelui Carol.
In primul plan trebue pusa o intelegere cu Bulgaria asnpra Dobrogii-de-Nord, apoi Ge va putea a-junge la o intelegere cu Puterile Centrale i asupra,
-Basarabiei.

Dupa Seco to" din Elvetia, Regele s'ar retrago:

.ar vera printnl Carol sau fratele sau.

Se tl chiar stirea abdiearii, aratata ca necon,,firmata" de presa vienez..

Korespondenz-Bareau" vesteste c Czernin a plccat spre Bucuresti, la consfAtuirea pentru preliminariile de pace dar din loc competent, se zvoneste
.c'd 'sunt prea patine sanse de reusitl... komlinia
are Wend ci sperante tnari.., pare hotdreitti s le

realizeze prin /oda armelor".

Telegramele austriace arata inteuna ca. guvernul roman Inca nu a ajuns la deplina cunostir0
starii foliate in care se afla 0 pace se poate in-

www.dacoromanica.ro

224

chee), numai daca Guvernul intelege jertfele indrep-

tatite, provenite din istorica vin5 a participarli la

razboiu. Cu Bulgarii trebue s5. ispsirn nedreptatea ce li-am facut-o. Politica ce o joaca Romania
e cu forte inegale.
Neue Freie Presse" arata c5. Antanta e departe
iar Mackensen aproSpe.
klnische Zeitung" Gpune: Xonduita Romdniei,
care a facut diverse misalri de trupe, a adus o e,on-

siderabild neclaritate a situatianii create de amis-

titiu".

BerlIner Lokalanzeiger" afinna c5, nu se va permite Romnilor jocul dublu al Rusilor. EA incearca

sa vada daca. Romania e capabill de a face razboiul pe propria sa GocotealA: Sant 16 divizii de.
infanterie si cloud de caralerie, pentru an front de

120 de chilometri dela Nistra pinl Ia Focsani.

Aa dar Austria nu intra, in calculul unui viitor razboiu cu tnoi? Sau se continua vechea Gistem5: Austria trateaza, Germania izbeste?

Deutsche Tageszeitung" arata c avem munii

putine, hrana putintic.dar trupele romline cu

lvat disciplina, ci reiativa putinta de utilizare nu

sant totasi in stare sit' lupte mai departe".

Novoi Vecerni Cias" comunicd: Romlnia G'ar
despagubi cu Basarabia, cu exceptia Hotinului ji
Benderului. Lenin ar vedea cu ochi indiferenti aceased alipire; in Gchimb vom sacrifka Dobrogea...

Le Temps" aie consiliaza ca, in loc s. ne drim

pe mina Germanilor, s ne astept5m Goarta.
10/23 Februarie. Ce se petrece la Iasi? Avem pu-

tiri. S'ar fi intemeiiat acolo o uniune pada-,

mentard pentru respectarea Constitutiunii i legitine

www.dacoromanica.ro

225

kr, stabilirea rdspunderilor in chesuile externe si

interne".
La 7 ar fi fast o consf4tuire a parlamentarilor,
D-1 Bratianu ar fi cerut in nutnele majoritaIii sa'
fie pus n curent cu chestiile cArora li-a,r fi pagu--bitoare o prea lunet discutie. L'Independance Roum,aine" vorbeste de ultimatul prirnit din partea Ger-

maniei: prin acel ziar se asigur4 noul Cuvern de

sprifinul tuturor Romdnilor".
Antanta ar tfi cerut cele trei milioane i jumAtate
ce "ne-a Imprumutat. Guvernul ar vrea sad dea in
gaj sondele petrolifere. Datoria noastrA public, ar
fi trecut de patru miliarde i jutnAtate.

In Bucuresti, boalele secerg lumea. Pe ziva de

6 au fost unsPrezece nscuti i treizeci i cinci do
morti, pe ziva de 7: opt nascuti i treizeci de morti,
Pe o perioadk de 14 zile s'au numIrat 29 *de cazuH de difterie; 128 de febra tifokl; 349 de tifos
exanternatic i 26 de vario1,5..

Si in acest iad p5mIntesc nicio razA ramtultoare,

cel putin dela ai nostri.

In Lumina" e da' de zor cu steaua Ronthniei

,,care frame sl4 fie in raport direct cu capacitatea
oamenilor de Stat". Iar d-1 Patrascanu tine isonul
cu Cuvilintal lor"!
Ce fdc delegatii nostri?,

Se (pare cal se tine bine. Din Bukarester TagMatt" de azi aflArn numai el in ultima sdpainaind
s'au tratat Ica o delegatie din Iasi chestie pur ml,,liiare... Bulgaria irebue s iea parte nu numai ca
slat participant dar i ca Putere balcanied..., Pentru Romantia e azi a fi sau a nu fi. Semnarea unell

pad rere poate fi dureroasA, dar simturile ameDr4hiceanu. Subt cultura purnmilui germane.

www.dacoromanica.ro

15

226

,,ne,sti nu trebuiesc puse deasupra existentel Statutui (I)... Genera tut Averescu s vaad clar, spre

a isp4,s2 plc-aide predecesoritor.

Directorul lui Deutsche Bank" arata avantagiile
ce ar decurge pentru Romania din ocuparea de.
catre armata germana mai departe a trii; el chiar
afirMA c clasele faxanesti sant mai bine subt dotnin.atia Puterilor Centrale I

12125 Februarie. Germania e inc nelinistita, mai

ales in lajunul convocd.rii Reichstagului. Diplomatia

0. are nevoe die presentarea unui ucces cel putin

in Orient. De aceea, se preseaz1 pc toate caile pentru a lobtinea unul.
D-1 Stere, len i azi, in Lumina", are singurul
articol bun, oe l'a scris vre-odatg, desi intr'o prosa
trandafirie i plina de sperante. Pare insa a fi ca-

zut din lun, departe de cazanul dracesc in care

chiruitii sociali din Berlin ii plarnadesc postilen,
tialele conceptii.

El Iscrie: Tot ce patent idori azi e ca tratatut

de 'pace Is;f1 creeze aid o ordine de lucruri noud,

care

set

dea putinta poporalui ronainesc sci-,si yin-

dece Mai le. Puler& Centra le au afirmat hotdrei.

rea'de a da lamel oipace dreapta(!), tincind seamd
de Mate Thteresele legitime (!)

S'a afirmat dreptal tuturor r,loploarelor la viata

(!) Pacea irebue s ne asigure putinta de vieata

ci

de muncid, precum ci adevdratd indrumare nationalli... Restabilirea pdcii trebue sd accentueze innainte de toate acest rot ciVilisator i organisator,
care niciodata nu se poate rd.zimd numai p forta

armelor.

Acest popor, care vrea sa troiascd si nu poate

muri i care va itim-cZneta cu rolul lui istoric in so-

www.dacoromanica.ro

227

cietatea natiunilor de milne, Ii elikle,ste toate ruydeldile pe lozincile marl, vestite lutnii intregi!"
Lozinca dela Brest-Litowsk!
Ca tun ra'spums oficios in aceiasi zi, ziarul lor in.

chee:
Pacea e numai cu fertile. Negociatorii ronaint, sd
die liberi de Malt i s-a se conducg de cunoolitata1

clard a necesitatilor.
Sarcina delegatlei roratine e grea ci dureroasit,
dacd priveste nuntai in trecut,dar nu fcirtl de sperante dacd se las1 condusd tie eindurile viitoruhti

Tdrii!

'

Ar fi inceput cu noi tratativele de pace. Generalul Averescu ar fi la Buftea, n castelul Principe

*tirbei, uncle e tinut in cea mai stricta, captivitate.
0 fotografie a sosirii sale 11 arat,a, In civil, descinzand dinteun automobil. Tragedia momentului se
oglindeste In acel instantaneu. Intre dota formidale
staturi germane, brutale i nepa3tatoare, eroul dela
Marasti, slabut, Incovoiat, hesiand, cu un zambet
de resemnafa amaxaciune i iretenie fatal de perspectiva operatiunilor ,spre care par'ca, e knpins a
inainta.

i i Februarie, la orele 4 si 30 dupla amiaza,

sovietul Cornisarilor e1egrafiaz1 c5, acceptl condititunile germane: Filindcd proletariatul german
in aceasld orti amenintatoare .s'a ar,dtat nedecis vi
nu destul de tare pentru a retinea mania criminald
a propriului militarism; nu rilinetne nicio did alegere decal s primim conditiile imperialismuluil
german, prind la timpul cad se va produce revoTeri,

lutia europeand!
0 delegatie pleacA chiar la Brest-Litowsk, si i

www.dacoromanica.ro

298

se easpunde sa astepte Rana ce se va termina cu

RcimAnia.

Ultimul fir de pain de salyare a noastra e in.pericol de a se duce.

La cartierul general german, intAlnire intre Kaiser i. Imparatul Karl pentru vertraulithe Gedanken".

Herve, fatia de gestul Rusilor, infiereaza la,sitatea ,si 15rostia criminalktor earl au condamnat Antanta la [un an de rtizlioilu cel rutin. Mai bine .Ta-

rut cleat aserneneu amalii.

In Buctreti, pe toate vitrinele dela librarii,
harti uriase arata urmele cizrnei germane dela
Hamburg pAna la Bagdad. So ldatii privesc cu fericire, prin rotogoalele de fun ce iese din lulelele
lor, greoaiele urme ce se ,a,tern i peste trupul Romaniei. Stau ceasuri intregi fara, a .scoate o vorbd:
sunt in exta.s.
14127 Februarie. La 12, Hertling vorbe5te intr'un
mare tumult.
Spera sa, comunice rezultatele faimoa,se, obtinute

i sa culeaga Guccesele. Dreapta in special, viu apostrofata. de vice-cancelar, produce o aa vijelie,

cum nu s'a mai auzit vreodata.

Comunina vag in privinta Rorninilor ca vrea sa
impace interesele aliatilor.
'GAndurile germane asupra noastra sunt imparsite. Unii oameni, mai clar vazatoti, ca W. Knorr,
consiliaza pe biruitori GA nu cada in ispita tintind
desmembrarea i jertfirea Rominiei.

.Bukarester Tagblatt, care oglindeste parerile

cilplomatilor veniti pentru tratative, arata insa destul de rece, pe un kon de perfida concilianta i. in

www.dacoromanica.ro

229

termenii ce-i cunoatem dela Brest-Litowsk, cnu

nereconcilifarii ii conduce in extinde-

rea pacii din Orient asupra Ron4ixii, ci interesul...

Dorinta Puterilor Cenirale e pur altruistd(!)..,

.si o ex9resie a dorintei de pace generald.

Ar ti lost uji interes egoist and ar fi putut

,,g4s1 in armata roinn tm lovards contra !wise.vistilor. Nici econamiceste nu finteste la avanta,,gii.., izvoarele Romdnie4 fii.nd in painile lor. A-

ceasid do/14d de pace ga"seste o determinantd

,,margine in inieresele Paterior Centrale (!), adecd
,,nu in pace insdsi, ci in determindrile acestei!pticil..

,,Experientele pe care Paterite Centrale le-au Mott

cu tovardsul de pcin4 aid forteazd la circumspec,,tie... o datorie fatd de poporul lor e 'de a evitci reinoirea acestor pericole.... prin garantii de lapt,
v,nu prin promisiuni. Asupra acestora se va traki
,,spre a le realisti in plind eficacitate. Pentru Ro-

mania insid nu e tinupul, acum, a se pl.dage de

,,tnicsorarea puterii, yezei ;si viitorului Stitt, cci po,,poarele stall mai malt sau mai putin complice ale

,,gaVernelor lor.
Prin trinare, in cea mai brutaa forma, posibild,
hi se arata ce ne asteapta cu faimoasa pace germana: nu 0 pace, ci determindrile acestel Odd!),
.prin garantii de fapt, sin promiStluni. 0 enumerare
,,de garantii pe care sd o semailtn.
Ziarul unguresc semi-oficios Pester Lloyd" ne
-designeaz

i el ca t4u vecini", iar Wekerle se

exprima cA voiete sa-si asigure posesiunea trecatorilor. Ei Mai cer imbunAtAtirea i asigurarea tiii Ungurilor emigrati la noil

Delegatii notri ar fi plecat la Ia*i; pacea, diii

www.dacoromanica.ro

230

fericire, pentru mornent, este exclush. pificultatiltr

se presinta nu numai din partlea noastra, cari suntern balotati, asa cum bat vahtrile politice spre noi,
dar Mai ales i de competitiunile veselilor mosteni:tori.

Austria prana aici se multumise, fat de muniibundul In persepectivA care era ,tara noastra, numai cu sentimentalismul rolului ce 2i-1 alesese de
coniventA cu greoaia Germanie, care vroih s, traga
singurA tot profitul. Un nrostenitor german la gurile Dunarii, insa ar fi fast foarte incomodant
pentru Austria, destul de debilitatA si ea pentru a
putea tolera in marginile locuintei ei un vecin asa
de vorace.

Schimbarea dinastiei noastre ar fi grAbit solutia germand: am fi devenit un stat colonial german.
De aceea Austria, sprijinit i pe Bulgaria, Ii continuA rolul, in... serios de asta, data.
Ea se topeste de dragul existentei, mai ales a dinastiei noastre.
In cntecele fermecate de sirenA ale lui Czernia
avea s se stinga, muribundul si sal adoarrna, in aacelasi timp i mdstenitorul in persepctiva, care
era Germania. Acest joc va forrnk unul din episoa,
dele cornice in tragicomedia ce se joack acum Tie
contul nostru.
15128 Febraarie. In preajma zvonurilor ce le-amt

vhzut, comunicatul de azi german ne lamureste:

Dela sosirea delegatilor impatritei Allante in Bucuresti au avut loc pourparleuri neconditionate cu
generalul Averescu. Conform anei intelegeri avuta
la aceastii convorbire.., Czernin a Out ta 27, in tinatal inth ocuplat de trupete ronane, o intrevedere cu Regele Ferdinand.
www.dacoromanica.ro

231

In intelegere fit aliaii, Mcit cunoscut Czernig

.Regelui conditiunile subt care inteiegereaar fi gata
.sei facd pacea cu Rorddnia, Regete Ferdinand se

raga' pentru an scurt timp de gandire, ceeace i-a

lost acordat (!)
De rdspunsul Regelui va.depinde dacd pare posibild o solutie pacifica".
1712 Februarie. Circul, fel de fel de zvonuri,
de reluarea ofensivei pie frontul nostru. Sute de Evrei desertori din armata noastra, plecati prin Rusia, umplu ffiagazinele i localurile, contribuind la
kleprimarea spiritelor prin zugralvirea fioroasei situatii din Moldova.
La Iasi ar fi nevoe de o rernaniere ministeriaA
in vecierea tratativelor de pace.
D. Misu, un abil diplomat", e in drum spre Romania, pentru acest Gcop.
Basarabia care, la 24 Ianuarie, ziva Unirii noastre, s'a declarat independenta de Rusia, ar cere
Austriei, protectie, din cauza desordlitelor armatei
noastre.

In mod falsificat se da: din Neamul Romidnesc"

tun Pasagiu, care aoolo era ironic: Noi Imbue sd

Jim cu Icei at cdrora e villorul. Pardsi Ind legaturt,
care uu ne-au foloSit la nimic, s consultam sin,,gtinul nostru jntepes... ci sd &darn ca i cum cu
,,nimeni nu am fi iscaltt nirnk".
Austriacii au patruns in Ucraina, s'au apropitt
dc frontul Iroman la Nord i Nord-Vest. Se zvoneste chiar de amenintarea Dorohoiului.
In Bucuresti toata noaptea se aude pufaitul automobilelor i zgomotul tramvaelor electrice, card
cara trupele in masa. Gpre frontul nostru.

www.dacoromanica.ro

232

ta

Armistitiul cu noi 'a denuntat. Suntem strAnsit

intr'un:clete.
Ce se petrece la Iasi?

'Ne-o aratai Pester Lloyd": Cu toaM greaua situatie, Romania 'face sinititoare dificulteig".
Pe ce se sprifinci, cdnd se impotrivesc cererilort

noastre nu :se prea

trade... Situatia strategic.4 nzi

e de loc de invidiat... Salvarea inllh1ai e exclus"
In Rusia au cucerit loo.00ko de chilometri pai-/

trati, in mijlocul tratativelor de pace.

Capetele mai dare germane ca acei dela Berliner Tagblatt" pu se lasd' inselati de frurnoassele juvaericale i locul de fee" 1 cuceririlor din Est,,
care nu duc Cu nici an pas spire pace".
19/4 Febr-uarie. Tragi-comedia cu Rusia, in fine s'a

terminat. Diesmal 1st es wahr".

Pacea s'a incheiat la 18. Rusia lasa Turciei Arclahan, Cars, ,Batum; face pace cu Ucraina; cedeazI

Estonia Pala la Narva. Livlanda pan4 la Peipus

si Pscov amandouil Mrile fiind peizite de politia
germand Ipeind la noua organizare"(!)....
Pace tra, anexiuni si fard despagubiri, Cu liberal.
determinare a popoarelor,.. pacea germand, pe cui credinta german:a!
In acelasi tinip, Rusii iscalesc doua proteste contra anex2drii Armeniei i celorlalte provincii de cd_tre Germani.
v4,ntu1

Kaiserul telegrafiaza lui Hindenburg: fratii noeliberati de fugal' rus pot sd se simt4
din nou Germani".
Ultimtil paiu de care ne putem ag-ath s'a dus._
Soarta noastr4 e inevitabila.

,stri

www.dacoromanica.ro

233

Comunicatul cu data de ieri relateazg:

Armistitiul cu Roniiiinia a lost denuntat leri.
Dupd aceea Guvernul roman s'a declarat gata
.sd intre in noi tratative de armistitiu pe baza conditillor puse de Puterile Centrale.

La aceste iratative de armistitiu trebue sti se

alipeascd cele de pace".

In alt comunicat se afirma c tratativele diplomatice au luat o noua intorsatura, asa cke indreptatit tun rezultat favorabil.
Iar ziarul bor oficios afirm ca. reinceperea ostic
litatilor pdrea igata la un moment dat.... Guvernul
trebui sd inteleagid cd nu poate Mold contra cu,,rentului. Pacea e .mai puternicd deccit el!"
Evreii din Varsovia protesta contra incorpor5rii.
Basarabiei; cer drepturi pentru Evreii roraini.
Kaiserul e umpiut de !Madrid bucurie pentru
cd sabia germand, condusii de marii generali, a
dus pacea cu Rusia".
2015 Febraarie. Din Iasi se aflI c. Regebe a dat
ideplina putere generalului Averescu spre a- pane
,,viltorul economic al Romania pe baze solide"!
Din Paris se comunica ca% avem deplina libersate de actiune.
In ziarul lor oficios, in articolul Rumdnikng
.Schicslalstunde" se vorbete de buna intorstural
cc. au luat-o tratativele: ori clt de dureroase pot
,,fi jertfele pentru sitntitnantul natidnal, tatusii tog
.,,trebue
24a cant ell aceste jertle sant de tieevil& in conditille date, cd prin ele nici fikita
independenta i viiloarea desvoltare a Sta-

falai ronain u sant puse in joe di cd perspectii

vele poll/ice ale Rot-10/11e, dacd ea va avea capa-

www.dacoromanica.ro

234

citalea sli iiM o pricepere pentru o poll& reall

nu sunt de loc neprietene,sti.... Omeneste sant de
pentru ceasal decisiv al poporalui romds(...
consideratiuni melancolice".
Suntem i consolati.

Dar adevaratele tratative die pace se fAceau de

acum irm la Buftea, de ckre plenipotenOari, ci acasg. la d-1 Margbiloman, cu Czernin. Aid pri;r4
transiperantele greu Usate ieseau seara, valuri de
luminA ale miragiilor ce le inf4ptuila Czernin. ,
Germanii, tot brutali, dar complect amet4i, nu
vorbeau deck tot die printul lor german, pe care
1-ar dori si Tisza, pentru kIngurii si. Iata, un instantaneu al ,ziarului lor, asuipra Bucurestilor vzuti in aceste momente:

Orasul Lsi-a schimbat de-abia inggisarea exterioard. Lumea se duce ca de obiceiu la afaceri
Icir4 o .mai Mare grab?",

/jai

o mai vizibi14 agita-

tiune, nitmai 4 pe fetele lor este imprimat4 ma

mull ca a114 data'. o Oarecare neincredere piiiu

de griji.

Toti cred, ci toti sunt convins:1, c pacea soseste,

dar, de ar vedea,o, de ar avea-o in maid, asta e

ner4bdarea care apas4 sullefele ,si indbu,s4 simtut
isvortitor al bucuriei!
Aviditatea de a afla ceva nou, determinat, este,
dela sine 1 nfeles, Parte mdre, si jurnalLstit paulAciani, toti acei ocuneni, despre cari se crede cal c?
Ixit alia cevia mai inainie cc' altii, de-ablv Se pot
,,Azi de asaltal intrebrilor. Asupra conditiunilor
inssesi ale pacii, ntarea math' nu,si prea frlintantat

capal. Oamenii suni obasiti de izbolu, sulletel&

aor sant pbo.site, c1 gandul pentru lapVe mai dewww.dacoromanica.ro

235

parte i nol Vars'iri de singe le inspird grijei. Ceea

ce

ei 'voesc este intoarcerea izatitilor tor, pe cari

i&boittl

riSipit In torate directrile.

La 'cei mai multi se intzoadei La speranta unei

.paci ,si spleratzta unor conditii mai bane de viatii,
,,amintirea de bogata i abandenta viea(d de odinioarfei, care a tronal in Bucure,sti odinioarli, in titnparile de pace. T uturor,tinideosebi, este arzeitoare
nesfiir,sita pasiune dupg pace".
De fapt, ie gsim in eel mai groatnic Gtadiu de
desn4adejde din cate am trecut dela declararea de
thzboiu. Toata lumea ia asupra-si greutatea Goartei
care acum se stie u ce fel Ge va desvalul, cu aceeasi
resenmare cu care un pacient Ge urca pe masa hirurgical lpentru a fi operat. Ce va fi? Vom avea noro-

cul s. scapam sau sa nu ne mai desteptam nici la

a doua inviere de subt cutitul doctorului social? Ametiti de narcoticele ce ni se administreaza, simtim
,Sc prabUselste asupra noastra. Realitatea dispare incetul cu incetul, haosul inconstientului
he cuprinde de toate partile, prvalindu-ne navalhie in vArtejul lui. Nimeni. Au mai, are nici putere,,
nici tragere de inirra de a se mai ocupa cu ceva.
Stradele sunt pline de multimea desorientaa Localurile la fel. Intr'o stare de toropeala, cu Gurasul

cum totul

resignat al inevitabilului pe buze, lurnea intreagl

e cuprinsa de un fel de nebunie de a 'se ameti, de
a mita. Niciodata flu s'a baut mai Mult ca in aceste
zile. Niciodata iti s'a fumat Mai mult.
Supusii Puterilor Centrale troneaa cu un suris
de suverana sigurant'a la mese, Inconjurati de nenorocitii dc conationali, cari se fac nitici. de tot,
dand s. afle ultimele deslega'ri ale tragediei ce ni

www.dacoromanica.ro

236

se pregateste. iAtiata lumea, in stare normala in4

doelnica, de abia duce povara buzunarelor, umphite
cu sticle de alcool, pentru a caror achisitie face naveta dela run local la altul. Anume gazetari, intr'ois
stare de genialitate santeetoare, inopinata, stapanita

de profuzimea lichidului ce ingurgiteaza, cinti,de

profundis" Raminiei, sau destasoara perspectivel4
pline de isperante ale Rominiei de mine. E toata
jalea si toata. trivialitatea prazniicelor 'si prohod4rilor ce sle prehmgesc prea malt.'
.
21/6 Februarie. In Franta au sosit cinci corpur,i
de annat americana din cele aptesprezece, cite
au fost pregatite.
In Baltica, Germanii pun mina pe insula Aland,
spre a lace a etapa, i taxa intentii teritoriale I Suedia, amenintata de incercuire, protest.
Noi alll fi priinit toate conditille: cu aceasta intrci Iran 'Lou Pi puiere arrtzistitiul!"

In Bucuresti vinderea fortaa a intreprinderilor

suPuilor Antantei inoepe Inca dela io Februar 7
Au Bon Gatit, Satietatea de gaz Bucuresti ..i Ploieti, Floraria Rothan, Pasagiul Imobiliara, Sod lejr.
tatea die conclucte de apa, Uzinele Lemaitre, Campania Roux, Tesatoria, Razboiul Raminiei, Fabrica.
dv bumbacarie Colentina, Societatea textila francaramin' a', Societatea metalurgica ron'iina, etc.
2217 Februarie. In sfirsit avem un Vorfriede",preliminarile sunt Igata. Turpitudinile sunt semnate::
dam teritorii, consim* la rectifickri, prilmim masu6e conomice, evactatn, demobilisam. Inevitabilui s'a virsit ieri, la Castelul Buftea, La vre-o 2 2'
de chilometri spre Nord-Vest de Bucurqti.
In splendida locuint a st5piniler acum refugiati

www.dacoromanica.ro

237

in Moldova, in care, odat,a, au petrecut Regele Carol,

Regele Ferdinand si Kronprinzul Germaniei, in casa
in care si-au gasit .refugiul, in timpul atacului sal-

batec de aeronave germane, parechea regala ronanli, in care a inchis ochii printul Mircea, finul
Imparatului german, subt groaza bombelor ce explodau asupra cla,dirii, in marele salon cu caminul
din stInga antreului parterului, ubt dochii portre-

tului stramosului, Barbu Stirbei-Voda, 'a sigilat

soarta
Este a doudsprezecea veriga din lantul de acte internationale cari, in niajoritatea Mr, nu au consfin-

tit deciat mutildrile Trii. Pacea dela Passarowitz

ne lua Oltenia, cea dela Belgrad ne-o reda; cea dela
Chiuciuc-Cainargi cla dreptul de intercesie Rusilor;
conventia dela Palamutca ne lua Bucovina; pacea
dela Sistov rectifica frontiera, ca i cea dela Iasi;
cea dela Bucuresti ne lua Basarabia; cea dela Adrianopol institui protectoratul rus; cea dela Paris ne reda Sudul Basarabiei; cea. dela Berlin ne
relua Basarabia; i in fine glorioasa pace din Bucuresti din 1913.
Intre delegatii: Kiihknann, Czernin, Momcilov, Ta-

laat-Pasa si C. Argetoianu se semneaza preliminarile (vorlaufiger Vertrag) cu un armistitiu de 14

rile, prin care cedarn Dobroglea 731:1,1-4 Ia. Dunaro
Aliatilor, cu exceptia unui drum comercial prin
Constanta la Marea Nea.grA, pientru a cciral conservare Paterile vor Fuld de grijdf. Comsimtirn1
rectific4ri de granit'a fata de Austro-Ungaria. Primim corespunzatoare usuri econotnice. Evacuam
tinuturile austriace. Demobiliza'm opt divizii; cele-

lalte fiind trimise la granita nisg, pina la pace.

www.dacoromanica.ro

238

Concediem

ofiterii Antantei carora li se asigurg.

freies Geleit".
$i explicatiile date de oficioasa 1.or sunt in acelasi stil de perfia. interpretare cu. care suntem obisnuiti dela Brest-Litowsk. Monstruozitatea rezol-.

virii chestiei Dobrogii ar corespunde perfect gradatiei de interese ale aliatilor, teritoriale si nationale pentru Bulgari; economice, pentru ceilalti. Avantagiile economice, resultate din ocupatia de fapt
a %Aril, trebue s71 fie asigurate cat va dura ra'zboiul,

eaci ele formeaet o armd de cdpetenie in lupta

economicd contra boicotalui Antantei", iar, pantm
viitor, benevol sau slat", un instrument prin care
se impiedecA excluderea Puterilor Centrale dela econornia lumii.

tertnina: De-abia e va plat in isforie an

exempla ca wi Siat, care a intrat iii condifii simi,,lare pi razfroitz si care a treball sd-1 termine intr'o
s'ituatie iasa de desperat4 si obfind o pace a5ct de

rnoderatii. Durarea pentru o provincle pierdutd...

Va trece!"
De Basarabia tot Bukarester" de a dona zi spune
ca nti. s's vorbit, cad ea privestc raporturile dititre Rusia i Romania. Acum nu apartine nimanui ( !) ;

imprejuarile cari vor deveni mai dare au sa decida

asupra viitorului ei. Daca' se va decide o alipire fata
de Romania nu e nimic 'de obiectat. (Ce magnificentA I)

In lprivinta dinastiei, Gerrnanii nu au pus nicipdata

formele de guvernarnint sau chestiile personale ale

Statelor u cari se lupta., 'ca teluri de rlzboiu. (Ce
candoare I)

Intrebarca c rasata Romanilor, cari dupa razboiu

www.dacoromanica.ro

239

trebue sa faca acea munca de curgire ce G'ar putea

compara Cu aceea a lui Hercule.
Regele nu e singurul vinovat.
Spre a nu pi se 1,sa nicio indoia15, asupra aceea;

ce are sa fie pacea ce Ge pregUete, ni se reduce

pAnea la 300 de grame (150 Millaiu, 159 faina).,
Singurul aliment ce ni-1 dau.

Franta, prin Figaro", ne asigura de Gtima i:

simpatiel

Turcia e contra cedarii Dobrogii, din motive de

echilibru. Bulgaria e incthitata ca, dupa ce SArbi,i,
au Iajuns la Corfu, noi am ajuns la, Buftea.
Tuna contra Turciei pe motiv-ca ea nu s'a batut
pentru echilibru.
Conferinta se muta la Cotroceni, uncle Ge lucreaza
la formarea comitetelor.

www.dacoromanica.ro

VI.

Dela prelimingrile din Buf tea pana la pacea

din Bucure5ti.
25110 Februarie. Teri sedinta plenar a veselilor
Mostenitori in sala de mancare a castelului Cotroceni.

Seara ce-o precede, se petrece cu 0 faimoasa cantareata dela una din trupele noastre de opereta, GCratil aranjata de marele debaucheur" Czernin. Petrecerile se Vor repeta zilnic si. vor avea ecoul pana
in austera patrie germana care va cere cu perseve-

rena, Mai tarziu, sacrificarea lui Kiihhnann, fiul

cel risipitor, catut victima vrajii lui Czernin.
Delegatul bulgar, Toncev, care, in semn de protestare pentru chestia dobrogeana, nu participasa
la veselia Centralilor, e imbunat la conferinta cu
oferirea president-lei.

In castelul in care GC dedarase razboiul nostru,

in care acum se rascolia..si se terfelia totul, buduarul si chiar scrisorile Reginei, trehuia sa se indeplineasca i. umilinta nowstra.

Tragi-comedia dela Brest-Litowsk ne era pregatitai" vi nona, cu tot luxul protocolar al distributiki
rolurilor comitetelor, subcomitetelor i fachmannilor".

www.dacoromanica.ro

241

Noua i se cerea numai

protocolar.

Ga

pastr'irn serioitatea

Evident ca mice discutiune era de prisos, si nu

ne ramnea dect s semnarn conditiile pacii asa
cum se formulasera, Cu o demna. protestare.
Reipetarea gestului lui Trotzky -pare
fi fost

si in intentiunea d-lui Argentoianu. Domnia sa cere

accelerarea lucrarilor si o

list/ cuprinzdioare a tu-

turor cererilor deosebite ale Puterilor Centrale

cat mai repede ea putingi, spre a se corn-in-del o
decisiune Joi, i-iu Martie, c5.nd se va intoarce.
Orisice noua concesiune, in afara de cele semnate
In preliminarii, acute cu speranta ca se vor indulcl astfel conditiunile pacii, ar fi o gresal.
Aceasta gresnla o savArsi guvernul Averescu, concednd Germanilor, la 23, trecerea, in 200 de automobile, a doua batalioane i a unui stab regimentar
'-lgerrnan, prin Galati i Basarabia, spire Odesa, spre
care innaintau, in acelasi timp, forte austriace, ina-

intea dirora Germanii avura ambitiunea de a pa,trunde mai intAiu.

D-1 Stere se trezeste; ieri are curagiul .34 sputa

cd razboiul nu se mai poate fini numai printrium-

forfei brutale", iar astdzi marturiseste c5. o

..pace care s'ar intemeid numai pe forta brutald e
,,o imposibilitate ntateriald....: ea nu ar cunoaste pe
,,biruitori, fiizdci ar ruin i nenoroci, oricare ar
,;ft clausele tratatului de pace.
E fprea tilrziu! i degeaba. Am ajuns unde voia
dinsul.
Dr. Blihninel arat ca. Koala evanghelica are azi
1.960 de scolari si c scoala are in ochi, nu numai
Dagluceanu.Subt cultura pumnului german*.

www.dacoromanica.ro

iG

242

scoparile inembrilor comunitafii, dar mai ales zidirea institutlei sale pe baza interesului -general
german".
La Paris, reprezentantul nostru vorbeste de imprejurArile care s'ar fi desfasurat cu totul altfel
dacii Aliatii si-ar fi indeplinit totdeauna proinisibnile de ajutor.
In Anglia, Ministrul de Finante, Law pleisfreazal
cu phIcere poporalui romian i armatei rom.lae cea:

mai addncli simpatie ci buntivoinfii".

Germania e nelinistitA de Scandinavi, si in special de Suedia care dA corabii Angliei, cu un tonagiu de 100.000 de tone, si de Danernarca, ce captureazA vin vas. Se simte sigurA insa, pe noua sct
posifie finic4".
1114 Martie. Zvbn de cAderea, la 27 Februaric,
a Cabinetului Averescu, care ar fi consiliat capitularea.

D-1 Marghiloman a plecat la Iasi la 28 Februarie, eand a acordat Actiunii Rotniine" un interview
in care se exprimA asa:
Ar fi fost IniinsA o punte de aur ROT 71L4niel, dacti

/Ikea pacea mai inainte".

In Bucuresti friguri ministeriale; Ge fac conciliabule; se hnpart portofoliile, Glujbele; ca la orice
schimbare de Guvern. Carpistii sunt furiosi.
Ca sentiment general: dela sentimentul ruini
de ieri, linistea nerusinArii de aziabil asigurata.
InnotAm in fericirile tratatului ce va a vie.
ColectA (termenul de rechisitie e inlocuit) pe circurnscriptii politienesti si-de patrule militare pentru
,,zdrente, oase, gutn,d, mekde, gheie-haine, stick,
pflr"! Cu bath. Dar i cu arnenzi pentru neexecu-

tart.
www.dacoromanica.ro

243

Femeile nocturne sunt persuadate a se tunde.

Se introduce o rnoda. de care se vor contagia fl
alte clase Gociale.

Rechisitia coajei de tei... Profesorul Iaronov aTata tocrnai c ne trebue Dobrogea sa fim lasati la
Gnade and Ungnade" al invingatorului. Din Rotterdam dau Gtirea Ca Basarabia revine Romaniei,
In schimbul ajutorului pentru Ucraina.
Prin presa lor se cer oraGe libere pentru Germania, pe Duaare. Austria ar cere o parte limitrofal
cu Bucovina, din Moldova. Apetitul va creGte zilnic, treptat ce ne vom apropia de ratificare.
Anglia indreapta un ultimatum Olandei pentru
a-i pune la dispozitie corabille.

Trotzky ar fi fost Inlocuit cu Radef fiindca ar

fi sustinind thzboiul.

In Franta, Clemenceau se va exprimh c va

conduce rdsboial pa-n4 la ultimul sfert de ord,

clici acest siert de ord ne Va apartined".

Sperantele noastre Ge indreapta din nou spre iron-tul de Vest.

3116 Martie. Icri, Consiliu de Coroana la Iasi._
Liberalii s'ar fi declarat contra generalului Averiscu, conservatorii ar fi solicitat retragerea in Rusia i lupta.
Gura Humorului i Suceava au fast evacuate de
Rom Ani.

4117 Martie. Comunicatul oficial de an d tirea

de plecarea d-lui Argetoianu de Joi, i Martie, din
motive interne poultice". Guvernul Averescu a demisionat. D-1 Marghiloman ar fi plecat la Iai cu
tninisteriabilii.

Doua regirnente romneGti ar fi fost internate in

BucureGtil

www.dacoromanica.ro

244

5/18 Martie. Luni dau stirea prin ziarul lor c d-1

Marghiloman a fost insdrcinat de Rege, Inca. de
Marti, cu formarea Cabinetului. Domnia sa a cerut
un timp de reflectare -ca sd iea contact cu representantii Puterilor Centrale, iar DuminecA s'a intors la
I asi.

La tarra. se adunA cu o sajbaticie nevazuta pind acum vitele; se lasA un cap de vital la cincizeci de familli.

6/19 Martie. D-I Marghiloman iea Ministerul. Prin

ziarul lor il larata. ca h.lin pan cutgimit praciic,eu'darut

de a iudecd bine lucrurile si oamenii... El lormeaiet

ultima rezervid politidd a Ronaniei".
In Basarabia, Ministrul Inculet vrea nationalizarea
yield moldovenesti; unirea irebue sid se Arca", desi.
Vaxanii nu vad cu ochi buni aceasta, intru cat se tern
ca, Romania le ilea pamantul. Domnia sa, adresandu-se-

Romanilor, spune: ati WO greseli, aveti aerul cii

.spri7initi numai burghezia".

8121 Martie. Armistitiul cu noi a fost prelungit

pAnd mane! Suntem presati strasnic, cid Ministerul
nu s'a constituit. Prin ziarul lor, dau un articol al lui
Jack, care, vorbind de Incorporarea Romilniei",
ne designeal taxa ca un drum vest-asiatic, cazut
'in dependenta lor din ca,uza situatiei geograficeNi se arata mai precis si perspectivele pUii: o asigurare de granite Bulgariei si Ungariel, in Carpatii
nordici si Nord-Vestul 'si Sudul DunArii. Romania
se retrage din vadurile Dunarii si pasurile muntilor..
Nici Bulgarii, nici Ungurii nu se vor mai teme atunci de Romani, si (In ironic) nici Romknii nu mai
au a se teme de Rusia si. Antanta. Van executa chiar
un pod pentru Bulgaria, peste Dunare.

www.dacoromanica.ro

245

Se traduce din frantuzeste: Deb,acle" a lui Zola;

k4thoia i place" de Tolstoi, cu o coperta in care,.
subt aparenta ,uinui general rus, e infatisat Regele
Ferdinand, orbit de schijele unui obus care-i exploacleaza in fat,a; Patria pierdutd", etc.
Prin publicistica se cauta a ni se zdrobl cu totut
moralul.
Seful Statului Major Administrativ trimite, cu poruncil pentru distribuire, Ministerelor i autorit5tilor

diferite brosuri concepute in acelasi spirit, ca emannd. dela autunite cercuri autorizate romdnesti".
Sunt apeluri cAtre rezervistii ce se vor intoarcede (pe front, carora, In colori demoralisatoare li se
arat grandiositatea i zadarnicia jertfelor ce au fa.cut pentru a se intoarce azi inteo alta fara", in casa
lor, care numai este ceeace a fost, din cauza ciocoilor contra carora a vorbit de p,risos un colonel Sturdza, un HArjeu etc,
Alte brosuri marl, cu cruci de incunostintari mortuare, cu versuri populare de facturA, evreiascd, de
speta:

Ne-am Milli din mitralere

Pentru ciocoi, manca-i-ar ielele
.51 peniru domnul Bratianu,
Nu i-ar mai putrezi ciolanul.
10123 Martie. Ministerul s'a format. Apelul d-lui
Marghilom.an catre Tara: guvernul 10 propune in.
primul rand s incheie pacea ple principille care au
lost stabilite lii preliminarille dela 20 Februarie.
Peniru indeplinirea acestei grele datorii Guver,,nul va trebul sta.' pue intreaga sa putere si inireaga

sa vaid pentra ca sacrificiile impuse Trll s s1abeascil ipe .11 mai pulin posibil puterea politica si
economicei a tarii".
www.dacoromanica.ro

246

In al doilea rind isi impune sarcina -renisterii

-reorganizatiunii interne pc toate terenurile fiintei?
Statului.
In acest sens 1i face Guvernul doutl importante
,,,pancte ale programului de activitate din o deplin
,si inte1eapt4 deslegare a problemei agrare, cat si
din chemarea maselor marl ale poportdui in viata
Astfel, guvernul kse declara animat de cele mai
hune sentimente; dar singura i cea dintiiJu problema ce se imtpune e pacea in sensul notiunii pr.=
,care civilisatia omeneasca a rnostenit-o din generatie in generatie. Cu toate sacri1iciil i injosirile de
neevitat, avern nevoe, insa, de pacea canninurilor, pa-cea vieii noastre zilnice, Dacca de a respir liberi ac4
in tara ocurata, aerul lui Dumnezen:

Cu tot apelul asigurator al d-lui Marghiloman,

care spera atit de mult si care venia la guvem chemat tocmai pentru optimisrnul .sau exTrimat la' Iasi,

Inca dela 28 Decemvrie, nu avem nicio increderei

pentru reusita interventiei sale in privinta mentinereii fortei econornice i politice a Statului. Stign ce
este pacea germana, experimentasem clestul de
bine pin.5, azi cc inseamn5, notiunile civilitatiei oMenesti, ale cuvintului i credintei germane, in con,ceptia germana.
Vom avea cel putin acea linite casnica?
Ma indoiesc.

In teritoriul ocupat zdrobiti, demoralizati sufleteste pe mice cale, suntenr insa imbunati cu persPeCtivele banesti.

Suntern cumParati pe toate cii1e. Apeluri ger-mane c.atre Ministere invit a se da slujbe tuturor
stiemobilizatilor.

www.dacoromanica.ro

247

Traim n cel m.ai infernal mamonism. Politicianii

de raspAntie, amatorii de paltoane ai cluburilor politice sunt hi vesnice leghturi cu financiarii Ger-.

mani; pretutindeni se arata in schimbul mizeriei

morale de azi, minunea de mane pc Care o va realizh finanta germanA.

Calculele intinse de partid se t:ifiitesc la lumina

zilei: cu finanta german va trivia totul:
Comertul, industria, functionarismul, agricultura,_
morala rii, adAnc jicnith de finanta romara, acaparath de politicianii Moldoveil
Naivitatea publicului nostru cedeaza re'pede.
Mrejele sunt larg asvArlite, putinta de a reactiona,

din ce in ce mai slabiti.

Care e situatia Guvernului in lumina presei germane? Frankfurter Zeitung" nu-si face nici o iluzie.

Acest partid poate sti aibd o atitudine foarte

simpaticd pentru noi; el e tolusi numak un grup
prea stramt pentru ca th cladeascd o mare comunitate de interese".
Berliner Tagblatt" e ocupat si de alte intereseale tarii (I) : Evreii i tax5nimea, carora trebue s5.
li se dea o .situatie demn de oameni; reforma reIpartitiei pamantului 1i schimbarea dreptului str,5inilor; chestia electoral, intru cat avem o caricatur de representanth national5, pentru care voteaz5,
unul sau unul i jtunatate la suth din populatie, pc
cAnd in Germania voteaza un sfert la .sut:5..

In Vest, catre care .se indreapta din nou toate,

sperantele noastre, Lloyd George, la conferinta din
Londra, spune: s'au luat resolufli de care depinde

fiinta ,si

civilisatiel omene5ti".

www.dacoromanica.ro

248

Rusia a iscalit fa'ra sl ceteasca, fara sa stic claca

face pace sau rasboiu.
In acelai fel a fost silita .si. Ronania.
E lunul din cele mai asiguratoare tonuri ale vreunei cuvintari din partea oamenilor Antantei.
11124 Martie. Cu -atilt mai deprimanta ne vine
.,tirea ofensivei germane pie frontul de Vest, intre
Arras i La Fere, inceputa la 8 Martie. Dupa pregatirile de artileric, se aprind trei centre de lupte:
in directia Nord-Est, intre Arras si Cambrai, in directia Sucl-Vest, intre Fontaine Les Croisilles sii

Woeuvre si dela Est la Vest intre Gonne licu i

Saint-Quentin. Kronprinzul lupta intre Saint-Quen-

tin si La Fere.
Din cauza acestor presiuni cedeaza arcul dela
Cambrai: pe toate pozitiunile celclalte au luat primele linii.

Comanda. o are pentru prima 'para... Kaiserul!

Joaca ultima carte. Neronianul spera, in grandomania Iui, sa dea ultimelc Iovituri de maciued rezistentei Vestului. Iata cum il infati5eazd,acum vreo
dourazeci de ani, fizionornistul Leclercq: Complex,

trece dela elanari mislice la sensualismul cel mai'

grosolan.... Parriseste o roma penira un plan de
rilzboiu.... Flora nicio stgpcinire de sine insusi. Mgniile sale sunt epileptifornie, gi4rti de dip-aril. Tolust nu sant pentru asta mai pufin periculoase: ele

pot id fie omicide. Mare futtor si mare blestemator... De un fond in adeveir religios... entuziast
exaltat. ca pe vremea evului mediu.

Despot si iiranic in interilora sdu, nu sufere

sd-i reziste cineva. Insubordonat si revoltat, va
.,sli totti,si iri se sapunet pe faN disciplipei ca sal

www.dacoromanica.ro

249

dea exempla. Este drept, recompensator.., f&Y

,,de voinal.... Este titanic, orgolios si voeste sei-sE

afirme personalitatea ceea ce-i d4 o atitadine de

om 'de voina.. Nu are nici ratiune, procedeazii
prin coups de tete". Este inclinat cdtre inseldio-

torte si mine/and.- luboste fastul

i splencloarea...
Are imaginagie razboinicia. Aceasta 11 inzbatii..,. Are-

curagiul impetuosiditii.
Dar vuz e nici un mare odpitan, nic un strateg....

Este an Imptirat cavaleresc si fantasc, care ne

face s ne amintim de un Carol Temerarul.

Un suflet de artist, in care se setnnaleaza imaginatia excesiv de desordonatd, infriguratri. Din

profunzimea fiintei lui o Voce, pe care-i place sA
asculte, Ii strigd: Tu esti fiul unui Dumnezeu paternic"... Suveran de o inim4 destul de mare petzfru a suportd propriile sale nenorociri, nu ar putea suportd adversittitile patriei.

51, cu teazle acestea, agresiv, nerusinat, provoca-tor de desasire inziperiale ci nationale; dupd prAmete insuccese, fitril indoiald, este amenin(at sd
strirseaseei prin sinucidere, intr'an acces de furie

in contra sa. Un asifel de cm cu acest caractert

este destinat s se piardei pe sine si pe
daca
o individualitate mai forte tzu se opane acelei ale

sale.

Impriratul Germaniei nu e de loc un pacific"..

Speranta noastrA e ca in pt.ounia colectiva a Germaniei, o individualitate care sa-i reziste nu se ga-

seste. Se 'vor prab4 cu totii.

'Scandalul Lichnowsky, fostul Ministru german la
Londra care desvAluie pe o cale indiscreta ca ra'2boiul a fost provocat de Moltke, seful,,Statului Ma-

www.dacoromanica.ro

250

jar General al armatei, certat cu Lichnowsky, nu va

aduce decht o mare agitatie la Germania i nicio
claritate asupra situatiei.
011-Tiori, de ieri, Jo Martie, s'a prelungit armispentru 72 de ore.
Se zvoneste ch, ar evacua tara noastr 4n doudsprezeoe zile, c ar retrocedh inchichrile ce le planuiesc pe frontiere si in Dobrogea, dar nu ar consimti intru nimic la parasirea adrninistratiei miiitare a t'ariil
De azi, ai nostri sosesc mereu de pe front, demorbilisali. Se intorc vitejii. Cu fetele de bronz, tea"-

saturile thiate barbteste, figura otelith intr'o nethichipuit lupta cu nioartea ce-i pAndeh la fiecare
clipa, au o bucurie interioarh, adevarath iluminare
ce le radiazd in jurul intregii lor fiinte. E N"eselia
revederii patriei, e rnandria sirntului lor de biruit
tori.
E singurul surAs nevestejit pe care il observ dela
ziva nenorocirii. Cat va durh pe fetele lor? Ora 41_11

e transfigurat. Valuri de lume asteapa, ca la marile serbri, pe calea Grivitei, instinctv, sosirea:
vre-unui tren cu iubitii lor. Zdarnic patrulele militare, zadarnice exortatiunile demoralisatoarc politienesti. Tricolorul nostru apare semet pe piepturile

tuturor fetelor, cu rnnile pline de buchetele de

flori. Mndria noastra nationall, simtimintele noas-

stre nu erau lofilite in germenul bor. E inalthtor;

e valul nostru national, de mndrie i iubire de nenhbusit...

i cit de diferit de cel indo-form dela

invazia ocupantilor4 Se striga ura" se ovationeaz

tra'surile, cu tot Verbotenul" ordonantelor roii

-cart interzic orice manifestare pentru a nu se 'figni
supu,sii Puterilor Centrale".
www.dacoromanica.ro

251

Cu toat4 strapicia. desf4urarii de forte contra

persoanclor necugetate cari au caracter de cage,,tare inanzicai fata de supu.5ii Puterilor Centrale"...
Se intelege: finele simtiminte ale supu0lor Puterior Centrale, stApanii Orli, xiu trebuiau jignitede manifestrile indigenilor tribului valahic fata. defratii lor ce se intorceau.

Soldati in uniformele noastre, ori rue0i, cn bizare caciuli cazaceti, cisme de pi,sla, greu incarcati, nu mai contenese de azi 0 in zilele urmItoare;
asediati de lumea care cauta, GA le uwreze povara,
si care-i impovAreazat cu sute de intrebari. La toti
stereotip aud exclamatia: met! doi ani,_doi: ani!"

Doi ani de jertfe supra omene0i, de privatii deorice fel, dar cu mandria in sufletele voastre c v'ati
facut datoria, toata datoria. Sunteti invingatori, sunteti eroi: aa v. privevte prin coada ochilor vrajma-

ul stApAn az pe tara i caminurile noastre; dar

soarta ne-a stat impotriv: trebue sa gustati cu noi.
paharul amaraciunilor.
In casa voastra yeti gasi de stapAn pe acela contra cdruia in fiece dipa indreptati tot dispretul, toata,
ura i toafa. vointa de a-1 stqlcl.

Azi trebue si dati mAna icu el, sa;-i cer0ti patut

si prinea voastra zilnica. Ingrozitoare tragedie! Si
nu le e scutita', nici o umilint: dela inceput trebue
sa simta noua soarta, In toata asprimea ei.
Li se cere predarea imediata a hainelor ruilitare
la politiou, nde este un deposit! Haina In care au
sangerat doi ani, haina care era toata, credinta si,
mAntuirea lor... Sunt trirnii acas4 sumar, la inceput, pAnd cnd, in fata revoltei unanime, birutorii
von inchide ochii asupra acestui capitol.

www.dacoromanica.ro

252

Multi e predau de necaz taiate in flsii cu bricoagul.

Un4 au fost insuleati in fata de Bulgari, cari an

primit o lectie ce nu o vor uita. Hena cu apca de
liceu a scolilor evangelice treoe surAzand ironic pe
la spatele br. S'au schimbat inteunele locuri focuri
41e revolver. Ca lea Victoriei barata de patrule le este

interzisd demobilizatilor, chiar in trasuri; de asemenea toate localurile

Un aier de find ironic planeaza insd pe fetele alor
nostri, chiar ale delegatilor militari dela conferinta
Ade Ipace. Frivolitate, zic ocupantii, rau urzicati, cu
-tot ceremonialul formelor pentru a impune, cu toate
-coifurile lucitoare ale poliz-rneisterilor lor, cu toatd
multimea supusilor Puterilor Cenirale" cari privesc
-cu indignare tolerarea aparitiei uniformei soldatului roman dela Nomoloasa", care le-a pregdtit mormantul conationalilor acolo: Molina/dal dela Nomolosa".

fata de Bucuresteni, pentru a li se lua cu totul

once ilusie asupra pacii ce 'va sa, vie, se precede
co o brutalitate care, dacd nti intrece pe Cea din epocile ce lie vazurdin, e totusi., azi, cu at:At mai sensilona. Prin fata delegatilor nostri pentru pace se card

zilnic covoare din casele refugiatilor.

Expun zilnic spre vAnzare obiecte furate, in vitrintle oficiilor lor. A.Zi se expune spre vanzare un

minunat sal la biuroul de semnare al celui de-al

VIII-lea imprurnut austriac, in fata Palatuluil
La statiunile noastre die telegrafie, aerodrom, pi-

rotehnie se desvelesc in mod nerusinat

se iea tigla, tinicheaua, cdprioreala i chiar zidurile.
La Pirotehnie se 4:lathing, ziva i noaptea toate

www.dacoromanica.ro

253

instalatitmile, si rse earl La forturi se da_rama cuksole cu materii explosibile, se ridica linia de centura, se fura, ultimele tocuri sau usi ce mai rain5;seserA.

Este un jaf care nu egaleaza 1dct pe cel din pritrrele zile ale intlArii lor in Bucuresti.
12/25 Martie. Au inaintat pe valea Sommei, sirnTitor.

S'au Impanat in frontul francez pira la Bapaume,

Peronne, Ham Chauny.
Tragedia din 1914 se repet. Vor tinea Francezii?
Cu o -mare multurnire de sine, ca si in ajuntd caderii orasului Liege, prin tunul de 420, tot asa si acum au ein Geheimniss" care le-ar asigura succe-std. Sunt .supreto de fericiti ca, bombardeaza Parisul dela Iso chilometri deprtare.
Interesul tratativelor noastre de pace au Ozut pc
al doilea plan. Incordarea intregei noastre fiinte c
frontul de Vest. Arnandoua evenimentele sunt obiectul discutiunilor zilnice.
Monomaniacii filogermani nu se mai indoiesc un

minut de catastrofa raselor istorice, earl trebue sa

cedeze vitalitatii rasei care acum so afirmA in istor
xie.

Cei Romni neaosi nu admit odatA cu capul parerea oelor dintaiu, pentru ei comunicatele germane
isunt mincinoase, faimosul tun o inventie, iar adcvrul e c Francezii se bat pe teritoriu german;
Cu aceiasi Icandoare ei anuntau luptele dela Chitila, in timpul ofensivei noastre I
Este ce-si savureaza gandurile prin mimica si
dictionarul filosofic, asimilate la prelegerile lui Maiorescu, ciripesc in limbagiul lor pretentios banalitti comune. Ei sunt pretiosii ridiculi.
www.dacoromanica.ro

254

Naivii, cei mai multi, stint batuti de vinturile

pe cari le cred, ori de unde vor venl.
Internationalii, Evreii, orizontalele cabaretelor satt
intelectualismului roman sunt elernentele disolvante,
Pentru ei, natie, ura de rase, razboiu (justificate pentru Germani) sunt pentru restul omenirii idei retrograde ale evului. media: bigotism social :sau burghes I
Levantinii, vesnic iubitori de mariri, escamoteaza,

cu acelasi suds un crez de astazi, pe care il vor bat-

jocurl mine. In balansul valurilor ei tau vesniq

de-asupra. In presumptiunea lor, ei sunt geamandurele" cari indica corabiilor amenintate porturile
mintuitoare.

Sunt tot asa de gatingsi ca o geamandura.

Multimea, in masa ei, ca i oamenii cu judecata,
crede Inca intr'o dreptate sociala, la care s'a marturisit lumea intreag, fall de care Germania nu,
ipoate fi biruitoare.

La clubul Germanilor Imperiului, banchet onorat

de prezenta lui Mackensen.
Presedintele ii salut an numele celor ce an lice
botezul de /oc in Romeinia".
Mackensen raapunde c. norocul al aduce in cetate.
pe care, ca june ofiter, o descria lui Moltke la cursurile de strategie.
Iar la, intepaturile sterotipe contra barbariei noastre raspitmde, intr'un mod care denota, pe omul superior, si care 1-a. facut oarecurn de tolerat in ochii

Bucurestenilor: Nu fineti la amintlrea

Ura orbe,sle ;si umanitatea trebue s fasting:4 peomul civilisat. Bine Inteles ca nu puteau lipsI frasele ca, in aceasta, tara, munca germatia,
stiinta, technica, ingineria, capitalul, printul ger,
man... -au facut totul 1Orbirea germana.
www.dacoromanica.ro

255

Tgliche Rundschau" cere pentru Germania pc-trolul, conducta, o patrime din supraiata tuturot4
porturilor.

13/26 Martie--50 dela +200. Tocmai cnd toate

gradinile pal-eau ninse de podoaba florior, caisilor
piersicior, se asterne spre seara, ca iarna, a zapada de o jumatate de metru.
Totul s'a ofilit subt capriciul zilelor babelor.
Pare ca i natura se ofileste la vestea stirii de azi
ziarelor speciale: incheerea
E irmanai priMul act, cdci, dup

conceptilie ger-

mane, nu numai c. o pace trebuie s. treaca prin diferite stadii pAna la forma definitiva, dar Inca si in
fiecare stadiu e supusa unor anume schimbari protocolare.

Azi de abia s'a parafat, adecd s'a semnat cu inifalele numelor delegatllor. De dimineata, fericitul
eveniment c anuntat lumii cu salve de tunuri.
Dupa, Express Korespondenz", d-1 Marghiloman
conduce singur tratativele din partea RomAnilor.
Dispozitiunile cele mai importante, politice, teritoriale i militare, vor fi parafate noaptea, spre patru

clirnineata. E ora aleasa de obiceiu de dilplomatia

germana in morraentele tragice, and vor a cAstiga
totul, i ceeace concedasera de forthd in ajun. Dispozitiile de drept po1itic, pentru petrol, si chestiile
cconomice se vor hotrari peste trei zile.
In Vest, marea batalie dela Monchy, Cambrai si
Saint-Quentin, dintre Englezi i Germani, aduce caderea oraselor Bapaume, Nes le, Chauny. Au castigat liniile din prirnavara anului 1917. Kaiserul yes-

ste,te armatei aruncarea Englezilor

tirea

ci

.Dumnezeu e cu ei". Hindenburg e decorat cu cru-

www.dacoromanica.ro

256

cea de fier cu stele de aur,*coratie pe care nu 1

purtat-o decAt mare,alul Bliicher.
Lasa G5, se ir4e1eaga c. vor ataca prin givetia.
Prin presa Mr, Huber critidi felul cum s'a incheiat alianta Tioastrg cu Rusia, prin care nu se stablha nici un plan de rgzboiu comun ci numai masuri
de iaparare contra unui atac: aceasta a distrus pe
amemdoi aliatii".
Campania ar ft fost cel putin de tnai lungd du-

rat4, dacel frontal roman ar ft lost socotit mina

ca o prelangire a aripii sudice ruse.
15128 Martie. Ieri, Mackensen anuntg impunerea
RomAniei ocupate la 400 milioane. Nu degeaba avem acum o pace! Scump dar face! Dar trebuia pltit i in numerar.
La Iasi generalul Averescu 5i-ar fi format un partid democrat.
Vs,ad Ipentru prima oara unele gazete din Iasi. Ce
aspect detestabil i ca format i, In majoritate, i ca
continut Aceeai mentalitate ca i in ziva in care au
plecat spre Iaul n.ntuinii. Ace14 limb agiu, aceea0.
trivialitate. Orlcum, cu toate tesele straine cugetelor oastre, nu se ipoate contesta, in general, urbanitatea tonului ziarelor mastre.
Censura de aici le-a fdcut destul de urbane. Obscenitatile, chiar literare, Gunt forfecate fara mila.
Vedem In ele i starea spiritului public de acolo.
0-1 Sadoveou descrie aspectul centrului, strada3
I

Lhpumeanu: oameni gravi cu burti prea proemiminente pentru aceasta epoca a sobrietiftii, kW:en
cu mers legleinat, fericiti c poarta an pantalon cu
dangd, ofiteri subtiri, femei cu ghete foartescumpe

www.dacoromanica.ro

257

si buze foarte rosii (o calamitate natipnald!) tree

in sus si in jos, se opresc o c1ip si schimM vederil
importante asupra situatiei 'interne ci externe.., se
invitli la un ceaiu cu cownac" ori la o reun4une

parte vesela i pliicatii, wide se danfraz'd tin tango

indriiznet...
Cine nu trece in sits si in jos pfin acest culoar?
Deputati incruntati, senatori cu priviri juvenile, je.
mei cu toalete nza-rete ci z4mbete indoelnice, gazetari buni prieteni cu u1tzmul minktru de interne,
artisti, cercetasi, surati die cariitate, si in sfrirsit...
hienele reizboinlui in &ate ipostasele... Pe ecind
soldatul sufered si inured la hoter, colectivitatea a-

nonitnii,Domnul Liipusnvanu se plimbei In linisle, fumd, flirid ssi se pregillid de ora age!.
Punea ta cute.- oliensive, elabord planuri, vdnlard imperil. Era foarte stoic crit bailonefele infe.
pau linia orizontuIui nostru... In necesitatea de a
1,traid pace,g, domnul tpusneanu se agita teribil.
,Vrea pace, clktr o pace onorabild. Primal buletin:
Ipacea e Parte bunIi. Al doilea buletin: afacePile se
lanturesc. Al 'cincilea Indetin: de2astru! Trebue

sit .murim pan-et la unul cu arma in mind! Al saselea buletin: in skit-sit... sm2 mai vedem, sa' mai

tratiim.

15128 Martie. Innaliltarea Germanilor mai dessunt la 6o de chilometri aclAncimel

In frontul fraucez.
Vorbesc de ajutoare 0 de echilibrarea fortelor yenite Englezilor, feau ins Albert, Noyon i Royel
17/30 Martie. O. Au intepenit. Se izbesc de arniata lui Foch dela Oise.

tamata. De

Ddghiceanu. Subt cultura pumnului german*.

www.dacoromanica.ro

17

258

Sunt W1141 si la Albert.

Proiecteaza s fortcze si in Italia.
18131 I.Martie. Au ajuns la Atenzl Pause" clupa

zile. Acum asteapta al... treilea atac (par'ai

leri era vorha de ofensiva german:41) Francezii a,tacA spre Laon.
In lziarul lor, vorbind de Rorninia, o designea4
a binecuvantaid tard, ana din cele niai boggle ,tinaafi ale EuropW, a,steapta oarneni s41-1 den tonic
angrifirlie pentra folonsele intregului popor.
Clind vor sosl?
Se rechizitioneaet. toata' Una. Nu clegeaba am Intheiat Paceal Toate oficiile lor publice sunt golite
de soldati.
Ei -par'ca nu mai fac altceva decat rechisitiile de
fzece

lorice fel.
Se :au& c2A. vor s'a% ceara miliarde de despagubiti

pentru supusii Puterilor Centrale.

Bulgarii !ar cere dou'd milioane.

La Iasi a nebunic cornplea. Sc atac a". de ratre

Particle politice generalul Averescu, .se cere traducerea sa in fata Curtii Martiale. Acum, cnd dusmanal
sur5cle Gatisfacut de sfa'skrea Tarii!
I

Hindenburg fetisisat, Averescu la Curtea Mar-,

tiara!

2214 Marisie. Czernin, care acum e la Viena, lasand pe Kiihlmann in Bucuresti, crede Inca momentul s tatraga si Vostul in mrejele sale politice. Basat Pe ideia c V tenta e cel mai propice teren pentra
pace" i ca Monarhul sau este un sincer 'si. onorabil
pacific, lanseath stirea, intr'o convorbire cu Prima-.
rul. Vienei, ca d-1 Clemenceau i-ar fi cerut conditiunile Vacii; la aceasta el a raspuns c,a nu vede nici o

www.dacoromanica.ro

259

fpiedica,

exclusand numai dorinta Franciei asupra

Alsaciei i Lorenei.

Cu Romania va relua relatii de prietenie.

Granite le vor fi impinse pima la tn1imi1e Severinului. Santierul de acolo Jva fi ;inch,iriat Pe 99 de amid

cu I000 de lei (ce marininiie I) Asemenea insulele

Ostrovul-Mare, Corbul i Zmeureanu.
Linia Lainici pada la Ghimes o pierdem.Bisericile
si scolile catolice vor fi puse Gubt scutul Statului,
Pe langa cele 70.000 de tone malaiu din recolta,
trecuta vOr ma,i lua. din OM viitoale 400.000,
300.000 de oi, 100.000 de porci.
Consolarea ca. avem Basarabia ne va scutl de
toate necazurile!!
D-1 Stere e la Iasi.

23/5 Martie. In Vest au inceput asigurarea Unterstandului"! Au intrat iar in gaud.

Bombardeaza. Reims, drept represalii pentru Laon.
La noi, u dernoralisare complecta.
Boalele continua sa Gecere lumea. Pe fiecare
strada doi4 trei drapele arata tui nou deceG. Azi sunt

bolnavi de scarlatina 33, de difterie 26, de tifoida

45, de exantematic, 376, de Variola 80.
Demobilizati veniti dela partile sedentare eau serviciile din dosul frontului contribue i ei la aceeai
stare deprimanta.

Pe cat de imbarbatati, pe cat de renscuti Gufleteste sunt oei intorsi de pc front, pe atat de atiOsi de
aceiasi tara a desgustului, a descurajarii, otravirii:
sunt oamenii acestor servicii. Nu vorbesc decat de
demoralisare, de jafuri, d.e rusinea viof ii noastre administrative.
Dela ei primesc Gcrisorile Reginei pentru soldati.

www.dacoromanica.ro

260

Tara Mea" atinge inaltirnile de inspiratie ale liii

Alecu Russo.
Halip0a, Vice-presedinte al Sfatului Basarabean,

vrea o Basarabie autonom4". El afirma c e an

pulernic curent de alipire a Basarabiei cu Romd-

nia".

In fiarsit, tot prin Viena aflam i stiri despre

mersul pacii din Bucuresti. Bulgarii si-au realizat
visul ca Rominia s. renunte la Dobrogea.
,51 din izvor competent", deci oficial: 5i dupd
pace autorildtile centrale militare, ca ci autorit4i1e
districtuale si de etapci isi vor confinud lucreirile
in tinutul romilnesc (!). Populatia romtine4 are st1
asculte de ordinele autoriteitilor militare de aici in-

nainte ca i pcinoi acoma.

Pacea noastra e dar piercluta. E atacat in insasi
temeliile sale.

Demnitatea noastra cerea nu o tArguire asupra

modului in care se va face traseul frontierelor, chiar
de ar fi trecut i prin orasele dela poalele muntilor,
dar cu sacrificiul insasi a conditiilor existentei noastre, subt luciul pumnaIului pe care vrajmasul il face
s. luceasca zmbind, s avem linistea casnica'. Aceasta 1inite ne e deci rapit'a.
D-1 Marghiloman va sti st se opreasca in continuarea comediei?
2416 Martie. Sunt stapani pe valea Sommei, ba-

rata acum de dealurile dela Amiens ,spre care ii

incordeaza toate fortele.
Aflam dupd. semi oficiosul Pester Lloyd" dedesubturile tratativelor de pace din Bucuresti.
In Germania a inceput o campanie in contra felului cuni se va incheia pacea. E cearta intre veselii,

mostenitori pentru organizarea Rominiei".

www.dacoromanica.ro

261

Pacea ce s'a incheialt e o pace austriaca ce nu concord:a cu vederile germane.

Germanii voiau o putere politica" a Bulgariei

iar pentru Romania o putere economica"(I) intru
cat interesele economice ale Germaniei in Romania

sunt foarte mari. 0 Rominie nu poaie fi o putere

economica cu Regele Ferdinand in cap, care ar tolera continuarea regimului conruptiuniil (Dar cu
Cermanii, da.)
La inceput, amandoi aliatii au lost de acord pentru detronarea Regelui. Czernin insA, din ins4rcina-

rea Impdratului Carol, vizita pe Rege; de atunci

pacea e austriaca. .
Ne explicam acum i plecarea lui Czernin i toata
furia germana in executarea pdcii"!
Se y.'oneste c. d-1 Marghiloman ar refush ratificayea pacii in conditinnile care se pun si cari variaza
de dimineata pita seara.
Va avea energia s. faca gestul?
Ar fi singura binecuvantare.
2517 Alartie. Pangermanistii, conservatorii i mai-4
industriasi sunt in. accese de furi neinlantuitd contra deletismului" lui Czernin.
Toncev se exprima ca Dobrogea nu se poate desvolta (1) decat subt administratia bulgara. Constanta
va fi port-franc.
Nu au nevoe de a da garantii pentru aceastal I

La Fundatie" cursuri universitare pentru Ger4mani, cu Swoboda, Cichorius, Harnack.

Se infiinteaza un Lloyd Rumanien", cu

Belch-

man, pentru cumpararea cailor de comunicatie, irnobilelor, etc.

Generalul Berthelot a plecat din Iasi, caracteri-

www.dacoromanica.ro

262

zand just situatia Romaniei pTin aceste cuvinte:

In nenorocirea Romaniei sant obligat s v plirdsesc; plec cu moartea In sufkt... V dd bine drumut
spinos al calvarulul Romaniei.... Void pumnalul pe
care dupnanii 11 fac st uceascli, pe cand ei zdmbesc.... Franta si aliatii el nu vor recunoate niclodala aceastii pace rusinoasii.
Frunt(qii fdrii mele a-au kkut toate rezerveleasupra grelelor conditiuni ce vi se Ampan..., Nu va
zic adio, Ici la revedere.
'
28/10 Martie. Ieri, la ora opt seara, Basarabia, a
cernt ,alipirea la Romania una ci indivisibild". Expresia e frumoasa. acum Cnd se punea la sorti insasi amasa noastra. Ziarul lor cata sa ne modereze
"elanul, afirmnd cA alipirea se face gratie binefdcdtoarei protectii a Impiitritei; Intelegeri"!
Probabil c delegatilor nostri pentru pace li s'au
scontat toate conditiile pacii in schimbul acestei fericiri.

Radoslavov in Camera bulgara, o tine intr'una cu

Dobrogea, care ar fi primul pas pentru realizareal
idealului national bulgar.
Artileria noastra, grea ar fi fost predata, Germa.nilor.

;Wilson, in privinta razboiului, cere forta, forta

pand la extrem, forta nemi,lsaratd -i nelimitatd".
Lloyd George arat'4, superioritatea Antantei in artilerie, cavalerie, tunuri i aeronatica. El spera in
lupte i pe 1919.
Au luat Germanii Coucy le-Chteau, la Sud, si au
intreprins tin alt ca,tac de 43 de chilometri, dat intre
Hollebecke si La Bassee.
In Austria un nou scandal, de asta data CzerninClemenceau.

www.dacoromanica.ro

263

Clemenceau demascd, considerand ca mindvoase" tasertiunile lui Czernin, c, i-ar fi facut avansuri de pace, pe cand, !din contra, insusi Imparatul
-Carol, in Martie 1917, facuse aceste avansuri, acceptand dreptele pretentii franceze.
Se publica chiar scrisorile Imparatului catre cum-

natul sau, Sixt de Bourbon, In acest sens: cu toate

,,mijloacele voiu sprijini pe &Ina allatii mei dreptele pretentii de retrocedare, cu privire Ia Alsacla

.si Lorena.
1114 Aprilie. Au luat Armentieres, innaintea4
spre Merris, sunt stapAni i pe valea Lys.
Sunt furiosi pentru sarbatorile dela Chisinau, uncle

s'a glorificat armata rornana, si mai ales pentrui

telegrama d-lui Bra'tianu catre Sfatul Tarii: raze de

lumina' trainica patrund in casa noastr4, pentru

moment asa de crud cerniiii".
De aceea, poate Vossische Zeitung" crede ca u-

nirea cu Basarabia nu e inca hotarata, iar Pester

Lloyd" comunica c. Ucraina a facut protest.
2115 Aprilie. Conferinta lui Harnack: Razboiul
9i crestinismul. Razboiul e o neCesitate nascuta de
preceptul: cultivati ci populati plmintul"!
Dela Oceanul Glacial pAna in Grecia se deschid
noi*pefS'pective pentru Biserica; toate rile aflate

in aceasta zona vor trebul Ga fie scoase de subt

influenta spirituala de pina aici a Bizantului.
In toata tara au inceput rechisiile cazanelor de
botez din biserici, i chiar ale obiectelor cultuale;
se proiecteaza desvelirea bisericilor de arama.
Cercurile competinte, carora le expunem abominabila fapta, de care istoria rioastra nu a inregistrat

www.dacoromanica.ro

264

deck dOua-trei cazuri, savksite de trupe neregulate,

ne consoleaza Cu mangaierea :ca nu avem inca. pacea
ca Ron-Lana trebue s ,se obisnuiasca cu ideia c.

aceasta catastrofa prin care trece .tara e cca mai

mare din ate a amoscut istoria. ,5tiatn, i prinem
mangaierea cu suraGul cel mai binevoitor. Suntem
doar subt Ipumnul culturii germane.
Magazine le sunt toate goale. Cele de coloniale nu

mai debiteaza de atk timp deck fasole, prune si

cel mull pastele fainoaGe: acestea au ajuns condimente ale menuului nostru.
Cafenelele i cofetariile Ii pastreaza toata prestanta. Timpurile in care dupa fiecare SUCCe,3 zilnic-

se inghesuiau la o portie corespun4toare de baclavale sau cataifuri, a trecut, fireste, dar reGursele
de imaginatie ale directoriloi" Mr sunt de neintrecut. Se suprim cozonacul de Kontnandantur, apar
niici chifle, tot cozonaci. Se suprima Oinea; apare
un aluat galbuiu: cozonac.
Se 1suprim
i cozonacul i plinea; apare peGmetul. Nu e voe a se fabrich prajituri, fac creme; Ge
suprima cremele de lapte, le fac din a1bu de oul,
fasole i orice. Cu toate poruncile ce etaleaza. zilnic
toate preparatele, cu totul conforme preceptelor culinare ale Kommandanturii.

Ceaiul ii prepara din orice foaie. Cafeaua turceasca sau chiar marghilomanul" din boabe de fa-

sole; torturile cele mai apelpisite, acute din fasole,

le dau drept ciocolata.
Inghetatele cu toate siropurile de fructe Gunt fal-

sificate pe aceeasi cale a Ersatzului".

Ersatzul" Gau mai bine falsificatul german se eta-

leaza fr rusine pretutindeni: Sapunul englez Col-

www.dacoromanica.ro

265

gate apare exact in. acelasi ambalaj cu numireade7

Kolgats, cutare pudra franceza, lame de ras, totul
fa1 i neintrebuintat.
Panze de hartie, stole de haine i chiar impermeabile de hartie.
Vata Ersatz" din hartie; chiniaa surogat.
Total falsificat: bun simt, notiuni vechi de civilisatie, hrana, marfa, credinta, gust.
Am fcut cea mai buni scoala pentru a ne mantul cu desavarsire de gustul culturalilor centrali.
Iata numele firmelor rominesti dupla lista de pedepse zilnice, pentru lapte: Apostol, Ruse Benesos,
Taney, Constantinov, Carapano, Tzinnerov, Mihu,
Cinperci: Georgeva, Ionescu, Pantov. Oaa: Karmitz.
Untura: Epstein. Fructe: Lewin. Crerna de ghete-.
Magazin american. Sapun:, Bercovici, Hagianagiu,
Rascu. Carne: Niculescu. Patiserie: Ionescu, Avramescu, Hersch, Peri. Carnatarii: Ciobanu, Cristea,
Natm, Bettelheim.
Doi, trei Romani, restul Evrei i Bulgari.
Dela ei cump4ram, cu preturi insutite, produsele

1paraintului nostru, atatea cate ne-au mai ramas.

O iclas de oraseni indreptati Gpre dui:A.61e politice,

ofertantele tuturor slujbelor. Avutia noastra nationala toata pe mina strainilor!

Dela bunul lor plac depinde hrana noastr de

azi.

7120 Apri lie. D-1 Stere a fost ales Presedintelel

Sfatului Tani.

Vin stiri despre demoralizarea unor cercuri din

Moldova.

Si-a avut si Moldova Cotofenestii sail

Mai tarziu d-1 Marghiloman salsa nevrosa timwww.dacoromanica.ro

266

pului prin expansiunea iniiuri1or i a tineretei I

In Moldova: s'ar fi constituit liga parintilor pen-

tru tragerea la raspundere a azboinicilor.

Nedemn pentru acest moment.
In Bucuresti, deschiderea Facultatii de litere.

Germanii lauda in definitiv raspAndirea tudiVlor academice in RornAnia, care contrasteazii cu aceea a analfabetismului marei majorit'ati a populaOmni. Stimeaza chiar positiunea Universittatii printre scoalele innalte ale Europei de Vest. Admir
virtuositatea asimilarii Rorninului. Detesta', faptul.
c2.1 Universitatile rornine, ca toate surorile sale romanice, sunt un teren pentru P"olitica.

Multi prolesori au lost pusi ,pe scaunul lor decatedrd, nu pentru meritele lor stiiofcf fee, dar pentru cal erau obit! avocati. .
Este earacteristic pentru aceste impreturtiri cd
dintre log prolesorii Facultedii luridice numai unit!
a lost et:sit demn ;94 fie ales membru al Academiei,
,si acesta este unicul care :se tine departe de poll-

tied!

Studentii sunt cu totul neorganizati. Li se cer exa-

mene ca la, o Mittelschule.

Se zvoneste ca am mobiliza, contra Ucrainei cal*
a omorAt un ofiter german!
8/21 Aprilie. Ieau Helsingfor.s in timp de pace..
Au innaintat simtitor la Nord de Ypres, inconjurandu-I. Bombardeafa, de 29 de zile Parisul, uncle an
facut peste ,i.000 de morti, cum inregistreaza. satank.
11124 Aprilie. La noi se lucreaza stramic de co-

i sub-comitete, pentru pacea noastrAl.

Ceeace se acord,a la un paragraf se reia prin. paragraful urmator:
tmitete

www.dacoromanica.ro

267

Noi trebuia, s luam cunostinta i s. iscalim. Le

face o placere a chinul pe delegatii nostri tirandu-i
intr'o incordare supra-omeneasca dela sapte diniineata p.Ina seara, fr a gusta nimic.
Uncle sedinte se termina noaptea. Sunt sedintele
in care Gerrnanii ne vor smulge totul.
Uzeaza de toate trucurile pthhologice din care acesta e tel mai strasnic: sunt bine convintsi ca Rornanii nu sunt capabili de munca de durat,. Spre
tpatru dimineata cnd sunt complect invinsi, le dau
ultima formula' pe care ei o au preg5tita dela Berlin, de luni de zile.
Restul discutiilor pAna aici a lost numai pentru
a Ida aparenta liberei auto-determinatiuni.
Se desfiinteaza Ministerele din Chisinau. Domnii
Ciugureanu i Inculet intra jn cabinetul romAn.

In Austria, mama Imparatesei si a lui Sixt de

Bourbon, aflata in drum spre Elvetia, e descoperita
ci oprit in Tirol.
In Germania Kiihlmann. e strasnic atacat, in spe-

cial de Berliner Tagblatt". din Bucuresti.

Se destainueste toata activitatea sa la Venusberg", runde voioasele ointarete ii strigau: Unchiale! Unchiule! dd-ne nova pace". Iar mai tArziu Har-

den vorbia, in Zakanft" de duhurile balcanice",

subt inspirafia" cdrora lucra Kuhlmann.
14127 Aprilie. La o cuvntare a lui Balfour, care
inca, ne considera ca aliatil Min4steru1 de Externe

romin comunica ca Romania a piaisit fara ;covetlad si sincer pe calea neutralitittel".

Nota arata toata ironia momentului.
Ziarul kr oficios considera, raspunsul ca bededeut ungsvoll". Pester Lloyd< s multumete nuInai 4 sublini, cu sub-intelesuri cuvintul.
www.dacoromanica.ro

268

17/30 Aprilie. Khlrnann i Burian (care luase

locul Iui Czernin, demisionat, cazut in mrejele propriei sale siretenii) sosesc in Bucuresti.

Amandoi sunt foarte intepati. Kuhlmann, care

trecuse prin Viena, nu visiteaza pe imparat si refuza un pranz la Curte, pe motivul indispozitifci,
Si aliatii sunt in aceleasi toane.
Turcii i Bulgarii Ii intarzie sosirea.
Se ridica. pentru Romani biletele de despaduchere,

necesare in calatoriile pe drumul de fier.

Gulerele odor mai bune cercuri sociale nu vor mai
fie cercetate, de azi innainte, prin meticulosii ochelari

ai feldgraului 'german. 0 prima binefacere a P,acii.

Asta he ya consola de toatel
Nu degeaba suntem tratati de megalomani.
La Petrograd s'ar fi declarat Tar Alexie Nicolaevici, cu tutela Marelui-Duce Mihail Alexandrovici,,
Kornilov s'ar fi rasculat contra sovietelor.
2013 Aprilie. Circula fel de fel de zvonuri in prtVina pacii: ne agatam sperantele noastre de fiecare
din ele. Comunicatul german de azi ne lanaureste:

sunt zvonuri in Bucuresti c. semnarea pacii e o

intrebare, din cauza ,Puterilor care au ridicat noi
pretentiuni.

Ultimele tratative privesc mai pufin intelegerea

cu Romaia; e mai mutt Vorba e o nivel-are intre.
P tzterile Aliate".
Ieau Sevastopolul. Prusia respinge reforma electorald.
AceastA comedie cade In Germania in fata succeselor externe.

Parlamentul austriac c prorogat; opinia lor publicd incatusata.

www.dacoromanica.ro

269

22y5 Aprilie. Paste le nostru. Mai vesel, cu cAteva

oua i ceva came, ca in ajunul incheierii Ocii. Serile trecute mii de licAriri ale fkliilor credinciasilor
ce se intorc dela biserica, sclipesc ca scnteierile
unor licurici in besna noptii stradelor. Lurnind din
lumincP. Lumina noastra cea vesnica, in noianul genunii de intunerec ce ne invalueste de pretutindeni.
Schn, Schn", spun ei incantati de frumuseta
spectacolului.

Dort Tod und hier die Auferstehung!" Inviere

prin moarte.
In Moldova s'au inregistrat pe anul 1917:202.184

de morti fata de 40.080 de nasteri.

In Basarabia, Presedintele directorilor, d-1 Cazacu, multumeste armatei pentru stabilirea ordinei,
cere autonomic localli si putinta de a hotdri prin
sine chestia agrar?i"; indepartarea amestecului nenormal al autoritatii militare In viata
Ucraina isi trage consecintele nesocotitului sau
(pas. Germania procedeazA ca pe o colonic africana,
intocmai ea la noi. Cere fortarea Ia lucru a taranimii
care se agita ,nefiind sigura de stalpanirea pamitntului in noua repartitie ce se proiecteath. Ministerul

de Razboiu ucrainian, cane protesth, e incarcerat.

Rada disolvata, orasul Nicolaev bombardat, ca represalii.

Generalul Einhorn se poarta ca un satrap. Aceasta

inseamnA, dupa conceptia br, ca, nu GC arnestecai
in afacerile interne ale Ucrainei, dar in executarea
tratatului de pace in Ce prive#e predarea grdnelor".
La 16 Aprilie comedia Statului ucrainian era terminata.

www.dacoromanica.ro

270

D'upd o revoltd a taranilor, bine aranjatk prabusesc Guvernul national si proclama Hatman pe generalul Scoropadschi, care, mai tArziu la Berlin, va
sta a un caprar de garda germana in fata Kaiserurului: stramm und gehorsatn".
Aceleasi perspective le prevedem i pentru noi.
Princhip, omonitorul Mostenitorului austro-ungar,
deslantuitorul catastrofei de azi, moare de moartea
lentd a inchisitiei Gistemului celular din inchisorile
austriece: tuberculasa la oase. .
Austro-Ungaria da in judecatd Statul romAn pentru plata a 66 de milioane ce ar datora pentru neexecutarea clauselor Societatii tie export din- timpul
Ineutralitatii. Citatiia e facuta, in gazetele lorin
ironieStatului roman, cu domiciliul nectmoscut 1
2417 Aprdie. In fine pacea a fast semnata la ora
istoried pTecisd: 10.58 a.m.
edina s'a tinut tot in Gala de mncare a castelului Cotroceni, in roijlocul sIrrnelor electrice i o-

biectivelor cinematografice cari aveau sa imortalizeze actul prin care muribundul Ii testa averea in
fata ceasului ce avea sa vi.e at de neintdrziat.
Baronul Burian, tot intepat, Ge laGA 'sa fie asteptat;

vine ultimul; Kuhlmann, oni potrivit, spalacit cu

privirile vesnic in jos Gau piezi5e, niciodata in fata,

par'cd se ileste s ascunda lama cutitului ce-i luceste subt.redingota, vine printre cei dintAiu.

El a luat toate nasurile ca istoricul act sa fie efectiv prin sine de asta data. 0 prima precautiune:
cAljrnrile sunt far de cerneala. Momentul solemn
se apropie, fhtidul electric zbArnaie. Burian care,
ca senior, vrea ,sa inceapa" semnarea, striga desperat :... Cerneala I

www.dacoromanica.ro

271

Calirnara lui Khlmann se umple, el incepe in litere marl unghiulare semnarea tratatului.
Burian semneaza enervat si mai mare nu in succesia semnAturilor, dar la dreapta lui Kiihhnann si
mai sus. PleacA indata dupa. sernnare.

Unul din asistenta, cum arata fotografia istorica, ti tine mina la nas.
La ora douAsprezece U v'id pc toti in fracuri
clacuri intorcindu-se in stare de beatitudine sau ilaritate.

Stint toti satisfacuti i incintati: proba c. pacea

e excelenta, cum a remarcat-o Toncev. PArerile sem-

natarilor stint acestea. Kuhlmann: pacea contribue

la o munca cornund pe teritoriul economic" intre
Germani i Romani!
Radoslavov: pacea va aduce relatii mai bane ca
pelmet acum intre Romemia g Bulgaria".

Ministrul nostru de Externe: pacea nu e prea

nefavorabilet pentru Rorminia".
Vulgul Primeste .stirea cu indiferenta, elementull

sensatiei lipsea. Eram preparati de ati.ta vreme cu

ceeace avea sa. se Intample. Si apoi au si prudenta
de a nu publica declt pe serii toate turpitudinile anexate la tratatul de pace, a caror grozavie ne revolta, u prin cele ce stiam ca au sa so infAptuiasca,

dar prin rafinamentul de perfidi,e, prin care farsa

e jucatA dela inceput la sfIrsit.
Ceeace concede tin articol distruge articolul ime(Eat.

Care era adevArata stare de spirit a tarii, fatal

de ocupanti, i in special a universitarilor, ne-o arata Harnack, care se intrunete cu ei la un pahar
cu bere:

www.dacoromanica.ro

272

Natural sant printre ei unii cart nu erau lid

prieteni pronuntati pentru cauza germada dar nicl
vrilimasi nu-i erau. CI tara lor are nevoe innainte
Ide toate de o intcirire moraM, o exprimd tofi pe

fag-, dar viitorul Rominiet

stia incei complet

in

iniunerec, ci, dacei. in adeViir, este aid o fortei i o

Vointel este de asteptat".
Ce Insemna insa in realitate pacea noastra,. ne-o
arat, precis, oficiosul lor de a doua zi, cart, da
cuprinsul tratatului: Capacitatea de viate't a Romaniei... pentru anii cei mai apropiati este inca Incatu,satei nalitarete, spre a nu oferi un autrp de activitate eleinentelor nelin4stite i necugetate.

Prin faimoasa incatusare se prevede: restabilirea relatiunilor prieteneti, pe terenurile politice, de

drept i economice"!
Demobilizam armata, cu exceptia a data divizii
de infanterie, de vanatori i doua divizii de cavalerie, ce ratan in Basurabia. Pe picior de pace raitn5.0

Klopt

diviZii, CU un total de 22.000 de obuse.

Tot materialul de razboiu dispensabil trece spre pristrare Cornandamentului din teritoriul ocupat.

Marinei i se designeaza un rol de politic, subt

supraveghere.
Dam Bulgariei Cadrilaterul, cu o indre 1y/tire" de

frontiera pana spre Sudul Constantei si Valul-luiTraian, iar Puterilor Aliate partea de Nord.
Acord5m o indre glare" de granite Austro-Ungariei, care ne iea toata coama muntior.
Sase divizii vor ocupe. mai departe tara On la
noi dispozitiuni.

Administratia militara ramAne pana la ratificare,

www.dacoromanica.ro

273

dupa. care autorittile romine vor asculta direct de

comandantii militari ( l).

Acestia au dreptul de a judeca in chestiunile ce

comporta o pedeapsia si. in conducerea asupra tranurilor si postei, asupra rechisitiilor de grne, nutret, fructe, Dna, vite, peste, lemne si. toate produsele anului 1918.

Celelalte rechisitii nu vor fi acute de autoritatea

militara, dar de Guvernul rom'in, obligat a lua masurile necesare 1 Cheltuelile armatei de ocupalie ne
privesc.

Dunarea trece subt un nou regim, dar navigabili-

tatea ei dela Orsova la Mare ne priveste.

Culturile straine si coalele vor avea aceeasi protecie dela Stat, ca si cele ortodoxe.
Acordarea de drepturi tuturor streinilor nascuti
in tara, in special Evreilor.
D-1 Marghiloman mai are de implinit si. alte obli-

gala, in termen de patrusprezece zile. Se pare ca

printre ele e incettenirea Evreilor.
Pe toate vitrinele se etaleaa noua noastra harta
cu ciuntirea RomAniei. Coroana muntilor nostri, pc
cad ii stapAnim dela descalecatoare, e luata, toate
iesindele care faceau eleganta granitei noastre, nivelate. Granita incepe dela marginea Sevednului,
Lainici, Nordul Coziei, Titesti, Rucar, Azuga, Penteleu, Slanic, Bicaz, Bistricioara, taind Gtrasnic si
din Dorohoin.
Cu cea mai s:albateca furie an taiat in special in
Suceava, in Drei Lnder Eche".
2619 Aprilie. Nu s'au publicat inca codicilele, dar
suntern preveniti de ce are Ga se inthmple. Nu vom
tiutea ridich vamile 'Ana la 1930, ba chiar se vor
Drighiceanu.Sebt culture putnnului german).

www.dacoromanica.ro

18

11

274

usura de oarecare ingradiri ce le apasd". Ne Tiara

slupune (rmuririlor financiare" pentru a nu se periciltd viata economicsd a Romaniei". Ieau prisosal" din petrol: cedam insa terenurile petrolifem
unei societati gerTmane, la care va participa capitalul.
ronanesc i unguresc 1

Granelor li se fixeaza de acum pretul i pentru.

1918 si 1919. 'Pe Linea Severin, tom da si la Giurgiu un drept de santier.
Ni se ieau i sperantele ce le agatam de pastrarea
pentru noi a Dobrogii de Nord.
Ni

se comunica ca Ronania nu e interesatil"

ieau acest condominum", care va dobandi o solutie definitiva, prin aliati.

Si., pentru a nu ne arnagl de loc cu frumusetile;
pacii cu care ,ne ametisera, p-mna la deciziunea ce

am luat-o de a o face, zilnic Kommandatur (Condarimatura, cum au botezat-o mahalalele) condamna,*

nu degeaba suveranitatea Statului roman a fost conservatal
Azi d-soara Codreanu e condanmata la trei luni
'inchisoare ipentruca a insultat armata germana.
Iata parerile, cum i intentiunile lor asupra noastra, pTecum resulta din discutiunile asupra pacii din
presa lor:

Bultarester" crede c prin pace s'a ales o formei_ care, 4in drepturile de facto... ale Piderilor
Centrale, impune.grifa spre o mai apropiaM con-

lucrare pentru o rationaM desvoltare a tdrii. E

o Iperfida ironisare, i o bucurie mascata.

Semi-oficiosul Pester-Lloyd" e mai sincer; jubileaza:

Prin pace i s'a Msat Romdniei atat cat li trelndd

st2 trdia.scii (! ):
www.dacoromanica.ro

275

Austro-Ungaria a tras tot cceace trebuia din razboiu.

Nu trebuiesc facute oerbri de reconciliare. Ne-au

luat teritorii fara de datoriile ce apasa, ni o'au imps deopagubiri de razboiu, avern s platim imbunatatirile culturale ce le-au facut la noi,un lucrunou,
care nu s'a vazut in tratatele de pAna aici.
Petrolul iii s'a luat din mini; avem insd obligatia
de a face sondagii in termen de 15 ani; numai atunci putern s obtinem i noi ca Stat redcvente
(deci noi trebue sa uportam i experientele toate
pe care le-ar cere capriciul lor).
Prin impingerea granitelor Ora la douazeci de
chilometri de Petrosani, treizeci de chilometri in
Dorohoiu, cu peste 2.000 de chilometri pdtrati in
SucQava, un razboiu al Romniei contra Ungarie
va fi exclus chiar In tcorie. Ni oe lasa 50.000 de
soldati, dar cele patru Puteri vor tinea 90.000.
Basarabia nu trebue oa ne revie ca un prerniu al

tr'addrii; de fapt nimeni nu ne-o garanteazd. Pentru chestiunra Dobrogii o'a anal-tat resolvarea din
cauza Turcilor cari cer retrocedarea granitei cedate
Bulgarilor in 1915.

Singur Vorumirts" e mai cuminte: numcste aceasta !pace: o pace inconstienta in care nu e vorba
deck de valorificari de surne de bani oau .de achisitii teritoriale omulse cu forta. Un tratat loial ar fi
dat laltceva. Totul e (provisor, totu1 e o cauz de urd
famntare nationala. Se pare ca nurnai Ungurii
si Bulgarii au ceva pozitiv in mina,
Se :nitea face o aka pace? NU, categoric nu. Gresala d-lui Marghilornan este optimismul increderii
in sine, cand si-a luat angajamentul de a trata rtewww.dacoromanica.ro

276

snit" ca dela putero la putere, in numele unei Rominii libere, cu Germania. Aceasta gratie nu i-a
fost acordatal De aceea am iesit si mai umiliti.
Si formula din tratat prin care ce&iin Bulgariei
iar nu Puterilor Aliate, Dobrogea sudicd a fost umilitor.

Poate ca dinsul va oWnea alte rezultate? Le vorn

N edea.

28/11 Aprilie. Cosbuc moare. Pe o vreme trista,.

cum i-a fost i viata, e dus la locul vesniciQi.
Mai arziu primiam stirea din Moldova a stingerei lui Delavrancea: pristavul rasboiului.
Regele, raspunde telegramei d-lui Marghiloman
care-i ureaza a ocrotl tara subt egida dinastiei:
Am nestramutatil nddefde ca Rege i Romin in
Viitorut ;vredniculdi i viteazului meu popor, si vd;
multumesc pentru asigurarea ce-mi daft de lucre-

derea ce-o avefi in triiinicia si propt'Astrea,(firti

subt conducerea "ilea si a dinastiei mele.
Ministrul de Externe telegrafiaza agenOilor din
strainktate Ca In viitor 1Romlinia va p%istrd o nett-

tralitate stricta si toia1f catre Puterile Centrale.

1114 Main. Cunoastem acum i turPitudinile codicilelor: conventia petrolului, politica', economick
si juridica. Le explica pe toate prin faptul interesrii Germaniei cu un capital de 360 de milioane in
industria petrolifera
Se arendeazd", fr nici 0 arend, toate terenurile petrolifere ale Statului, instalaiiunile i materia-'
lul lemnos necesar, unei Oelldndereien Pachtge-,
selschajt" pe 90 de ani.
Interesul Statului roman la Gocietate e garantat
(prin aceea c i seia cordk dreptul de Gondaj i imI

www.dacoromanica.ro

277

partasirea la capital 5i. ctistig (1) (am vazut in ce

conditiuni, dupa presa lor). Se infiinteaa i u.n
Ilandel.smonopol Gesellschaft",

societate

rornA.

neasca (1), care e scoash de subt actiunea legilor

Statului ronan (1)
Dupa ratificare, Romania va arath plusul. de productie ce voeste a-1 da (1) farh a-5i vericlith industria
sa (1). Daca pina. in Decembrie 1918, nu se ajunge
in aceasta privinta la u.n rezultat, societatea intrZi automatic in functiune".
Evident, in acest hokus pokus de vorbe, Romlinia
nu e declt un automat care va trai---cat va mai trl

cum i se va indich din bagheta subt_aului prestidigitator social.

Strainii pot obtineh irnobile pe 6o de ani. Totul_

ce avem il dam Germanilor: fir telegrafic, chi ferate, dar intretinerea lor ne priveste.
Ni Ise iea deci putinta de a tral: pinea, boght4
nationala, vlaga omeneasch,.. pentru a ne rezidi.
Asta este acest Wiederaufbau Rumeiniens".
Chiar depositele noastre dela banca din Berlin
ram:1n la dispozitia Germaniei pentru acoperireat
crean telor germane, de 443 milioane. Fata de acest
aproapc miliard cu care Germania ne-a creditat,
pentru tinichelele sale, trebue s amanethm toath
verea tarii, chiar oalele noastre nescutite de rechisitie, i sa. robim generatii intregi Ora la stingerea
acestei rase inferioare care eram no i pc care norocul ne facuse GA stapinirn una din cele mai bogate taxi ale lumii.
Pe linga aceasta, mai avem in ,pinare greutatea
datoriei razboiului, de io pi5..nh, la 12 miliarde, fatI

de patru miliarde lunar ce a costat pe Germania,

apte pe Austria, doua miliarde pc Serbia.
www.dacoromanica.ro

278

Printul de Hohenzollern a telegrafiat Cancelarului ca Rom Atha sa fie din. nou un avantpost al culturii europene.

3/16 Maiu. Dupsa zguduirile din ultimul timp ale

relatiunior dintre Austria si Germania, Imparatul

Carol, care faoe penitenta la Berlin, inchee o nona
alianta austro-germang..
Wekerle destainueste ca' aceastatalianta e de mice

ori de ap'arare", cu garantarea independentei i ocrotirea politicei economice a Ungariei.

In fine, dupa atAtea intdriri" ale aliantei austrogermane, s'a ajuns la acest nou stadiu care insemneaz Oderea proectului lui Naumann cu faimoasa
Mittel Europa".
Ni se face gnatia de a ni GC da pinea in alternatia de faIng curat sau arnestecatI cu malaiu.

5/18 Maiu. Pacea cu Ucraina nu da roadek la

,cari tintiau. Ucraina mu Foate da grnele. Der Brotfriede", la care se asteptau, nu are alt rezultat decat
de a scadea ratia de paine in Germania dela 200 de
gran-ie Ia, 16o.

Balfour ne consideea ca neutrali, dupa ratificarea

D-1 Marghiloman, la tin bauchet, face un lapisus
linguae" jignitor pentru simtimintul
uniunea
Basarabiei s'a facut, nu la Chisin5u, ci prin panZ
dela Bucuresti! E un penibil lapsus, pe care il vor
reliefa mai tarziu i voci romanesti i inssi voci1e
semnatarilor tratatului din Bucuresti.
In Moldova a inceput o urta campanie asupra,
-,a4underilor esecurilor noastre dela inceput, cu.
-atacuri i contra-atacuri lipsite de demnitate.
11/24 Mau. In sfArsit o parere oficia15, despre
www.dacoromanica.ro

279

)pacea din Bucuresti. Kuhlmann, in Camera de Comem spune:

Despttigubiri formate de rtizboiu nu a cerut Ger-mania, dar dupid fudecata speciali,stilor diferitele
favorizari obtinute fac o S11170 ce ar putea RI fie
o forma1.4 despdgubire de razbotu".
Ba bine ca nu: tatul insa a fast ascuns ca In faimosul joc al banditilor la maidane: uite popa, nu e
papa l

D-1 Stere protesteaa usor contra afirmarilor d-lui

Marghiloman relative la Basarabia, i ca un corolar lanseaza un apel catre alegatorii viitoarelor
alegeri contra oligarhiei innecate Inca" in thnge pP
noroiu".

In fairnoasa revistA umoristica. Simpilicissimus"

se Incepe de azi innainte ilustrarea tutulor cancanurilor de culise ticluite (de Gerttnani contra Curtii noastre.

Regina, in special, e tinta atacurilor bor. Regele

e umilit.
12125 'Main. Guvernatorul militar Tscheppe pleaca,

pentru intesnirea treceril succesive a administratianii in =Mile noastre!

Se sterge tnca, o eticheta, se pane alta: un ;Subaltern al lui Mackensen. Chiar un guvernator veritabit", un maresal austriac asteapt deocamdat onorific,

i, invaluit in mister, dar cu titlul de gayer-

nalor", la Pitesti.

Taate eventualiatile le calculeaza i prevad de

mai innainte.

Suveranitatea Guvernului regal rom4n era salvgardata 1

In Moldova clepositul de munitii dela Nicolina

sare in aier.
www.dacoromanica.ro

280

E acelasi fenornen ce se petrece in Ruda. De

.vina?.. 0 sc-Antee,.. dela o masina, de cale ferata...
Mai t5rziu arde un garaj de automobile din Iasi...
Magazia cu efecte din WOO._ Magazii cu provizii...
Injurii contra generalului_Prezan demisionat intre timp.
Presa german comunia stirea lumii intregi. Eroul granitei de Vest a Moldovei,.. ce mai insemna
.acurna I.. Avern pacea, instrumentul de lupt se aruncd...

Al dupa, moarte 11 vom glorifich, ii vorn ridica

statue pentru a ne ilustra printr'un discurs festiv,
acum el c o ainintire a nebuniei razboiului.
lar in Bucuresti, detectivul particular Ciaxar"
,,se 1nslircineath sit i se denante orice nereguZei din

,,timpul neatrulitatii chiar /dead de min4tri".

Sever examen de constiint5.1 Este i timpul I
15128 Main. Au luat cu zgomot ofensiva la Sud
-de Loon si Reims, pe Chemin de-Dames.
0 credem o simpla ofensiva demonstrativd.,

18/31 Main. Ne-am inselat; au inaintat strasnic

pe acest isector impingindu-se in frontul francez,
dupa ce au luat Soissons, pinA La Fre en Tardenois.
Teri a fost Joia Verde, cu acelasi ceremonial 'tar-

tufic, ca i anul trecut. Si, spre a se accentua significare-a inscriptici Mane domine nobi.scum", de,
Ipe unul din altarele votive, baldachinul arhiepriscoipului e inconjurat de o garda", de onoare cu baioneta
la annd.
19// Main. Au ajuns Mayna, sunt lIngd Chteau
-Thierry. De necrezut.
La noi frigurile alegerilor. Cam.erele care vor ratifich pacea.
www.dacoromanica.ro

281

Vorba vine, caci lumea toat4' se desintereseala;

complect.

Toat forma exterioara. se pastreaza: indicarea zonei electorale, placarde, apeluri i inevitabilii jandarmi cari pdzesc ,sacrosanctitatea zonelor. Dar totul e aa de fal1 Libera exprimare a votului subt
pumnul i baioneta germana I
Paginile lui Caragiale asupra alegerilor noastre
inviaa in toata ridicula lor realitate.

Nimenea nu intra in localuri, afar de doi-trei

cetAteni, clientelele registrului cluburilor. La poarta',,
alti trei-patru, ca la controlul spectacolelor, asteapt. !

cu teancurile de buletine de vot in buzunare sosirea

automobilelor incarcate cu veritabilii cetateni, ce
fac naveta dela un loc la altul.
- Multi sunt gardisti imbracati civili: apar la o .secie de vot in local cutarui mort, la alta n locul cutairui refugiat.
Dialoguri inveselitoare povestite de membri biurourilor electorale sau functionari de po1it:t3: cum
te chiama?.. Radu Vacarescu, ad tratiti. ,Cine e seful dumitale? Domnul cornandant X sa traiti.
Singurele judete mutilate care au reactionat frumos in aceste alegeri au fost: Mehdintii, Suceava,
ci. Bacaul, care au ales un general i un nationalist.
20/2 Maltz. Au luat Chteau Thiery; au bombardat Washington dinteun .submarin; dar nu poate sal
le mearga. bine. Simt nevoe de a revizul pacea cu

Rusia. Soldatii pleaca mereu din tara, grzile se

reduc la un singur post la toate serviciile, iar la
Palat se lasa pe seama jandarmilor noctri. Vin mereu
Incep sa fortifice granita dunareana a Olteniei,.

www.dacoromanica.ro

282

/uncle fac transee. Vor sa-si asigure retragerea din

Balcani, prin acest bastion oltenesc?
Ni se scade ratia de pline la 175.de grame, cu.
un lux de expunere de imbunattiri ale fabriCatiO.:
vom avea o pane curata pentru patru zile.
raranii sunt angajati la munch prin biurourile,
-de recrytare; iar legea rechizitiilor va tinea pand la
.pacea general! ,(De sigur i in Moldova).
28/10 Maiu. Se da o paine de faind-cenus. Am
scapat de painea cu malaiu de pand acum, in cam

s'au stricat atitea danturi; acum ni se ofera alth

..calamitate pentru stomah.
Strazile s'au golit complet de soldati i mai a-

les de ofiteri; la hecatombe,

Administratia militar sfatueste Mitropolia sh intervina chtre preoti sh nu Ge atace de popi" pacea,
la serviciile divine!

Noi nu ne mai putem rugh nici Dumnezeului;

nostru pentru pdc-atele noastre
31113 Maiu. Incearch s spargh frontul i intre
Mondidier-Chatcau-Thierry, atacand din spre Noyon. Nu le merge insh bine, Ge vede ch. au mancat
bataie, cci fac bilanturi.
Se vorbeste e un mare atac francez la Noyon.
Starea populatiei Germaniei e disperata, cum re-sult din presa Mr. Fraina 1111 mai au deCat de cortofi, arnestecat cu nisip.
Populatia e vesnic nelinistita cu rechizitia haitne-

lor, chiar a soldatilor aflati pe front. Se ronfisca

hainele clepuse la Muntele de Pietate. Se cer zilnic
cartiere. Criminalitatea copiilor creste pe thrmurile
Rinului dela 6.000 de cazuri anual, la 20.000.
In trenuri sunt furturi de alimente. Se dau pedepse

www.dacoromanica.ro

283

strasnice pentru aceasta. Se pedepsesc cu inchisoare-

copiii unei scoale, cari, intr'o excursie, au luat in

buzunare din fructele cazute.
Se ipedepseste cu trei ani un oficiant batrAn, cu
35 de ani de serviciu, pentru ca si-a insusit boabele

de cafea cazute dintfun pachet rupt. Tot astfel e

pedepsita sotia unui pficiant care exp1or4 cu un ac
pachetele ce sosiau la posta.
Mortalitatea a crescut din cauza foarnei, in azilesi inchisori.
2115 lunie. 41.000 de soldati prisonieri de-ai nos-

tri au venit de peste Dunaire; se asteapa sosirea

si a restului de 8.000. Aflam de suferintele lor. Cei
mai multi au cazut in dezastrul din Turtucaia. Desi
aruncasera armele i arborasera drapelele albe, au
fost macelariti ca turmele, cu mitralierele de Bulgarifi
cari se urcasera, pie acoperisuri de cage, in pomi si
pe dealuri. Incoltiti pe malul Dunarii,,sunt azvArliti,

sau se asvirll spre scapare in apele ei, unde apoi

sunt vAnati ca fiarele cu tunul sau cu pusca.
Cnd hecatomba a post deplina, s'a ara,tat ofiterul german care a crutat macelul. Momentul pred5,rii a fost tota, sade groaznic.
Sunt piJmuii, izbiti cu pusca de bruta bulgara,.
chiar colonelii sou generalii.
Sunt jefuiti de haine, ghete, lasati cu Ocioarele
goale, mai ales ofiterii.
Au lamas nedescultati numai cei ce au avut prevederea sa-si sasie cu briceagul cdputele, ramllnind numai cu pingelele.
La cel Mai mic sernn de revolta a mindriei ome-

nesfi, sunt str4unsi de baionete. Drumul spre lagare a lost un calvar. Prin sate li se arunca, cu apa.,

www.dacoromanica.ro

284

fiarta i boloVani de catte femei i copii cad ii

striga cocoschi, cocoschi!"
Nu le puteau ierth ginile intimpl5;tor luate de-ai
notri in 1913. In lagare mor de foame.
Prisonicrii au cazut in stare de indobitocire, pasc
iarba pe cimpuri, ca animalele, spre veselia satelor rare yin spre a vedea spectacolul. Aduna ballgile spre a le lua semintele de orz sau de ovaz, desgroapa hoiturile vitelor moarte, devorndu-le crude.
0 munca de robi e impusk tuturor, chiar ofiterilor, dupa trecerea noastra dela Flananda. Au fost
cu totii fortati s. care in blocuri, in spinare, piatra
necesara facerii drumurilor pire Macedonia.

La noi e o neregula. extraordinark cu pAinea.

Mii de ini ramln fkra de pline.
Descopar i un alt mijloc de extorsiune: reluarea
relatiilor comerckile". DAm alimente, prirnirn in
schirnb dela Germania obiectele de lux, vase, cesti!
Primim dela Turci curmale i smochine! Marge le
Toii se aduc in Kaffern Krale Sad-0st Afrikas, pentru perlele i. diamantele tarii.
Soldatii lor se duc mereu pe front. Nu le merge
bine.

Presa noastra politica e o rusine: zilnic se \rad

<expresia: la ocna partidul crimei !

4/17 lunie. Ewcul de pe frontul francez trebue

s fi fast groaznic.
Opinia publica germana, ametita cu
Parisului, e complet desamag,ilta. Chiar conser-

Yatorii se trezesc, ei cad la orice ocazie cereal.'

.ca Germania sa nu cedeze.
Organul lor, Kreuzzeitung", crede ca a sosit momentul ca pentru pace sa. colaboreze oamenii de Stat,
nu numai sabia... Also!
www.dacoromanica.ro

285

Cere in schimb libertatea marilor i desarmarea

maritima a Angliei, ceeace va face superflia chestiunea Belgiei._

Ii rdspunde Berliner Tagb latt": aceast solutie vaiii .hdispune Anglia; trebue admis principiul

general al desarmarilor.
Trebue o intelegere cu Anglia si renuntarea la in-corporarea de State cuoerite, caci o astfel de politica tarmureste Germania in rolul de Stat continental si o face sa. piarda situatia.de Stat mondial.
In Austria e criza
Au nevoe insa de un grabnic succes de arrne, spre
a innlta moralul national. II cauta. in Italia, uncle
ieau cu sgomot ofensiva.
5118 lunie. Parlarnentul nostru s'a deschis in
presenta Regelui, in, absenta Reginei i a corpului
diplomatic.

Regele ar fi cetit mesagiul cu urme vizibile de

oboseald fizica":

Prelangirea rezistentii armate ar fi adus sleirea

pan% la istavire a lortelor Ord. Romcinia a inchefat pacea ce i se impanea, ca o condi& 'de viatd...
Indreptliri adinci suni de adus, nu nutnai de ordin
,,administrativ, dar mai ales de ordin moral... Inptuirea reformei agrare ;si chemarea pi-ifurilor
,,adiinci ale teirii la viata polificd.

Evreii painintni cer ,,emanciparea tuturor" Evreilor, nu pe categorii, cam e pvetutindeni. in in.
,,treaga lame civilizatc1". Nu se poate presupone
cd poporul rot-min ar face o exceptie in intreaga
1,omenire Ei an dreptul la o viatd admiral omeneascii".
In caz contrariu, ameninta cu az,ritatii i lupte

www.dacoromanica.ro

286

dAunatoare intereselor mad ale tdrii, at,dt in Mantra, cili ,si in afard".
Au devenit foarte sensibili. TrAAn o epocA de
senGibilitate umanitarA; descoperim acuma ca aril
fast numai niste Galbateci evreofagi.
Ce vor mai tingul mai tArziu pe zidurile acestui
Ierusalim ral. kr care, e tara noastrA? Vorn vedea.
In Bulgaria, Radoslavov, care demisionase pe
chestia Dobrogii, e inGArcinat cu facerea Cabinetului.

In Italia, aripa kr dreapt a fost infranta.

La noi, griji economice. SecetA dupd o primavara
nefavorabilA.

7 120 lunie-1-37.0. Vin prisonierii din Krefeld. A-

flArn toate grozaviile internarii. Lagarul de distributie era in Danholan', o regiune continuu batuta
de Vanturi cad sagetau.; Ofiterii au fast tinuti cu.
saptamaniley iarna, Fe run Gtrat de paie in barace
de scanduri, in care vantul Gufla ca afara. Luni de.
zile 'nu li s'a dat Golde, iar cand li s'au platit, de abia le-au ajuns pentrd cumpArarea combustibilului,
sli a hranei. Lagarele din Strhen, Beskow, Schwanstdt, terau lagare de represalii, lagAre de exterrninare

lenta prin foame A ofiterilor designati prin Gortit

Daca in majoritatea lagArelor mesele constau din
faramaturi de 'peste, stoarse de ultima picatura de
gOsime, astfel ca numai raminela deck tesatura
celulard, sau din supe cu malaiu ce mirosiau a benzina, din cauza intrebuintArii ca atare a porumbului ce le-a servit ca experienta pentru a-1 degermink

apoi in lagarele de represalii Ge moare complet

de foaine. Li s'au dat Gupe de scoart de fag, pane
din rumegus de lemne, de fructe furagere. E acela.s

www.dacoromanica.ro

287

regirn care s'a aplicat si tuturor detinutilor romAni

din penitenciarele Germaniei i Poloniei, pentru crime politice sau ordinare.
To ti prizonierii din acele lagare au ajuns umbre
cari nu mai pot face un pas dela o treapta de scam

la alta, aria a se ajuth cu inniIe. Sunt prizonieri

cari si-au t,51at carAmbii cizmelor pentru a i "se u-

sura povara cizmelor pe care nu o mai pot purth.

-Cimitirele germane sunt pline de multimea loc.
Soldatii in special au fost exterminati in mod criminal!
(Pentru a li se usura povara vietii, internatii, ofiteri sau prisonieri? sunt sfatuiti a-si tinea stornahut
bandajat in fase ude.
Pentru
salv viata sunt nevoiti multi a accepth lagarul de favoare: Krefeld, 'uncle colonelul
.Sturdza avea s creeze o noua mentalitate in prizonierii romAni.

Intr'o revista facut acolo, se vede i insuccesul celor trei apostoli" i traiul ce s'a dus acolo,
.des-fasurat chiar in fata Comandantului lagarului5
Astazi viata-i un calvar,
Tralul tuturor amar,

Pane, bran, unt, thrnati

Nu Mai sant decal Ersatz.
'Ultimatul Jii s'a pus,

Pace", cd, de nu. v'ati etas

Am primit, tiind forfati,
Dar ne-au dat pace Ersatz.
Azi Ipoate-o fi ce-o fi,
Dar4 zina va veal
Cala si marii diplomati
Le Vor da lor tot Ersatz.

www.dacoromanica.ro

288

In. Basarabia ni
din satele nemtesti.

'a

imtpus retragerea trupelort

In Austria, cria alimentara: ea cere Germanie,i,

a-i da un maximum de alimente. Karoly se declar&
Pcitis contra aliantei cu Germania.
In Germania, socialistii cer ascutia pacii in Reichstag.

Kaiserul raspunde telegramelor de felicitare cu

prilejul a treizeci de ani de domnie in credinta pe
saNa sa ascutita ci in conliinfr cd are fericirea
sit' fie in capal celui mai capabil popor din lame"!
La Iasi, in Parlament cereri de invalidare a unatt
dezertor ci a unai criminal". Majoritatea stie insa,
sa Ormureasca acolo raul, care va gasi atIteecoa
la noi.
10123 Iunie. Plec spre Racari, in Dambovita, odinioar unul din satele cele mai infloritoare ale
;Aril Ploaia torentialA de ieri a inviat totul, dupal
caldurile de nesuportat.
In tren, aceeasi forfoteall international5 a lurnii
de afaceri mdrunte, dar care renteaza asa de bine:
aprovizionarea Bucurestior. lin singur satean.
In gara X un mutiilat de razboiu: Ronz'iinia
Mare" glasueste corul Internationalei.

Un satean, prins de ecoul vorbelor, ca un ecou,

repet: ),Rom;ania Mare".

Spre groaza insotitorului meu ni. adresez cona,

tionalului: SA-ti fie rusine. Roradnia Mare" e o

vorb stanta, de cari nu pot rade decat liftele

straine. Daca acum mu poti face altfel, intoarce ca-,
pul i scuip4-ti ncazul.
0 liniste de ghiat cuprinde intreg compartirnentill; fete rilnjinde rAsar din alte compartirnente;

www.dacoromanica.ro

289

schimburi de semne cu soldati, la grtri...": scap insa,

ca prin minune.
Ghergani, Srobozia-Moara, Rcarii sunt in sax-

hatoare; satenii top, in curate carrasi albe (der

schmutzige Walach) cu impestriteala vioaie a cos-

turnelor kr, stau deprirnati, de vorba. Hora, si

dus, u toate invitatiunile sold.atilor de a o face;
inimile tuturora simt ci nu e thrnpul, Desi nu traesq
ran cu jandarmeria i patruleleItalieniaflati ri

sat; sufar to p. de pe urrna sistemului. Stint scosi

ct forta la munca marii proprietati, siliti Ia munca!
sarbatoarea, cu biciul, de agronomii germani, cari-i
vaneazA oriunde-i gasesc ascunsi, ca fiarele. Rechisitiile au CUPS. Laptele se varsa, zilnic la lptaria cooperativei satesti, aflat n tranile kr.
lute= singur sat, la Slobozia-Moara, s'au rechisitionat 220 de vite maxi cornute, in optsprezece*
luni.

Acum se infiereaza, vacile, vor lua dottaxeci

dou, deocamdata, din cele mai bune.
Zilnic se vede tragicul tablou: jandarmul ta.rarld

vaca cu vileluL in urnd o baba, cocarjata, cu Inv

brat de fan la subtioai a. i cu inima zdrobit dupai
cornoara vietii, lumina ochilor ei.
Cu totii au insa, speranta in suflete: toti cred Ca
Francezii ii bat acum', ba nc dau i detalii naive,

cari circula in toata imprejurimea. El sunt spel

rantele trii de mine.
In Reichstag, Kiihlmann afirm c actualmente

iu e de consiliat sigurana i incredere in Roma.nia, cu toate c. actualul guvern voeste s tragg

la ra,spundere pe vinovatii de razboi.
In Privinta Dobrogii Inca P.11 3'ar fi putut ajunge
la o regulare a chestiei.
Dighiceanu.Subt cultva pumnului german,.

www.dacoromanica.ro

19

NO

Este oarecare frecare intre guvernul nostru si ei,

cum result din aspunsul Corpurilor Legiuitoare

la Mesagiul regal: Tara vede in prevenienta Pu

terilor cu care tratam pacea o pante a restabilirif
relatiunilor de prielenie dln irecut". Positia de
Stat neutral ce s'a creat Ron1niei prin tratatul de
pace Ii va permite RornAniei sa", aiba' bune latii
cu celelalte state.
In Austro-Ungaria, Burian protnite muncitorilor
hrana i o pace ele intelegere.
11124 lunie. In pantheonul zeitaplor politice din
Iasi, dup:i atAta tacere, d-1 Badaru simte clatoria
de a vorbi... Tara e frAmintatl, avida de a-1 auzl.
In fine a vorbit, renovarea cadrelor partidului conservator va rezolva toate chestiunile: a paniantului,
ivotulni. Tara s'a 1initit, d-1 Bdilirati si-a luat

tnasca solemnei taciturnitati.Tace.

12/25 lanie. In Italia nu au facut nimic. Se consoleazra singuri. Bdtdlie de durat4; forte superipare!" Also!

Evreii se adung la o intrunire cu delegati din

tara: conchid c popii. romini ar putea cu siguranta si inving5. prejudecatile i relele deprinderi
invinse de lumea intreaga!
Kiihlmann, in Reichstag", spune c. e
posibil
a ge vorlil d Ilinek razboiului, cu boate Istrdluciteles'uccese ale armelor germane; nictiieri nu se vede
o precumpdnaoare dorittO de a intrd la pace. Cdt
timp orice Zncercare de apropiere e denuntata cct
ol'etthtiva p4cii, numai prtin resoluta militate i fgrzi

de tratative diplomatide, de abia se poate vorbl de

un sldr,Fit absolut"..., Also!
4panio1ii, cu Maura, acum si-au ales momentul.
sa cearA. Gibraltarul i Marocul. Meridionalii!
www.dacoromanica.ro

291

14/27 lunie. Sitrnt nevoia de a-si intarl situatia

in opinia noistra publica.

- E4un la vitrine hartile de razboiu, cu colosalele succese germane.

Belgia, Nordul Franciei sunt ca i strangulate de

grosul :nur in colori germane; un alt nur negru

isi intinde bratele de incercuire asupra Parisulni.
SAgeti enorme rosii indica, loviturile de maciuca
date frontului francez de coloanele germane respective.

15728 Ituzie. Pacea cu noi s'a ratificat. In fine!

Avem 4 pace? Inca, nu: trebue acum ratificarea i.de catre celelalte State, i. apoi schimbul de ratificari si cine tie ce alte comediil
Situatia politica in Germania, inca dificila: socialistii sunt multumiti cu declaratiunile lui, Kuhlmann; partidul dreptei, e furios, vede in ele o contradictie cu expunerile Kaiserului. Si 0 expunero
funerara I

Kuhlmann cata sa o dreaga, afirtnAnd ca. s't

Moltke prevazuse razboiului o durata detreizeci
de ani.
fu toata abilitatea .sa, Kuhlmann Ge clatina si
mai rau. Aceast afirmare produce si mai mull tumult.

In Anglia se crede ca chestia decisivei e o chestie de one: o mare batalie va decide iesirea rdzboiului.

0 asteptam.

www.dacoromanica.ro

VII.

Dela pacea din Bucuresti Oa la cererea armistitiului de catre germani.

17130 /unie. In Mol#ova o vie agitatie. politick,

care ingreuiaza i nai mult raporturile Guvernului
cu Gertnanii.
Se la.re c i Suveranul tau' e de acord cu vederile in chestie de politica interna i in especial cu
(angajamentele luate de Guvern cu Puterile Centrale.
Nu cunoastem azi tema acestor discutiuni;Ndar o

banuim. Hotkr4rea plecarii d-lui Take Ionescu de

care Germanii sunt foarte bucurosi, pare .s.a. fie o
urmare a chestiunilor ce ese agita: chestiunea responsabilitatilor rkzboiului, un vechiu pacat ce aPask greu supra d-lui Marghiloman, de and cu
faimosul interview, oricit danisul va cata sa. uite
complet gestal". Vendicativii oameni ai Nordului
tnu au uitat de loc polita ce o au trasa asupra sa,
De altfel in cuvAntarea foarte sigura a d-lui MarIghiloman din Parlament, am se vorbeste detht de
reformele proiectate: vot plural, proprietate mijlocie, nationalizarea bancilor, scoaterea politicei dirt

scoall
In Bucuresti trtipe austriace, in debandada, i
cu toata groaza razboiului intiprit pe figura, via
de pe frontul italian.

www.dacoromanica.ro

293

coala evangheliea enumara act= 1789 elevi,

clintre cari. Germani: 140. Austriaci, 217; Ungtu-i,
225; restul pamanteni. Se spera' ca ei s ,,fie ancora
germanismultd" in Romania.
In Austria a fost zilele trecute, o mare criza alimentara, accentuata pana i de ziarele ilustrate. Imparatul se vede nevoit
a telegrafia dupa ajutor Kai.
serului.

Acesta Ii d ceva alimente in schhnbul iar al re-

lurii

discutiilor faimosului tratat economic, cu legi;

comune comerciale, desfiintarea granitelor, etc.

Se face socoteala mortilor din Ardeal. Din 22.120

morti pe campul de lupta, nutnai 8.713 sunt Austriaci, restul Romani.

In Germania, capete mari, luminate sunt contra
intervenirii Germanilor pentru a se da dreptul del
Troprietate Evreilor romani, ceeace ar da nastero
la Mari agitatii in Romania, iar Maximilian de HarClen, in Zukunl", ataca foarte viguros pacea noas-t ra.

Nu se sfieste a afirma c printr'acest tratat Romania este sugrurnata si impilata.

Ocupata, lipsit, de Dunare si de Mare, razletita
cle Dacia lui Traian, cu armata nesfrn-iat i cu
onstiinta c numai nenorocul a facut-o sa nu poata

izhandl, Romania va avea o vepica amaraciune

contra Germaniei.

Un articol pe care l'ar putea subserie orice Ro-

Pe frontul de Vest, intreprindere strasnica de

patrule dela Mare pin a in Alsacia. Ar fi sosit
9oo.000 de Americani.
Mohammed Sultanul a murit, cum aflam zilele
.acestea.

www.dacoromanica.ro

294

De moarte natural.24/7 lunie. Frecuul dintre factorii nostri con

stitut,ionaii i puterea, ocupana, resultat dip felul
cum s'a incheiat pacea, e destul de gray. In discordant4 cu cuvintarea Presedintelui de Consiliu fasptmsul ;Coroane'i la adresa Senatului accentueatai
ca% munai o larga, reformd electoralei ,si agrariA.
woate asigurd, dincolo i tlincoace de Prat, o temeinic4 propitlyire a acestui mult ineercat popor".

Ca o loyitura de ah la Rev" Pare, deci, cuN4ntarea d-lui senator dr. Gerota, care consilia4
pie Rege a sie sustrage intrigilor dela Palat, si sal
fie Mai energic: de ar fi fast Regele mai energic,

nu am fi avut

ceeace s'a inMmpiat sd

serve de invdtdturd Dinastiei"!

De sigur corpurile representative, iesite din libera
auto-deterrninatie a noastra, dui*" sistemul ger-

man, pot sa aiba, innaltimea morala a tuturor licentelor.

Ca to repercutare a celor intAmplate, o nota oficioas gerntan, desrnintind drastic asertiunea

ziarului oficial Steagul", arata d. controlul de granit'd al detmobilisatilor i refugiatilor, care se face
cu. o incetineala sicanatoare, se .va execut si de
aici irmainte de autoritatile militare, iar nu de cele
romAne.

Iar, in Reichstag incepe sa se strige iarasi contra barbarului tratament al prisonierilor germanii,
din can nu s'ar fi intors decit zo la suta.
Vechiul sistem de presiune asupra noastra.
Oficiosul lor die ieri ne lamureste si mai mult.
Opera d-lui Marghiloman e minata, adeca de d-1
Briltianu.

www.dacoromanica.ro

295

'Aceste min'ari nu contribue a se dobaindl prietenia

Puteritor Centrale. Franga e departe, iar Millet,,Ewopa e aproape. Romlania are sa aleaga daca
va r,dmitinea mai departe isolata, inconjurata de
,si neincredere sau se Va invol s slarseasc'a cu matsinatiunile lui Bratianu, spre a Miesni

drutnul spre o sincera conlucrare politica si economica cu Puterile Centrale".

2518 lunie. Se pare ca generalul Averescu ar
avea increderea Coroanei in privinta executarii reformelor cat mai democratice. Lumina" ne informeara ca desipre un fapt cert": reluarea relatiunilor dintre Pa/at i generatul Avierescu".
Genera lul Averescu, pc de altd parte, contestai"
Guvernului, libera expresiune a vointei, natiunOi
pentru ca un act de importanta ratificarii pacii sa
,,fie exprimarea acestei expresiuni".
Bukarester Tagblatt" Gocoate, in de acorcl cu
exptmerea Ministrului-prewdinte, ca ca mai grabnicd nevoe a zilei dup incheerea pacii e o datorie
de constlinta": cercetarea vinei pentru razboiu. Dup

seriozitatea cu care Ge va sesiza Tribunalul se va

cunoate sinceritatea, daca Ge voete n adevar a
extirpa sistemul adanc inradacinat. Daca scena judecanii va fi o .goomedie, atunci se va vadl ci poporul

roman ,si-a schimbat numai persoanele care-I ex:ploateaza" iar nu conceptiunile i ca penibila invatatura a rzboiului raanine fr de influenta asupra Ga.

Acest rasboiu a descoperit toata descotnpunerea

Rominiei. Nu va fi extirpata aceasta, atunci fora
nu poate pre/lade valabilitatea raporturitor pltine
1,de incredere".

www.dacoromanica.ro

296

Despre acest lucru s'a vorbit, i1e1e acestea, 2i

in Reichstag. Articolul 93 din Constitutie d posibilitate Regelui de a oprl razboiul, inlaturnd Ministerul.

Articolul 95 ii da dreptul de a disolva Parlamentul.

In viitoarea conduit-Id a Carta regale latii de

Br-iilieni, se va recanaa,ste daca Regele va tolerd
mai dem/le sistemul de prdriei alci, care a adag

Coroana in cel mal Mare poled".

Iar Inteo convorbire ce s'ar fi avut cu n fost
Ministru roman din .Stockholm, ofiosul german
i cele douasprezeoe capete de acuzaz-e pentru fostul Minister:
17
i`.1 a declarat razboiu. 2. A permis iritrarea de
trupe straine. 3. A informat fal pe Rege asupra
situatiei. 4. A favorizat pe generalul Thescu care a
dat Armatei pentru un milion incaltaminte cu thlp
de !carton. :5. A cerut un ajutor de .50.000 de RuOv
6. CA sperat cA. in cincisprezece zile va lua Transilpune

vania. 7. A permis cararea vinurilor partisanilor

cu trenurile. 8. A acordat misii grase la, o trefimqdin Camera. 9. Pentru distrugerile instaLatriilor
ipetrolifere. io. Pentru oele 180.000 de cazuri de
tifos. ii. Pentru malversatiuni i 12. Pentruca a

refuzat a merge la Brest-Litowsk.

Aceasta insenma dupa. conceptia germana ca:nir
intrA In obiceiul gerrnan a se amesteca in politica
interna i In formele de guvern al natiunilor
2619 I wile. 'AflAm de raspunsul d-lui MarghiMan cAtre generalul Averescu: Dacii dela aceastit
actiune Veti incercd s treceti la ceva mai maierial, se v constatd e suntem hell 5i e vor cei?,
I

www.dacoromanica.ro

297

44 iasigur, cei cari vor incercd s

nfrepfinda" a

,,asemenea acfiune irnpotriva noastra".

(Cine? Ce?

Mister...)

Oficiosnl german spune foarte sibi1i ca Averescu varsii (dela pestle foe".
Relele raporturi, rezultate din felul cum intelegem

noi s. sayarsim opera intern, se sparg pe spatele... demobilisatnr. Ei Gant opriti de a mai trece
in teritoriul ocupat.
In Turcia, noul Sultan 'Mohammed al VI-lea.

Punerea in stare de acuzare a fostului guvern,

care se va vote, peste cdteva zile, nu obtine deocamdaa decdt 57 de voturi fata de sase abtineri i 51
absenti.
In Moscova, contele Mirbach, imputernicitul ger-

man, a fost irnpucat.

Pe frontul de Vest au sosit un milion de Ameri4
cani.

28/11 Janie. Parlamentul execua somatia germand.

Acuzarea impotriva Cabinetului Bratianu a fost

formulata in Parlament. Sunt sase capete de acuzare: trecerea trupelor strdine, neorganizarea armatei, conruptia representantilor, retributia kr cu milioane, cedarea flotei Rusiei, transportarea Tesaurului, traficul vagoanelor, distrugerea rafinariilor,
ridicarea copiilor, intrebuintarea vagoanelor in scopuri particulare.
Vina Ipentru rdsboiu nu formeaza un cap de acuzare!

Tesa gelmana e pierdutd.

Mai tarziu, in presa kr si in ParlamentuDgerman
se Vor exprima c darea in iudecata' a Ministerului
rdrnan e cea nNai mare comedic a secolului !
www.dacoromanica.ro

298

In Germania se vede c ksituatia pe front c rea..

Hertling, Cancelarul, simte nevoia de a face iar

avansuri pacifice.

Vorbe,te chiar de Belgia care ar fi numai un gaj

pentru tratative ci pe care nu are intentiunea de a
a o retinea. Germanii nu er avea gAnduri ir4erialiste: lasa independenta Belgiei 1 Pentru prima oar5.

se vorbe,te in acest sens.

Semn raul
Fiintze, fost amiral, vine in locul lui Kuhlmann
care a cazut..
SodomA a Bucure,tiului, tu ai pierdut pe fiul cel
bun al Germaniei...
In Moldova nu ar mai fi pine decAt pentru patru
luni.

In: teritoriul ocupat s'a confiscat toata recolta.

anului 1918.
Gustam fericirile pacii I

2/15 _tulle. Spre Rucar. In gara de Nord aceleai coade nesfir'ite de calkori cari ateaptA cu
zilele capatarea biletului. Dar uncle e regula germand?

In fata ghieurior, pe linga patrulele germane

functioneaza acum dalrttecial" evreu, cu un sergent german.

Ei sunt ;,efii intregii rarnificatii, de gardi5ti romAth, hamali. ci. portari ai garii de Nord. La ghiwuri se lucreaza de forma"; i cu incetineala exasperant; de abia pgtrund dougzeci sau treizeci de
calatori.

Pe din dos ramificatiile vimd la licitatie biletul

de care ai nevoe. Cand locurile s'au ocupat, un gardist .strig`a ritos: Cer:.sarat"! Ce ltsarat" rAsune."

www.dacoromanica.ro

299

ca im ecou in toate colturile. Ghiseurile isi trag

perdelele, soldatii invita lumea ca gestul i cu lavituri de pusc afara: los! los! herausl
Pentru un bilet de cinci lei se pateste doriAzeci si
cinci de lei.
Se ii.teaza numele cutarui vechiu portar care ,a
fa,cut suta de miii de lei in citeva luni.
Toti sunt incantati: functionarii rornani i Eisenbahn-arection".
La orice reclamatie de prisos, te alegi cu linchisoare pentru ofensa nedovedit a. adusa soldatului german.

In trenuri s'a permis i personalului roman sa-si

iea activitatea mai /Milt de forma'.. Toti insa sunt
foarte scrupulosi in executarea datoriei 1 Vaneaza.
bacsisul.

Cautia carnea sau cutiutele cu unturia in gentile

calatorilor, dau jos bieti Romani prinsi in flagrant
aduc inaintea personaludelict de contrabanda,
lui rnilitar al garilor, cari rid cu cotripatimire
cu tin aer de ma."rinimie lasa, liber pe nenorociitut
contravenient, spire marele 'scandal al integrului
functionar roman.

Golesti. In sat, bisericuta lui Stroe Leordeanu

se ridica vesela, in toata forma ei primitiva din
secolur al XVII-lea, scoasa de curand la iveala.
Un obuz explodat in dreptul altarului, in timpul
strasnicelor lupte de aici, ale retragerii, i-a smuls
poalele strasinei.
Satenii,-saneriti, ies din case i, neintrebati, Ii
qun pasul i clurerile ce le-au indurat.
Ochii tuturor iscodesc necontenit, oat vorbesc,ca-

sele conacului din fata., uncle e Komandantura de

www.dacoromanica.ro

300

etapa i magazinul de proviant in care se adun&

toatA bogatia judetului.

Paii greoi a unei santinele germane din fata

porta indeamna la circumspectie. Casa, sfanta.) a
Golestilor, care, din secolul al XVI-lea, esti leagAnul acestor blagorodnici i iubitori de tara boieri,
care oi adapostit pe Matei Basarab, pe Brancoveanu, s.1 ai oferit cea dintAi ospitalitate pe pamntul

romanesc Domnitorului Carol, esti mArturia istorica Muth.' a _trecutului nostru nenorocitl Imi evoci
zilele de-durere din 1716, cand avangardele lui Pivoda von Dettiner, capitan nemtesc, conduse de Mihul CApitanul, spre a prinde pe Nicolae Voda Mavrocordat, se salaSluiau in aceasta curte; imi evoci
figura lui Tudor Vladimirescu, pe care l'ai gazduit

in zidurile tale, spre a, fi tradat de capitanul lui

ripsilanti. In zidurile tale, care au aclapostit poate
intiia scoal5 romaneas05, din tara, rapaie din nou
cizma hnpilatorului neamului nostru.
CAmpulung. Numai niuitari, peste trei mii. Pen-

tru Erholung".

Casele mari, pustii. Localurile publice inchise de

zAplazuri marl de suanduri cu sarma ghirnpata: lag-Are de internati i aresturi.

0 acealii in aier, de mormint.

Nicio perdea la ferestre.
Ici colo, frontoane da .'riznate de obuze; clidiri
intregi strApunse de 0 ghiulea; cite un parete de
casa, daramat, In nom.olul i mornianul daramaturilor: patul sfAramat, lavoarul aruncat intr'un colt,
cioburi de sticla; a ratnas camera in aceiasi stare
ca In momentul groaznic al evacuArii.
GospodAriile de abia 'au retnfiripat. Localurile
www.dacoromanica.ro

301

ublice inchise. Singurul birt: o cArciuma in *O.,

spre Crucea pargarilor, care strajuieste de vre-o
trei sute cle ani Intamplarile vrernii.
Preturile fabuloase din cauz c totul se pornpeaza 1a garnizoand, i pentru rechizitii.

Namaiesti. Icoana razboiului in toata uratenia.

lui, Pin frumoasa inaaidstire, ridicata In preajma
bisericii scobite tn stnea, nu au mai ramas deal
colturile zidurilor negre, arse si afumate.
Din departare face impresia unei CapatAni de
mort, a c4rii dinti ranjind Ii bat joc d.e zdrnicia
lucrurilor omenesti.
In sus, pc pOraul i pe muntele Prava't, care se

profileaz in negru pe fondul alburiu al coltnrilor

stIncoase din Dragoslave.
Aici s'a dat una din cele mai indIrjite lupte die
pantie ale razboitakii nostru, care, dupa, marturisirea gennarA nu aduoeau niciun cOstig de tered
armatelor germane. Dupa aproape cincisprezece luni
de atunci, eAnipul de 14taie e Inca' viu.
Se vad sus pe coama Inca, destul de bine conservate transeele germane, cari 'serpuesc prin clesisuri4
vai i muncele; gOurile de tragere bine alcatuite cu
-brazde de iarba; Inapoia santurilor, locul colibelor
cu sobele lor.
Cozoroace de chipiuri ofiteresti, tAlpi de cizma',
puti .sfararnate, incarcOtoare risipite, sfAsieturi de

haine, cartuse trase ,sunt rarturia grozaviei lup

telor.

0 cruce de piatra ridicata de BrAncoveanu sta

sfArAmata, de lovitura unui obuz ce a lovit-o in
plin.j Pauri irnense sfredelite in pamant, in jurul ei.

Sun: semtele artileriei noastre, care a tras cu o

precisiune admirabila.
www.dacoromanica.ro

302

Un corp de seaptezeci de mii de Germani a fost

desorganizat: au scos prin luptele de aici.
Lesurile germane stau cu miile in cimitirul din
valea de din dosul coamei. Cu aceeasi aliniere exasperanta zace si materialul lor uman mort, ca si cel
viu, strict nurnerotat si etichetat.

In dreapta Pravatului, la rascrucea drunmrilor

Ceimpulungului si a splendidei vii a DAmboviti4
Ipe unde s'au dat atitea lupte ale trecutului nostru,
fiecare palma de loc poarta, urmele grindinii de
artilerie. Pamantul face impresia ca e presarat de
nenurnarate degetare: gaurile obuzelor trase.
Cantoanele, arborii, parapetul soselei aunt gaurite pe fiecare centimetru de schijele srapnelelor.
Sunt urmele grindinii abatute din muntii vecini a'Supra nenorocitei noastre retrageri din Dragoslave,
la acest unghiu al mortii.
Rucarul, Podul 'Dgmbovitii, odinioara fala sate-

lor tarii, o completa ruina.; Din mijlocul ruinelor

centrului Rucarului ies picioare de mese, masini
de cusut, firrne de magazine.
Falnicii Rucareni, de nerecunoscut. Deprirnati,

rosi de mizerie, cu frica de a pierl in curInd de

foame, frica accentuata si de grozava secet a aeestei luni. Tot ce au trebue d imparta cu ocupantii.

Si, culmea tragicului, trebue s fie vesnitc cu

suth'sul pe fata' spre a complacea autoritatilor militare si a se conforma Komandanturii. Toti trebue
s'a fie veseli.
Sunt nevoiti sa joace pe veselii, acum cind hotarul mosiilor lor s'a inguatat 'pita in marginea
satului, clnd chiar din ceeace le-a ramas nu li se
www.dacoromanica.ro

303

perrnite a-si tAia un lemn pentru trebuintele casei, cand dill 20.000 de vite cornute, cate aveal
la invazie, acum nu mai au decat Loco, cnd din,
40.000 de oi nu mai au decat Soo, cnd zestrea casei lor e zilnic carata de fiecare drumet neamt, d'ind
branza sau oti4le destinate rnesei oaspetilor lor trehue sa, le tin,a, ingropate pentru a nu le fi rechisitionate.

Frumoasa biserica a Rucarului, cu una din cele

mai frumoase picturi moderne din tar a. a servit
pana in tirppurile apropiate, de bucatarie a trupelor, iar la invazia ocupantilor ca loc de exterminare lenta, prin foame si frig, a peste optzeci dr
fruntasi rucareni, luati ostateci.
Zilnic trec spre vama Branului ieci d.e mii de oi
porci, din sesurile Dunarii espre Austria. Executam conditiunile... pcii. Mor cu sutele Rucarenii trebue s completeze lipsurile, la aceasta markine de tara, uncle se fac rAfuelile.
Voi, insa urmasi ai pargarilor Cettii Dambovita i ai Nemtisorului, si ai CAMpulungului, stiti
bine de veacuri, c ziva r5,fuielii inca va veni.
Pitesti. Pe cal de rece i anost, ca i Bucurest,ii,

subt garnizoana germana, pe atat de Gimpatic azi,

subt garnizoan5. ceho-tslovac muzica canta la gradina arii apropiate simtirii noastre.
Raporturile cu militarii sunt mai stanse. Lumea
toata j`n gradina, civiii i militari; de n'ar fi unifonna
austriaca: te-ai crede in timpuri normale.
4/17 Julie. Germanii an luat cu zgomot ofensiva
de vre-o doua zile pc Marna, trecilnd-o la Est de

Dormans. Se pan di la Reimis nu au putut face

nimic.

www.dacoromanica.ro

304

Tarul Rusiel ar fi fast impuscat intr'o padure.

In Parlament, d-I Marghiloman declara ca ratificarea pacii nu se poate face declt dupa amtnistie (a cui?) i resolvirea chestiei evreiesti I

La !nth au. confiscat canepa4 inul.

5118 Julie. Printeo incurcatura. extraordinard de
redactie, comunicatul lor ascunde esecul tsuferit la
Sud de Mama, ceeace miroase cit de colo.
Kaiserul pe front.
In tara se opreste cu desivirsire intoarcerea mo.
bilizahilor. D-1 Marghiloman siper c4 prin cornpartsafii de hrancr Ge va obtinea dela Germani intoarcerea lor.

Li se prornit I2.000 de vagoane cu grau din

Moldova.

De acum innainte, pentru orke capriciu german,

nu 1/0/11 !mai ptutea cere executarea stipulatiunilor

tratatului declt prin noi compensatii pe langa ceIe

acum stipulate.
Executarea muncii fortate a fost anianata in Moldova.

7720 Thle. Germanii stint prinsi de Francezi intr'un atac de flanc si spate intre Soissons i CU.
teau-Thierry.

Comunicatul lor e disperat:

Francezii au reu,sit s pcitrundd, in ctiteva locuri,
cele Mai innaintate ling de infanterie ci artileric
,,ale noastre, prin surprindere, si prin risipa celor
mai iputernice escadre de tancuri".
Aha!

Oficiosul lor apa.re cu intArziere, cu grosul titlu:

Die grosse franzosische Gegen offeisive gescheitert".(Dar par'ca era vorba de marea ofensivil gertnarta I)

www.dacoromanica.ro

305

8/21 Julie. Comunicatul de azi poarta iar titlul:

marea ofensivid francezd dn not'. zialirnicitli".
De Taipt au fost aruncati peste Marna. Se consoleaza cu gandul ca. au trecut-o fara s bage de
seama inimicull
Czernin tine sa vorbeasca: pOlitica internd aus-

triaca trebue sa fie in concordanta cu cea externa

ermana.
El afirma ca pacea cu ,Romlnia e foarte blind
(Iya bine ca nu!); daci ea s'ar anula, ar protowta
toatia lumea (1), pentru c ar trebul s retrocedinl
Basarabia.

Ieau Masuri Germanii pentru inchirierea tuturor

minelor de carbuni.
Guvernul nostru aduce legea de incetatenire a
Evreilor, considerAn4 solutia ca izvorlit4 din leg-eVarile tratatului".
De abia acum se fac interventiunile necesare pen-

tru liberarea ostatecilor din Germania.

Tariful cailor ferate in Moldova se pore,te cu

o suta la uta.

Coroana ar fi acordat Guvernului toata latitudinea de a hicra.

9/22 Idle. Ti 1pa. de mama focului. Die franzolische Gegenoffensive wiederum :gescheitert".

Popoare de alutorintel, Algerienii ,si Negrii, se,,negalezi, marta piovara luplei la focarele de luptd; balalioane de Senega2e2i, repartizati pe dIvizille franceze, precedaa innapoia tancurilor, ea
fapi ispii,sitori al alaculal, pie Francezii albi. Americani i chiar Americani-negri, Englezi 5i Ha-

tiara luptau pentru Francezi.

Albi sau negri, e vorba c dau cutnplit:
tDrighiceanu.(Subt cultura pm:whit germana.

www.dacoromanica.ro

21}

306

La Pirgoviste, i hoot) de soldati adusi pentru,

Erholung" flu vor s ias la exercitii, bat

pc

un ofiter; trei zile orasul c silit sd tind prdAliite

inchise.

ln grupuri mici de abia sunt, trimisi pe front.

10/23 Julie. Inuner wieder erfolglose Angrifie

der Franwsen". Totusi se vede bine ca. Francezii
au luat tot drumul Soissons-ChAteau-Thierry.
Intelegem

acum avansurile

desperate pentru

pace" pe care CM-icelarul le repet neintrebat.

Cere acum integritatea Imperiului german, se

declara gata pentru. o indreptare de granita in

schimbul completei despagubiri. (Negustorull)

La noi, bolile secerd lumea. Nici nu mai stira

cii mor. Nu e mai publica nici listele stArii civile, nici nurnarul cazurilor de boala: Din anuntu-

rile gazetelor se vede insa c industria cosciugelor

niciodata nu a fost mai prospera.
12/25 lulie. Vergebliche franziisiche Massen-Angrille!"
In Germania continua trick discutia chestiei ranrinerii dinastiei noastre.
Se atia acum c, Czernin (cum se explica el) inca.

din Februarie a trimis un ofiter la Mar* Stat Major sa vorbeasca cu Regele in privinta incheerii
armistitiului; i se oferia o pace onorabila, fail indatorirea de a lupla contra aliatilor de pima acum,
dar s lupte impreuna contra revolutiei internatio,
nale.

Atunci nu s'a vorbit de loc de retrocedari teritorialel

La noi susp,mdarea inamovibilitatii administiative.

www.dacoromanica.ro

307

DacA de sus se zgudue pactul nostru fundamental, ce IsA Mai xicem fde Keil& jos I

14127 lulie. Comunicatul lor: Inimical ce-s# a-

duce trupe din toate continentele are momentan

,,o superioritate numerice.
0 vaturam i pe asta.
15128 Julie. Cu toata bunavointa solutionarii chestiei evreesti, o vie camIpanile !:1e pres i brotsuri e
intretinuta in tara i in strainatate.
Lamina cere incetatenirea tuturor, asa cum sunt :

pros*, canalii, tlhari. faliti!"

lar d-1 Karger, in Die Judenfrage in Rum:Mien",

arata umanittii viafa plind de fide pe care an

siert de milion de suflete evreesti actinic robite,
persecutate lard indurare, cu a seilbaticiune besdata, pc moarte si distragere, o duc in Romania
,,Aceste suflete care contribue la desvollaarea capacit-Mii 'materiale i calturate a Orli, can an dat
40.000 de luplatori pentru lupiele romanesti si
cari si-au rasat viata pe infinsele campN ale Va-

lahiei!

$i cum se putea -5* fie o imagine mai putin tra-

gica atunci cand tara e dominat5, cutn spune el, de

- nationala, caracteristic fetiistd",.
o megalomanie
ilustrata de cuvintele pe care Istoricul roman d-1

lorga le-a spits odata (de fapt, razand de aceste

idei) :

Revolufia franceth nu a fost decal o imitatie

sarb-add i revoltelor noastre fdrdnesti(!) Goethe
,,nu a Petit altceva decal s imite pe al nostru
,,Ienache VotcdreScu, fdra sa le aAropie cif de pafin de el, funded 11 li(pseau aripile(!).
Aceste enonnitati Splise in Tara Romineasc5, care

www.dacoromanica.ro

308

de veacuri e evreiasca, In 'care e dovedit istorice,stec

cA locuesc Evreii innainte de cucerirea Daciei de.

cAtre Romani si In care locuesc cu mult innaintet
de it-flip-Aria 'Moldo-Vaiahaor", cad sum constatati de abia din al IV-lea veac, dau mAsura mn

talitii rornanesti ( I). Din al IV-lea veac se mentioneazA Evrei, in al VI-lea veac erau Cazarii-E,
vrei stapini in Peninsula BalcanicA. Chiar Romanii se socolesc ca descendenti din Evrei", fiincicA4
Veniamin de Tude la, in 1172, spuneau cA Romnii

numiau pe Evreii din .acel timp fragi" i purtau

toti nume iudaice I
(Piramidal I)

Ba Chia" la 1476 un rege evreu Zucazan, alia%

Lufi (ceteste Hanul turcoman al Persiei, Uzun-Hasan, predecesor l Sufigor" persani) avand subt

el si pe donmitorii tnici valahi, s'a bAtut cu Turciil

(Descoperiri interesante, extraordinare).

Irrepoca modernA 1i s'au rAp4 toate drepturile

ab antkaol, pe cind Gerniania Ii naturaliz incA
din 1851, Elvetia In 185o, Rusia in 1862.
Am despretuit tratatul din Paris, am nesocotit bunele intentii ale lui Cuza i tratatul din Berlin. Romania, care, innainte de 1878, era numai un obiect

de compensatii pentru Mar& Poteri, a ajuns In

aceasta: sa-si opaie Vointa sa intregil Europe".
(Ce cutezanta pentru Valahil)
Zadarnic a protestat Markus pe vrernea Ministerului Boierescu, cAci Rosetti a avut nerusinarea s
se lexprime asa: patem s ne felicitam ca am deslegal problema evreiascii in sens national, in contradictie cu Poi/go popoarelor l cu spiritul tratatalui din` Berlin.
www.dacoromanica.ro

309

(In sens national? Dar tara e evreiasca ab antiquo...)

In& irae, pentru, d-1 Karger.

Evreii nu pot, dupa d-sa, Ga; stea la sate, nu pot
face comert (I) sunt exclusi dela. intreprinderi (I),
jigniti in intreprinderi industriale (
'exclusi din
slujbe i *icanati in scolile lor (I). Nici Gingura politica socialista nu o pot face in partidul intemeiat
de d-1 Dobrogeanu-Gherea.

$i cte crime! 0 proba: Goldenberg Itic nu a

fost primit ca voluntar n campania din 1913.,
Socialistul Wechsler, care lull parte la liberarea lui RacoVschl", a fost arestat si mai apoi impu sc at.

Racovschi eGte idolul nostru national.

Ba nc, culmea: Evreii, cari au dat 5o.000 de

soldati pentru front, s'au dovedit cu cifre statistice c sosesc in la2arete in mull mai mic nunuir
dect'd neevreii. De nude provine aceasta?"

Tot d-1 Karger raspunde: S'a dovedit ctI ei

ctideau in mai mare num& in /oc 5i-i lasau s%1
zac.4 rdniti pe cdmind de bdiale"(!).
Onorabile domnule Karger, Ipermite unui Valah,
venit n aceasta tarA, innainte Gau dupa al XIV-lea
veacfaptul e secundarsi care are Gimpatie pentru
Evrei, mai ales pentru cei spanioli, care recunoaste
toate greselile ce s'au facut de Guvernul rom-In in
chestia evreiasca, si nu nesocoteste toate jertfele
ce le-ati facut in razboiul nostru, pentru care ati avut eroi ca Lilienfeld din regimeneul 62, cum am
auzit-o indiscret in convorbirile soldatilor, sa v5,
Taspund asupra crimelor cu care ne-ati impovarat:
Ai avut asa de putini raniti pentruca prin toate

www.dacoromanica.ro

310

mijloacele: dezertare, mituire i lasitate, atitia s'au

sustras dela linia de batae. Pe cand Turcii se aflau
ii numar de 24 la suta. PC pozitie, Tiganii 2 2 1-t'
suta, d-voastra aborigenii, ati lsat grija patriei d-v.
salbatecilor Valahi, apdrind pe front numai cu pa-

tru la suta. De aceea Turcii au avut patruzeci la

suta rnii. Tiganii 42 la Gutd, iar d-voastra aborigenii plimiintenii", nurnai vase la suta.
Nu s'a irnbibat prea muD carnpurile de batae
ale sacrului nostru pam5nt cu singele evreesc, pentruca nu au fost morti decit trei la Guta, pe

thud Turcii au avut patruzeci la suta, iar Tiganii

42. la suta.
Pe Lind Rominii care au venit dupa d-voastra,

in aceasta tara, raspundeau cu 13 la suta din intreaga populatie la apelul rii, d-voastra cari Gunteti 267.000 .(aatia ca.ti are Germania intreagd la
o populatie de 70 de milioane), ati raspuns nurnai
cu 15.969 de soldati, dintre cari au luptat pe front
aproape 9.950 si au murit 1.0151

Cit despre distrugerea" la cari, sunteti sistetrnatic

supusi, Germanii au ramas incremeniti de

luxul dumneavoastra din Calea Vacaresti, uncle Ge

asteptau S gaseasc cine stie ce ghetto infernal_
Iar scoala d-voastra, uncle nu va Gtinghereste nirneni, In:urnai In Bucuresti numard: doua gimnazii,
o scoala comercial, o .scoala profesionald de fete,
doua de cursuri complimentare de fete, una de meserii, opt primare, patru primare de fete, o gradina
de copii, o societate ginmaGtica, cu tin budget de
1.800.000 lei.

Mai mult prudenta chiar fat de un popor care

uita prea repede" e intotdeauna 0 cumintenie.

www.dacoromanica.ro

311

rati sustrage astfel si amusarnentului universal,

care cu drept cuvAnt va, iritI asa de eau.

1911 Julie. Al cincilea an de razboiu. Se retrag

peaumdssig" intre Ourcq i Avre.
Foch ar fi aruncat in lupta un milion i jumasate
de luptatori.

Fiul lui Roosevelt ranit pe front.

Kaiserul c4tre armat: Poporul german cu credincio5ii sdi aliati au resist& unei lumi de inamici.
.S'au ninticit desi3eratele slortiiri ale inamlcului
de -ON* voastrli(!)
Nu ne sperie armalele americane... nu numdrut,,
,,ci spiritul aduce decisia".
In Austria, Hussarek Ministrul-presedinte.
Englezii anunta c submarinele germane au incetat de a mai fi un pericol.

Faimosul ajutator al regimului neronian, Reifferich, e trimis ministru la Petrograd. Ce tact pplitic I

Nu Ya putea face nicia vizit, chiar protocolara,

de frica sa. nu fie linsat de public.
Maresalul din Ucraina, satrapul Einchorn, e omorit de Ucraineni.
In Moldova, se discuta chestia Turtucaii. De vina
au fost... tunurile.
Am Intrat in lupta. cu 850.000 de soldati cari nu
dispuneau dect de 375.000 de pusti Manlicher si
16o.000 de pusti Martini, doul pina la sase mitraliere de regiment, tunuri de 105, i 150 numai celedin forturi, cu 150 obuse de tun; sase baloane captive.

La noi, obligativitatea rnuncii pentru demobiliF

www.dacoromanica.ro

312

sati, inventarierea i rechisitionarea cosurilor de

viele ale teasurilor; nu Gcap4 nici trsurile Curtii,
Au carat tot mrnaiul, simt nevoe s imparta faina
st'atenilor: patru Gute de grame de capl
Kinea ajunge a.i.zeci de bani.
Ober Konunando Macken.s'en" permite intrebu.

intarea limbii rorrane in posta ronana

Evreii painanteni afirma parka la, ce au a-

vut-o iii desvollarea oraselor.... Au nestaimutatd

conv'ingere in triumful final al drepturilot omu-

aui.

Ca j in RusiaI Locotenentul Muller evadat din

Siberia in Moldova, arata in memoriile sale cum a
facut toate etapele a nu stiu cate miii de chilornetri de drum, ajutat de Evrei.
2113 Julie. Contunicatul Joe: Dupit curatireaccimpului de &Woe, noaptea, in lupte de ariergarde.;
,,arn continual mixtirile conform planului.
Mefistofelic I

Snurul lartilor etalate se GtrAnge mereu in ghebe, pe mAsura retragerii conform planului. Nu lipsesc ironiile publicului. Agentii secreti asteapta sa-

tanic o exclania0 pentru a-i aresta. Un biet Evreu

e arestat fiindca intr'o exclamatie Gincera spuse:
inteo buna dimineata o sa-i vedem c& pleac.4 cu
gitein cu lot".
La Iasi, scandaluri in Parlament. La votarea lcgii Evreilor, care e ceruta fara admiterea niciunui
amendament, in deputat taran cere prioritatea legiferArii pentru tarani.
Ministerul trecut contest Camerei dreptul de leziferare.
22/4 Julie. Afiam vag de bataia inceput la 19

www.dacoromanica.ro

3113

lulie si de marile succese ale armatei germane",,

care subt generalul Boehm,i# continua miclirile; inimical urmareste sov;aind ci previlzalor tru--

pele noasire ce se retrag incet!

Mari succese!

24/6 lulie. Francezii au inceput nivelarea fron-tului i asupra coltului dela Mondidier de unde Germanii isi retrag companille conform' planului". Ger-

manii au intreprins atacuri de descongestie sprel

Ypres si Somme.
Bombardarea Parisului i atacul Londrei cu zeppeline au facut complet fiasco.
Aniiralul Htzendorf e demis din cauza de....
boala!
Ludendorf, Seful Statului Major German, se ex-

prima In fine clar: De aSfa data nu a reusit plaOld nostru strategic; Inca dela 2 lulie ait incetat
operatiunile noastre!.. Deza,strul se iveste de pretutindeni. Hellferich echemat din Rusia pentru raport oral la Berlin. Situatia Germanilor in Rusia e foarte precara:
Englezii amenintl Murmanul, Ceho Slovacii sunt
pe Volga.

Siberia e in mana Japonezilor, cari declara,

nu Ipot sta nepasatori in fa4a pericolului de cari.
aunt arneninlate trupele ceho-slovace din partea Ger-

ananiei. Donul e mina Cazacilor.

Peste ateva zile lekatia din Rusia va fi mutatal
la Pscov pe teritoriul ocupat de Germanil
In Anglia, Lloyd George se exprim5, victorios
,,Am iaspins cel mai ingrozitor afac german....inca
o luzia si avem siguranfa deplina. Vom da miina

tuturor celor cari au /apt& cu noL Vom face ca

tofi siI intre in alianfa popoarelor".
www.dacoromanica.ro

314

Foch e nurnit Maresal de Franta.

Numai Lumina" indeamn sa nu se lege sperante frumoase de ofensiva lai Foch".

La Ii, o lipsa de tact in luptele dintre particle,
extraordinarA. Zilnic se vAd in presa gratioz4'ti
ca:/banditi, imorali, de aruncat cu v.rful ghete;i;
etc.

Par'ca se Hese s ilustreze tesa Gennathlor cu

privire la viata noastra politicL
0 particularitate a vietii partidclor in Romnia
,,e era se folose$te in Imp la pentru patere de orice
milloc pentru agitatie, kir& scrupule, pdn la neobrilzare, p2n La despretuirea demniteitii internationale si a intereselor Statului".
In fine se elibereaza ostatecii din Gennania.

La o sutA li se designeaza domiciliu fortat; la

doisprezece din cei o sued cincizeci adusi din Bulga-

ria li se aplica acelasi regirn; trei sunt expulzati

-in Meldova..
Pace.

2517 hdie. Disconto Bleichrder i -Banca Generall RomAnsg. inchiriaza optzeci la suta din minele noastre de cArbuni din Valea-Caprei, Schitta
Colesti i Doicesti, cu o productie de 250.000 de
tone (in loc de 15o.000, cat extrAgeam noi), pentru.
suma de zece milioane. Vom fi de aici innainte triP
butarii Gennaniei i pentru combustibilul national,
cum suntein pentru cele 300.000 de tone de carbuni de piatrA, necesari industriei, in valoare der
25 de milioane de lei.
Industria noa-STr-5. e nimidth.

Suntem consolati pentru viitor cu intrebuintarea

cdrbihneluei alb", a puterii motrice rezultate din Cawww.dacoromanica.ro

315

derile de apA, care ar putea da 150.000 de cai putere,. in locul celor numai 3.667, folosite azi de industria noastra, cee.ace ne-ar da o econornie anuala

de o sut4 de iuilioane i ne-ar scuti d tributul

strAinatati.i, consumul lemnelor, benzinei
nilar nationali.

i.

carbu-

Ii indreapa privirile asupra intregt noastre bogatii nationale, pe care o acapareaza. si-o inventariaz. Dupa. Vorwdris", intreprinderile militare
germane din Rominia, in valoare de un miliardt
juniAtate, sunt cele mai mari intreprinderi industriale din lume, echivallnd cu trustul otelului..
Totul se valorifica, nirnic nu Ge pierde: ghindA,.
castane Albatice, jir, saminta de pepene, dovleac,
totul e rechisitionat, pentru ei.
Au fAcut in acest an samanaturi cu 300.000 do
hectare mai mult ca in timpuri normale.
Dupa Die Woche" i relatiile oficiale, in acest
an s'a mans sau se vor strange: 3.000 de pasa,ri
taiate pc zi; trei milioane de tone de grine de tot
telul;.(recolta. va fi de 50.000 de vagoane d.e grail
80.000 de poi umb), 137.000 de hectare de floarea soarelui (fata de 6.000 din timpuri normale),
150 de tone de uleiu zilnic, moo() de chilograme
came de cal, 1.600.000 de duble-chintale de mar
knelacia, 70.000 de chilograme de legume, zilnic,
8.4poo.000 de chilograme de sirop, cloud, sute de la'p-

ta.'rii cu o productie de 2.863,507 de chilogramc

de lapte, 8.561 de chilograme de unt, 64.245 casein, 20.000.000 de chilograme zahar.
Pantagruelicl
Preturile au atins pentru noi: chilo de fasole ase
lei ;

cire5e patru lei, cutofi patru 16; zahArul 2 5.

www.dacoromanica.ro

316

Ile lei; inghetatA, 2,5; o csaniasa 59 de lei; o pereche de galosi. 40 lei; o pereche de osoni 90 de lei.
Ei ne platesc in schimb cu 3.800 de lei vagonul_

.de gran, cand In Moldova e 7.boo, in Basarabia.

14.000, In Bucovina 20.000.

Tara. IntreagA, intr'o munca incordata cum nu

a fast vre-odatA, e in plinl disolutie sociala. FermecatA de cele aproape trei miiarde de 'Artie ale)
BAncii Generale, pe care le strange In mOrmana
Orin poduri, prin. putini sau oalele cu fasole, in
neputinta de a mai reactiona in orele de chiintage"
care nu mai exista, a cazut coMplet in ameteala,
rnuncii i intrigilor ocupantilor. Peste tot, dela o-ras pand la umilul catun parile Romanului contra,
Romanului se tin lant: nu se poate taia un porc,,
fabrich tuicA, creste o pasire fara", ca Komandantura de etapa locala) s nu afle imediat.
In miseria cornunA egalisatoare, sentimente stra-nil agitA creerii straturilor de jos: Germanii voesc
binele maselor largi ale populatiei contra asupritorior romani de ieril Ei vor egalitatea tuturor. Das
Land... komnzt u einer gerechteren Verteiltutg der
Lebensgiiter".

Simtimantul de inferioritate in care ne aflam fata,_

de ordinea, organizatia i marea afinitate socialA

ce doinneste In patura militara au contribuit ca

populatia toat acuma s, para c. primeste bonevol lanturile tmei fatalitati de neiertat.
Pumnul lor rAsare pretutindeni In toata tam.: de
abia dispar pentru cateva zile pentru a se duce pe

front, si altii vin ca dinteun nesecat isvor.

Stint aceeasi pe cari i-a caracterizat asa de bine
Codru DrAgusanu In 1843: Dle deutsche Ehrich-.

www.dacoromanica.ro

31.7

,,keit", pe care ateiresc Nemtii, nu e o virtute

de care neias fi putut convinge in viafa practica..
Toti cu earl au trealiti se ,silesc a te /ulna cum
pot mai bine, i ospilaVatea, acas4 la toate po-

poarele, id nu o cauti In aceastd tara.

Greoi, masivi, lucrand numai conform poruncii,
ipocriti i perfizi, nu vAneaza. decat interesul kr
practic.

Au o educatie practicA indreptata in acest sens,

.-enerala. Orice sentimentaliem este exclus din educatia kr, cu intentie. Sentimentalismul e socotit ca o Skibiciune a pOpoarelor de rasa, inferioara.
D

pildA:

Alt-Ifeidelberg", care are atita succes

scena teatrului nostril; e socotita% ca cea mai me-

liocra piesa, pentru c e entimentala.

Cu aceeasi judecafa critic& loate productiile da

ara.
Nu le place nici tipul xomariesc, din aceeasi cauza.
CaracteristicA e judecata lor asupra, productiuniii
artistice a baletelor varieteurilor noastre, detestajocurile in care se oglindesc simturile popoarelor sudice, Italieni, Spanioli, etc., admir faceala dan-

tuki clasic german.

Limba franceia o detesta, ca fiind prea moale";

le place mai bine limba noasta, End mai tare"..

Dac generatiile barine sunt mai. de inteles, tinerii stint cu totul niste prinativi: ain asistat la
scene in care tineri ofiteri alergau dupa, inofensivii
catelusi ii unei doanme, pentrii a-i injunghia cu.

pumnalui, sau soldati tineri facInd vanatori de pisici, cu toti ogarii ce-i aveau, si mai la urm., desperati c nu le pot prinde, a,runcati cu tot mobilienil din cas'a, asupra arborilor in care instinctul de

www.dacoromanica.ro

18

conservare faceau bietele bestii sa-i caute scaparea.

Sa mai vorbim de sutele de cazuri cind, femei

bamine au fost----straptmse pentrucl nu le-au dat un
strugurel
La aceste extravagante a ajuns o educatie care-si

are partile bune in ea, si pe care vom vedea mai

tirziu cum ei inii o vor detesth: din cauza exclusivismului.

Exoesul indrumarilor spre virilitate, simt practic,

interesul vietii au contribuit la deslantuirea lui furor teutonicus", o calitate sociala cu totul antipaticA.

Se fac mii de studii in toate terenurile manifes,

tarilor noastre sociale: zilnic studenti i studente cu
sacul in spinare colinda tara dela un capht la altul.
Sunt spaima otelurilor, restaurantelor i birjarilor oraselor uncle cad, pentru c. toti, in virtute
unei hrtii dela Kommandantur, au dreptul la rechisitia casei de locuit, carutei, mijloacelor de trai.
Sunt, in definitiv, intr'un arnestec de nedurnerire
asupra ceea ce trebue s creadh despre noi In urma
literaturii cu care au ft:1st imbibati in anii din urnta
Astfel, despre o nafie romiineascei" iu cred Ca

se poate vorbi. Suntem un Volkergemisch",

de

Bulgari, Turci, Tatari, Evrei, Tigani, Slavi, romani

pe un fond tracic, cu limbh romanich dar cultural

slava, trhind mai mult cu simfut deceit cu rafiunea".

Poate ca in ultima afirmatie e ceva adevarat,

ne intrebam dac in grozava perspectiv a luptei
pentru existenta a popoarelor, ce se deschide de
aici innainte nu va trebul o trnodificare radicalh in
temeliile invatamantului i educatiei In sensul edu-

www.dacoromanica.ro

319

catiei oamenior Nordului; cu o diminuare a educatiunii efective ce se face in detrimentul ratiunii.

Ritmul, torrul, exprimarea in troheie a poesid

noastre populare ar fi slava; asemanatoare cu ritornella italiana ar fi inceperea versurilor cu loae
verde".
Nu ni se contest de iunii ins

ca pastram in

fiinta noastra etnica mult din antichitate.

Casa noastra tipica dela tara ar fi cea mai veche
dorm& a casei arice" europene, atat in ce prive7te
interiorul, cat si in ce Oriveste exteriorul, cu prispa
din fata i dispositia curtii din. prejur.

Acest plan aric c o caracteristica a popoarelor

stabile, dedate 'agriculturii, iar nu vietii nomade,
careia ii corespunde ca tip de .casa. casa semitklY",
al carii plan, iesit din cortul triburilor nomade, isi
are dispuse camerele in jurul unei curti interioare".
Haina taranului i a ferneii e a vechilor Traci,

dansurile nationale hora" aminteste Chora" dramelor antice.

Dupa alti detractori, tot ce averni, e dela ei: casa

noastra nu e decat casa germana.(1) cdreia i-ard

alipit in fat pridvorul cu stalpi, pe care (1-am luat
dela Turci).
Toate pbservatiile lor, agrarel, economice, politice,

psihologice, le-au resumat in mici manuale

portative, care sunt la indemana celui din urma 601dat.

Precum in activitatea lor zilnica se comporta dupa

tneceptele manualelor talismanice ,spre a obtinea

succesul in \data, atand cu totii si aiba nervii cet

mai tart", s4 fie cel mai ascung", cat mai practici, aa i in mediul social romariesc: au precepte

www.dacoromanica.ro

320

anume de comportare: Dupri natura sa, Rom tint

este inlet/gent si, destept; ceeace ta el se vadeste

ca indolenN este mill mutt o oarecare lenevie

(somnotenta) i lipsei de energie, care se Mailneste cu o puternicri desvoltare de viatlei a simfu-

rilor.

,Ttiranul rom'ein a lost de secole aya exploalat

de stapanii sy71, incilt nu mai giiSeste Curagiiul pen-

tru o I,iberc

vioaie desvoltare a caracterului

situ. Problema taraneascii ronwin4 nu e deloc agrarii: ea este din ele mai straws unite cu mnsiLsi
renasterea Orli.
Natia intreag le face impresia unei natii de coi

pi tn.ari, in toanele oricarui capriciu al sentimentului

si moment ului.

De aceea nu vor mai lua in serios, de aici innainte,

orice protestare sau veleitate de independenta a

noastra. Cu plat mai uimii, vbr fi, in. momentul
plecarii, and, in locul staid psihologice prescrise
de manualele lor se vor afla in fata reaiith4ii. Situa-

tia va fi din cele mai cornice, 13rin netiinta in

care se afra de ce trebue sa faca in metamorfoza:
Valahului, care aceea nt e prezis in alineatele codurilor lor.
Ca arhitectura, in general, reinarca i cu drept
cuvAnt, ca. ne lipsesc monumentele mari religioase
din Italia, Germania 0. Franta din cauza lipsei simeului comunitatii cetNenesti.

Bucure%ii, cu lipsa de orientare a distributiei

stradelor, cu lipsa de pi:etc i perspective, cu contrastele dintre saracie i pretentiositate, le face im-,

presia lucrului neispravit.

Sunt inantati pan'a la admiratie de nobleta ar,

www.dacoromanica.ro

321

hitecturii noastre vechi, pstrata in casele vechS.

hoieresti si in bisericile satelor, i despretuesc cal
pretentioase, cu tendinte de efectatie si patos, toat,
arhitectura moderna, al carei arnestecat stil il a fli
si in F'iladelfia si in Paris.
Miscator descrie unul o vizit la Mihai Vol Id",
Arhivele Statului:

fire poteca colturata.., tree prin larga poartii,

iatd-md aflat intr'o altd lume. Acolo std biserica in adilocul complexalui de clidiri, cu pridvorul de lemn, vechiu, aplecat de vont... Chi Lille
in care odatd locuiau cdlagsirif.. Inca se rid4cti

si

si turnul din al XV I-lea secol, care arunca dis'pre-

tuitor liniile noilor cladiri de alfuri. Tu, iubite

vechiu turn! Pentruce curg banii petrolului asa
de bogat,.pentru ce se ridica asa de puternic preturite grlinelor?
Caci vei fi i fit condwnnat la moarte ca 51 aceasta gratioasa sord: venerabila Mittopolie de
pe dealu! Mitropoliei. Cam acolo, lnasira syl pustia
claclire a Parlamentului de pe acwn onward orice
Wspozitic sufleteasc-a, cu atenantele ce imbrdtiseaza intreaga colinii, si astfel va inghitl vechiul
centru bisericesc al Bucurestiului, tot asa $11 ca-

derea ta se va intlmpla.
In matte Arhive am lucrat, dar aid am cdstigat, lard. sii privesc actele, o vie notiune a perioa-

dei mai nouli a istoriel romanesti.

Ceeace a ramas de admirat, in partca ei idealiL
e administratia lor.

In adevar ca au o administratie. Secretul organizaPei, ordinei i culantei administratiei lor nu pro-

vine cleat din intrebuintarea fieca'rui orn pptriviti

Drighiceanu.aSubt cultura pumuului german*.

www.dacoromanica.ro

21

3:22

cu aptituclinile lui. La mecanka: mecanici; la negot: inegustori; la cimitire: ciocli; pentru arta: ar.
usu.
Nici o improvizatie, chiar geniala, uu e permisl,
o specializarc .strict exccutata. Si, pe langa asta,

pe langa o centralisare nidUel, cea mai mare autonomic.

Cele patrusprezece Comanclamcntc militare do ctapa, cu toate ramificatfile lor: administrative, juridice, financiare, economice, medicale, artistica etc.

au deplina autonomic, fiecare Iuctind in deplina

suveranitate, farA dreptul de imixtiune ale unei au-

toritati in drepturile altora; chiar atunci cind Comandamentul militar e cat de superiOr.
Ficcare lucreaza independent, conform instructiunilor generale ce i s'au dat dela departamentul
central respectiv.
Orice incalcare este excluI.
Nu se pot transporta, de exernplu, alimentc dintr'un Comandament de etapa ticcIt cu stirea Comandainentult.i respectiv.

Comandantul unui lagar dc prisonicri din Cozia,

tun capitan, nu a permis unui inalt functionar al Ministerului romln vizitarea rnanastirii, desi avea autorizatia comandantului de district si chiar a etapei
Te spective.

Trebuia ordinul comandantului lagarelor do prisonieri din Bucuresti. Ahninteri chiar maresalul nu
putca sa aiba acces in lagrul dela Cozia.
Pe strada, gestul unui simplu soldat politist est.i

destul vire a face sa inteleaga orice ofiter, oricat

dc Mare in grad, regulele circulatici.

De aici provine toat mirumata br organizatie

ordinc sociald.
www.dacoromanica.ro

323

Si nii ntreb daca, intr'o taxa' ca a noastra, uncle

lurnea aspira tocmai dupa aceste notiuni: dreptate
sociala, ordine i organizatie, vom avea mAna de fer
care sa stie Ga. 1 introneze, in schimbul formelor
demagogismului popular de orisice fel.

Suntem la o rascruce de drutnuri, la care nu s'a

mai aflat de veacuri poporul nostru.
Suntan arnenintati pe deoparte de pericolul slay,
in noua formi a bolsevismului inconstient si disol-

vant_ care ne pate inghitl in valurile lui ca i pe

vremea primitivii a migratiunii popoarelor, iar, pe
de alta parte, de pericolul german, constient de telurile lui si care izbeste cu atAt nnui sigur. Dou'a
rase cari se imnultesc extraordinar i pentru cari nu
e loc suficient in hotarele patriei lor simt nevoe de

a se revarsh:
Rusi cu forta salbateca a valurilor inundatoare;
Germanii u metoda i organizatia lor constient.
Bogatiile tarii noastre sunt centrul de atragere,
Prin forta imperialist poate ca Germania nu-si
va atinge
prin forta politic,a a sociialismului ii va incerch din nou norocul.
Subt masca protectiunii proletariatului lumii va
tinde la germanizarea lumii, fiindca ideile lor de
rasa uperioara nu le vor arunch nici de cum.
In crezul lor intim, la Germani, umanitarism inseamn germanism. Numai cine trece prin Germania poate avea aspiratiuni tunanitare. De altfel, un
Evreu ungur ne arata in toata cruzirnea perspectiva viitorului:

Micile nationalit(iti sant condarnnate la rnoarte

din panel de vedere politic national.

www.dacoromanica.ro

391

In Europa nu au perspective de viard declt opporta german si cel rus; loate celelalte popoare
trebue s dispard pe riitor in aceste cloud rase.
AceaStd condamnare la moarfe o pot prilni micile natiuni cu toard linistea sulleteascd, caci natie, popor, scat chiar Stat sant numai niste notiuni
silintifice (1) a cdrar realilate eSte individul.

Aceste vechi notiuni au s dispara in vigor,

in asa mdsura, 1nctt micile natiuni se vor grabl
benevol sd-si paraseasca limba, pentra ca de band

voe si conaient se treaca intr'o mare natiune.

Dar ne-am fript prea tary4, degetele gustand din
umanitaristnul strain pentru ca s nu avem ideal, de
aici innainte, un aimanitarism romAneee.

Dar pentru a-I obtinea trebue s fim inarmati cu

toata seriositatea vietei.
Fericirea nu poate veni din afard, ci din mi)locul
celui mai bogat patnnt al Europei, pe. care trebue
sa-1 cucerim rin munca.
2115 August. Dupa luptele din zilele trecute, care

Iaduc pe Francezi spre Pronne, lupta se intinde

dela Oise pina la Somme.
Kaiserul, InVaratul Karl, Burian, Helfferich si
Hintze gimt nevtha de a GC intrunl in Marcie Cartier. Se discuta chiesita pkii cu Rusia, pentru care
Joffe face pe emisarul, ti chestia Poloniei pentru
care cu toata Intarirea p4cit de pa'n.1 aici, si rezultatul unei noi Bandnisvertielung" sunt serioase
conflicte.

Burian cere o deslegare austriaed; Gerrnanii, bine

inteles, ca i la noi.., un Rege propriu
Propun chiar cinci candidati, intre cari figureaza
Chiril al Bulgariei.

www.dacoromanica.ro

325

La noi, reorganizarea economica a tarii continuil.

Ca si in Ost-Afrika, de uncle au_ pompat tot aurul
bogatia)Fiburilor printr'o moneda falsificata de
alamd, pe care o treceau clrept aur, (in greutate de
20.000 de chilograme), tot astfel si la noi sunt preocupati de chestia financiara.
Banco. Nationala e pusa Gubt un -comisar german

irentru a scaph de sechestrare. Fac si o lege a central-deviselor" pentru paza econotniei nationale".

La Iasi s'ar proecta un Consiliu de Stat" pentru supravegherea Consiliilor de administratie, asociatiilor, obstiilor i camerelor, cu dreptul de a
elabora i proecte de legi.
6/19 August. Lupte trasnice asupra unghiului

PronneRoyeSoissons.
Germanit sunt prinsi ca in cleste aici. Dupd ziarele vieneze, tancurile engleze mari, mici i cele ar-

mate numai cu mitraliere sunt de neinvins.

Tancurile germane nu pot trece obstacole, si nu
aaot merge decAt pe sosele carossabile.
iMinistrul Coloniilor, dr. Solf, spune la Berlin ca
,,soaria Ronviniei ar fi lost de sigur mai band dacif
,,nu at ft ie,sit din vechea sa traditie".
10/23 August. Luptele Ge intind dela Oise plod

la muntele Kemmel: frontul intreg e zguduit.

Rafdlie grozava la Noyon si Albert.

In Germania, cu prilejul centenarului Constitutiei badese, printul Max de Baden, care iese la iward., tine s accentueze ca in urma unui grozav
rdzboiu se vaza, acurn o Guta de ani, c ra"nile na-

tiunii nu se pot vindech fdra de o vi4h4 politic4

dreaptd, care si irnpace libertatea personala cu autoritatea Statulni.

www.dacoromanica.ro

326

In Ucraina lupte de guerrilas.

La noi se face sfintirea citnitirului de onoare german. Morga germang e irnperturbabila. In prezenta
delegatilor nostri militari defileaz incomparabilele
trupe germane, austriace i turcetsti. Mackensen tine
sa accentueze fineta simtirnintelor germane pentrn
oaspetii romiani:

Nat, Germanii, vedem in soldatii, ce ne strut

an (-ale, numfai at,cita timp un inatnic, ciltd vreine

luptd, InduM ce nu mai e capabil de luptd sau

cade in luptd, U recunoa,stem de catnarad".
Ca si in Kaffern-Krale Siid-Afrikas?
Totusi incep sg se debaraseze de productele in-

treprinderilor lor din tara: sapunul abund acurn:

peste tot, cu toate atichetele cele mai frantuzesti
posibile: superfin, de farnilile, des roses, royal etc,
Calomniatorii raspAndesc vestea ca, la Iasi, strada
ar oferia, ;spectul celei mai desgustatoare orgii: fe-

niei usoare, plimbri la Copou cu 6o de lei birja,

zgomot i bauturi, ofiteri pudrati si in corset!
16129 August. Toate iesindele ofensivei din sectorul Arras-Peronne au fast nivelate, dupa caderea
colturilor Albert 5i Braye. Englezii sunt la Bapaume.

Clemenceau crede CJ toamna va aduce decisiva,

de asemenea i maresalul. Foch.

La noi, sunt foarte enervati. Dau iar afise roi

cu prescriptiuni de_ pedepse cu moartea, reclusiune,
inchisori i amenzi de io.000 de lei celor ce se
sustrag obligativitatii muncii sau angajamentelor

luate fata cu athreprenorii germani.

Nu se Mai face controlul valizilor de razboiu, ci,
numai al dernobilizatilor; nu mai, rechisitioneaza legurnele i fructele: curnpr5.

www.dacoromanica.ro

397

Ni se face cunoscut c vorn fi supraveghiati militaresten iumai doi ani.

18131 August. Ofensiva Antantei niveleaza toate
ie*dele frontului0 vechiu sau nou ce sunt din hiptele de Find aici.
Francezii niveleaza coltul Pronne-Roye-Chauny,
si trec rAul,Ailette la Vest de Coucy-le-Chateau.

La Iasi ar fi fost, apta-mana trecuta, un inceput

de crisa ministeriala din cauza decretului de amnistie.

In Parlament vii discutii, provocate de ministrii

basarabeni: Incu1e i Ciugureanu, pc tema agrara.
Ei cer respc-ctarea de Guvern a actului dela e7 Martie lcu resolvirea chestiei agrare de Catre Sfatul Tat

Ministrul de Externe al nostru declara ca schimbul ratificarilor nu depinde de factorii constitutionali: avem Parte bune motive a crede ca Viena ci
,,Berlinul sant de asemenea pline de dorinta de a
Pee schimbut cat de curdnd".
La noi se v:lnd a.ranilor uscatoriile de prune.
Mitropolitul Bucovinei, Repta a fi fost inlocuit.
,cu un Rutean.
19/1 August. Englezii au inceput nivelarea frontului intre Hazebrouk i Bapaume.
Kaiserul face visit Regelui bulgaresc la Naulieini. SeMT1 pentru nestairsita aliantei!"
Regele Bavariei ii va face o vizita la Sofia.
Austriecii &int hi majoritate in toata taxa.
2315 August. In Gennania un potop de telegrame

de asigurare, cind a lui Hindenburg catre Payer

c e sigur", cAnd a Kaiserului catre Berlin: ink/.

an inamic na poate stl sfartne zidul de fier al

Statului german", eind al COtmerei catre Payer
"pentra pace".
www.dacoromanica.ro

328

Kronprintul se ,sbate in accese de nebunie si umilintA: n'a fost niciodata atatator de razboiu, nu

a tintit niciodata a nimici inarnicul, caci e destut

loc in aceastd lume pentru bode natiunile" a facut
un tazboiu de aparare Ba Inca in grandomania lui
da si note de purtarea adversarilor: Joffre genial,
Foch bun, Englezii nu au conducatori, Americana
nu sunt de despretuit.
Revolte in Moscova.

Americana recunosc sfatul ceho-slovac de Guvern national, de asemenea si trupele luptatoare in

Rusia.

La noi se pune iar pe tapet chestia rclatillor dintre ocupanti i Guvern.

Ei vor ca cel putin aici sa-si intareasca situatia.

Neue Freie Presse" vorbeste de conflicrul dintre
Guvern i Coroana pc tema legei amnistiei i chiar
a responsabilitatilor

fostuhd

Minister.

Pester

Lloyd" face raspunator Guvernul de parerile ziarului L'IndOpendance Routnaine" asupra desagregarii de neevitat a rnonarhiei habsburgice, iar Bakarester" de a doua zi face cunoscut oficial ca conducdtorii Gerrnaniei ci Austriel se ocupli pdtrunzator de cdteva zile cu relatille politice ale Romdniei
;si positia C'abinetului Marghiloman, c&uia i se

face Parte des obiedia c4 nu pete cu destuld

evidentd ci energie contra mainatiunilor cercurilor
-brdiieniste... Pester Lloyd chiar conchide cd 11-1

Marghiloman sd fie mai franc.

Grecii, prin presa lor anunta c Bulgarii vor a
face pace, ar fi dispt?si. a se aranja chiar cu flC
cedand Cadrilaterul.
27/9 August. Ofensiva Antantei, innainteaza vertiginos, a atins pretutindeni liniile din 1917.
www.dacoromanica.ro

329

Germanii pentru a resista impotmolesc canalurile spre Cambrai si Saint-Quentin.

Linia Hindenburg este atirksa.
0 tactical noua inlesneste Antantei Guccesul. In lo-

cul atacurior frontale, in masA, preparate de artilerie, acum lucreaza diviziile singular, prin atacur.t
de flanc. Germanii sunt deconcertati.
In Rusia, Englezii au innaintat pAnd la Ecaterinenburg.

Vizirul Talaat Paza, in drum spre Berlin, ,se ex-

prima. catre Pester Lloyd": vointa popoarelor e

4 tut pot set mai a)stepte mai mull pacea, popoarele sunt obosite.
Bulgarii amintesc, plangand ca au fost siliti (!)
lupte contra liberatorior lor 1
Kaiserul aimte nevoia s. vorbeascal lucratorilor
dela usinele Krupp:
Absolutei dorinte de nimicire a Man-del:1M opuuS

nem categorica noasird vointa de a tte conservd

existenta (!)... Grifile voastre le simtesc Ia addncul
inimii. Tofli trebue s asudrint pentru ca, tari ca
blocul de ote4, s artitain inatniculai puterea nous-

,,tra

Cine este decis s urmeze acestor pretentii ale

rnele.., Sd-mi promitd.., sli fluent pind la. unal...4

scl t4spund4 ea da.

Napoleonic!

La noi, conflictul Guvernului cu ocupa,ntii trebue

sa fie acut! Burian in .sedinta delegatilor, accentueaza, ea' la re,sedinta Regelai rom4n si a factorilor
influentei rota4ne5ti s'a simtii o noul poetic ina-

midi. PM de Paterile Centrale.

www.dacoromanica.ro

330

Evenimentele vor fi pbservate cu cea mai mare

bagare de seama, iar ma,sinatianile vor fi intrimpinate cu cea mai 'mare energie".

Iar Guvernul nostru amlna inscrierea cvreilor

la T4bunal ita dupa schimbul de ratificari, la

calende.

Guvernul a inceput sa joace si el bine cornedia in

ansamblul german.
Wekerle cerceteaza teritoriile noastre anexatc. A-

nunturi In presa lor indeamnA, la vinzarea padurilor din acele teritorii.

1114 Se#emyrie. Au pierdut tot iesindul dela Verdun, conform planului conceput de ani de zile"( I),
drumul Mosellei in Alsacia c liber, trupe austriace
iniptiedeca acolo dezastrul, aparnd Metzul si St,
Michel.

Refortma electorala cade iiarasi in Prusia: Vorwrts" cere pacea si disolvarea Catnerei Seniorilor.
Payer, Vice-cancelarul, simte nevoia de a cere An-

tantei restabilirea ,statului quo ante pentru Vest si

Inana, libera In Orient. Austro-Ungurii cer interventia neutralilor pentru a mijloci o conferinta, in-

tr'un oras neutral; se accentuiaza ca. iota a fo,t

redactata In limba franceza. (Au ajuns si la acesta.
umilinta.)

Wilson raspunde peste clteva zile ca va litrebuinth Pill; lot-fa panti la extretn".
6/19 Septentvrie. Comunicatele suit foarte laco-

nice; cele ale Antantei nu mai sosesc din cauza

iurbartirilor attnoslerice."

Hindenburg, desamagit de semnele rele" ale

incerdirii de paw.", spera ca, lapttind, avent sil
,,a,step&int dacti inimical opineazif onoraltd, dacei

www.dacoromanica.ro

331

,,de asta'datti e gata de pace". (Par'ca pina acum

nu au luptat I)

.
La noi, valuri de armata germana intata
sosesc

zilnic.

Ministrul-Prewdinte al Consiliului e acum seful

censurii! De Gigur ca elect i protestarilor germane
cfntra atacurilor Independentei" ce le-am vAzut.
Ne astcptam la incarcerarea ministrilor ca si in Ucraina.
Gravitatea situatiei ,se vede din raspunsUl d lui
Marghiloman la interpelarea generalului Averescu
asupra zvonurilor de interventie a noastra in Ucra-

ina, cum i de o apropiere de Puterile Centrale:.Apropierea Romniei de Puterile Centrale iza e o

,atingere.... a neutralitatil, ci o necesitatem geografic.d (recte: teroarea pumnului german).
Iar, cu privire la faimoasa lege a amnistiei celor
ce au lucrat pentru Puterile Centrale, depusa acum
eateva zile, s'a accentuat ca.aceastA lege nu e decat
o cogie a art. 31 si 32 din tratatul de pace: ca 5i
,,la acceptarea pacfri, Ile vont conforma dispozitiu,,nilor tratatutui imp's de iinprejur'drile razbofultd,

In ceeace priveste pe vinovati, protectia acestei legi

,,au va putea th.I acopere de judecata condtunnatoare a opVniei publice.

A Tost ..un gest demn.

8121 Septenivrie. Profesorul Stein din Hamburg

scrie despre noua conceptie a lumii.
E stranie teoria ce Ge desfawara, nu prin enormitatea ei, dar prin faptul c o conceptie omeneascal
societatii, acceptatai de lumea intreaga, de-abia
acum incolteste in Germania.
Papal aid, se exprima d-sa, ceeace conducea Iawww.dacoromanica.ro

332

.mea ( ) era un Sachgedanke"omul avea un Sackkarakter, sau, mai rornIneste, amul german era
considerat, cum ,singuri s'au etichetat, ca material,
Problema ce se plane pentru naeia germana e de.
a se opane acestei concepell conceptia personal116ed. Omenirea evolueath /rept& dela material!"la
,,personalitate, OM la Dummezeu.
,,Rdzboial i gandurite de riaboiu, impiedecti it
ceasta evolaare." Ih fine, v:azurani ca Ueberrnenschul german nu e decat un Sache" etichetat.
La noi, masurile economice i represive se tin

lant: e o oglindire a starii de enervare in care se

and, aici noputiand org.artiza nimic durabil; in Vest
neputind tinea Statul quo.
Dupa ce declarasera, c fructele Gunt scutite de

rechisitie, acum confisca dotazeci la suta din ele.

Prunele nu mai apar pe plata; ne ieau 65 la suta din
recolta anului 1918, si 35 la suta din recolta anului
1919.

Simt nii nevoia de explicare: aceasta ar fi urmarea unei conventii intre Rombia i serviciul economic german, care inlesneste tranGitia spre o
politica, economica, de pace! Dau permisiune pemru

fabricarea tuicii, in scorpul de a pune mina pe cazanele cari, astfel, vor iesi la iveala.
Fac tin consortiu pentru crearea unei industrii alimentare cu un capital de 15 milioane, care va cumpar fabricile rechisitionate:
Semn de lichidare.
Prin Ministerul de Razboiu, incOpe audierea si

cercetarea purtarii tuturor demobilisatilor cari au

tsupraveghiat lagare germane de ostateci sau prisonieri.

www.dacoromanica.ro

333

ApicEim legea anutistiel!

In Dobrogea, populatia flamInzita se expatriazi
fdra a li se permite 65.1i iea vitele i carutele. Un
mijloc eficace de desnationalizare a contestatei provincii.

9/22 Sepienwrie. Incearca zadarnic o ofensiva intre Cambrai si Saint-Quentin.

Clemenceau a vorbit in Camera francezd:
Franta, umilit in limp de pace patruzeci de ani,
prin arnenintarea slibLei ascutite si a pulberii uscate", prin persuasiunm de a primi benevol jugul
sclaviei dela ei, pe caxe voiau a-1 impune omenirii;
intregi, e in fata zilei rafuelii.
Victorioasii azi, ea nu va uL orasele, monumentele si satele-darAmate prin toate rafinamentele perfidiei.

Camera intreaga, in picioare, protesteaza contra

bestiei imbeitate de slage".
La noi, o delicata chestiune la Curte, abil exploatata de Gerinani, intre culise.

Aflarn de abia din Pester Lloyd" de ce eAe

vorba. Asta ne mai trebue tocmai acum...
Emisiunea Bancii Generale a atirks doua, miN

liarde.

Linia Siegfried, sau Hindenburg a fast strapunsa

de Aliati prin caderea sectorului Couchy-le Ch'Iteau.
La Fre. Metz e bombardat.

12/25 Segeinvrie. Presa lor anunta surprinzator transformarea politicei interne a Germaniei".
Frontului unitar dela granita trebue sad coresipund frontul intern; de aceea se anunta tratativele pentru intrarea a trei social-democrati in Cabinet.

www.dacoromanica.ro

334

Situatia intern se vede c &a incurcat; Herr-.

ling vorbeste pe fata in Comitetul Central al Reichstagului, de situatia serioasal" i de desacordul intern".
Iar Hintze, ministrul de Externe, accentueaza vechial refren: Inraatalirea raporturilor cu Romdnia
spre sfeer5itu1 verii, aplanate in parte; dernobilizarea

armatei romcZne s'ar face prea Ince, ar fi ezitari

in executarea obligatiunilor contractate.,
13126_ Septemvrie. In Champagne, luptFintrc Argonne si Meusa.
isi formuleaza pretentiunile intrrii in
guvern:
1. Guvernul sd-si inGuseasc'd resolutia Reichsta-

gului din 9 Iu lie 1917, cam:And o resolvare pacific4 a conflictelor actuale prin intrarea Germaniei
in confederatia popoarelor.
2. Restabilirea i despgubirea Belgiei, restabilirea Serbiei i Muntenegrului.
3. Fiddle din Brest-Litowsk i Bucuresti nu pot
fi o piedicd pentru pacea generala..
4. Pardsirea tinuturilor ocupate.
5. Autonomia Alsaciei-Lorcnei.

6. Minister responsabil fata de majoritatc.

7. Proclamatiunile Imparatului si ale armatci si
fie ydzute intli de Cancelar.
La Iasi, in chestiunca prhitoare la Curte, d-1
Pdtrd'scanu care, cu largi aricre de vechiu parlamentax, inteun Parlament de oameni neexperimentati, nu a scdpat nici un prilej de a atach Coroana,
conchide: dac:11 Va fi nevoe, s? pri.Isim acest Is-

cay, dar tthntind uile ca sf1 ne aua intreaga

Tara".
www.dacoromanica.ro

335

La noi, Mackensen, cere reluarea msnicelor relatii ca Rotainia".

Totusi judecAtorul Sturdza a fost condamnat la
sase luni inchisoare i apoi deportat cn Germamia
pentru sentinzente dimiiinoase Puterilor Centrale".
16/29 Septemvrie. Comunicate vagi i desperate.
Der'Englander great an, der Franzose,und auch
der Arnerikaner".

In Bulgaria, situatia e gravA de doui zile.

Frontul macedonean a fost rupt. Malinov, care
cii putin mai innainte luase conducerea Ministerului,

cu Intelegerea tuturor factorilor", a cerut artnistitiul.

Sobrania e convocata pentru 17 Septembrie.

Totusi presa lor nurnete cazul un incident:

Zwischenfeille in Bulgarien"!! Se pare ca se va
reconstitul de Germani frantul balcanic.
Situatia in Germania e desperat. Socialitii, indearnn La_ordine interioari si resistenta pe front,
pentru ca Germania sa fie Gcutita de sp.ectrul foamei, al epidemiilor rAzboiului civil i al Iadului
unei pci pe care nu ar putea-o face orice Guvern,

nesprijinit de intreg poporul.

Presa lor tura in contra Bulgarilor; numai cea
austriac conchide: Nu trebue a arunczi cu pietre
In ei; Bulgarii au What cci nit mai pot fi inceintati
ca vorlie dulci, ci au cedat".
17/30 Septernvrie. In Flandra sunt hatuti stranic.

Lille e amenintat dela Nord.

Artnistitiul cu Bulgaria ar preVedea: ixTedarea,
artnelor i intrarea in frontierele din 1914.

Kaisenil cAtre Cancelar: Voiesc ca poporul ger

www.dacoromanica.ro

336

man sii conlacreze mai 'activ Ca rind (scum la

soarta patriei.
E vointa men ca oamenii ce stint conda,si de la-

crederea poporulai th iea parte larga Ia drephari

,si datorii!
\roe te i e... vointa sa I

Comedianul I

2013 Septemvrie. Cu Bulgaria o las,a mai dornol.

Nu mai vorbesc de recorkstituirea frontului balca-

nic; aflrn ca nu a fost vorba decdt... de paza statiunilor cliplomatice -i militare ale Puterilor Centralel Totui la noi nu numai cercuri fiogermane,
dar nj Gernttnii 'cred cu seriositate in refacoreal
frontului bulgar.

A fi de alta parere c a te expui ilc. unui surks de

comp:admire din partea bor.
Curtoasia Germanilor fat.a. de Bulgari a atin3 cul-

mea pe care Bulgarii nu au gustat-o 'Ana aici.

Poate c i ambiguitatea Tarului Ferdinand, care
adreseaza telegrame ditirarnbice celor doi Imparati,
le da vre-o speranta.
In orice caz, la Cama"perdelele lsate asupra turpitudinii bulgare, s'au ridicat, portretul Tarului 5'a
agatat in pereti in gbirlande de lauri.
Buchetele de flori, rnereu itmoite, se etaleaza pe
toate tmesele. Seara, inaperile 5unt lurninate

giorno. Ofiterii cei mai eleganti germani sau au5triaci se instaleaza la mese, in vinatoare dupa ofiterii bulgari, cari stralucesc prin absent.
Rar ate o mutr posack, caracteristic bulgara,
sta retrasa intr'un colt, facqndu-i toaleta nasului.
cu mana.
Semnele vrernii!

www.dacoromanica.ro

337

2114 Septenwrie. Dupa caderea lui Saint-Quentin, azi aflam si de nivelarea iesindulni ArmentiercLens.

s intre in Guvernul german.

In Vorwdrts" dedar`a c inteleg s pue nu numai degetele pc haturile vizitiului ce duce carul sprc
prapastie, dar s ica efectiv haturile in mana.
La Iai, ar fi incitatii de rzboiu: ofiterul de lcSocialistii hesit

gdtura de acolo ii permite a interveni in afaceri

de presa la Censura de acolo.
2215 Scptemiyie. Tarul Ferdinand a abdicat.
Vine fiul sau Boris al II-lea.
Wekerle, in Casa deputatiunilor austriece, Orbc$te de dupla pentru pace".
Cehii, Polonii i Slavii cer autonomia natiilor
lor. Social-democratii se declara pentru lugo-Slavi
si Italieni. Polonii mai ..cer retroccdarea tuturor
Statelor apartinind fostel Polonii.
La Iasi sc aresteaza un fost Ministru, din Ministend razboiului. Ofiterul german ccre lista tuturor
refugiatilor.

Va avea timpul s intocmeascg lista proscrisilor?

23:6 Septemyrie. Din August pana azi au pierdut 36.000 de prisonicri, 7.000 de ofitcri, 9.000
de tunuri si 30.000 mitraliere.
In Austria .se exprima ingrijorare fata d. RoPrada sea' .s5. le scape din maini. Se cere
s cedgm armamentul.

D-1 Marghioman nu ar mai ramanea la guvern

decat cinci zile pentru facerea schimbului de rad-ficari.

In Bulgaria Stambolinschi, seful partidului traEhighiceanu.Subt cultura pumaului german,.

www.dacoromanica.ro

22

338

nilor, eliberat din carcera, ProcIama revolutia. Tarul Ferdinand ar fi inceput tratativele cu Antanta
Inca din 1917, prin Ministrul Rizov, in Norvegia si
Elvetia.

In Germania Scheidemann, socialist intrA in Cabinetul Imperiului ca Ministru fArA de portofoliu;

noul Guvern socialist s'a format pelbaza urmatorului program:
1. Alipirea la resolutia majoritatii Reich.stagului din 1917 si la raspunsul interventiei pentru pace
a Papei.
2. Acceptarea aliantei popoarelor.
3. Libertatea marilor.

4. Mei le partiale nu sunt o piedia pentru pacea generalii.

5. Corpuri representative la State le foste rusesti,
pe baze largi.
6. Alsacia-Lorena, Stat autonom-federal.
7. Reforma electoralia prusianA.
Ieri, Austria, Germania si Turcia (in ordine.alfabeticA cle asta data) au facut intervenire catre Statele Unite pentcu acordarea unui armistitiu in scop

ca s intre in tratative de pace, pe baza celor 14

puncte ale lui Wilson din 8 Ianuarie 1918 si celor
patru din Februarie 1918.

www.dacoromanica.ro

VIII.

Dela cererea armistitiului pang la eliberarea

Bucurestilor.
Viata se continuA cu acelasi imverturbabil echilibru, ca si dela inceputul ocupatiunii. Nimeni am poate prevedea sfir.situl de care no
apropiem cu pasi grabnici.
24,17 Septemvrie.

Cu aceeasi soliditate gerrnana se instaleaz1 noi

cabluri telegrafice, se fac noi instalatiuni, so repay:a, se rechisitioneazI metodic /Ana in ajunul
carli.
Se proiecteaza chiar facerea unei linii duble la
Constanta.
Duminecile, regulat, Maresalul, cu o suita porntpoasci si in prezenta detasamentelor tuturor trupelor din Bucuresti, se duce la Biserica Evangelizal
Pe stradA, regulat aceleasi convoiuri de soldati
austrieci, dusi unii in lanturi la Tribunal: e singura

armat ce ofer5, acest spectacol, in deosebire de

Germani, cari, cautand a tinea sus prestigiul soldatului german, so folosesc peritru acelasi scop de
automobile inchise.

Regulat la aceeasi lard din zi un dric cu drapelul

semi-lunii d'as-upra, cu un hoge pc capra, transpora
trupurile armatei turcesti, secerate de mizeriLe si

de boaa.
www.dacoromanica.ro

340

Matchurile de footbal, natatii, se tin lant.

Convoiurile cu incarceratii pemtru delicte de defaimare a armatelor imperiale fac zilnic naveta intro Kommandantur i Cercul Militar, transforrnat
in inchisoare celulara, dela evacuarea prisonierilor.

Zilnic se \rad domni din ,societate, doamne in doliu, fete de pension, derni-mondene, tiganci desculte,

soldati, pungasi, in acest pahod na... Cercul Militar pentru a ispas1 in celulele de 1.50 x I rnetru,
crime reale sou imaginare. Pe un pat acoperit cu
ioaie, In mijlocul unor paraziti cu grija intretinuti
si cu mirosurile oalei trebuintelor, nu au alta comunicare cu lumea de afara decAt firida usulitei ceda pe coridorul prin care rasuna greaua cizma gerrnana.

0 domnioar de patrusprezece ani, de cea mai

bund conditie sociaL, tni-a povestit inchisitia de
48 de ore la care a fost ,supusa in aceste prigioni"
pentru crima de a fi rupt un afis al Kommandanturii, lipit pe casa parintdor ei, crin denuntata de
o }mina Germana.
A fost legata de mlini si de p-icioare pe un .scaun..

In fatal i sa pus pe un perete corpul delictului:

afisul profanat, prornitIndu-i-se c dupa ce-1 va invat si ti pe de rost i daca sc va rugh plangrind,
va fi eliberata.
Ca o sfidare, i .spre deconcertarea inchisitoru-

lui celulei, a fost gsitt cu spatele spre afis. Parintii au trebuit s pPateasca nu stiu chlte mii de
lei arnenda pentru a rascurnpara demna atitudine
fetci lor.
Localurile sunt pline d.e rnultimea tsoldatilor, memwww.dacoromanica.ro

341

bri ai societatilor de tot felul cunoscute nurnai dup:a

initialele numelor lor, pina la aceea a aderentilon
limbagiului esperanto.
Scolile evangelice, unguresti, catolice, etc. sunt
zilnic in escursiuni, cu drapelele natiunilor respective si cu sute de carute rechisitionate. In cAntecelenatiunilor bar sfideazA triburile indigene.
GrIdiniIe noastre, mai mult ca niciodata, sunt

cuprInse de epidenzia revistelor" o slablciune a

wzitaioralui de teatru roman". Alcatuite intre timIpul sorbirii a dou svarturi, ele exibeaza o serie
de trivialitati, pornografii i pretentii de spirit, farlit
de nicio sare.
Ele unt oglinda starii de abrutisare

deso-

rientare a unei lurni demoralizate si un prilej de

unifi3lerea buzunarelor autorilor lor cu aur sunafor", acum cnd perspectiva altor operatiuni despeluncd le sunt obstruate.
Gennanii, plini de misericordie pentt u aceste
exhibited,

sunt incSinta0: pot opera nesuparati pc

tpate terenurile lor culturale, fn fata unui public cornpier adonnit.

S'ar parea c

pentru noi zarile desteptini sunt

-Inca departe.

25 8 SeptemVrie. 5i totu5i se siunt slabi la noi;

result din ultima masura ce o ieau de Inlocuire
Stabului economic german printr'un Deutsch-sterreichscher Wirtschafsstab".

Ei cari voiau o putere economi2d exclusiv germania, in Romania...

Austria e foarte nesigura, mai ales de atitudinea noastra viitoare. Un deputat de acolo inter(peleaza Guvernul asupra lipsei de garantii fata do
RonZnia:
www.dacoromanica.ro

342

D-1 Murghiloman a acceptai, ca-o conclitie a Todaliarea cu Austria 5i cooperarea in contra Halief, in schimbul conserveiril tunurilor ci tnuniflu-

nitor... Carl sun( garanliile?

NU se poate negk cA, multumitA activittii, intr'un sens 'sau altul, a celor dela disrua, ne-au fost
conservate tunurile s,i munitiunile. E un 61.1CCes

pr

care-/ vom auzl repetat mai trziu, chiar din gura

Germanilor, cari, in ziva dezastrului Anal. vor gd.si
mai bune cuvinte pentru cliplornatia noastrii decAt
_pentru a lor.
Asurra situatiunii arii ne inforrneaza, un inter-

view al d-lui Marghiloman dure Berliner Tugblatt": Tara nu a lost niciodata inii linl.stita, in
perlectii unire cis Rev le". D-sa se declarA. desorien-

tat de cuvAntarea_ lui Hintze, prin care se afirrrni

ca nu ni s'a asigurat niciodaba posesiunea Basarabiei.

Ii exprina pirerea Ca trebue a se tinea Gearn5.

de dorintele rornAnesti, pentru ca tara s5, nu fie atacata de bolsevism, i accentueaza greutatile guvernarii cu cloud scaune.
Sperg. di In patrusprezece zile,ratificarea pacii la
fi un fapt indeplinit.

Uncle cercuri filo-germane sunt ins mai germane decAt chiar pangermanii.
Ei cred c situatia trii nu e intru nirnic influentabira de tmersu1 evenimentelor externe. Ziarul lor,

Rena5terea", a'parut de ci.tva timp, nici nu pu-blica. -tirea cererii armistitiului, de al cIrei .suCces,

de altfel, toata lumea se indoeste.

Pe dind la noi aceast5. .stare de somnolenti, in
'Germania, noul Cancelar, printul Max de Baden,
www.dacoromanica.ro

343

arata a., cu incepere dela 17 Septenrvrie, a "Meeput o noud epocii". -Ieau m.asuri de autonomia Absaciei, inlocuind pe-

fostul guvernator. Chiar Kaiserul, catre armatl recunoaste in fine, sfarAmarea frontului macedonean
day plu biruinta asupra frontului lor: Euere Front'
ist argebrochen".
Din Bulgaria sosesc inteuna aid sau spre Austria Cermani si Austrieci dvii, in.spaimantati.
2619 Septenwrie. 0 zi de sperante. Trupele Antantei, sunt la Lescovac, in Serbia, nici saptezeci
de chilometri de Dunare... De rfecrezut.
Se aude de inchiderea Dullard la Severin.
Spitalele noastre incep 6.5, se umple iar de mul-

timea ranitilor germani; eci mai multi in cap si

la ruAini.

La kiisciuc ar fi forst batae in regula intre Bulgari si Germani, cari se retrag, pentru productelece lo'cara de acolo.
Guvernul permite trupelor austriece a treco din
Ucraina prin Moldova: probd de buntivoint tatet
de Puler& Centrale".
(Dar par'cal cram in stare de neutralitate 1)

Se platesc 16 milioane de lei pentru liberarea

ultimior 3.oclo de prisonieri din Bulgaria; cei poste
35.000 de prisonieri din -Germani,a Uncezesc si as-

azi acolo, in mizerie si metod4 distrugere.

Damascul a cazut.
Turcii pleaca. cu tatul dela noi.
27110 Seiptemvrie. Linia lui Siegfried sau Hin-

denburg, dupa gravele lupte dela Cambrai, a fast

strapuni si la

Bohain-Le-Cateau; se
clou'd noi iesinde, la Lille 5i Laon.

www.dacoromanica.ro

formeaza.

344

De aceea simt nevoia, printeo schimbare a Contitutiei, relativ la atributiile Cancelarului, sa. faca
Ipe gustul Americanilor, cari le-au raspuns la ccrerea de armistitiu.
Stint incintati de raspunsul lui Wilson, in cus.inte
de micro, untoase, neobisnuite in tarea" limba germana:. sunt extasiati chiar-de pleicutril ton al riisptunsului"!

Li s'a raspuns de Wilson, $n rezumat, ca el nu

tproate propune armistitiul Aliatilor, cAt timp armatele Puterilor Centrale stau inca pe pgmntul patrici
lor. Se mai cere Casncelarului sa precizeze clack vor-beste numai in numele acelor puteri ale Germaniei
care au condus razboiul pAna acum.
Dezastrul continua: In Turcia, Mare le-Vizir Talaat cade, vine Tevfik-beiu, fost minis-fru la Londra.

Finlanda respinge, prin alegcri, candidatul german la coroana acestei tari.

In Rusia, Joffe, ministrul rus la Berlin, prtptcsteaza la Berlin contra salbaticiilor si vandali,smelor trupelor germane: au luat telefoane, au nimicit
witele, au exterminat gospodariile, prin rechizitii;
faranii fug prin Oduri.
In Austro-Ungaria cearta asupra constitutiei dualiste. Ungaria vrea desmembrarea, nu confedcratia
cu Austria, si uniune personala cu Regele. Berlinul
o incurajtaza. Rcstabileste comunicatia te1efonic4;
cu Ungaria, lasInd-o intrerupta cu Viena, ca pro-test contra limbagiului presei vieneze.
A kiona IA, la 29, chiar partidul national rornln,,
intrunit la Oradia Mare, core dreptul de a fi natii,
ronana complet liber, iar raporturile ei de coon41onare cu celelalte natii sa le determine libera 5-it

www.dacoromanica.ro

345

singura: Organizatia nationald a na(ianii din Trailsilvania cI fdrile unguresti na recunoale nia Parlamentului ungar, nici Guvernului, nici until all lactor sttdin dreplul de a representd la Conoresul de
pace inieresul natiei romdne.
D-1 Alexandru Vaida va ceti aceasta declaratie,
mai tArziu si in Camera delegatilor.
La noi, au intreprins o campanie pe chestia Dobrogii, pentru a ne instraina c.impatiile de Antanta,
care air fi fost cam ambigua in armistitiul intheiat
cu Bulgaria, relativ la aceasta chestiune.
3012 Septemmie. Francezii tu facut o enorma stra-

pungere intre Lens-Le Cateau, cu vArful spre Valenciennes, i o mare miscare invaluitoare a ,sectoru-

lui dela Laon.

Cancelarul raspunde lui Wilson ca primeste prin-

cipiile discursului sat' dela 9 Ianuarie (st. n.) ca

baze ale pacii, cu evacuarea teritoriilor, innaintea arlucru ce se va decide de o cornisie rnixtd.
Afirrna c actualul Guvern lucreaza in concordanta
cu majoritatea Reichstagului.

2 115 Octonwrie. Laon a cazut; in Flandra lupte

mari ; am irapresia ca in dou5 sapt5mni vor fi gohiti din Franta.
ALa noi se transporta intr'una. La Titu trec 25 de
trenuri militare zilWitJ In Bucuresti convoiuri de
automobile; unele sosesc, altele pleaca, indircate cu
saltele, sobe, cotete cu rate si gqste. Multi ii vAnd
caii i echipajele.

Steagurile bulgaresti de pe toate localurile din Bucuresti au fost date jos; Bulgarii umbra' desarmati..
Sic transit gloria mundi!
Antanta da stiri asiguratoare cu privire la Dobrogea.
www.dacoromanica.ro

816

In Simphicissimas", Regina Maria, intr'o posa

.cxtraordinara, e infatisata planind asupra siluetei

Bucurestilor, asupra caruia yang petrol dintr'ur

bidon.

Ilustratia ipoarta idiotul titlu de 01! Maria 'Ramaniens !"

Wilson a raspuns: executarea evacuarii si condiarmistitiului trebuesc deferite judecatii Cuiernelor Statelor aliate cari inteleg s aib5 toate garantiik, conservarii superioritktii lor militate iv present. Incetarca rasboiului submarin si a devatiirilor, in retragerea armatelor germane. Desfiintarea
oriMrii puteri arbitrate care, pentru sine,la secret;
.dupd proprial capriciu poate turburd pacea lanai,
sera micsorarea puterii ei pizza la neputnta de fapt.
. Puterea ce a stdprinit natia gernzand pand aici
este ca acea descris-4. Aceasta este o conditie de
lndeplinit innainte de pace!"
4/17 Octomvrie. Cad Courtray Ostende, Tour-coing. Tot iesindul dela Lille c retezat.
(Uncle c sPinta manic german cu obfajii ro5;ii
fata de nemai auzita insu1t4 cc le-o adreszaza vr:ijrnasul l)

Cancelarul e gray compromis, din cauza published unei scrisori ctre vrul sat' Hohenlohe, prin care

-clesigneaza resolutia majorittii Reichstagului din

Iu lie 1917, ca efect al caldurior 1 Astazi el este col
mai mare pacifist si democrat,... dupa conceptia ger-

Imparatul Karl, din gratia lui Dumnezeu" Oita

aici, se vede nevoit s faca avansuri credincioaselor
sale popoare" conform vointei popoarelor I El ofera
lpentru Austria un Bundesstast in care fiecare pawww.dacoromanica.ro

347

por sa-si faca Statul &ZVI propriu pe teritoriul s'Zat,

de resedint.

El acorda Polonilor dreptul de alipire la Statul

independent polon. Triestul 11 la.. pe seama dorintelor populatiunii.
Aproba inf5ptuirea Statelor independente: german, cell, ilir (Stiria, Istria, Dalmatia) ucrainian, iar
/-lentru problema romAneasca garanteaz c o va
lash 1egat5. de cea ungureasca.

Aceasta transformare, prin care nu se atinge

intru nimic integritatea (itrilor stintei Coroane ungare, trebue sit garanteze tiecuirul Stat national in-

dependenta.
La Iasi o demna discupe in Parlament pe chestia_
Dobrogii. D-I Cuza accentueaz2.1 contributiunea tarii noastre pentru Guccesele Antantei.
La noi se cara, in mod nerusinat, zilnic, mobilierul din casele uncle &au incvartiefat.

Automobile le numai cu sifoniere cu oglinzi se

vad zilnic la Eisenbahn-Direktion.
Ajutam Germania sa. iasa din greaua situatie a lipsei de "riobilier, pe care o accentueaza toate gazeteleAzvra zilnic munitiunile in aier.
Cad si firmele bu1g4resti.

Bulgarii au ajuns iarasi in nandul celor mai abjecte rase de pe fata pamIntului.
Zvon de venirea parlamentarilor francezi la Galati si Giurgiu,
7 20 Octomvrie. Social-democratia germana arata'. poporului german pericoltil cucpirii anglo-saxone si al bolsevistnului; conchide apelAnd la apararea nationala!
In Po Ionia, desfiintarea administratiei civil& germane.

www.dacoromanica.ro

MS

La noi, hartile cu marile succe.,e germane -dispar

din vitrine.

D-1 Pichon comunica ca. chestiunea Dobrogii a

fost tratata de Antantrt mimai din punct de w..dere
militar.

Ni se spune ca la Iasi ar fi perspective de o guvernare Averescu, Cantacuzino, Marghilornan.

9/22 Octomvrie. Suntem tn aceeasi stare ca in

iyrimele zile ale ocupatiunii. Ceva nelinistit pluteste
in aer.
Avem presentimentul a noi lupte pc panrintul nostru.
Automobile le militate s'au inarmat cu pusti; militarii si-as luat costumul de campanie; apar aeroplanele; tunurile trag zilnic; Mackensen e in continua
inspectie a fronturilor.
Germania raspunde lui Wilson: evacuarea si ar-

mistitiul a fie discutate de consilieri militari; pe

baza actualelor raporturi de puteri de pe fronturi,
s Inceap a tratativele.

Vor o pace dreapta. Comisii neutrale pentru stabilirea ororilor de pc front. In privinta fortci arbitrare s'au luat masuri ca fgzboiul i pacea sd le faca
numai Reichstagul. Pacea se va &aid cu un guvern
_.tiber de orice influente arbitrare i neresponsabile".

Tonul lor c tot ridicat. Iar vorbesc de furtunai

_naafi germane". Vorwdrts" arata .sincer, insA, prAvalirea frontului subt superioritatea numeric4 si materialia a trei continente...
8e zvone,te chiar de abdicarea Kaiserului si venirea nnei regente cu printul Max de Baden.
La noi se cara toatA noaptea: uruie tramvaiele.
Zvon de coalitia tuturor partidelor noastre.

www.dacoromanica.ro

349

D-1 Isoposcul Grecul cere unirca cu natia romAna.

a Banatului.
10123 Octomvrie. Diplornata Austrie o pate, cade
de asta. data in pra'pr'cistiile perfidiei sale. Dupd cc a
facut tot ce credea va fi pe placul lui Wilson, primestc raspumul Guvernului american ca nu se pate
ocupa cu propunerile sale, intru cit s'au int4m1ylat
evenimente... care au schimbat... coin petentct i res-

ponsabilitatea Guvernului american.

E stare de Hizboiu intre C'eho-Slopaci 5i Germa-

nia i Austro-Ungaria...
Presidentul nu mai e in masurii s recunoasrd
numai autononzia acestor poporare ca bavi de pace...
Se vede silit a mdrturisi & ele si ut el, trelm? a 11

judeciiioare.., pentru multumirea aspirafiunitor

concepgilor popoarelor despre drepturile lor si de-

terminarea lor in familia popoarelor.

0 ironic care rasplateste Antanta de toate intrigile
perfidiei austriace de Ord aici.
13/26 Octomvrie. Wilson raspunde Germanic' ca
ica act de solemnele i himuritele cxplicatiuni ale
Guvernului german ca legile civilizatiei si umanitatii vor fi respectate cle luptatorii germani. Acurn c a
Tropune Aliai1or oferta de armistitiu, dar accentueaza c schimbiirile survenite in Germania nu par

asa de dare ca principiite. Puterile aliate nu pot

trath declt cu representantul poporului germant, iar,
dad' vor trebui sa trateze cu ,stapinitorii militari i
monarhii autocrati ai Germaniei, atunci Germania
nu poate cere pacea i trebue sa se supuna.
Presa lor de astia data este iar incAntata, intru ct
vede ca in tendintele lid
o apropierc demo-

cratica de nona, plina de ideal democrafie germ and (! )"

www.dacoromanica.ro

350

LudendOrff se retrage din sefia Statului-Major.

Ilindenburg eatre Cancelar: cere o pace onorabila
sau lupta pima' la extrem.
16129 Octom`vrie. Luptele incep pe Piave, Cade
Alepul. Germania cere lui Wilson conditiunile armis-

titiului. Austria se siknte datoare sa raspunda si

ea, asigurand drepturile popoarelor Monarhiei
in special ale Ceho-Slovacior.
Ieri Sfatul Bucovinei cerea alipirea la un Stat national independent, impreuma, cu celelalte tad rom:1nesti.

18/31 Octoinrrie. Frontul italian este spart de

Italienii la Monte lo. Austriecii, caH dela 16 au tdmis parlamentari Italienilor pentru tratative nu sunt
primii declt la 17. IrnOratul se simte nevoit sa ordone retragerea trupelor de pe pAmAntul italian, elmind seamei de deciziunile exprimate de mai matte
ori pentru incheierea arrnistitiului inchizeilor al laptelor popoarelor (I) Trupele Antantei trec Dunarea
Sava si Drava.
Turcia incheie armistitiul.

La Iasi, parlamentarii roralni trimit salutul lor

cparlamentarilor din Viena i Pesta. Se ieau hotrari

ca la viitoarea sirliatorire a mortilor s fie invitati

si reprezentantii legatiiiur popoarelor care au laptot 1,9ng noi.
2012 Octoinvrie. Tisza a fast asasinat in salonul
sau de niste Goldati, pc caH perfidia ungara, ii va
designh de Romani. Ungaria a devenit Republic5,
avand ca Prezident pe contele Kara ly. Ungaria. e
sUpus:a regimului Sfaturilor populare.
Finis Austriae.
In Bucuresti, Teatrul Regal" se inchide de Kim-

www.dacoromanica.ro

351

knandantura din cauza cii. revista: Puncte, pancie"

a indispus pe evreii, cari fac un scandal enorm.
21/3 Odom &ie. La noi, primele senme de deteptare din letargie. E Dumineca.
Lumea ca de obiceiu forfote nepastoare pe Calea Victoriei.

In grdina Ateneului cInta obisnuita muzica militara, pentru ofiterii Statului-Major dela Athnc
Palace.

Pe la mia 12 u.n zvon se raspandeste in public:

sosirea parlamentarilor francezi la Athenee-Palace.
Lumea se adund, asteaptd in tacere, se impacienteazA, valurile cresc din ce in ce, umplind toate
trietele i stradele d'imprejur. Muzica militara isi
continua imperturbabil concertele de promenadd, iar
la primele acorduri ale Marsiliezei, intonate dc pu-

blic, incearca s cnte DeutsChland fiber alles".

Ca o santeie aruncata asupra unui butoiu cu pulbere, intreaga mare de lume raspunde prin fluere
i huiduieli.

Sthlpii Kornmandanturii germane zboara in acr,

tobele i instrumentele muzicale de asemenea.

Nebtnia colectira a multirnii iu cunoaste margini;
la brutalizarile politistilor, cari vor s. dea cu paturile
pustilor, femei i oameni batrini ies innainte, voci-

ferand: Dar pin% and?"

Toate trupele, mitralierele si-pustile i insW sabia
guvernatorului Cetatii Bucurestilor, generalul Koch,
1-amn fArd efect in fata multimii inclArjite.
E rnetatnorfoza Valahului in fata edrei Germana
stau complet dezarmati.

Birjile cu ofiteri cc trec dela gara m'Iresc si inai

Inuit situatia comica a Gennanilor. AcE'stia, nes,tiind

www.dacoromanica.ro

352

de ce este vorba, icau huiduelile drept un hock"

pentru patria gerrnana.

Se scoala in picioare, saludnd reverentios. Uir

rAset salbatec clocote asupra intregii mad de capete.
Cu multa greutate stradele Gunt evacuate si baricadate.
22,4 Octomyrie. Orasul s'a
par'ca nu s'a
intilmplat nimic.
Ofiterii i soldatii umbla tot dezarmati. Numai oficiosul lor vorbeste in treacat de trichte Kundge-

bangen", iar un afis rosiu iftstiinteaza publicul ca.

orele de circulape ;in plina la noua seara.
Atrupamentele i ova;iunile sunt oprite, organele
militare sunt indrituite a face, uz de armd in. caz de
recidiva.

Ni se arata prin ,Bukarester", perspectiva bolsevismului abil, arnanat prin ei, cum rezulta de miile
de afipte incendiare sechestrate de autorita;ile romine prin tara, cum si de incuria completa pentru:
viitoarele araturi ale Trii. De unde pAna aici nu
raminea loc viran necultivat, chiar brazdele
Palatului sau Cisrnigiului, in care ceapa i verzele
se ini1;au Gpre marea bucurie a conationalilor hi
Drandarevschi, azi, dupa ce au carat toate resur-

sele alimentare ale Tarii, rnarturisesc satanic el

din I.*5oo.000 de hectare grane ce se cultivau in alti
ani, iiu s'a cultivat deeit 420.000 de hectare.
Lipsind mina tare, tdranii nu iecirt so cultive p4-

iniinha latifandiar" (!) De si li se platesc 12 lei

de plug, pe pogon, totusi Oranii nu voiesc G5. iasa
la mimed', fund delprinsi cu astigurile usoare. ,,O
calastrogi ne amenintd", mai ales ca i sArninta lipseste, incheie ziarul cu perfidie.

www.dacoromanica.ro

353

Preturile au ajuns, pe chilogram: maraiul patru.

lei, porumbul doi lei si saptezeci i cinci de bani, fasolea sase prina la opt lei, cartofti doi lei si cincizeci

de bani, ceapa un leu i sapteteci si cinci de bani

.fainoaele ratrusprezece ici, zahilrul douAzeci si opt
de lei, untura patruzeci de lei, carnea sapte lei, strugurii cinci lei, merele patru lei, gazul sapte lei, o pereche de ghete cinci sute de lei, un palton sa.e sute
de lei, lemnele o sued saizeci de lei mia.

2315 Ocionwric. Ni se face teoria caritalulta

neprodacfiv in RonWnia".

Prosperitatea economicd a Tirii e n cre;lere dela

1902 incoace. In 1916 am cAtigat un miliard pentru
150.000 de vagoane de grille si petrol. Valoarea exportului intrece, pand in 1916, pc act:ea a importului
cu 35.207 milioane pie an. Platiam ca dobinzi pentru
capitalurile imprumutate 46 de rnilioane Germaniei,
37 milioane Frantei, 82.000 de lei Belgiei.
Totusi s'a facut in Rominia politiaa de capital ne(productiv, inchis In cradiri de lux, In loc de a se imbunatatl industria, comertul si agricultura.
De aceeasi pata a luxului i a capitalului neproductiv patimeste economia privata. Luxut std la cea
mai mareiparte din proprielari, negastori 5i industria5i in groaznica opozifie cu thrcia ci pritnil itatea Mire prinderilor lor.
In viitor va trebui s platim dobinzi de cinci pmal
la sase sute de milioane pentru o datori,e de zece miliarde, ceeace nu se va putea decAt prin desasura 'ea
tuturor posibilitAtilor capitalului productiv Ittil! .7rea caderilor de aol,transformatea tnateriilor prit te,
crearea industriei alinzentare".
Pentru aceasta se cere innaintc de toate ea s;sDr5ghiceanu.-4Subt Cultilra pumnlui gtrmans.

www.dacoromanica.ro

13

354

ternul de educcteie ronanesc s fie schiMbat i ca

gavernele instd,si sa fie simbole de nelenevie, necorapitibilitate i econamk... cci altminleri na va
rfirblea Romicinia sc1-$i reconstitalasal averea naflo-

natc1.
Trenurile s'au tntrerupt zida.
Fri Ungaria: revolutie; sunt douateci de morti si

13o de raniti. Vester Lloyd" ajunge a e vinde cu

doi lei.

2416 Oclomvrie. Comunicatul lor arata c. atacul

nou al Francezilor, inceput a e5uat... (Dupa, ce an
ptierdut Germanii toat linia Escautului).
0 telegram insa a aqinisterului nostru `de Razboiu
care circ'uld in mil de exemplare, arata c. Germanii
stint in plind retragere prin Metz, Strasbourg; Ahaiii au 'bdocat flota germand in Kiel.
Trupele aloastne au intrat in Bucovina i poate 5i
in Transilvania.,

La Berlin, dela 23 se fac discutii asupra conse,

cintelor annistitiului austriac.

Noi ne aflam in aceea5i stare ca. in Noemvrie

1916: numai rolurile sunt 6chimbate. Ard pe capete
arhivele, v5.nd caii, material de tren, de pontonieri,
consumul civil, hainele; card mereu pe 6trade laterale, blani, Diane, bagaje. Totu5i de o plecare desordonata nici nu e vorba.
Li se permite tfecerea prin State le austriece fara",
a fi desarmati, dupa ce, elteva zile, trenurile fusesera. intrerupte.
Oficiosul br, amintind de opunerea Germanilor la

trecerea trupelor sirbe5ti In Ungaria, inchee desilus;anat de purtare.a Ungariei: azi ea na mcti are
timpul s cueete la aceasta".
www.dacoromanica.ro

355

2517 Octomyrie.Nu mai yin. gazete straine. ti-rile sunt toate vechi. Comunicatul lor cu data de 23
aratA c Intre Schelde i Ois'e s'au desfdcut de du,s-

man"! La 18 Octomvrie Kaiserul incA se afla pc

front.

Se revola de raspunsul lui Northcliffe: nu mai

poate fi vorba in discutiunile ce incep de onoare
scut imaginara putere strategicd sau facticd a Puterilor Centrale".
Iar In Ungaria, ministrul Jaszi afirma cu mult aiplomb ca, chestia nationalittilor fiind o chestie internationala., ca si a Irlandei, va forma obiectul discutiunilor la pacea generala.
E pentru nestirbirea Ungariei.
Ce greu e pentru mintea omeneasa 6,5 se acomo-

deze cu noile sari de lucruri!

La noi fiecare soldat din administratie i primeste
tpusca. Sunt de o veselie nebula si idioata. Ofiterii
au dem& de o ploliteta extraordinara.
Nu-i adreseazA o rugaminte fail de zAmbetul
unctuositatea de N oce, necunoscute Germanilor de
pAra aici.
A quelque chose Malheur est hon.,

La noi, toat lumea filogermana face un %olteface de o temeritate extraordinara, dar plinkde dieganta.
D-1 Stere, prin Lumina", incheie ea Austria, despme care Cehul Palacki a zis c chiar de nu ar exista

ar tnebul inventaa, acum dupa ce a contribuit Ia

desfiintarea Rusiei, poate fi corksiderata ca d-sfiintata. (Realitatea de sigur e azi pTea evidenta.).
D-sa termina c, pentru realizarea idealului nostru
national toate preocupdrile tnai nOrunte treltuesc

inalukate prin unire"!

www.dacoromanica.ro

356

Frurnos dar par'ca pin aici, dupa d-sa noi erarn

un balast in mersul Innainte al avangardelor omenirii I

2618 Octomvrie. Chiar Bakarester" s'a schimbat

la fata. DeplAngAnd caderea Guvernului Marghiloman, accentueaza tragedia" de a 1,asa cArma cora-

biik pe alte mini,acum in plind caltorie spre marea tard a viitorului rom:driesc!
Mackensen afr fi fast somat sa evacueze teritoriul
ocupat In douazeci ,i patru de ore; ar fi cerut libera
trecere a armatei sale.

Dela noi cara metodic, fac rechisitiile obisnuite

din orice cumpratura a negustorilor nostri. Trimit
cu o imperturbabila lin4te cele doua autocamioane
zilnic de cutii cu Liebesgaben; aranjeaza cabluri,
completeaza instalatiunile dela Cercul Militar. Trenurile sunt nlnic si la dispozitia populatiei civile.
Au ridicat chiar starea de asediu proclamata acum
clteva zile. Mascheaza cu o liniste extraordinara o
retragere care e in plina activitate. Din gari, deposite, ridica mai ales rotile de drum de fier, sinele ci
orice fierarie.
Wilson, in raspunsul ce le-a dat, insista asupra
despagubirilor ce trebue s .a. le plateasca pentru
4yagub,q1c rezultate din razboiul pc apa in aer sau peuscat.

2719 Odom-1We. La Lille au Inceput tratativele

armistitiului.

In presa lor se prang de nemai pomenitul eveniment, ca un popor care a stat ani pe pami.nt strain
sa fie Inlintuit printeun armistitiu, fara sa aibai garantfile dare, asiguratoare ale pacii I
La Ooi un nou Guvern7 General Coandit, care.,

www.dacoromanica.ro

357

dupa, Germani, ar fi impus de Antantl, suparata de

intrarea trupelor cu concursul german in Bucovina.
Apelul Regelui catre Tara e afisat pe toate zidurile:
Imprefur&ile ne dau din nou putinta sd Indeplinim ceeace v'am /Agatha.- Refornzele constitudionale i agrare se vor infitpul. In vechiul Regat

voim ca cuvatul dat scl se lnftiptulascii.

Fostul Guvern arata caderea tratatului din Bucuresti. 0 stire postumal
Wilson GC exprima c Guvernul Statelor Unite s'a.

eindit intotdeauna la integritatea i viitorul RomAniei, ca Stat liber si independent.

28/10 Oc lonvvrie. Spre ora patru dupa amiaza se
pune afisul rosu cu starea de razboiu.

Localurile publice sunt avizate a inchide la ora

noua seam. De acuma incepe o evacuare in masa,
si desordonaea. In fata otelurilor, camioane, carute,
tr;isuri incarca de graba cufere de piele, geamantane, genti, bagajele de m-Ina, foarte sirnandicoase,
furate de prin casele noastre. Grtchene, dela varieteurile i ansamblurile germane, Schwestere dela
Crucea Rosie, sunt transportate cu aceeasi grab fe-

brila. Toate curtile autoritgilor fumega de vapaile

focului nestins al arhivelor ce ard.
Pulgi mari negri se presara pe Ca lea Victoriei
din cosurile caloriferelor oficiilor lor.
Automobile armate, cu soldati cu odsti, se duc intr'una spre drurnul Giurgiului.
La gari, sute de Nemti civil, fostii administratori

fortati ai bunurilor noastre, cu figura disperata,

cerceteaza itinerariul trenurilor sspre Viena.
Curtile spitalelor si ale cazarmilor gem de multiwww.dacoromanica.ro

358

mea sranitilor, a bagajelor, care ateaptg sosirea

camionului mantuitor.

La oolttirile cartierelor militare se vinde pe caVete: bluze, oglinzi, ffoniere, bocanci, cuverturi, pe
preturi de nimic.
29/11 Octomvrie. Se zvonete ca trebue s piece
in patruzeci i opt de ore, in urma mobiizrii noastre, azi.

Toate gazetele noastre de azi, cu exceptie celei

germane, care nu mai apare, prablica apelul Regelui catre armata i arA:
Ora a4eptatd de voi, vitejii mei osta)si, a sune
dalx1 o lung ci dureroasa ayteplare... Trecerea
drupelor aliate peste Dundre ne impune Ca o slidad
,,daiorie sc imam thrci arma n mdati s gonirn imtreand ca ele pe vrdjma,sul cotropitor.., sd lnjp,,f aim Visa nostru de atlitea veacuri...,
Biruinfa e a noastrd, si viitoral va asigurd intregului neam rotnanesc viata paplica ,si fer4citd.

Kaiserul ar fi abdicat, cum all;ani din Berliner

cu data de 27 ; Vorwdrts" ar fi cerut aceasta Inca
de 'la 2 I ,Octonivrie.

Pe strada, ei toti umbla armati, dar cu -aceea0..mi.-

guran. Supuq. Puterilor Centrale nici nu cred in

vreo eventuala retragere. Cu aceeasi candoare afirni blend ca i in. ziva declararii razboiului nostru
pe care nu-1 credeau declarat in contra lor, chiar a.
doua zi de dimineata
Lumea e intr'o forfoteala nebun. Pretutindeni.
dela etaje se aruna jos, in strigate de ura I toate
firmele germane. Mani vanjoase, prin ferestrele deschise, dosfk.oara veselul nostru tricolor.
Se pavoazeaza halcoanele cu covoare i flori.
www.dacoromanica.ro

859

Se fluiera ofierii ce trec. Ici i colo se vede crate

un greu anit, du)s in grabia, Inteo deAnteresaxe
completa, la farmacii. Se aude hithit de gloante
de revolvere ce perforeaza vitrinele sau firmele.
Lumea, fara,' nicio cunostinta exacta de ce s'a Intn1plat, innainteaza desorientata, ca valurile unei
maxi, cnd inteo directie, cand intr'alta, spre a culege ulthnele stiri. La Haupt-Wache" fluierAturile
nu mai contenesc p.ina noaptea, din partea publicului, care sade indIrjit in fata zidului impasibil de
casti i baionete, ce bareaza toatai Ca lea Victorif.t
in fata Cercului Militar, facAnd un imens careu.

Focuri isolate si chiar de mitraliere trase nu mai

produc nici un efect.
Ei sunt prisonierii nostri.
Pe strazile depozitelor, mii de oameni din paturile
populatiei de jos asteapra iesirea camioanelor cu lucruri cumparate de Evreii nostri.
Camionul se iveste, atacul incepe: cutii cu zahr,
marmel.ada, compoturi, sapunuri, lemne,
devastate intr'un minut. In tot orasul poc,neste focul
mitralierelor, granatelor de rnAna si pustilor, care

se trag in contra unei multimi pentru care nevoia

de spectacol braveaza orice simtinant, chiar al vietii.

Au ridicat chiar grzile din multe cazarmi, dupa,

ce au vandut in goana, pc sume derizorii, cupele, pro-

vizii, trasuri. In toate cazarmile acum se vinde la

licitaie totul.
Nimic flu pierd. Pe furis se vAnd cutiile cu Liebesgaben". Cele mai multe sunt incarcate cu porumb, orz, ov;a4 oase; ici colo, incarcata inaluntrul
rAte o cutiutA cu untur5, cu cafea surogat, o stic1ut4
de vin sau o hArtie de cinci triarci.
www.dacoromanica.ro

360

Mizeria Gennaniei de azi se oglindeste din meschinul. continut al acestor mid cadouri de dragoste
ge care soldatii germani, In costumul lor ireprosabil, si. cu toatA grestanta ce se cuvine pentru soldati
Imperiului, le trimit in Germania InfometatA.
Femei, studenti, elevi, cu panglicile tricolorului
nostru sau cel francez, asteaptA zadarnic pana la ora 9
seara, cu. buchete In trthri,A, sosirea liberatorilor, des-

pre cari se zvoneste CA au fast zariti la Bragadirul

Aceeasi naivitate sentimentalA si credula, pe care am
avut-o ht tot cursul rAzboiului.

Armistitiul general s'a incheiat la orele II si 50

de minute.

Spre sear se deasteaza imensele depozite de camile Ersatz" aduse din Germania pentru a inlocul
cazanele de aramA ce ni se plateau cu doisprezece
p6in'A la cincisprezece lei, in schimbul acestora, pen-

tru care trebuiam a vlitl patruzeci pinA la saizeci

de lei.

Pe burlane, pc scari improvisate, pe funii se ridicA lumea inarjitA pana la etajele cele mai de sus.
Oamenii, de jos, domni de bunA conditie, doamne isi
duc triurnfatori, din tumultul ingrozitor, trofeul acask'.

30/12 Octoinvrie. Spre noapte o liniste coMpleta se

asterne asupra orasului dupa sgomotul zilelor si

nogtilor trecute: credem cA. au plecat.
Spre ziuA insa, impuscaturile au inceput, se aude
pAraitul ca pe carnpiile de manevra. Toata noaptea
la lumina flacarilor depositelor, carora le-au dat foc,
mahalalele sau satele de grin prejur, au carat proviant, benzinA, lemae, pielarii; numarul mortilor
este foarte mare.

www.dacoromanica.ro

361

Artmatele germane s'au retras compact, chiar

dela Cercul Militar; s'au baricadat in Gara de Nord.
Pocnetele pustilor nu mai contenesc.
Se aud i sapte, opt detunaturi groaznice la vre-o
patruzeci de chiometri spre Sud-Est de Bucuresti.
AruncA poduri in aer.
Pe Ca lea. Victoriei, sute de cortegii cu manifeG-

tanti i. drapele 1i petrec timpul asteptarii Francezilor, manifestAnd dela o strada la alta.
Sfatimaturile bietelor stindarde germane, fricununate cu cite o casca german.5, Gunt purtate ca
trofee.
Ofiterii nostri armati cu pusti, pa-truleaza stradele

sau instituii1e militare, proceand in mod cu totul

neprecaut chiar la desarmarea garzilor germane etMasc. Multi Gunt luati prisonieri i pusi in lanturi
de detasamente isolate germane.
De pc turnurile fabricilor din apropierea Garii
de Nord, lucratorii armati cu pusti i mitraliere trag
asupra multimilor de trenuri cari pleaca cu cAte a
imensa tinichea agatata de ultimele vagoane.
31713 Ociomvrie. Nicio tire. Suntem taiati cis
restul lurnii. Ce fac Francezii? Ce fac RomAnii?
Cum suntem lasati inttunplarii? Toate satele de prin
prejur simt impanate de armatele germane.
0 tafeta venit dela Oltenita pe bicicict5 comunica frisk' ca drumul Oltenitei este liber.
1/14 Noemvrie. Plotta cu fulgi de Apada.
Pcipulatia Inca asteapta." impecienta cu flori sosirea Aliatilor. Se zvoneste nesigur ca armatele ger-.
Mane ar fi evacuat satele de langa Bucuresti, retragAndu-se spre NQrd si jafuind totul in drumul bor.

La Tfirgoviste, au furat dota milioane dela Casierie.

www.dacoromanica.ro

362

Multe sate ataca convoiurile germane. In Dambovita, intr'un sat, cdtiva sateni armaci cu rnitraliere

desarmeaza o companie Intreaga, pe care o trimit

desbracata spre TArgoviste.

Nicio stire precisa, desi se aranjeaza, Ministerul

de Razboiu, Cenzura i Curtea MariialL
Aceeasi lipsa de prevedere i fata de depositele

militare germane, care se volatilizeaza fara urma

subt paza baionetelor voluntarilqr, cari-si pun benevol serviciile pentru interesele Patriei.
2/15 Noemvrie. Cu multimea automobilelor richofiterilor de ordonanta, nu avem iiici azi nici
o stire, desi avem de 4zi innainte... comunicate ofi-

dale!
Dupla' date positive... sosite dela edliirai, Oltenita, Alexandria... drumurile stint complet libere...
Din conVorbiri teleofnice se ,stite...-in mod positiv
th trupele aliate se giisesc n mar,s dela Giurgiu hsi
Turna-Miigurele; intrarea trupeior aliate nu mai
poate intlirzia... ea va fi anti/4dd prin tragerea clopotului Milropoliei.
Un stil de vaudeville.
Aceleasi *tiri ce circula la tarabele cafenelelor.
Strainii din Bucuresti, in cea mai mare parte ar.
map tpe ascuns de autoritatile niilitare, rspAndese
tirea ca Francezii au fost aruncati peste Dunare..
Rominii an fost frmati. Ar fi 4.000 de morci:.
3116 Noemvrie. In fine prima stire oficialA.
.Connmicattl dela 28 Octomvrie arata luptele desfasurate in sectorul Giurgiului, &pa,' ce Francezii,
au debarcat In Insula Sf. Gheorghe.
Luni, 28 Octomvrie, ora i I, rmistitiul general
a fost Incheeat, Germanii admiOnd oedarea Alsaciei-

www.dacoromanica.ro

363

Lorene, a jumAtate din. materialul aflat irmapoia.

fronrului.
Comunicatul francez anuntN, scull victoria:

Intr'a cincizecea lund a unui rilzboitt faral precedent inIstorie, armata franceza, cu aju2orul Aliafitor s1, a destiviirsit infrangerea dumanului. Ar-

mistifiul a intrat in vigoare la ora 11.

Comandantul armatelor de Dunare, GeneraluL
Berthelot, In apeha cAtre popor face cunoscutg luarea de masuri de ordine; dupa ce arat crimele Germanilor conchide: Dupd ce, pentru a pulea set IV
, fituiasc,1 mai bine, au impiedecat infiipluirea intproprietliririi i a votulai okstesc, frigliduite de Rege
si Guvern, ei cauta actin sal aducti bolsevismul in
Patrici voastrii, pe care au nenorocit-o, cautti sa va
ar:eite Cd cei ce au suferit crt VOl pentru nantuirea
vloastid; Regele ci arnzata sant deopotrivei cu
serul ucigas ,s1 cu ostirnea sa pradalnica... sOntetnernd retscoala... Ei nadajduesc c vor slubi pe in-

vingatorii lor..
Aceasta incercare e urzi14 de Bulgarul Racov-schi, vandut Nemtilor. Romani, .sunteti dintre in,,vingiYtorii cari triumfeazei azi, sunteg un popor
care pricepe bine ct izblinda obtinutit vd va aduce
implinirea dorintelor i cE neordnduelile nu IV pot

folosi.

Evident ea tonul apelulni e rconceput intr'o necunostinta de fapt a situatiunii reale a Tarii.
5/18 Noenvrie. Prime le trenuri sosesc din Galati
i/upA o calatorie de sapte zile. In toate oraele au
intimpinat trupele germane cari se retrag metodic
cu toate trenurile lor ce cuprind prada ce au fAcut-o
care o au strict etichetata: fructe proaspete,
came afumatA, sirop, ghiata
www.dacoromanica.ro

364

IrnpiilAtorul de eri acum foarte jenat, ca prisonier

e pus la muncile necesare In ironiile micilor copa

cad le striga: Karnerad... marmelade!
Soldatii francezi apar isolati In Bucureti. Au a-

ceiasi aptua ca

a -noastr: expansivi, degajati, li-

-bed.

Mai erau deci pe fata pamintului oarneni ca O.

noi, cari credeam ca. Universul intreg trebue ks'a fie

plin de automate titmice de felul celor cu cari ain

convietuif 707 rile!

www.dacoromanica.ro

INDREPTAR1
Diferitele sisteme ortografioe prin earl a treeut manuseriptui
cum qi imprejurarile In can s'a executat tip5rirea au fiteut s sa
reeoare greveli din eari notAm:
Se va lndrepta la prefa
9

!I

11
2.7

15

Pt

1.7

,71

ft
17
77

11

21

11

)7

T,

17

77

II

,, ,,

,..
A.

&arced In fixarea

p. 7 (in thin)

10
if A 19

16: clopetele in clopotele

u, 21
27

ran dur5: l'a in 1-a.

8: buneivointeain bun siva inpi

21
23
7/
30
V 8 32
m

13: Komanclaturit In Kontandanturil

2: Zest In Zeit
, 11: Highlite In Highli(e

, 27: anul in anua/

10: ca/re's in care se

10: Leckeribsse in Leckerbisse
26: Verwaltung in Vertvaltungs
,y 1, 33
34
, 28: Spitalelor In scatelelor
. 37.(tn titlu)
caVerea in fircyrea
,e
6: Komandaturii In Ko 77 11 38
mandatuturii
, 22: locueste In lacuesc
V39
,, 47
4: Rumanien In Rumanien&
, 48
17 :trambuliniel in trambul in,ei
17

. , 50
56

, 63:
0

,
, 22: frumoase in furtunoasc
10, 11: ale In a
, 15: nu numai in numwi

28: ai In a

67

33: interesul in imensul

a 69
13,, 71

76
n 84

8: 121,52" in 12,52"
2: driichen in cIrtickm

30: faborabil4 in favorabild

www.dacoromanica.ro

366
Se va indrepta la p. 92 rndul 8: discret in discretiei
0 101
108
128
,, 145
0 148

11

1)

7,

f,

?I

11

11

II

7,

11

11

11

11

11

11

,, ,, 185

,f

y,

yy y, 196

/I

n n

p n

,,

11

11

11

n n

21: Runainien in Rumanians

24: Stockohn In Stockholm

11

164_

8: Eigesandt in Eingesandt
32: Wirtschaltab in Wirtschafistab

, 13: pante/ in parcia

19: va In vor

25: a nu fi in a nu se fi
, 10: iar in dar

207 , 20: Czeid In Czeide

219
28: El declarti in Es'

0 241

rastoarna in
Austria cabinetul Seidter jar in
7: Argentoianu in Agetoianu

265

3: fi neintrebuinpt in 0 de min-

,, ,,

,,

trebuintat
71

, ,

JP,

.),

7,

77

,,

1)

,,
n

,,

270

, 273

,, 0 287

,,

321
321
324
G34

17: 10,58 in 11,58.

4: tranurde In trenurde
13: prisonieri? in soldati.
3: efectatie in afectatie

, 20: cam in cum

26: chesita in chestia
28: ariere in aiere

www.dacoromanica.ro

CUPR1NSUL
Pag.

Cuvinte introductive

3
I.

Dela cAderea Bucurestilor pink la fixarea frontului Foe-.

sani NamAloasaGalati

II.

Dela fixarea fiontului nostru pink la Mafia de pe Somme.

37

III.

Dela batklia depe Somme pink la luptele depe frontul

nostru

72
IV.

Dela luptele depe frontul nostru pink la armistitiul din

Brest-Litowsk

116
V.

Dela armistitiul din Brest-Litowsk pink la preliminkrile

din Buftea

173

VI.

Dela preliminrile din Buftea pink la pacea din Bucuresti

240

VII.

Dela pacea din Bucuresti pink la cererea armistitiului de

cktre Germani

292

VIII.

Dela cererea arrnistitiului pink la eliberarea Bucurestikor

Indreptiri .

www.dacoromanica.ro

339
367

Editia completi a operelor Jul GEORUE EqlltIC

TH CURS DE APARITIE

A aphrut:

liarul Hui Perde-Vari

Lci 6

liazboiul nostru

peen! neatarnare

A apAruli

sacontala

Povestea unei

(Ilustrald)

Corms de Mel

I.ci 13

fire de Tort

Din lora Hawaii lor

U nite de Vite lie

Supersiiiiiie pilgublioare eic

poporulul oostru

Crestomatie pentru toil

flornAnii

A eneis
Traducere din Virgil

blade ;i

!dile

Divina-Gomedie

Valuri Minute

Diverse

Editura MITER ROW:ME/ISM" S. ti. Bucure*ti

www.dacoromanica.ro