Tehnologia cresterii taurinelor

IMPORTANTA CRESTERII TAURINELOR

Bovinele au n cadrul economiei n general, i a agriculturii n special, o
importan socio- economic particular. Aceasta rezult din faptul c
ele furnizeaz un volum mare i divers de producii i produse
animaliere, de prim importan pentru consumul populaiei ca i
materii prime pentru industriile prelucrtoare.
Totodat creterea bovinelor constituie o ramur de producie agricol
intensiv, o pia de desfacere pentru mijloacele de producie i
produsele industriale, o surs de venituri i un mijloc de valorificare
superioar a unor resurse naturale.
Cresterea bovinelor este o activitate traditionala a poporului roman;
Diversitatea productiilor pe care le realizeaza, consumul redus de
energie si natura furajelor pe care le consuma, confera cresterii si
exploatarii bovinelor caracterul unei activitati durabile si de
perspectiva; Exista posibilitatea realizarii de export de carne de
bovine care sa aduca venituri mari producatorilor. Sursa pentru
schimburile comerciale. Asigura stabilitatea fortei de munca in zona
rurala si montana.

OBIECTIVE URMARITE

 Cresterea greutatii de sacrificare va determina randament ridicat de

carne in carcasa. Integrarea activitatii de ameliorare a efectivelor de
bovine la normele si standardele UE. Promovarea activitatii de
ameliorare a efectivelor de bovine in directia maririi si imbunatatirii
productiei de carne.
Stimularea organizarii exploatatiilor in asociatii, in vederea
reprezentarii intereselor in relatie cu furnizorii de imputuri si beneficiari
ai produselor finite. Asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea
productiei marfa la export. Asigurarea conditiilor necesare
exteriorizarii potentialului de productie al animalului. Stimularea
cresterii efectivelor in zonele mon tane care prezinta oportunitati in
cresterea taurinelor

PROGRAM PENTRU SUSTINEREA CARNII DE VITA SI VITEL

Stimularea organizarii in exploatatiilor sau asociatii, in vederea
reprezentarii intereselor in relatiile cu furnizorii de imputuri si
beneficiarii produselor finite. Stimularea organizarii de exploatatii
competitive si eficiente in zona rurala si montana. Sporirea veniturilor
proprii si trecerea de la autoconsum la productia comerciala.
Cresterea efectivului matca si a natalitatii in vederea cresterii
efectivului de tineret bovin destinat ingrasarii si sacrificarii la greutati
optime. Ameliorarea efectivelor de taurine pentru productia de carne

OBIECTIVE DE REABILITARE SI REDRESARE PE TERMEN MEDIU

SI LUNG
Relansarea acestui sector in vederea asigurarii necesarului de carne
pentru consumul populatiei Sustinerea si relansarea sectorului are in
vedere cresterea cantitativa si calitativa a productiei de carne de
bovina. Alinierea la standardele Comunitatii Europene privind modul
de acordare a subventiilor si de clasificare a carcaselor. Sustinerea
financiara pentru echilibrarea pretului de valorificare la producator cu
cel realizat in UE.

LAPTELE DE VACA
Produs strategic cu impact deosebit asupra copiilor, persoanelor in varsta,
precum si a celor cu diferite afectiuni. Cresterea vacilor pentru lapte,
ocupatie de baza in zona rurala si montana, asigura venituri ritmice si
performante crescatorilor de animale.|
Sustinerea valorificarii eficiente a laptelui materie prima va permite
realizarea unor investitii in retehnologizarea activitatii necesare
realizarii unor produse lactate controlabile, cu calitate si termene de
garantie superioare. Asigura stabilitatea fortei de munca in zona rurala
si montana. Este sursa sigura pentru schimburile comerciale. Asigura
valorificarea superioara a furajelor realizate pe suprafetele de baza
furajera in sistem natu ral (pasuni naturale).

-Relansarea sectorului de crestere a bovinelor, in vederea stimularii

productiei de lapte de vaca.- Sustinerea sectorului de producere a
laptelui, pentru cresterea cantitativa si calitativa a acestuia, in vederea
alinierii la standardele Comunitatii Europene privind modul de acordare
a cotelor.- Asigurarea securitatii alimentare a populatiei cu lapte si
produse lactate.- Sustinerea financiara a productiei de lapte, pentru
echilibrarea pretului de valorificare la producator, pe aceleasi criterii cu
cea realizata in UE.

n ara noastr bovinele au o pondere mare n producia animal, mai

ales nainte de 1989. n 2003 ponderea zootehniei n producia
agricol a fost de 46,1%. Pe plan global producia agricol i implicit
i ponderea produciei creterii animalelor a sczut sub 40%.
Importana economic a creterii bovinelor rezult din volumul,
diversitatea i valoarea produciilor pe care le furnizeaz aceast
specie i din faptul c se afl n legtur cu mediul i valorific eficient
resursele vegetale care nu sunt utilizate de om. Astfel, bovinele intr n
competiie mai redus cu omul, iar pmntul este transformat, cultivat
cu furaje valoroase.
Bovinele furnizeaz materia prim necesar industriei laptelui, Precum i
industriei crnii, pentru realizarea produselor lactate i carnate. Dar,
alturi de carne, n alimentaie se folosete i cel de-al cincilea sfert"
(ficat, creier, inima, splina, plmnii, limba etc.) ca i seul alimentar. n
plus, se folosete sngele, att ca atare pentru unele preparate de
carne, ct i sub forma de plasm uscat, hemoglobin i albumin
alimentar.

Dar, organele splahice, glandele endocrine i sngele se utilizeaz i ca

materie prim pentru industria farmaceutic, din care se fac o serie de
produse de uz sanitar i veterinar. Pielea constituie o materie prim de
nenlocuit pentru industria tbcriei. De asemenea, de la bovine se
folosesc prul, pentru pensule i ca material de umplutur, ca i

copitele i coarnele, ce se utilizeaz n producerea finii furajere, a

cleiului cheratinic.

Bovinele furnizeaz o cantitate important din ngrmntul organic

folosit n agricultur, gunoiul de bovine determinnd sporuri
substaniale de recolte.

Creterea bovinelor necesit activitate n tot cursul anului, iar de aici o

folosire judicioas a forei de munc. Importana economic rezult
mai ales din ponderea mare pe care aceste animale o dein din totalul
speciilor de animale.
n Romnia, bovinele au avut o pondere de 42-48%, dup 1989 scznd
la 37%. n rile dezvoltate ponderea bovinelor din totalul speciilor de
animale este de 40-50%, excepie fcnd Argentina cu o pondere de
80% din totalul animalelor crescute. Bovinele particip n balana
produselor animaliere cu ponderi foarte diferite: - n producia de lapte
92-97%.
n ara noastr ponderea este de 86,5%, restul de 13,5% fiind acoperit
de ovine i caprine; - n producia de carne 30%; producia de Piei90%.

Vaca de lapte este cel mai avantajos productor de alimente de origine

animal i n special, deproteine cu valoare biologic ridicat; vaca
de lapte poate fi considerat cea mai avantajoas creaie a secolului
nostru.
O vaca buna de lapte poate produce ntr-un an pn la de 10 ori mai
multe substane organice alimentare dect n propriul corp. La o
producie de 30-35 litri lapte/ zi, o vac produce ntr-o zi 1kg de

protein cu valoare biologic ridicat sau tot att ct este n 5 kg

carne macr(muchi).
Laptele conine proteine, grsime (untul), lactoz i calciu. Combinarea
calciului cu lactoza i alte substaneactive din lapte l fac uor
asimilabil, ceea ce pentru alimentaia copiilor este esenial.

Laptele este cel mai important produs, datorita compozitiei chimice

complexe, valori biologicesi gradul inalt de digestibilitate.

El contine peste 100 de substante necesare organismului uman: toti cei

20 deaminoacizi, 10 acizi grasi, 25 de vitamine si 45 de elemente
minerale.

Exprimata in calorii, valoarea nutritiva a unui litru de lapte este

echivalenta cu circa 400g de carne de porc, 750g carne de vitel, 7-8
oua, 500g peste,2,6kg varza sau 125g paine.

Importanta laptelui consta nu numai in valoarea nutritiva deosebita, ci si

in faptulca poate fi transformat intr-un numar mare de produse
lactate(peste 1000), ceea ce contribuie la difersificarea alimentatiei
umane.

Carnea de vita este bogata in calciu, fier si acid folic. Continutul mare de
fier o face recomandabila pentru persoanele anemice, mai ales fara o
preparare termica prelungita.

Continutul mare de zinc contribuie la mentinerea unui sistem imunitar

puternic, iar continutul de vitamina B12 o face eficienta in preventia
cancerului de colon.

Are un continut mare de colesterol, mai ales cea provenita de la

animalele tinere. Diferenta din punct de vedere al continutului caloric
intre carnea grasa de vita (277 kcal/100g) si cea slaba (104 kcal/100
g) este foarte mare.

Carnea de vitel este mai greu digerabila din cauza continutului mare de
colagen.

Taurinele i bubalinele domestice sunt mamifere cavicorne, ierbivore,

rumegtoare, de taliemare i mijlocie , cu dimorphism sexual evident
la taurine i puin pronunat la bubaline; femelele au patruglande
mamare grupate n regiunea inghinal.
Clasificare tiinific
Regn:Animalia
ncrengtur:Vertebrata
Subncrengtur:Gnathomstomata
Clas:Mammalia
Subclas:Theria

Infraclas:Eutheria
Ordin:Artiodactyla
Subordin:Ruminantia (Selenodonta)
Suprafamilie:Tauroidea
Familie:Bovidae
Subfamilie:Bovinae
Gen:Bos

Specii ale genului Bos

Bos frontalisBos grunniensBos javanicusBos sauveliBos taurusBoul comun (Bos taurus);
Boul cu cocoa sau boul Zebu (Bos indicus)Boul Watussi

Bovinele au o ierarhie de grup bine conturat: i petrec majoritatea

vieii (60%) consumnd furaje i rumegnd; comunic ntre ele prin
semnale sonore (mugete); au un comportament sexual bineexprimat.

Taurinele i bubalinele sunt specii unipare, cu perioada de gestaie

lunga: 285 zile la vaci i315 zile la bivolie. Perioada de lactaie
dureaz 9-11 luni la vaci i 6-10 luni la bivolie.
Perioada medie anual la lapte a vacilor din ara noastr variaz ntre
1500 i 2100 kg, cu unconinut de 3,7- 3,9% grsime, iar la bivolie
ntre 700 i 1100 kg, cu 7-8% grsime.
Taurinele sunt cele mai mari animale de ferm de pe glob i au rol
decisive ca surs dealimentare , asigurnd totodat creterea i
pstrarea fertilitii i sntii pmntului.