Politica Agricola Comunitara

Obiective
. Cresterea productivitatii n agricultura, prin asigurarea unei dezvoltari rationale a productiei,
precum si printr-o folosire optima a factorilor de productie, ndeosebi a resurselor umane;
. Asigurarea unui nivel de viata echitabil pentru populatie,
. Stabilizarea pietelor,
. Garantarea securitatii aprovizionarii;
. Asigurarea unor preturi rezonabile pentru consumatori.
Principii
. Liberalizarea comertului cu produse agricole si comercializarea acestora la preturi unice
comunitare;
. Preferinta comunitara;
. Compensarea pierderilor nregistrate n cazul exporturilor pe pietele externe;
. Solidaritatea financiara,
. Protejarea agriculturii de concurenta externa printr-un mecanism complex de bariere comerciale
tarifare si netarifare;
Modul de transpunere practica a PAC
. Organizarea comuna a pietei
[1]Reguli comune n domeniul concurentei
[1]Coordonarea obligatorie din partea diferitelor organizatii nationale
. Organizarea europeana a pietelor
. Actiuni n domeniul formarii profesionale, cercetarii si diseminarii informatiilor
. Actiuni comune n cadrul programelor de dezvoltare economica
. Protejarea exploatatiilor defavorizate de conditiile naturale sau structurale
Marile etape ale PAC
. Perioada de formare (Stressa)
. Perioada maratoanelor si a crizelor

. Planul Mansholt
. Cresterea pericolelor
. Primii pasi pe calea reformei
. Reforma MacSharry
. Reforma reformei
Mecanismul functional al PAC
. Preturile indicative (orientative)
. Preturile de interventie
. Preturile prag sau de ecluza
. Restituirile comunitare
Momente de referinta n cadrul evolutiei PAC
. 1957: Tratatul la Roma (cteva mentiuni n cadrul articolelor 38-46
. 1958: Conferinta de la Stresa ntre ministrii agriculturii din cele sase tari membre ale CEE pune
bazele PAC
. 1962: primele masuri de politica agricola comuna: sistemul de preturi, interventia pe piata,
prelevari si cote la import, subventii la export
. Perioada anilor '70: politica orientata preponderent spre sustinerea veniturilor. CEE devine
exportator net de produse agricole, apar surplusuri de productie n special la cereale, lapte, carne
de vita, cheltuielile agricole cresc la cca. 2/3 din bugetul comunitar
. Perioada anilor '80: masuri mai restrictive: introducerea sistemului de cote, stabilizarea
cheltuielilor agricole, scaderea preturilor garantate, introducerea schemei de "nghetare" a
terenurilor (setaside) si a programelor de extensificare a productiei agricole. nsa problemele
vechi (supraproductia, cheltuielile bugetare) persista si apar unele noi: dispute comerciale, efecte
daunatoare asupra mediului datorita caracterului intensiv al productiei
. 1992: reforma MacSharry: reducerea preturilor garantate n paralel cu introducerea de plati
compensatorii, permanentizarea schemei de "nghetare" a terenurilor (set-aside), introducerea
primelor masuri de protejare a mediului si pensionare anticipata a fermierilor
. 1986-1994: negocieri n cadrul GATT (runda Uruguay): tarificarea barierelor netarifare,
reducerea protectiei tarifare, reducerea sub 10210h712k ventiilor la export, introducerea
accesului minim garantat pentru produsele agricole n proportie de 5% din cererea interna.
. Perioada anilor '90: lipsa de competitivitate pe pietele internationale determinata de preturile
mari, proceduri administrative complicate, cheltuielile agricole n continuare ridicate

. 1999: Consiliul European de la Berlin si nsuseste documentul strategic Agenda 2000. Noi
masuri de reforma: reducerea mai accentuata a preturilor de interventie, cresterea platilor directe;
importanta sporita acordata politicii de dezvoltare rurala, care devine pilonul al doilea al PAC
. Iulie 2002: Comisia analizeaza stadiul PAC si propune noi directii de reforma (mid-term
review)
. Ianuarie 2003: Comisia propune un pachet de noi masuri de reforma
. Iunie 2003: Consiliul ajunge la un compromis privind noua reforma a PAC
. 2005-2007: Noua reforma a PAC intra n vigoare
Obiectivele reformei din 1992
. mentinerea Comunitatii n rndul producatorilor si exportatorilor de produse agricole, prin
cresterea competitivitatii agricultorilor sai, att pe pietele interne, ct si pe pietele de export;
. diminuarea productiei pna la nivelul cererii manifestate pe piata;
. concentrarea ajutorului pentru sustinerea veniturilor asupra acelora ce au n mod evident cea
mai mare nevoie de sprijin;
. ncurajarea agricultorilor sa nu-si abandoneze terenurile;
. protejarea mediului si dezvoltarea potentialului natur
Castigatori si perdanti ai PAC (1999)

Noul model european de agricultura - Agenda 2000

. un sector agricol competitiv care sa faca fata competitiei de pe pietele internationale fara a fi
nevoie de subventii;
. metode de productie sanatoase si care protejeaza mediul;
. forme diverse de agricultura, bogate n practici traditionale care nu sunt numai orientate catre
un nivel mare de productie, dar cauta sa si mentina frumusetile naturii, genernd si mentinnd
nivelul de ocupare al fortei de munca;

. o politica agricola mult mai simpla si mai simplu de nteles, care stabileste clar liniile de
separatie ntre deciziile ce trebuie luate n comun si cele ce ramn de competenta Statelor
Membre;
. o politica agricola care stabileste clar ca cheltuielile pe care ea le implica sunt justificate de
serviciile pe care fermierii le furnizeaza societatii n sens larg.
Reforma din 2003
. 1) o singura plata pentru fiecare ferma, independent de nivelul productiei obtinute;
. aceasta va nlocui majoritatea primelor care se acordau pentru diferitele sectoare (Organizatii
Comune de Piata OCP);
- platile directe nu se vor mai acorda n strnsa legatura cu nivelul productiei;
- pentru stabilirea nivelului sumei de plata va fi luata ca referinta perioada 2000-2002;
strnsa

- n sectorul cerealelor, statele membre UE pot mentine maximum 25% din plati n
legatura cu nivelul productiei, pentru a evita riscul abandonarii cultivarii pamntului;

- n sectorul bovine, statele membre pot opta pentru mentinerea a 100% din prima pentru
alaptare si 40% din prima pentru sacrificare sau mentinerea a 100% din prima pentru sacrificare
sau,
alternativ pna la 75% din prima speciala pentru masculi;
- n sectorul ovine si caprine, pna la 50% din prima, inclusiv prima suplimentara, care
pentru
zonele cel mai putin favorizate ar putea fi mentinuta n continuare de catre statele
membre;
cu
lactate

- platile pentru sectorul lactate vor fi incluse n plata unica ncepnd cu 2008, odata
implementarea completa a reformelor n acest sector (nota bene - platile pentru sectorul
vor fi incluse n plata unica au posibilitatea de a introduce sistemul nainte);

- pentru a ncuraja dezvoltarea anumitor sectoare, statele membre pot decide asupra
acordarii unor plati aditionale care sa nu depaseasca 10% din nivelul platii unice;
- noul sistem a intrat n vigoare ncepnd cu 2005. n vederea implementarii complete a
sistemului,
statele membre pot solicita o perioada de tranzitie de maximum 2 ani, urmnd a
aplica plata unica
ncepnd cu 2007
. 2) suma ce urmeaza sa fie platita va fi n mod direct legata de respectarea anumitor
standarde de mediu, siguranta alimentara, sanatatea plantelor si animalelor, precum si de
anumite cerinte n ceea ce priveste mentinerea n buna stare a pamntului agricol ("crosscompliance");
. n cazul nerespectarii acestui principiu, platile directe vor fi reduse proportional cu nivelul
respectivului risc sau pagubei produse;
. 3) o politica de dezvoltare rurala ntarita prin alocarea unor sume mai mari din bugetul
Comunitatii, promovarea de masuri noi n ceea ce priveste protectia mediului, calitatea
produselor, bunastarea animalelor, ce va ajuta fermierii europeni sa ndeplineasca standardele
referitoare la productie;

- vor creste fondurile comunitare care vor fi alocate n acest scop, iar aria de cuprindere a
notiunii
de dezvoltare rurala va fi extinsa prin introducerea de noi masuri;
- schimbarile intra n vigoare ncepnd cu 2005;
- plati stimulative vor fi acordate fermierilor care vor participa la programele de
mbunatatire a
calitatii produselor agricole si proceselor de productie - asemenea ajutoare
pot fi platite pentru o
perioada de 5 ani, iar cuantumul lor va fi de maximum 3.000 euro
anual pentru o ferma;
- sprijin financiar temporar va fi acordat fermierilor pentru adaptarea la noile conditii
privind standardele comunitare (maxim 10.000 euro / an);
- vor creste fondurile alocate pentru stimularea investitiilor tinerilor fermieri;
. 4) reducerea platilor directe pentru fermele mari ("modulation") pentru a finanta noua
politica de dezvoltare rurala
- fondurile rezultate se situeaza la nivelul de 1,2 mld. euro anual;
- 1% din fondurile rezultate vor ramne n statele membre unde fondurile au fost strnse,
restul
sumei fiind redistribuita ntre statele membre n functie de anumite criterii:
suprafata agricola,
populatia angajata n agricultura si PIB pe locuitor;
- fiecare stat membru va primi (urmare redistribuirii) cel putin 80% din fondurile pe care
le-a strns;
. 5) instituirea unui sistem care sa asigure disciplina financiara, care sa nu permita depasirea
cheltuielilor prevazute;
. 6) revizuirea politicilor sectoriale:
- reduceri asimetrice ale preturilor n sectorul laptelui;
- reformarea pietelor orezului, grului, cartofilor si furajelor uscate;
. 7) instituirea unui sistem de consiliere pentru fermieri
-a intrat n vigoare din 2007;
-participarea fermierilor va fi voluntara, nsa, din 2010, n urma raportului Comisiei cu
privire la
functionarea sistemului, se poate decide ca acesta sa devina obligatoriu pentru
fermieri;
a

-sistemul si propune sa informeze fermierii cu privire la modalitatile concrete de aplicare

standardelor comunitare n procesele de productie;

-se vor desfasura actiuni de audit al fermelor si vor fi analizati anumiti parametri n
functie de aspectele vizate (mediu, securitate alimentara si bunastarea animalelor);
cadrul

-fondurile pentru sprijinirea fermierilor n vederea realizarii auditului vor fi disponibile n

bugetului pentru dezvoltare rurala.

Cu ocazia finalizarii negocierilor, Romnia s-a angajat

. Organizarea si functionarea Agentiei de Interventie si Plati - termen: decembrie 2006;
. Organizarea si functionarea Sistemului Integrat de Administrare si Control (IACS) - termen:
decembrie 2006;
. Realizarea Registrului plantatiilor viticole - termen: 2004;
. Respectarea Programului de actiuni pentru mbunatatirea calitatii si salubritatii laptelui materie
prima - termen: 2007;
. Implementarea sistemului de cote pentru lapte - termen: 2006;
. Introducerea grilei de clasificare, plata corelata cu aceasta clasificare, organizarea controlului,
instruire clasificatori pentru: bovine, ovine, caprine si porcine - termen: 2005
. Identificarea si nregistrarea animalelor. Termen:
- pentru bovine: decembrie 2004
- pentru ovine, porcine si cabaline: iunie 2006.
. Implementarea Planului de Actiune pentru alinierea la sistemul de control al Comunitatii
privind controalele la frontiera - termen: 2006
. Implementarea planurilor de modernizare si respectarea de catre unitatile agro-alimentare a
exigentelor comunitare n domeniu - termen: decembrie 2006;
. Implementarea Planului de Actiune pentru modernizarea laboratoarelor de testare a rezidurilor termen: 2006;
. Implementarea Planului de actiune pentru controlul contaminantilor -termen: 2006;
. Implementarea Planului de actiune pentru finalizarea procesului de acreditare a laboratoarelor si
a sistemului de omologare - termen: 2006
Derogari cerute de Romnia
. 1. Romnia a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pna la 31.12.2009, pentru
modernizarea si retehnologizarea abatoarelor si alinierea la cerintele europene a unitatilor de
procesare a carnii (26 unitati)
. 2. Romnia a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pna la 31.12.2009, pentru
modernizarea si retehnologizarea unitatilor de procesare a carnii de pasare (2 unitati).
. 3. Romnia a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pna la 31.12.2009, pentru
modernizarea si retehnologizarea unitatilor de procesare a laptelui (28 unitati), precum si pentru
organizarea centrelor de colectare si a celor de standardizare lapte.

. 4. Romnia a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pna la 31.12.2009, pentru

conformarea la cerintele comunitare a fermelor de animale de lapte si la calitatea laptelui crud
obtinut
. 5. Romnia a solicitat si a obtinut ncadrarea n categorii a zonelor viti-vinicole
. 6. Romnia a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 8 ani, pna la 31.12.2014 pentru
defrisarea suprafetelor de 30.000 ha ocupate cu hibrizi interzisi si replantarea acestora cu soiuri
din specia Vitis vinifera, cu recunoasterea dreptului de replantare
. 7. Romnia a solicitat si a obtinut drepturi suplimentare de plantare a vitei de vie pentru vinuri
de calitate cu denumire de origine controlata si struguri de masa, de 1,5% din suprafata totala
cultivata cu vita de vie
. 8. Romnia a solicitat si a obtinut drepturi suplimentare de plantare a vitei de vie pentru vinuri
de calitate cu denumire de origine controlata si struguri de masa, de 1,5% din suprafata totala
cultivata cu vita de vie
. 9. Romnia a solicitat si a obtinut dreptul de adaugare a zaharozei pentru mbogatirea
musturilor n zahar n vederea ridicarii potentialului alcoolic al vinurilor
. 10. Romnia a solicitat si a obtinut recunoasterea si protectia denumirilor de origine si
geografice pentru:
- 13 bauturi spirtoase din prune, respectiv "tuica", "horinca" si "turt"
- 5 bauturi spirtoase din distilat de vin, respectiv
- 4 tipuri de cas "vinars"
- 7 tipuri de lapte
- 3 tipuri de iaurt
- 1 lapte batut
- 21 de tipuri de brnza
- 26 de tipuri de cascaval
- 8 tipuri de telemea
- 1 tip de salam (Sibiu)
- 1 tip de crnati (Plescoi)
- 2 tipuri de pine
- 2 tipuri de covrigi
- 1 tip de placinta

. 11. Romnia a solicitat si a obtinut derogare de la normele sanitar-veterinare, pentru producerea

prin mijloace traditionale pentru 58 de tipuri de brnza si produse lactate de vaca, oaie, capra si
bivolita, produse prin tehnologii traditionale
. 12. Romnia a solicitat si a obtinut posibilitatea utilizarii a 20% din fondurile destinate
dezvoltarii rurale pentru suplimentarea platilor directe (top-up).
. 13. Romnia a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pna la data de 31.12.2009 pentru utilizarea produselor de protectie a plantelor omologate n prezent n Romnia si care
contin urmatoarele substante active incluse n Anexa I a Directivei 91/414/CEE: sulf, acetoclor,
dimetoat si respectiv 2 ani pentru substanta activa 2,4 D, cupru (sub forma de sulfat, oxiclorura
sau hidroxid).

Politica bugetara a U.E

Evolutii specifice
. Controversele pe probleme bugetare au reprezentat o constanta, chiar daca natura lor a fost
diferita;
. Problemele specifice primilor 20 de ani au fost:
- Unificarea instrumentelor bugetare
- Cresterea autonomiei financiare
- Realizarea unui echilibru institutional
Pachetul Delors a adus urmatoarele modificari:
. Plafonul total al resurselor proprii, pentru toate categoriile, este fixat ca procent din PNB-ul
CEE si nu din TVA;
. Introducerea unei planificari financiare, centrata pe dimensiunea plurianuala;
. Prelevarea TVA a fost corectata pentru a tine cont de diferentele ntre structurile economice
nationale (ponderea consumului n PNB -ul statelor membre)
. O solutie pentru "problema britanica"
. O linie directoare pentru problema agricola;
. Introducerea unei rate maxime de crestere a cheltuielilor neobligatorii.

Principiile politicii bugetare

. Principiul unitatii
. Principiul universalitatii
- Regula non-afectarii/nerepartizarii(nonasignment)
- Regula "bugetului n ansamblu" (gross budget principle)
. Principiul anualitatii
- Creditele de angajament
- Creditele de plati
. Principiul echilibrului
. Principiul specializarii
Sistemul resurselor proprii
. Sistemul actual
- Taxele vamale
- Prelevarile variabile (20-30 % din total)
- Resursa TVA
Venit

- A patra resursa un procent din suma PNB-ului statelor membre - ulterior transformat n
National Brut (GNI) - calculat la pretul pietei.

. Caracteristici
- Netransparent
- Complicat
- Limiteaza autonomia financiara
- Costuri de administrare mai reduse
- Asigura o finantare relativ suficienta
Cheltuielile incluse n bugetul comunitar
. Parlamentul
. Consiliul
. Comisia

. Curtea de Justitie
. Curtea de Conturi
. ECOSOC
. Comitetul Regiunilor.
Obs. Cu exceptia cheltuieilor alocate Comisiei celelalte sunt doar cheltuieli de functionare.

n cazul Comisiei sunt prevazute si cheltuieli operationale

. Destinate finantarii agriculturii
. Destinate actiunilor structurale
. Destinate educatiei, formarii, culturii, audiovizualului, actiunilor sociale si tineretului
. Destinate sectorului energetic, securitatii nucleare si mediului
. Destinate ameliorarii functionarii PUI
. Destinate cercetarii-dezvoltarii
. Destinate diverselor actiuni de cooperare economica si financiara cu tari terte
. Destinate PESC
. Garantii si rezerve.
Evolutia bugetului comunitar -% din PIB

Bugetul UE ca procent din PIB - 2007-2013

Cheltuieli bugetare 2004

Plati bugetare totale - miliarde Euro - 2005

Plati bugetare totale - per Capita Euro - 2003

Procedura bugetara
. Comisia pregateste o schita bugetara preliminara
. Aceasta schita este prezentata Consiliului care decide cu majoritate calificata forma n care
aceasta va fi naintata Parlamentului;
. Din 1975, parlamentul poate propune amendamente la aceasta schita, si varianta modificata
dupa prima lectura este returnata Consiliului;
. La a doua lectura, Consiliul decide cu majoritate calificata att pentru acceptarea ct si pentru
respingerea amendamentelor P;
. A doua lectura a bugetului este concentrata, la P, pe cheltuielile neobligatorii,
. n cazul n care P nu respinge ntregul buget, acesta se declara adoptat;

Criza financiara - cauze:

. Au crescut constant cheltuielile comunitare;
. ncasarile din taxe vamale au nregistrat o tendinta de reducere ca urmare a:
- Reducerii nivelului taxelor vamale
- PAC a generat excedente agricole
. ncasarile din TVA au crescut mai lent dect dinamica activitatii economice de ansamblu.
Perspectiva financiara 2000 - 2006 a vizat:
. Reforma PAC
. Cresterea cheltuielilor pentru actiuni structurale
. Cresterea fondurilor alocate politicilor interne
. O usoara crestere la nivelul actiunilor externe

. Crestere discreta a cheltuielilor administrative

. Rezerva monetara a fost suspendata din 2003
. Ajutorul pentru preaderare a fost sporit si concretizat n: PHARE, ISPA si SAPARD.
. Convenirea unui cadru financiar indicativ.
Propuneri pentru perspectivele financiare 2007 - 2013

Extinderea:

Modificari ale contributiilor nationale pentru 2006 - 2013

Contributii

Corectii
. n urma acordului de la Fontainebleau din 1984 conform caruia "orice stat membru a carui
contributie bugetara este excesiva n raport cu prosperitatea sa relativa poate beneficia de un
mecanism de corectie la momentul potrivit", au fost introduse mai multe corectii permanente sau
temporare la nivelul veniturilor. Aceste corectii includ corectia n favoarea UK - care consta, n
special, n rambursarea unui procent de 66% din diferenta dintre contributiile pe baza VNB si
TVA platite de Regatul Unit la buget si veniturile acestui stat - sumele forfetare platite arilor de
Jos si Suediei, cote TVA reduse pentru arile de Jos, Suedia, Germania si Austria, precum si o
taxa forfetara de retinere a 25% din resursele proprii traditionale pentru statul membru care le
colecteaza.
Perspectiva financiara 2007 - 2013 vizeaza :
. Sporirea competitivitatii UE prin cresterea cheltuielilor alocate cercetarii si transporturilor;

. Pentru programele de ajutor regional, n 2013 se vor cheltui 51 mld. Euro, depasind sumele
alocate agriculturii;
. Cresc cheltuielile alocate PESC, pentru combaterea imigratiei ilegale si a crimei organizate.
Mijloace bugetare pentru Europa 27
. Prioritati
- Europa trebuie sa actioneze concentrat pentru o mai pronuntata crestere economica si
creare de
locuri de munca
- Europa trebuie sa devina un si mai puternic competitor global
- Cetatenia europeana trebuie sa serveasca la garantarea adecvata a drepturilor si
obligatiilor si
ndeosebi a libertatii, justitiei si securitatii.
Dezvoltarea durabila nseamna:
. Promovarea competitivitatii companiilor ntr-o PUI deplin integrata;
. ntarirea efortului autentic european de CD
. mbunatatirea calitatii educatiei si formarii profesionale;
. O agenda de politica sociala;
. Conectarea ntregii Europe la retelele UE;

Plafoane de cheltuieli ale UE

Cadrul financiar propus-dimensiuni cantitative

. 6 state membre au declarat public ca sustin alocarea a doar 1 % din PNB dar aceasta avea ca
efecte:
- Nu se puteau onora prevederile Acordului de la Bruxelles privind agricultura;
- Nu erau suficiente fonduri pentru politica de coeziune mai ales n cazul noilor SM;
- Nu se lua n considerare impactul aderarii R si B;
- Nu puteau fi onorate obiectivele altor politici sectoriale conform Tratatelor;
O perspectiva mai optimista - 1,24
. Aceasta permitea:
- Punerea n aplicare completa a programelor privind agricultura, pescuitul,
managementul
resurselor ambientale n noile SM si a PAC si a PCP;
- O evolutie adecvata n directia competitivitatii,
- Alocarea resurselor cerute de angajamentele de solidaritate si focalizarea spre
cresterea
economica si angajare post-extindere;
- Actiuni adecvate n directia cetateniei europene
a

- UE poate deveni un vecin efectiv si un partener global n sprijinul agendei de dezvoltare

Mileniului .

. Nu va permite
- O deplina acoperire a efortului de atenuare a decalajului fata de SUA si Japonia n ce
priveste
cota din PNB pentru CD;
- Finantarea suplimentara a Retelei Trans Europene n valoare de 600 miliarde euro
- Extinderea mobilitatii n domeniul educatiei la 10%
- Sa se realizeze angajamentul de la Monterey (0,39%) pna n 2011

- Cercetarea n domeniul securitatii

Instrumente si axe ale noii guvernari
. Concentrarea resurselor comunitare
. Consistenta ntre diferite obiective strategice, tactici si instrumente;
. Parteneriat functional;
. Adoptarea unui calendar punctual al dezideratelor,
. Simplificarea instrumentelor managementului cheltuielilor;
Ordinea de importanta a cheltuielilor
. Dezvoltarea sustenabila
- Competitivitatea pentru crestere economica si creare de locuri de munca;
- Coeziunea pentru C si CLM
. Management al dezvoltarii durabile si al protectiei resurselor naturale;
. Cetatenie, libertate, securitate si justitie
. UE ca partener global
. Administratie

Politica comerciala a Uniunii Europene

Determinantii
. A fost de la nceputurile procesului de integrare unul dintre cele mai sensibile aspecte;
. Conform prevederilor GATT, ca uniune vamala era nevoie de liberalizarea schimburilor
reciproce si de
adoptarea unui tarif vamal comun;
. Decidentii comunitari au optat pentru o abordare mai cuprinzatoare;
. La momentul debutului si pe masura avansarii procesului de integrare s-au ridicat urmatoarele
ntrebari:

- Trebuiau cuprinse toate bunurile?

- Trebuia acordat un regim special anumitor categorii de bunuri?
- Era necesara si cuprinderea serviciilor?
- Trebuia conexata cu celelalte aspecte ale politicii externe a gruparii?
Pentru realizarea uniunii vamale s-a prevazut
. Liberalizarea treptata a schimburilor comerciale reciproce;
. Adoptarea unei politici comerciale comune fata de terti;
. Adoptarea unor reguli comune privind concurenta;
. Adotarea unui sistem unitar de impozitare indirecta la nivel comunitar.
De ce o politica comerciala comuna?
. Din considerente legate de aplicarea principiului subsidiaritatii;
. Cresterea fortei de negociere si armonia juridica pentru reducerea costurilor de tranzactie;
. Cstigurile de bunastare
Principiu, obiective si instrumente
. Principiul - "o economie de piata deschisa cu libera concurenta"
. Obiectivele
- Dezvoltarea armonioasa a comertului mondial
- Eliminarea progresiva a restrictiilor n cadrul comertului international
- Diminuarea rolului barierelor tarifare
- Favorizarea comertului liber si mentinerea n limite rezonabile a comertului admnistrat
- Cresterea fortei concurentiale a firmelor europene
n functie de obiectivele de PC urmarite tarile membre se grupeaza n:
. Tari cu o mai pronuntata orientare liberalaGermania, Olanda, Danemarca si MB, -care
promoveaza o mai mare deschidere comerciala, sustin reducerea protectionismului si
promoveaza multilateralismul comercial;
. "Oportunistii" - Italia, Belgia, Luxemburg si Spaniainteresate de protejarea intereselor
sectoriale;

. Aparatorii PAC - Franta, Irlanda, Belgia si tarile din sudul UE, sustinuti de Comisiecarepromoveaza protectionismul agricol agresiv;
. Tarile mai sarace - Irlanda, Grecia si Portugalia sustinatoare ale protectionismului.
UE este sustinatoarea bilateralismului care poate fi:
. Bilateralism defensiv - care cuprinde barierele comerciale din zona gri-la sectoare ca: textile,
automobile, electronice, siderurgice;
. Bilateralism ofensiv - care cuprinde acordurile comerciale preferentiale care au ca scop
deschiderea pietelor pe baze bilaterale si sectoriale;

Instrumente

Teritoriul vamal al UE cuprinde:

. Suma teritoriilor vamale ale tarilor membre;

. Alte teritorii din afara UE care datorita tratatelor n vigoare sunt asimilate teritoriului vamal al
UE-san marino, Principatul Monaco, etc.
. Bunurile care circula n UE pot avea:
- Origine nepreferentiala
- Origine preferentiala.
Protectia vamala
. Pentru produsele non-agricole taxa vamala medie simpla era de 6,9% n 1995 si de 4,1% n
2000.
. n cazul produselor agricole taxa medie este de 17,3% daca nu se iau n considerare importurile
n cadrul contingentelor tarifare;
. Mediile ponderate sunt semnificativ mai reduse;
. Ca urmare a diverselor tipuri de regimuri comerciale preferentiale practicate de UE protectia
este semnificativ mai mica;
. Protectia tarifara difera de protectia prin pret;
Caracteristicile TEC sunt
. Utilizarea predilecta a taxelor vamale ad-valorem la produsele industriale, si a celor specifice la
produsele agricole;
. Toate taxele sunt n general consolidate la niveluri rezonabile;
. Vrfuri tarifare sunt putin frecvente la produsele industriale;
. Se practica o escaladare tarifara pentru anumite produse .
Asocierea TECE - Obiective
. Asigurareacadrului adecvat pentru dialogul politic ntre parti;
. Promovarea schimburilor comerciale, precum si a relatiilor economice armonioase ntre
parti,
sprijinid dezvoltarea economica a TECE;
. Asigurarea unei baze adecvate pentru cooperarea economica, sociala, financiara si culturala;
. Sprijinirea eforturilor de dezvoltare economica, de desavrsire a tranzitiei la economia de piata
si de consolidare a democratiei;
. Crearea institutiilor adecvate pentru e face efectiv demersul de asociere;
. Asigurarea cadrului propice pentru integrarea TECE n UE;
Asocierea TECE -Principii

. Angajamentul partilor de a se abtine sa introduca reglementari care s-ar afla n contradictie cu

prevederile negociate-clauza stand-still;
. Asimetria n acordarea reciproca de concesii comerciale;
. Disponibilitatea partilor ca, dupa intrarea n vigoare a Acordurilor, pe parcursul perioadei de
tranzitie,sa procedeze de comun acord, n functie de conjunctura din sectoarele vizate, la
revederea perioadei si la ameliorarea concesiilor reciproce;
Rolul si responsabilitatile UE la scara globala
. UE este cel mai important exportator de bunuri (aprox o cincime);
. Este cel mai mare exportator de servicii-23,9 % din total mondial;
. UE este cea mai mare sursa de ISD si al doilea receptor la scara mondiala;
. Cea mai mare piata de export pentru peste 130 de tari;
. O economie relativ deschisa, comertul exterior detinnd peste 14 % din PNB, comparativ cu
12% SUA si 11% Japonia;
Dezideratele urmarite de UE n cadrul OMC sunt:
. O mai mare deschidere a pietelor bunurilor, serviciilor si DPI si un mai favorabil climat pentru
investitii n conformitate cu norme de conduita clare, credibile si urmarind un calendar concret;
. Perfectionarea activitatilor OMC astfel nct sase angajeze mai activ n discutii cu alte
organizatii internationale;
. Mai buna reprezentare a tarilor n curs de dezvoltare n procesul decizional al OMC.
Diagrama de relatii a UE
. Acordurile de Asociere cu tarile candidate;
. 2000-Acordul de la Cotonou cu 77 dintre tarile ACP;
. Acorduri de stabilizare si asociere cu tarile din Balcani;
. Strategia regionala pentru tarile din Bazinul mediteraneean.n 1995 a nceput "procesul de la
Barcelona"care vizeaza crearea unei ZLS pna n 2010; s-au semnat acorduri de asociere cu
Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Tunisia si se afla n tratative un acord cu Siria;
. A negociat o ZLS cu tarile membre ale Consiliului de Cooperare di Golf (Bahrein, Kuweit,
Quatar, Oman, Arabia Saudita, EAU;
. UE a semnat acoruri de parteneriat si cooperare cu tarile din fostul spatiu sovietic
. n iulie 2000 s-a semnat un acord comercial cu Mexicul care confera exporturilor UE acelasi
tratament ca si celor din SUA si Canada; UE a eliminat toate TV de import din 2003, iar mexicul
va face ecest lucru din 2007;

. S-a finalizat un acord de asociere cu Chile;

. Se poarta negocieri cu MERCOSUR viznd liberalizarea schimburilor comerciale, achizitiile
publice, DPI, politica n domeniul concurentei si ISD;
. n 2000 s-a semnat un Acord comercial de cooperare si dezvoltare cu Africa de Sud pentru
realizarea, n decurs de 12 ani, a unei ZLS;
. 2001 lansarea unei initiative de deschidere a pietei europene pentru toate produsele( fara
armament), n orice cantitati provenind din tarile cel mai putin dezvoltate.Pentru banane, zahar si
orez liberalizarea se va face ntre 2002 si 2009.
Prioritatile UE n cadrul Rundei Doha
. O mai mare deschide, n viitor, a pietelor pentru bunuri si servicii;
. Sprijinirea tarilor n curs de dezvoltare sa obtina un mai bun acces la pietele tarilor dezvoltate;
. Focalizarea asupra problemelor dezvoltarii;
. Actualizarea normelor multilaterale de conduita comerciala;
. Protejarea mediului pe calea unei dezvoltari sustenabile;
. Promovarea comertului si a dezvoltarii sociale;
. Supunerea normelor de conduita unui consens din partea societatii civile si a ONG,
(protectia consumatorilor si siguranta alimentara).

Politica regionala
Politica regionala = alocarea de fonduri menite sa sprijine statele integrate spre coeziune
Decalajele regionale se masoara cu urmatorii indicatori:
. PIB pe locuitor
. decalajele ntre gradul de instruire i nivelul i structura forei de munca
. nivelul productivitaii muncii i al competitivitaii externe
. disponibilitatea i accesibilitatea factorilor de producie
. densitatea i calitatea infrastructurii
. ponderea sectoarelor economice aflate n declin
Politica regionala se bazeaza pe intervenia organelor comunitare i se justifica din 2
raiuni:
A. Raiuni de natura eficienei (concentrarea activitailor asupra unor anumite regiuni
mpiedica alocarea ineficienta a resurselor)

B. Raiuni de echitate (necesitatea repartizarii corecte a bunastarii ntre regiuni i categorii

sociale)
Primul fond care a finanat politica regionala a fost lansat la Paris.
Politica regionala n accepiunea moderna a fost lansat dupa primul val de aderare (72 - 75)
Pentru finanarea acestei politici n 75 a fost creat al doilea fond FEDER (fondul european de
dezvoltare regionala)
Prima reforma a politicii regionale a fost lansata n 88 i s-a concentrat pe urmatoarele
obiective:
. dezvoltarea si ajustarea structurala a regiunilor ramase n urma d.p.d.v. al dezvoltarii economice
. reconversia regiunilor afectate grav de declinul industrial
. combaterea omajului de lunga durata, promovarea egalitaii de anse, inseria profesionala a
tinerilor
. adaptarea lenta
Aceasta reforma a reformulat obiectivele reducndu-le la 3:
. Obiectivul 1 = acelai
. Obiectivul 2 = susinerea reconversiei economice sociale a regiunilor care se confrunta cu
dificultai structurale
. Obiectivul 3 = grupeaza toate aciunile destinate dezvoltarii resurselor umane
Instrumentele structurale ale politicii regionale sunt:
. fondurile structurale: - FSE (fondul social european)
- FEDER (fondul european de dezvoltare regionala)
- FEOGA (fondul european de orientare i garantare agricola)
- IFOP (intrumentul financiar pentru orientare n domeniul
pescuitului)
. intrumentele de coeziune economica - lansate sub forma fondului de coeziune prin tratatul de la
Maastrit i era destinat sa ajute unele ari sa ndeplineasca criteriile de convergena.
. instrumentele financiare gestionate de banca europeana de investiii (BEI)
. iniiativele comisiei europene (CE)
Principiile politicii regionale:
. programarea multianuala

. subordonarea: toate proiectele de investiii trebuie sa se subordoneze prioritailor

. parteneriatul
. principiul adiionalitaii
. principiul sincronizarii (conectarea masurilor de politica regionala cu celelalte masuri de
politica sectoriala)
. principiul concentrarii (destinarea fondurilor catre regiunile care au autentic nevoie de ele)
Domenii de intervenii a fondurilor structurale:
. categoriile de domenii de intervenii sunt cuprinse n regulament, ale comisiei, sunt structurate
pe diverse categorii i se selecteaza n baza unui elaborat proces de evaluare
. n elaborarea masurilor n cadrul programelor finanate prin fonduri structurale, statele membre
pot folosi fie clasificarea comisiei, fie cea mai potrivita clasificare pentru situa ia lor naturala i
regionala.
Romnia i fondurile structurale:
Analiza SWOT
S (puncte tari) - stabilitate economica
- fora de munca numeroasa nca relativ ieftina i cu un nivel acceptabil de
calificare
- resurse naturale i energetice la nivel rezonabil
- existena unor sectoare de succes n industria prelucratoare
- numar mare de specialiti n domeniul IT
W (puncte slabe)

- concentrarea n sectoare cu valoare adaugata redusa

- nivelul redus al cercetarii-dezvoltarii i inovarii
- cultura antreprenoriala relativ modesta (n special la sectoril mijlociu i

mic)
- capitalizarea redusa a firmelor romne
- acces dificil la finanare i la informaiile din domeniul afacerilor
- gradul scazut de sofisticare a pieei
- infrastructura insuficienta
- adaptabilitate redusa a forei de munca pe termen lung

- capacitatea administrativa insuficient dezvoltata

O (oportunitai)

- statul de ara membra a UE

- dimensiunea Romniei (a VI-a ara ca marime din UE)
- noi surse de investiii
- poziia geografica
- liberalizarea pieelor i modernizarea modelelor de afaceri
- necesitatea acceptarii nevoii de schimbare

T (ameninari) - expunerea la concurena de pe pieele globalizate

- riscul de stagnare sau de criza la nivel internat
- migraia unor sectoare industriale catre locaii externe avnd costuri mai reduse
- ntarirea poziiei Romniei ca o economie axata pe valoare adaugata redusa
- imigraia externa a lucratorilor
- schimbarile climatice
Elemente inovatoare 2007 - 2013 n politica regionala:
. punerea accentului pe cooperarea consolidata ntre comisii i banci
. alocari de fonduri suplimentare pentru crearea de noi afaceri
. atragerea de expertiza manageriala i consultana financiara
. crearea unor stimulente specifice pentru implementarea proiectelor de catre beneficiari