Sunteți pe pagina 1din 5

MECANICA FLUIDELOR

-CURS 11-
OBIECTIVELE CURSULUI:

1) Relaþia fundamentalã a turbomaºinilor


2) Curba de sarcinã a unei pompe centrifuge
3) Punctul de funcþionare pentru o instalaþie simplã de pompare
4) Cuplarea în serie respectiv paralel a pompelor centrifuge

1) Relaþia fundamentalã a turbomaºinilor

Aceastã relaþie se deduce pe baza construirii triunghiurilor de viteze la


intrarea ºi la ieºirea din rotor. Curgerea lichidului prin rotor este o curgere
relativã deoarece, pe de-o parte rotorul se aflã în miºcare de rotaþie, ºi pe de
altã parte fluidul se miºcã în raport cu acesta.
Pentru studiul miºcãrii se fac o serie de ipoteze simplificatoare:
- rotorul se învârte cu viteza unghiularã constantã;
- fluidul este ideal;
- numãrul de pale se considerã a fi infinit.
Se scrie relaþia lui Bernoulli în miºcarea relativã ºi în ipoteza fluidului
ideal sub forma:
W12 − u12 p12 W 2 − u 22 p 22
+ + z1 = 2 + + z2
2g ρg 2g ρg
OBSERVAÞIE: Aceastã relaþie este valabilã în miºcarea relativã, de aceea
diferã termenul “ W12 − u12 “.

u1,2 - reprezintã viteza de transport la intrarea/ieºirea de pe palã;


W1,2 – reprezintã viteza relativã;
C1,2 – reprezintã viteza absolutã.

1
 
c1 , c 2 –vitezele absolute;
 
W1 ,W2 –vitezele relative;
 
u1 , u 2 –vitezele de transport;
 
c1n , c 2 n –componentele tangenþiale ale vitezelor absolute;
 
c1m , c 2 m –componentele meridiane ale vitezelor absolute.

OBSERVAÞIE: Dacã sãgeþile sunt în sus pentru viteza absolutã ºi relativã, prin
convenþie se considerã cã maºina funcþioneazã ca pompã (transformã energia
mecanicã în energie hidraulicã). Dacã sãgeþile sunt în jos pentru viteza relativã
ºi absolutã, maºina funcþioneazã ca motor (transformã energia hidraulicã în

energie mecanicã).

cu – componentele tangenþiale ale vitezei absoulte;

c m – componentele radiale ale vitezei absoute.

Plecând de la aceste viteze ºi triunghiuri ºi calculând din aproape în


aproape termenii cinetici din relaþia lui Bernoulli, se obþine relaþia:
 p1 c12  uc p c2  uc
 + + z1  − 1 1u =  2 + 2 + z 2  − 2 2u
 ρg 2 g  g  ρg 2 g  g

H1 H2
H1 – sarcina hidrodinamicã; reprezintã energia mecanicã specificã a lichidului la
intrarea în rotor;

2
H2 – sarcina hidrodinamicã; reprezintã energia mecanicã specificã a lichidului
la ieºirea din rotor.
u 2 c 2u − u1c1u
H t∞ = H 2 − H 1 = (*)
g
H t∞ - este “sarcina“ teoreticã corespunzãtoare unui numãr infinit de
pale (teoreticfluidul este ideal), deoarece nu s-a considerat variaþia
parametrilor cinematici ºi dinamici la intrarea ºi ieºirea din rotor cu grosimea
palei ºi cu numãrul de pale real, ci s-a plecat de la ipoteza unei repartiþii
uniforme de viteze ºi presiuni pe suprafaþa de intrare respectiv de ieºire din
rotor.
Ecuaþia (*) se numeºte relaþia fundamentalã a turbo-maºinilor.
Optim, din punct de vedere teoretic ar fi ca termenul cu semnul “-“ sã fie
0, posibil numai dacã c1u=0, adicã α1 = 90 o , adicã intrarea lichidului în rotor sã
fie radialã (drept, nu oblic).

2) Curba de sarcinã a unei pompe centrifuge

Pornind de la relaþia fundamentalã a turbomaºinilor cu ipoteza idealã cã


c1u=0 ºi explicitând termenii din relaþia respectivã, ºi anume c2u în funcþie de
mãrimile constructiv-funcþionale ale rotorului, se obþine o relaþie de forma:
H t∞ = An 2 − BnQ
A ºi B sunt constante constructive aferente unei anumite pompe, n este
turaþia de antrenare a pompei, iar Q debitul.

În mod uzual, β 2 < 90 o → A, B > 0 .

Faþã de aceastã situaþie teoreticã se introduc factori de corecþie în


legaturã cu numãrul finit de pale (faptul cã existã inclusiv o grosime a palei
asupra distribuþiei de viteze în curgere) ºi de faptul cã fluidul este real
(vâscos).
Faptul cã avem un numãr finit de pale corespunde unei translaþii în jos a
caracteristicii teoretice.
O primã categorie de pierderi se încadreazã în categoria pierderilor
liniare (asimilãm canalele rotorice ca fiind niºte conducte de o anumitã lungime
pe care se produc pierderi). Pe lângã pierderi liniare mai avem ºi pierderi
locale. Condiþia Qoptim se referã la c1u=0.

3
Pierderile locale se mai numesc ºi pierderi prin “ºoc“, în sensul cã fluidul
în miºcare relativã faþã de palã nemaiurmãrind profilul acesteia conduce la
apariþia vârtejurilor datoritã desprinderii stratului limitã, ºi în consecinþã la
apariþia unor pierderi de sarcinã locale.

3) Punctul de funcþionare pentru o instalaþie simplã de


pompare

4
4) Cuplarea în serie respectiv paralel a pompelor centrifuge

Când în sistem este nevoie de debite mari nu se justificã utilizarea unei


pompe agabaritice, ci cuplarea în paralel a mai multor pompe mici.

Când în sistem presiunea este mare, nu se poate folosi o singurã pompã,


ci se folosesc mai multe pompe inseriate (se face prin montarea unui ºir de
rotori pe un arbore comun obþinând “pompa multietajatã“).