GOdl\Nd ANTROpoloGie-

Trecerea VRAJITORllOR

1

- Dorim sa adresiim multumiri deosebite tuturor celor care au

contribuit la aparitia acestei carti §i al ciiror nume nu fl putem mentiona aici.

- We would like to thank for the special support of all those who have contributed to the publication of this book and whose names can not be mentioned.

Trecerea

-

,VRAJ ITORI LOR

Cafetoria unei femei

TAISHA ABELAR

Traducere de Lidia Iancu

. cp,efara a autoarei

fa editia in Cim6a roman'6,

- EdiTioN du GOElANd-

II

First published in the United States under the title

THE SORCERERS'CROSSING by Taisha Abelar, Foreword by Carlos Castaneda.

Copyright © 1992. by Taisha Abelar

Foreword copyright tj 1992. by Carlos Castaneda Published by arrangement with Viking Penguin. a division of Penguin Books USA Inc.

Preface to the Romanian edition © 1998. by Taisha Abelar

"

~. Edition du Goeland. 1995

Prefa\ci la editia romana © Edition du Goelan~. 1998

Prima editie in limba romana a fost publicata in COEIANd ANIROpoloqi£ de Edition du Goeland, 1998. Toate drepturile asupra acestei versiuni apartin S.C. Edition du Goeland IivlPEX SRL. Reproducerea integrala sau partiali'i atextului este interzisa si va fi pedepsita conform Iegii,

Pentru informatii adresati-va EDITION DU GOELAND

Str. Chimirului nr. 34, BI. S-J., # 26, sector 5, BUCURE$TI~ 76A95 Tel.: 401~630 9377; 7897894.

ISBN 973 97150-2~8

ell AFEC71UNE,

TUTVROR CELOR CE CALlfTORESC iN NECUNOSCUT

1\

II

Prelata de

Carlos Castaneda

Taisha Abelar faee parte dintr-un grup de trei femei care au fost atcnt pregatite de cali\'a vrajitori din Moxie, sub lndru-

maroa lui don Juan Malus. "

Am scris pc larg desprc uccnicia mea, dar nu am pomenit niciodata dcsprc acest grup specific, din care face parte ~i Taisha Abelar. Exista un fel de acord tacit intre toti cei care s-au aflat sub tutela lui don Juan, de a nu vorbi niciodata des pre ei.

Mai binc de douazeci de ani am respectat acest acord. Si chiar daca am lucrat si am trait foarte aproape unii de ceilalti, nu am discutat niciodata tntre noi despre experientele noastre personalc. De fapt, nu avusesem posibilitatea nici macar de a schimba punete de vedere referitor la ceea ce don Juan, sau vrajitorii din grupul sau. ne-au Jacot fiecaruia dintre noi,

o astfcl de situatie nu era conditionata de prezenta lui don Juan. Dupa ce el si grupul sau au parasit lumea, noi am continuat sa il respectam, caci nu doream nicidecum sa ne folosim energia pentru a revizui vreunul din acordurile stabilite anterior. Tot timpul si energia disponibila le-arn utilizat pcntru a nc valida ceca eo don Juan ne-a Im'alat cu atata scrupulozitate.

Don Juan ne-a transmis vrajitoria ca pe 0 sarcina pragmatic a prin intermediul careia fiecare dintre noi putea percepe energia tn mod direct. EI nc atrasese atentia asupra faptului ca, pentru a reusi, trebuia sa ne eliberam de capacitatea nonnala de pcrceprie. Aceasta . eliberare si faptul de a percepe energia in mod direct era 0 sarcina care ne solicita intru-totul.

Vrajitorii sustin ideea ca parametrii pcrcepuci noastre normale ne-au fost impusi ca parte integranta a socializarii noastre, nu tocmai In mod arbitrar. ci mai degraba In mod fortat. Unul din aspectele acestor parametri obligatorii este lin sistcm de interpretare care proceseaza informatii scnzorialc In unitati semnificative ~i reda ordinea sociala sub forma unci structuri de interpretarc.

Modul nostru normal de functionare In cadrul ordinii sociale cere 0 adercnta oarba si statornica Ia toatc accste precepte, in conditiile In care niciunul dintre ele nu deschide posib'i1itatea unci pcrceptii dirccte a energioi. Don Juan sustinea ideea ca este posibil sa percepem Iiintcle umane sub forma unor campuri de energie, ce seamana cu niste oua albicios-luminoase, uriase si alungite.

Pentru a indeplini aceasta actiune ~dc Iargire a perceptiei noastre, avem ncvoie de energie intcrna. In accst feL problema acumularii energiei interne necesara hnplinirii unci astfcl de sarcini devine un imperativ pentru uccnicii vrajitori.

Circumstante adecvate timpurilor ~i locului prczcnte au facut posibil ca Taisha Abelar sa poata scric acum desprc pregatirea sa care, desi asemanatoarc cu a mea. a fosl complet diferita. l-a luat Ioarte mutt timp sa a faca, In primul rau-l pcntru ca a trebuit sa se foloseasca de mijloace specifice magiei pentru a scrie. Insusi don Juan Matus mi-a dat drept sarcina sa scriu despre cunoasterea sa magica. Si t01 el a fast acela care a sugerat modalitatea de abordare a acestei sarcini, spunandu-mi: "Nu scrie co un scri i tor. ci co un vrajitor ". Acest lucru insemna ca trebuia sa 0 fac intr-o stare de luciditate, de constiinta sporita, stare pe care Hajitorii 0 numesc visare. Lui Taisha Abelar i-au trebuit ani de zile sa-si perfectioneze visarea pana a face din aceasta ~n instrument magic.

In lumea lui don Juan, vrajitorii, In functie de temperamentul fiecaruia dintre ei, emu divizati in doua grupuri complementare: visdtori si stalkeri', Visatori sunt acei vrajitori

I stalker (engl.) = eel care yaneaZa stand la panda. S-a optat pcntru pastrarea termenului englezesc din lipsa unui cuvant adecvat. care sa defineasca atributele celui care. prin mijloace magice. ajunge sa stapaneasca arta de a actiona In I lime. in sensul ln care autoarea si rnembrii grupului din care face parte inteleg acest lucru, (N.E.) ,

care dispun de facilitatea increnta de a intra in stari de consiiinta sporita prin controlul exercitat asupra propriilor vise. Aceasta capacitate este dezvoltata. prin antrenament. pana la siadiul de arta: arta vistirii, Pe de alta parte.istalkerii sunt acei vrajitori care dispun de capacitatea tnnascuta de a se ocupa cu actiunile in realitatea de zi cu zi ~i care sum capabili sa intre In stari de constiinta avansata prin manipularea ~i controlarea comportamentului propriu. Printr-o pregatire magica, aceasta abilitate naturala este transformata 'in arta stalkingului.

qc~i toli vrajitorii din grupul lui don Juan stapaneau pc deplin ambelc arte, acestia erau destinati unei categorii sau celeilaltc, S-a stabilit ca Taisha Abelar facea parte din grupul stalkerilor si unna, In consecinta, sa fie antrenata de catre acestia. Cartca ei poarta scnmul uimitoarei sale pregatiri ea stalker.

" A

CUVANT INAINTE

Mi-am dedicat Intreaga ,-jata practicii unci discipline riguroase pe care. din lipsa unui cuvant mal potrivit, 110i am numit-o Hajitoric~. Sunt, de asemenea, antropolog, Iuandu-mi doctoratul in acest domeniu de studiu. In mod expres, mentionez cele doua sfere ale activitatii mele in aceasta ordine. deoarcce impJicarca mea in \TajitodC a avut loc mai intai. De regula, incepem 0 munca de cercetare asupra unui anumit aspect cultural, cum ar fl studiul practicilor vrajitoresti, dupa desavarsirea studiilor de antropologie. Cu mine, s-a pctrccut exact invers: flind discipol vrajitor, am ajuns sa studicz antropologia.

Pe la sfarsitul anilor saizeci, pe cand Jocuiam in Tucson, Arizona, am intalnit 0 mexicanca, pe nume Clara Grau, care Ill-a inv ttat sa locuiesc 'in casa ei din statui Sonora, in Mexic. Acolo, a facut tot ce i~a stat in putinta pentru a rna introduce In Iumea sa, did Clara Grau era 0 vraiitoare, membra a unui grup de saisprezece vrajitori. Unii dintre ei erau indieni Yaqui. a1tii erau mexicani, de difcrite origini, conditii, varste ~i sexc, Cea mai mare parte erau Iemei. Toti urmareau, cu devotiunc, acelasi scop: distrugerea dispozitiunilor ~i prejudecatilor perceptuale cc ne inchid inlauntrul granitelor lumii normale, de zi cu zi si care ne irnpiedica sa patrundem ,in alte lumi perceptibile,

Pentru vrajitori, spargerea unor asemenea dispozitiuni perceptuale, le da posibilitatea sa treaca 0 bariera si sa faca

2 in ultimele earti publicate de Carlos Castaneda ("Partca activa a infinitului' $i "Roata timpului"). cat $i in timpul seminariilor Tensegrity s-a folosii adesea terrnenul de saman In locul celui de vrajitor. (N.E.)

saltul in nccunoscut, Ei numcsc accst salt "trcccrca vrajitorilor". Cateodata. ii mai spun si "zborul abstract". deoarccc prilejuicstc zborul planat dinspre latura concrcta. fizica. cairo cca a perccpliei cxpansibilc si a Ionnclor abstracto impersonale.

Accsti vrajitori doreau sa ma ajute sa dcsavarscsc accst zbor abstract, astfcl Incat sa-i pot inso]i in actiunilc lor fundamcntale.

in cazul mcu, instruirca acadcmica a devcnit parte intcgranta a prcgatirii pentru trcccrca vrajitorilor. Conducatorul grupuluj din care fac parte, nagualul cum cstc numit. este 0 persoana ce~ poarta un interes deoscbit cruditici academicc traditionalc. In consccinta, to{i cci anal! In grija sa au fost nevoiti

. sa-si dezvolte capacitatea pentru abstract gandirea limpede care este dobandita numai In cadrul unci univcrsitati modcrne.

Ca femeie. avcam 0 obligatio Inca '$i mai marc de a indcplini accasia ccrinta. In general. fcmcilc sunt conditionatc din frageda copilarie sa depinda de mcmbrii masculi ai socictatii. pentru a conceptualiza si initia schimbari. Vrajitorii care Ill-au instruit avcau 0 parcre foartc forma rcfcritoarc la accst subiect. Acestia considerau ca cstc indispcnsabil pcntru fcmci sa-si dezvolte intelcctul $1 sa-si sporcasca capacitatca de analiza $i abstracjic pentru a area 0 mai buna cunoastcrc a lumii tnconiuratoarc. <,

De ascmcnea, antrenarca intclcctului este un subterfugiu adevarat pentru vrajitori. Prin mcntincrca in mod delibcrat a mintii ocupata cu analizc $i rationamcntc, vrajitorii sum liberi sa exploreze, nestanjeniti, alte sfere de pcrcepue. Cu alto cuvintc, In timp cc latura rationala cstc ocupata cu aspcctelc [annale ale cercetarilor acadcmicc, latura cncrgctica sau non-rattonala, pc care vrajitorii 0 numesc dublul. cstc ocupata cu indeplinirca sarcinilor vrajitorcsti. In accst fel. c mai putin probabil ca mintca suspicioasa si analitica sa intcrfcrczc sau fie $i numai sa observe ee se petreee la un nivcl non-rational.

Reversal dezvoltarii mclc acadcmicc a fost largirea capacitatii de constiinta si pcrceptic, care, imprcuna. nc dczvolta fiinta totala. Lucrand ca a unitatc, .acestca Ill-au iudcpartai de viata rutiniera in care fusescm crescuta ~i socializata ca fcmcic, purtandu-ma intr-o zona noua. ClI posibilitati pcrccptualc mai Jargi dedit celc pc care data normala mi le-a rczervat.

Nu vreau sa spun prin accasta ca numai angajamentul meu In lumea vrajitorilor a fost de ajuns pentru a-mi asigura succesul. Forta de atractie a vietii cotidiene estc atat de puternica si sustinuta Incftt. in ciuda antrenamentului celui mai asiduu. top practicantii s-au gasit de nenumarate ori in mijlocul celci mai abjecte terori. stupidita]! si autoindulgen]e, ca $i cand nu invatasera nimic. Invatatorii mei J11-au avertizat cil IlU cram 0 exceptie si di numai 0' lupta neobosita. de clipa eu clipa, poate cchilibra insistcnta noastra naturala, dar stupefiama. de a ramane ncsch im ba [i.

Dupa 0 cxaminare atcnta a seopurilor mele, eu, impreuna eu grupul meu, am ajuns la concluzia ca "a trebui sa Iac 0 descrierc a pregatirii mele pentru a inia!i$a cautatorilor in necunoscut importanta dezvoltarii abilitatii de a percepe mai mult decat 0 faeem In mod normal. 0 astfel de perceptie sporita trebuie sa fie 0 maniera noua. sobra si pragmatica, Nu poate fi, lnriici un caz, 0 simpla eontinuare a perceperii lumii dctii

cotidiene, .

Evenimcntcle naratc aici descriu stadiile initiale ale instruirii mele ea stalker. Aceasta faza implica purificarea moduluinostru obisnun de a gandi, simp $i de a ne eomporta prin intcrmediul unei actiuni magice traditionale numita recapitulate, actiune ce trebuie adoptata de catre top .neofitii. Pentru a completa recapitularea, am fest inyalaHi 0 serie de tehnici. numite "pase magice", care comporta miscare si. respiratie. Pentru a da acestor practici 0 coerenta adccvata, am primit concomitent si 0 instruire bazata pe expuneri Iilosofice si explicatii rationale.

Obiectivul tuturor Illyatflturilor primite a fost redistribuirca energiei mele nonnale si sporirea acesteia, astfel incat sa poata fi folosita pcntru actiunile iesite din comun ale perceptiei cerute de pregatirea 111 vrajitorie, Ideea aflata in spatele acestei instruiri este aceea ca, odata ce sablonul coercitiv al vechilor noastre obiceiuri, ganduri, asteptari si sentimente este distrus prin recapitulare, ne gasim In mod incontestabil In pozitia de a acumula suficienta energie ea sa traim dupa noua ratiune de-a fi, fumizata de traditia vrajitoreasca $i sa conflrmam acele ratiuni de a exista, percepand direct 0 realitate diferita.

Prefala a autoarei

fa editia in Iimba romdnii

.

II

Cand vcchiul nagual no-a vorbit pcntru prima oara dcspre conceptul unci "treccri encrgcticc' pe care samanii 0 rae dintr-o parte In alta a constiintei, parea ca ,fiicca rcferire la un pod ce linea cele doua maluri ale unui rau. Intr-un anumit sens, el accepta ideea ca putea fi descris caun pod unind spatiul dintre cele doua maluri. Insa podul Ia care el se gandea era 0 platforma de cnergie, un loc deundevictilc noastre sunt vazutc de la departare ~i din care sunt date comenzile pcntru schimbarc.

"Un astfel de pod energetic ne permite .1'6 vedem totul de la 0 inalttme foarte mare. sa privim vastitatea irfinitulut ca prin ochiul unei piisari, " zicca vcchiulnagual.

Pentru a construi un astfcl de pod sunt necesari ani de disciplina ~i antrenament. mai spuneael, ~i inca.si mai multi ani de disciplina pentru a-I trcce, Mai intai. trebuie sa ne construim 0 platforms -cnergetica pe care sa putem sta In timp ce demolam iumea pe care 0 cuuoastem. Dar cum ccnstruim 0 astfel de platforma pentru a ne larg: orizonturile? Inainte dc a putea avea orice viziune, trebuic sa vrem sa ne dezbaram de vechiul mod de a privi lumea. Aceastainseamna ca trebuie sa suspendarn judecata sl sa rcfuzam sa mai acccptarn lara rezervc lumea, asa cum o cunoastem noi. Daca nu intreaga Iume, atunci macar momente izolate, situatii, crcdin]e, cvenimente sau comportamente. Cu alte cuvinte, putcm incepe prin a schimba lucruri marumc, utilizand un proces pe care samanii din antichitate 11 numeau recapitulare.

Vrajitorii obisnuiau sa spuna ca 0 recapitulare profunda ne permite nu numai sa construim un pod sau 0 platforms energetica, dar de asemenea sa si acuonam de pe accasta. sa Iuam de-

cizii bazatc pc un punct de vcderc diferit. Din acca perspectiva foarte precisa, putem avea 0 viziune limpede asupra propriei vie]] ~i putem rcmarca toate intamplarile ~j obiceiurilc care ramaneau ascunsc lumii noastrc de toatc zilelc.

Vcchiul nagual ne-a asigurat ca estc posibil sa cvitam sistemul de intcrpretari care se prcfigurcaza inaintea noastra si ne tine captivi in constrangcrilc lui: un sistem care ne obliga sa vedcm lucrurilc intr-un mod particular. cxcluzand toatc eclclaltc posibilitati. Vrajitorii au deschis in mod dcliberat usa alter posibili(a!i, altor perspective, alter rcalitap - uncle dintrc de foartc diferite de rcalitatea victii cotidiene cu care no-am obisnuit,

Cand vechiul nagual nc-a prczcntat posibilitatca existcnlei altar realitati, ne-a spus ca uncle dintre acestca sc aflau ehiar sub oehii nostri, la indemana tuturor si ca exista un trafic purernic intr-un sens si In celalalt, de-a lungul unui pod energetic care unestc accasta parle a lumii ell altc rcalitati,

Vrajitorii sustin ca accst pod este constiinta. prclungita de putcrea intentiei intr-o calc cnergetica.

"Oricine a gasi: tticerea tnterioara i.~·1 poate deplasa consttinta de-a lungul acestei cat a uusnusi: zicea el. "Prin recapitulare. dam 1111 imbold constiintet sa se deplaseze fa lin nivel profund care ne da postbilitatea sa traversdm de cealalta parte. in lumea noastrd pereche ...

Platforma energetics desprc care ne vorbcsc vrajitorii este, deci. construita prin recapitulare, eu intentia ~i cu anumitc miscari care ingaduie corpului sa intrezareasca alte rcalitati.

Veehiul naguai numea acele miscari pasele magice ale vrajitorilor din antichitate. Daca practicam recapitularea impreuna eu pasele magice, ceva din noi nc va permite sa nc privirn data ~i experientele avute cu dotasare ~i sobrietatc, Vorbind din punet de vcdere energetic, ne vern vedca \'iata dintr-o perspectiva diferita de eea pe care 0 folosim In existenta noastra cotidiana.

Aceasta platforma de cnergie nu este un loc In care sa aeeedem gratie capacitatilor noastre psihologice: nici unul In care sa ne confcsam cumplitcle noastre pacate, crczand ca \"0111 primi iertarea. Nu este un loc in care sa perfectionam lucrurile eu resursc prccare, sau in care sa ne rev 'izuim amintirile, transIormandu-ne csecurile In succesc. Nu cstc un loc in care sa dam frau liber urii si frustrarilor noastrc, sau In care sa nc complacem III sinele nostru minunat.

Recapitularea cste un act energetic de vrajitorie, a carui intentie a fost stabilita de vrajitorii din Mexicul antic: este 0 1110- dalitate de a ne realoea propria energie. Aceasta miscare arc loc pe 0 platforms cncrgctica pe care 0 fo10si111 ell eea rnai mare incredere ~i sinceritatc. Ea cste cca care ne va indcparta de Iumca dc zi ell zi, purtandu-ne spre 0 viziunc difcrita. in ciuda oricarui obstacol intalnit in calc.

Vechiul nagual obisnuia sa ne povcsteasca despre optimislllul,imra margini al vrajitorilor: "Ei au 0 pOl1i!a de scapare care spune: Stilt ciT e inutil .. sttu cii este imposibil !fi totusi .. yi totusi ... "

Aceasta barca de salvare a vrajitorilor cstc platforma magica care ne sustine si nu numai ca ne mentine pe linia de plutire, dar ne ~i dirijeaza In limp ce navigam pe marea infinitului.

_,

TRECE REA VRAJ ITORllOR

II

I

"

Ma dusesem intr-un loc izoIat, departe de sosea ~i de lume, ea sa desenez umbrele diminetii pe unieii mun]i de lava ee margineau Gran Desierto, In Arizona de sud. Stancile zimtate, de culoare maro inchis; scaparau sub efectul razelor de soare ce le iIuminau varfurile. In jurul meu, imprastiate pe pamant, erau blocuri imense de piatra poroasa, reminiscente ale scurgerii de lava din timpul unei putemice eruptii \ ulcanice. Asezandu-ma confortabilpe un bloc mare de piatra ~i dand uitarii toate celelalte, ma cufundasem in munca mea, asa cum faceam adesea in acel loc accidentat, dar incantator. Sfarsisem de schitat promontoriile ~i depresiunile muntilor din departare, cand am observatca ma privea 0 femeie. M-a deranjat la culme faptul ca cineva venise sa-mi tulbure singuratatea, M-am straduit dit am

. putut sa 0 ignor, dar cand s-a apropiat sa se uite Ia ce faceam, m-am lntorsfurioasa catre ea.

Pometii lnalti si parul negru pana la umeri 0 faceau sa para a fi eurasiatica. Avea un ten neted ~i catifelat, incat era dificil sa-i apreciezi varsta. Putea avea oricat intre treizeci ~i cincizeei de ani. Era probabil eu vreo cinci centimetri mai inalta

dedit mine. ceca ce insemna ca trebuia sa aiba cam un metru saptezeci ~1 cinci de centimetri, insa, din cauza constitutiei sale puternice, parea sa fie de doua ori mai robusta. Cu to ate acestea, in pantalonii negri de matasc si jacheta sa orientala, arata extrem de bine.

l~a111 rcmareat ochii, vcrzi ~i stralucitori, iar licarirea lor prietenoasa mi-a risipit furia si Ill-am auzit intreband-o pc femeic ccva absolut stupid:

"Locuiti In irnprejurimi?"

"Nu," zise ea, facdnd ca!i\'a pasi spre mine. "Ma indrept spre punctul american de frontiera Sonoyta. M~al11 oprit sa-mi dezmortesc picioarele ~i am ajuns in locul acesta singuratic. Am fost asa de uimita sa lntalnesc pe cineva aici, atat de departe de toate, incat nu m-am putut abtine sa nu te deranjez in felul in care am facut-o. Da-mi voie sa rna prezint. Ma numesc Clara

Grau." ..

Mi-a intins mana, iar cu i-am strans-o, dupa care, fiira eea mai mica ezitare, i-am spus ea m-au botezat Taisha Ja nastere, dar ca, mai tarziu, parintii au eonsiderat ca numcle nu era indeajuns de american ~i au inceput sa 111a strige Martha, dupa mama. Detestam acel nume ~i l-am ales in Iocul lui pe eel de Mary.

- "Interesant!" gandi ea. "Ai trei nume care sunt alat de diferite, Eu ili voi spune Taisha, din moment ce este numele tau de nastere."

Eram bucuroasa ca optase pentru acel nume. Eu insami il alesesem pe acesta. Desi la inceput fusesem de acord cu parintii mei ca numele suna prea strain, ajunsesem sa dispretuiesc amt de mult numele de Martha, incat am sfarsit prin a face din Taisha numele meu secret.

Pe un ton dur, pe care ~i l-a disimulat imediat in spatele unui zambet bland. rn-a bombardat cu 0 serie de afirmatii sub

tmasca unor intrebari. '

, "Nu esti din Arizona," incepu ea.

I-am raspuns sincer, un lucru neobisnuit pentru mine, deprinsa cum eram sa fiu circumspecta cu oamenii si, in mod special, cu strainii.

"Am venit in Arizona acum un an. ca sa lucrez. " "N-ai mai mult de douazeci de ani."

16

"Voi face douazeci ~i unu peste cateva luni."

"Ai un user accent Nu pari a fi americanca, dar nu reusesc sa-ti ghicesc exact najionalitatea."

"Sunt amcricanca. dar am copilarit in Germania,' i-am spus. "Tatal mcu cste american. jar mama unguroaica. Am parasit casa parinteasca cand am mers la colegiu ~i nu Ill-am intors niciodata, dcoarccc nu voiam sa mal am de-a face cu familia mea. "

"liV rei sa spui ca nu tc intelcgeai cu ei?"

"Nu, cram nefericita. Abia asteptam sa plec de-acasa.' Zambi ~i dadu din cap, ca ~i cand sentimentul de a-!i dori

sa cvadezi ii eta familiar.

"Esti casatorita'l'Jntrcba femeia. "Nu. Sunt singura pc Iume. "

Am spus asta cu un user acces de autocompatimire, cum facuscm intotdeauna, ori de cate ori.vorbeam despre mine.

N-a facut nici un comentariu, insa vorbi calm ~i sigura de sine.dorind parca sa ma linisteasca si, in acelasi limp, cu fiecare fraza, sa-mi impartaseasca cat mai multe informatii despre ea lnsasi.

in timp ce vorbea, mi-am aranjat creioanele de desen in cutie, fllra insa sa-mi intorc privirea de la ea. Nu voiarn sa-i dau impresia ca nu ascultarn,

"Am fost singura la parimi, dar arnandoi au murit,' ~zise ea. "Cei din familia tatalui meu sunt mexicani din Oaxaca. Insa eei din familia mamei sunt americani din descendenti gennani. Provin de pe coasta de est, dar acum traiesc in Phoenix. Tocmai m-am intors de la nunta unuia din verii mei."

"Si dumneavoastra Iocuiti in Phoenix?" am intrebat. "Jumatate din data am trait in Arizona. iar cealalta jumatate in Mexic," replica ea. '·in ultimii ani 1nsa, casa mea a fost In Sonora. Mexic."

Am inceput sa-mi inchid mapa. IntiUnirea si discutia cu aceasta femeie 111a tulburasera atat de rnult, lncat stiarn ca nu voi mai fi capabila sa lucrez pana Ia sfarsitul zilei,

"Am calatorit ~i in Orient," zise ea, recastigandu-rni atentia, "Acolo am Im'a!al acupunctura, artele martiale si curative. Am trait chiar si intr-un templu budist, calim ani."

17

"Adevarar/'v.amn.zis, privind-o-In ochi, Acestia aveau privirea unei.persoane.caremediteaza.Ioarte mult.Erau aprigi ~i eu toate acestea linistiti,

"Ma.. intereseaza foarte rnult: Orientul, In mod special J aponia .. Amstudiat ~i eu budismul si artele martiale.' "Adevarat?" .. zise-ea, imitandu-ma; "A~ dori sa-Ii pot spunenumele meu budist, dar numele secrete: nutrebuie revelate decaf in conditii adecvate."

\1 "Dar ell v-amspus nurnele meu secret." am' zis CU, Iegand sforile mapei.

"Da. 'Taisha.iai facut -0. iar acest lucru Inseamna foarte mult pentru mine," replica ea ell 0 seriozitateexagerata. "Totusi, abia ne-am cunoscut."

"Ali venit cu masina pana aici?" am.lntrebat.vcautand-o dinpriviri..

"Tocmai .voiam sa-fi pun aceeasi intrebare," zise ea. "Mi-am.lasat masina la vreopatrusutede metri in urma, spre . sud de' aid, .pe un drum de tara. A dumneavoastra unde

~~" .

"E cumva un Chevrolet alb?" intreba ea vesela,

"Da:"': .

"Ei,atunCi a meaestepJrcata I&hga Rita."

. Chicoti,de,parcti,sp~sese cev(,'anluzant.. Am fost

surpriri:stisadescoparea. rasul saUllla 'iritaIoarte mult.

,,', ..... , "Trebl'i~sfi'ples~811111.·Mi?a' facut 'pli\eere sa y~jnH1Inese.

La.revedere!" . . .' ' .. ' .. ' : ' .. " .. '.. '

. Am inceput sal{la indrep~ .spre ma~in~, crezand c'a femeia

avea sa.ram~llaql sa~<lmirep!3isajuL; .

::Ha~ sa}1U,I).~lu<Hn rqmas bun~nea," protesta .ea. "Vin cu

": ~~c

~It;te.· '1, ,i <' . . ...

Am mers impreuna, Fa!a de ceIe cincizeci de kilograme alelll\:1le,eaera 411, muntede femeie, Zona taliei era rotunda ~i putemica,,iasandu:;ti septimentu) c~;puteafiu~or obeza, darnu

era, ! .:

I ,\'Pot sa.,:a pun q)ntrebare,(personaIa,doalllna Grau?" am zis, doar.ca sa.rup tacereapenibila ce.seinstalase.

. Seopri.si seuitala.mine. " !

18

"Nusunt doamnanimanui." mi-orctoza ea.'rSunt Clara Grau. Poti sa-mi spuiClara si; da. ina poti'iutrcbatoCce

dore~ti,-"" '.' ,

"'In!elegca IlU est! tocmai pcntru dragostc slcasatorie," amconrcntat. rcactionand la tonul ei.

Pentru 0 cliparni-a aruncat 0 prh'ifclllspaiillantfttoare,pc

"care si-a il1dulCit~oinstantancu,' ,"

"Sunt categoric impotriva sclavici." zisc ca,"Oar'llu numal pcmru Icmei. Si-acum. co anumc voiai sa ma intrebi?"

Reacjia ci' a fostatat' de neastcptata, inca1' practic am uitat ce voiamsa ointreb si Ill-am surprius. jonala_c~blla zgalanlla

ca.

I "Ce 'tc-aIa cut sa' bafi' a,tfitadrunl" tbcma\' 'pan~ln" acest

IocT' am intrcbat-o ingraba. ...':'. '. "","

" " "Am \ 'enit aici l)qntnlC?' a<::cMa,esite' unioccjc.,encrgie,.-;Si arala sprc [onnaHwlile de)ay~ dil1'Xlcpa.narc:··Ace~ti'1111111li au fost odinioarascuipaJi diilijliNa" pan:\~!1hllui,.ca, sangclc. qri, .de <::alc ori iiia aflujp;\rizbna, Jae ,'1.1I1,'O(;'9t ca .sa'\iuhgaid .. Aici. pamfmitil dqgaja 0 briergie' s11ccial~" .• Asibh,da:-mj voic sa-!i IJ1jll acceasi intrebare. tC'lc~a 'tacuipe 'tine sa aleg! acest loc?" ,'. '. '

"Vin adesca ,aicL~s~?),locul nlcufarori.tpcllllU,~ch~~c.··

Nucrao glum{tihs.a,Cl~iraaizb~cl1jt In. ras, ' .

""A~cst 4~,talitt9·~~1\SEi)1~t41~:;,e~~JaniEi .. ea, apoi,~ontiIlu~ pe un ton. maJ calm, :·Al,l~s~d\.y~r,~a ;[~C1; ceva.ceu s-ar rute~ parea ciudat sau chiar ridicol,darascu1ttHJ1apan~ htcapat.Mi-ar [ace placere sa vii la i1l~l1c; .. sfip~t[~(:(aii~ra2ilcc<!.oa~pcte:' "', ,.,

Am ridicat mana Sa-I multumesc si sa spun nu.idar.ea rn-a indemnat sa m~ mai gandesc. ,M:caasiguratca intercsul comun pentru Orient ,~i ,artcle l~laWalcn~ganmlfl. ,LlIl' schimb pi~ofit~bil

de idei. ., ,,' ',..., ,',,', . .. ,!,." •• ' . '. '. '.. , ' , ,

"Undci:l~cuic~ti mai, CX(lct'?';anl.int~cbat., "In apropierea orasulu; Navojoa;' . "Dar asta.inseamna lamai mult dc.6@OkI'n de aici." "Daestecamdeparte. Dar este asade ftunios'~idelii1i~tit

pe-acolo.rincat suhl'siguraca are sa-tiplaca:" , "

Ramase iiI "tacere;' 0 nenie, pardi a~tephlndll-llii raspunsul.

19

"in plus, am sentimentul ca nu esti implicata in nimic concret in perioada aceasta," continua ea, "si nu stii de ce sa tc apuci. Ma rog. asta ar putea Ii exact lucrul pe care-I asteptai."

Avea dreptate desprc faptul ca erarn in incurcatura ~l habar nu aveam ce sa fac cu viata mea. Tocmai irni luasem cateva zile libcre de Ia slujba de secretariat pe care 0 aveam, pentru a putea sa mai lucrez la picturile mele. Dar. in mod categoric, nu aveam nici cca mal midi dorinta sa fiu invitata cujva.

M-am uitat in jur, inspcctand zona pentru a gasi vreun semn care sa-mi indice ce-as putea face mai departe. Nu fusesem niciodata capabila sa-mi explic de unde imi venise ideea ca poll primi ajutor sau indicii din partea mediului inconjurator, desi, de obicei, primeam ajutor in acel fel. Aveam 0 tehnica, ee parea sa-mi fl venit de nicaieri, prin intermediul careia gaseam adesea optiuni neeunoscute in prealabil. Obisnuiam sa-mi las gandurile sa zboare in vreme ce imi fixam privirile pe orizontul sudic, desi habar nu aveam de ce alegeam intotdeauna sudul. Dupa cateva minute de liniste capatam, in general, 0 intelegere care rna ajuta sa decid ce anume sa fae sau cum sa procedez intr-o anumita situatie.

In timp ce ne plimbam, mi-am fixat privirea spre sud si, dintr-o data, mi-am vazut viata asa cum era, desfasurandu-mi-se in fata ochilor asemeni desertului sterp, Pot afirma ca, desi am ~tiut ca desertul Sonora reprezinta intreaga regiune a Arizonei de sud, 0 portiune din California si jumatate din statuI Sonora si Mexic, nu observasem niciodata cat de singuratic ~i pustiu era acest desert.

Au fost necesare cateva clipe pentru ca impactul constientizarii ca viata mea era la fel de goala ~i sterila, sa so produca, Ma despartisem de parinti ~i nu aveam 0 familie a mea. Nu aveam nici macar vreun plan de viitor sau 0 slujba. Pana In acel moment traisem dintr-o mica mostenire lasata de 0 matusa al carei nume 1l purtam, dar acest venit se terminase. Eram complet singura pe lume. Imensitatea care ne inconjura, dura ~i indiferenta, trezi in mine un sentiment coplesitor de autocompatimire. Simteam nevoia unui prieten, a cuiva care -sa rupa singuratatea vietii mele.

20

Stiam ca era 0 nebunie sa acceptinvitatia Clarei ~i sa ma arunc intr-o situatie necunoscuta asupra careia nu aveam nici un control, insa era ceva in vitalitatea ~i In felul ei direct de-a fi care stami in mine, pe Hinga curiozitate, ~i un sentiment de respect. M-am trezit admirand-o ~i chiar invidiind-o pentru frumusetea ~i puterea ei. 0 vedeam ca pe cea mai frapanta si mai puternica femeie, independenta, increzatoare in sine, indiferenta, lara insa a fi rigida sau lipsita de umor. A yea toate calitatile pe care eu insami 9?risem intotdeauna sa Ie am. Dar rnai presus de toate, prezenta ei parea sa-mi risipeasca golul din suflet, la.carid ca spatiul din jurul ei sa del ina energetic, vibrant, plin de posibilitati nelimitate.

Desi eram calma, tinea de hotararea mea inflexibila sa nu accept invitatii de la oarneni necunoscuti si, cu atat mai putin, din partea unei persoane pe care tocmai 0 cunoscusem in salbaticie. La vremea aceea aveam un mic apartament in Tucson, iar pentru mine, a acceptainvitatii insemna sa raspund in acelasi fel, lucru pe care nu eram pregatita sa-l fac. Pentru 0 clipa am ramas nemiscata, nestiind Incotro s-o apuc.

"Spune-mi, te rog, ca vii,' rna 11ldemna Clara. "Ar insemna foarte mult pentru mine. "

"Bine, cred ca ti-as putea face 0 vizita," am spus neputincioasa, dorind de fapt sa spun exact contrariul.

Ea rna privi lncantata, iar eu mi-am disimulat imediat panica Intr-o veselie pe care eram departe de-a 0 simti.

"Imi va prinde bine sa schimb aerul," am spus. "Va fi 0 aventura. "

Ea dadu din cap aprobator,

"Nu vei regreta," zise cu un aer sigur, care rn-a ajutat sa-mi risipeasca indoielile. "Vom putea practica 'impreuna artele martiale. "

,

Facu cateva rniscari iuti din mana, miscari ce erau gratioase si pline de forta in acelasi timp. Mi se paru nefiresc ea aceasta femeie robusta sa fie atat de agila.

"Ce stil anume de arte martiale ai studiat in Orient?" am intrebat, observand ca a adoptat ell usurinta pozitia luptatorului cu lancea.

21

. "In Orient Ie-am studiat pe toate ~i pe nieiunuI in patti-

cular," replica eacu doar 0 idee de zarnbet in coltul gurii. "W \'oi. arata cu placere cand vom ajunge Ja mine acasa, , .

. ' . Am parcws restul drumului 'In tacere. Cand am ajuns Ia lcculunde erau' pareate masinile, mi-am inchis ustensilele In

portbagaj ~r aniasteptat-o pe "Clara sa spuna ceva, .

"Atunci.Ta drum," zise ea. "Urmeaza-ma. Conduci ell viteza, Taisha'?"

. , "Ca melcul."

Ii "Oh, sieu la fel. Faptul de-a fi trait in China m-a vindecat de graba. " , . .

"Tepot intreba ceva despre China, Clara'?"

"Bineinteles. Ti-am spus deja ca mapoti intrebatot ee

doresti, lara sa ceri voie pentru asta." . '..

"Trebuie sa fi fost 1n . China inainte de eel de-al doilea

razboi mondial. nu-i asa?" .

"Ah; da:Eoetemitatede-atunci. Inteleg di tu nu ai fest niciodata In Chiha-continentala.'

"Nu, am Iostdoar In Taiwansi Japonia." "Evidentcalucrurile eraualtfel lnainte de razboi.' zise ea ganditoare. "Legatura eu trecutul era inca imacta la acea epoca. Acum totu1 s-a frant."

Nu stiu de. ee mi-a fost teamasa 0 intreb ce anume.voia sa spuna prin remarea sa, asa ca am intrebat-c In schimb cat de lung va fi drumul pana la ea acasa, Clara era suparator de evaziva: m-a avertizat numai sa ma astept la 0 calatorie dificila, $1, lndulcindu-si tonul, a adaugat ca-mi gasea curajul foarte

reeonfortant. .

"Samergi asa, plina de nonsalanta, Cll 0 straina," zise ea. "este ori nebunie curata, ori un' gest Inspaimantator de indraznet, "

"De obicei sum. foarte precauta," am explieat eu, "dar de data asta nu mai sunt eu insami."

Acesta era adevarul si, eu cat rna gandeam mai mult Ia co~portamentul men. inexplicabil, eu atat nelinistea mea devenea mal mare.

"Mai vorbeste-mi, te rag, despre tine," imi ceru ea afabila, Ca ~i cum ar fi "rut sa rna Iinisteascase apropie ~i se opri

langa u~a masinii mete. ' . .

22

Odata in plus" m-am.trezit dezvaluindu-idate.despre mine. "Mama.este unguroaica.dar setragedintr-o veche.familie austriaca.t'-am-spus. "L~ainHilnit pe tatalmeu :in ; AngliaIn timpul celui de-al doilea razboi mondial, cand lucrau amandoi intr-un spital de campanie. Dupa razboi, s-au mutat in Statele Unitesi mai apoiin Africa de Sud."

HOe ce Africa de Sud T'

"Mamavoia sa fie irnpreuna .cu.familia .. ei.rcare-locuia ..

acol0.",;· r r i.' ; i

"II!1ai ai frati.sau suroris"

"Am.doifrati .mai mari.i.laun all de-diferenta unul de celalalt.Cel mai in·\'arstaare acum douazeci .~i sase de ani:'

Oehii sai ma fixau eu intensitate, Cu 0 ;u~urin!aIara. precedent, i -:al1,l.,·. dezvaluit sentiplent(l.· dureroase .... pe ., .. care le tinusem ascunse in mine toata \lata.. J:-"Jll. spus ca. am crescut singura, Fratii mei. lfJ.l-:mi.ae()rd<;lq>n~ciodata :atentie, pentru ca eram fata. Cand erani midi;obi~nJ1'all.sa m~leg¢cuofunie de un stalp cape un. caine!)nJimp~(e(.alentau)rineurte .sijucau fotbal. Tot ceea ceputeam face 'era 'sa rna smucesc'fn franghie .~i sa-i privesc cum se joaca. Mai tarziu,cand a111 .mai crescutma luam dupa ei, Dar de-acum baietiiaveaubiciClete'~i n-am putut niciOdata sa'tin·pasul:eu·ei.···eand·nia·pIangeam rnamei, singurul sau raspunsera di baiepi stintbaieti'~i' c[i at trebuI.sa ma"joc' ell

papu~ile~i sa daub mana de'ajutorPEHariga'casa: .'

.. "Mama ta te.-,a crescut'ifi' niOdUlie¥f()pe'ru:ltaditi6nal;'1 .zise

ea.

"Stiu, dar asta'nu'ma consoleaza.' ..

Odata pornita, se parea ca nu rna mai: puteam smpaui sa nu-i povestese:aeesteifernei'catimai' mulre despre viata rnea.l-am imparta~it cum, in timp ce fratii mei plecau ill excursii si, mai tarziu, .Ia.scoala-eutrebuia ;sa raman acasa.. Voiarn sa am parte de aceleasi aventuri . ca baietii.insa» potrivit mamei. mete, fetele trebuie: sa Im'ere sa-faca patul ~i sa calce .rufele. Este.indeejuns de multa aventura in a te ocupadeo: familie, .obisnuia saspuna marna, Femeile sunt-nascute-sase supunaEram pepunctul de-a izbueni .in plans cand Ii .povesteamClareica, de cand.ma stiu, avusesem trei. stapani, barbati.pe care a trebuit .sa-i slujesc.-tatal

si cei doi frati ai rnei. '.., "

"Asta e mai mult decat suficient,' declara Clara.

23

"Era groaznic. Am plecat de acasa ca sa fiu cat mai departe de ei ~i, de asemenea, pentru a cunoaste aventura. Dar pana acum nu prea am avut parte de cine stie ce distractii sau arnuzament. Presupun ca n-am fost crescuta sa fiu vesela ~i fericita. "

Faptul ca-mi descriam ,iata unei straine rna nelinisti foarte mult. M-am oprit din vorbit ~i m-am uitat spre Clara, asteptand 0 reactie din partea ei, care unna fie sa-mi micsoreze nelinistea, fie sa mi-o mareasca intr-atat, incat sa rna faca sa rna razg'andesc si, in cele din urma, sa nu mai merg eu ea.

"Ei bine, se pare ell. nu exista decat un singur Iucru pe care sti sa-l faci cum trebuie, asadar ai putea incerca sa scoti un profit maxim din asta," zise ea.

Am crezut ca se referea Ia faptuI ca desenam sau pictam

dar, spre marea mea amaraciune, adauga:

"Tot ce sti sa faci este sa-;-1i plangi de mila." Am strans manerul usii de la masina,

"Nu-i adevarat," am protestat. "Cine esti tu sa-mi spui asa

ceva?" .

Izbucni in ras ~i dadu din cap.

"Tu ~i cu mine semanam foarte mult," zise ea. "Am fest im'afate sa fim pasive, senile si sa ne adaptam situatiilor, dar clocotim pe dinauntru. Suntem ca un vulcan gata sa erupa, iar ceea ce face sa ne simtim inca ~i mai frustrate este faptul ell. nu asteptam nimic altceva de la \iata dedit ca mtr-o zi sa gasim omul potrivit care sa ne scape de toata nefericirea."

Ma iasa lara grai.

"Atunci, am dreptate? Am dreptate?" rna intreba ea intruna. "Fii sincera, am dreptate?"

Mi-am inclestat pumnii, pregatindu-ma s-o pun la punct.

Clara zambi cu caldura, emanand vigoare ~i 0 stare de buna dispozitie care m-au facut sa simt ca nu era nevoie sa mint sau sa-mi ascund sentimentele fata de ea.

"Da, cu asta m-ai prius," am incuviintat. 1- A trebuit sa admit ca singurul lucru care dadea sens tristei mele existente, dincolo de pictura, era speranta, vaga, ell. intr-o zi voi intaini un om care sa rna inteleaga ~i sa rna aprecieze pentru persoana deosebita care eram.

24

"Peate eli viata ti se va schimba in bine," zise ea, pe un ton pI in de promisiuni.

Se urea In masina si-mi facu SCl11l1 eu mana sa 0 unnez.

Am reaIizat atunci ca nu rn-a intrebat daca aveam pasaportul Ia mine sau suficiente haine, banisau aile obligatii, Asta nu lU-a speriat ~i nici nu Ill-a descurajat. Nu stiam de ee, dar eliberand frana de mana ~i punand masina in miscare, cram sigura ca luascm 0 dccizic buna, Peate ca. la urma urmclor, viata avea, Intr-ade~;"ar, sa 111i sc schimbe. . .,.

2

c·

\1 Dupa mai bine de trei ore de condus rara oprire, ne-am oprit sa luam pranzul in orasul Guaymas. Asteptand sa ne aduca mancarea, .. mi-am aruncat ochii pe fereastra, la strada ingusta ce marginea golful, Un grup de baieti dezbracati pana la bran bateau mingea. In alta parte, niste muncitori asezau caramizl pe un teren de constructie, Altii isi luau pauza de pranz, rezemandu-se de gramezi de saci cu ciment nedeschisi si sorbind sifon din niste sticIe. Nu m-am putut impiedica sa nu rna gandesc ca in Mexic totul parea extrem de galagios si prafuit,

"In acest restaurant se serveste cea mai delicioasa supa de broasca testoasa,' spuse Clara, captandu-mi din nou atentia.

Chiar In acel moment 0 chelnerita zambitoare, cu un incisiv de argint, puse doua boluri de sup~ pe masa. Clara schimba politicoasa cateva cuvinte eu ea in spaniola, inainte ca aceasta sa se indeparteze in graba pentru a servi alti clienti.

"N-am mai mancat niciodata supa de broasca testoasa," am zis eu luand 0 lingura si examinand-o sa "ad daca este curata.

"0 sa ai parte de un adevarat ospat," zise Clara, privindu-ma cum imi stergeam lingura cu servetelul de hattie.

Fara tragere de inirna am gustat 0 lingura. Bucatelele de came alba plutind intr-o pasta de tomate erau intr-adevar delieioase.

Am mai inghitit cateva linguri de supa, dupa care am

Intrebat:

"De unde iau broastele testoase?" Clara arata spre fereastra,

"Chiar din golf."

Un barbat chipes, de varsta medie, care statea la 0 masa vecina, se intoarse spre mine si-mi facu cu oehiuI. Gestul sau, 26

am gandit eu .. cra mai mult .o incercare de a face un .spirit de gluma, dedit 0 aiuzie sexuala. .Se apleca sprc mine. ca ~i cum.i

ne-amJiadre~a1.;· ... .

. "Broasqqestoasa pc carco.mananci acum era una. mare:' zise el intr-o engleza cu accent,

Clara se uita la.mine si ridica 0 spranceana, ca si cum nu-i venea sacreada.indrazneala strainului.

"Broasca asta [estoasa a Jest indeajuns de. mare ca sa poata. hrani 0 duziuade oameni infomctati,' continua .omul. "Prind broastele in mare. E nevoie de mai multi oameni ca sa rid ice una."

"Presupun cit le prind ell harponul, ca pe balene," am comentat eu .

Omulisi.trase Cll ill!eala scaunulla masanoastra .

. "Nu, credca folosesc navoademari." zise et, "Apoi, Ie Iovesc pentru a Le aduce In stare de inconstienta lnainte de a Ie spinteca bur~il~ . In felul accsta carnea nuse Intareste."

Mi se duse naibii porta de mancare, Ultimul lucru pe care 11 doream era ca un strain insistent si lipsitde delicatete sa ni se alature la masa si, cu toate acestea, nu stiam cum sa stapancse

situatia. ..... .

" "Din moment ce suntem la capitolulrnancare.Xiuavmas este un oras faimos pentru crevetii sai uriasi," continua omul cu un zambet dezarmant. "Daji-mi voiesa comand.cativa pentru voi amandoua."

. "Am facut-o deja," zise Clara taios,

Chiar atunci.chelnerita.noastra reveni eu un platou cu cei mai mari creveti pe care .Ii vazusem vreodata, Erau de ajuns pentru un bancher.cu siguranta mult mai.rnult decat.am fi putut mancaeu.si.Clara, indifercnt cat de foamene-ar fi fost.

Tovarasul nostru nepoftit se uita la mine, asteptand sa fie il1\113l sa manance eu noi. Daca as fi fest. singura, ar fi reusit sa mi se alature, impotriva vointei mele, Insa Clara avea alte plan uri si a. reactionat lntr -0 maniera decisiva, A· sarit inpicioare eu agilitatea uneifeline, s-a aplecatasupra lui ~i I-a privit direct

'in ochi, ..

"Sterge-o, jigodi~l"urIa ea inspaniola. "Cum indraznesti sa te asezi la masa noastra? Nepoata mea nu-i 0 tarIa nenorocita. "

27

Atitudinea sa fu atat de dura, iar tonul atat de secant, ineat totul a lncremenit In jur. Toate privirile erau atintite asupra mesei noastre. Barbatul se facu aHit de mic de frica. incat imi starni mila. Se scurse pur ~i simplu din scaun ~L impleticindu-se. se strecura afara din restaurant.

"Stiu ca ai fest educate sa-i lasi pe barbati sa faca ce vor din tine, doar pentru ca sunt barbati," mi se adresa Clara, dupa ce se aseza din nou. "Ai fost intotdeauna dragu!a cu ei. iar ei li-a~;luat totuI. Nu sti ca barbatii se hranesc cu energia femeii?"

Eram prea stanjenita pentru a discuta eu ea. Simteam ca tofi ochi] din camera erau fixati pe mine.

"Ii la~i sa faca ~e vor din tine, pentru ca-ti pare rau pentru ei," continua Clara. "In adancul inimii tale, doresti cu disperare sa ai grija de un barbat, de orice barbat. Daca idiotul ala ar fi fost a ferneie, n-ai fi lasat-o niciodata sa se aseze Ia masa noastra."

Pofta mea de mancare se'dusese pe apa sambetei. Am devenit trista, ingandurata.

"Vad ca am atins un punet dureros," zise Clara eu un suras arogant.

"Ai facut 0 scena, ai fest grosolana,' am spus eu repros, "Categoric," replica ea. razand. "Dar I -am si speriat de moarte."

Fata Ii era asa de degajata ~i parea atat de fericita incat, in eele din urma a trebuit sa rad, am intindu-mi eat de socat fusese bietul om,

"Sunt exact ca mama," am mormait. "A reusit sa faca din mine up soricel, atunci cand e yorba de barbati.'

In elipa in care am rostit acel gand deprimarea mi se spulbera si foamea lmi reveni. Aproape ca am ras intregul platou de creveti.

'''Nimic nu se compara cu sentimentul de a incepe ceva nou cu stomacul plin," declara Clara.

Un acees de frica a facut ca toti crevetii sa-mi cada greu la stomac. Din cauza atator emotii, nu-mi trecu deloe prin minte sa o intreb pe Clara despre casa ei. Poate ca era 0 cocioaba, ca acelea pe care le vazusem mai devrerne, traversand orasele rnexicane, Ce fel de mancare aveam sa mananc? Poatc ca aceasta avea sa fie ultima mea masa decenta. Voi fi oare in stare

28

sa beau apa de acolo? Ma si vedeam cazand la pat cu probleme intestinale serioase. Nu stiam cum s-o intreb pe Clara despre gazduirea mea, lara ca aceasta sa sune of ens at or sau sa-i par nerecunoscatoare. Clara se uita la mine cu un ochi critic. Parea

sa-mi inteleaga nelinistea. ..

"Mexicul este un loc dur," zise ea. "Nu poji lasa garda jos nici macar pentru 0 clipa. Dar te vei obisnui, NorduI larii este inca .!?i mai aspru dedit restul. Oamenii se inghesuie spre nord in cautare.de lucru sau doar se opresc inainte de a trece granita cu Statele" Unite. Vin In vagoane de marfa. UnH raman, altii calatoresc spre interiorul tarii In dube, pentru a munci in trusturi agricole uriase, detinute de societati private. Dar nu exista suficienta mancare .!?i locuri de munca, astfel ca majoritatea se

angajeaza ca braceros3In Statele Unite." ,

Am terminat .!?i ultima picatura de supa, parandu-mi rau sa las ceva in farfurie.

"Spune-mi mai multe despre .zona aceasta, Clara."

"Toti indienii de pe aid sunt indieni Yaqui care au fost restramutati In Sonora de catre guvernul mexican."

"Vrei sa spui ca nu au fost dintotdeauna aici?"

"Acesta este pamantul lor stramosesc," zise Clara, "dar prin anii '20 ~i '30 ei au fost dezradacina]i si trimisi cu zecile de mii In Mexicul CentraL Pe la sfarsitul anilor '40, au fost adusi ina poi in desertul Sonora, "

Clara i.!?i turna niste apa minerala in pahar .!?l apoi mi-l umplu si pe al meu.

"E greu sa traiesti 'in desertul Sonora," zise ea. "Dupa cum ai vazut din masina, pamantul este aspru ~i neprimitor aici. Cu toate acestea, indienii nu au alta calc decal aceea de a se instala pe ruinile devastate a ceca ce a fost odata regiunea raului Yaqui. Acolo, in timpurile stravechi, adevaratii indieni Yaqui si-au construit orasele sacre in care au trait timp de sute de ani. pana la venirea spaniolilor."

"Vom traversa orasele astea?" am intrebat,

3 braceros (span.) = muncitori necalificati (NT) 29

.!

"Nu. Nu.avemthnp. Vreau sa ajungem la Navojoainainte de cadcreauoptii-Poate ca intr-o zi "0111 face 0 calatoricsa dziUim aeeleloeurisaere/'

"Dar de ce sunt consideratesacre?"

"Deoarcce pentru indieni. asezarea fiecarui eras de-a lungulraului-corespunde, din punct devedere simbolic. UI1Ui loc din lumealor mitica. Asemenea muntilor de.lava din Arizonaaccstc asezarisunt locuriide putcrc.Indieniiauo mitologie Ioarte bog~tiLEicrcdca pot patrunde si sa iasa din lumea viselor pc ncsI1m!lle. Vezi tu.vconceptia '!orasupra realitatiidifera:dea noastra."

"Corespunzator miturilor Yaqui, acclcorase cxistasi in cealaltaIume, iar, ei l~i trag putereadin aeel domeniu cleric." continua Clara. "In acest sens, cis-au autonumit oamenii forti ratiune. pentru ase diferentia de noi, oamenitourattune: .

"Cc fel de putere primesc din acel domcniu?' amintrebat. "Magia. vrajitoria, cunoasterea lor. Teate acestea provin direct din Iumea viselor. Iaracea lumeeste descrisain legendele si povestile lor. lndieniiYaquiau 0 rstorie oralai\'asia'~i bogata. _.

M-am uitat'de: jur imprejurul restaurantuluiaglomerat.

Ma intrebam- care dintreoamcnii aseza]] :Ia mese erau indicni. daca era vrcunul. $1 care eraumcxicani. Unii dintrebarbati erau inalti-siearmosi, iar altii scunzi siIndcsati. Tali irni' pareau straini, simjindu-ma, in taina, superioara 10[$1, in mod distinct. neapartinandacelei lumi.

Clara tcrmina crevetii, cu fasolea $1 orezul. Ma simjcam ghiftuita, dar, In ciuda protestelor mele.-eaa insistat sa comande o.cremacaramelIadesert.

"Aifacebine samananc! pc saturate." zise ca. facandu-mi cu ochiul.'~Nu sti.niciodata candvei mai putea manca $i ince va consta aceamasa. Aici.: ill Mexic.ino! mancamintotdeauua pam'i ne: umflam. " .:

Stiam ca 111a tachina $1. ell toate acestea. era ceva adevar in vorbele ei. Maidevreme vazusem un magar mort, 100it de 0 masina pe autostrada. Stiam ca in regiunile rurale Iipsesc frigiderele, moth' pentru care oamcnii mananca orice fel de came au la dispozitie. Nu m-am putut stapani sa nu ma imreb ce voi manoa la urmatoarea masa. In sinea mea, am hotarat sa-mi limitez sederea la Clara la numai cateva zilc.

30

.Clara continua discutia pe un ton ceva.mai serios.

"Lucrurile s-au totinrautatit pentru indienii de aici," zise ea. "Cand guvernul a decis construirea unui barajpe raul Yaqui, ca parte dintr-un proiecthidroelectric, i-au schimbat cursul atat de drastic. incat oamenii au fost nevoiti sa-si stranga Iucrurile si

sa se' mute In alta parte." ,

4isprinlea unci astfelde Yieti venea In contradictie cu propriamea educatie, unde fusese intotdeauna hrana suficientasi 'contort, M-am intrebat daca.vcnirea mea 'in . Mexicnu era expresial,tnei dQrinte putemice, din partea meaopentru 0 schimbaretotala, Toa~<\\'ia!a cautasem aventura $i,'tolu~i, acum cand. Ina aflamTn ghearele ei, teama de necunoscut puse

sUipanire P€t mine. .

. . . ~

.". Amluat.oIingurita de crema caramel si .mi-amscos din ruinteacea spa,ill1~ .ce .. rncepuse sa incolteasca in mine. din lTIpl11entulintalniiii, .cu Clara.rndesertul.Arizona, Ma. sirnteam bine inCOI1}pani<t,ei.Pt:ntru. momem.eram bine hranita, cu.supa de broasca !te:stpasa ~i icr~yeli arias; si, i chiar daca, asa cuminsasi ClaraJ111kciadUS~i d~\inteles,aceastaputea fiultimamea masa buna, am decis ca va trebui sa rna incred in ea $i sa las aventura sil~e.lntample.

Clara a .insistatsa achite nota de plata. Am facutplinul de benzina masinilorsi ampomit din nouladrum. .Dupa catevaore

.bune de • mers, am ajuns in .Navojoa.' N u 'fie-am oprit, .traversand doar orasul ~i parasind autostrada Pan American pentrua virape un drum pietruit. ceducea spre. est Era pe .. la arniaza. N u.eram deloe obositai De.fapt, ma bucurasem-de restul calfitoriei. Cu cat ne .indreptarrr mai mult .spre sud, cuatat. starea mea nevroticasi depresiva-eraJnlocuita. ·de un sentiment debucurie si buna dispozitie,

'. Dupaun.voiaj de mai bine.deo.ora.pe un drum.acoidentat, Claraparasi soseauasi-semnaliza.sa.o urmez .. Ammers de-a lungul unui perete inalt, in varful caruia se afla un tufis de 31

bougainvillea" inflorit. Am parcat pe 0 esplanada de pamant batatorit, sltuata la capatul peretelui.

"Aici locuiesc," 111a chema ea, strecurandu-se afara din scaunul masinii.

M-am apropiat de masina ei. Arata obosita si parea sa mai fi crescut.

"Arati la fel de proaspata ca atunci cand ne-am pomit la drum." comenta ca. "All. minunile tineretii!"

.. De cealalta parte a peretelui, total' ascunsa de copaci si de tufi~urile dese, se ivi 0 cas a uriasa cu acoperisul de ~igIa, ferestre zabrelite si mal multe balcoane. Cam ametita, am urmat-o pe Clara printr-o poarta de fief forjat, am trecut de un patio cu dale de caramida si, printr-o u~a de lemn masiv, am ajuns in spatele casei. Podeaua din teracota a holului racoros ~i gol amplifica stralucirea peretilor varuiti in alb si a grinzilor negre din lemn natur ale tavanului. Am trecut prin el intr-o camera de zi spatioasa,

Peretii albi erau bordati cu un brau de placi ceramice minunat pictate. Doua canapele de un bej imaculat ~i patru fotolii erau grupate In jurul unei meso joase din lemn mash'. Pe masa se aflau cateva reviste 'in engleza si spaniola, deschise. Am avut imprcsia di cineva tocmai Ie citise, asezat intr-unul din Iotolii, dar parasise camera In graba, cand noi am intrat prin usa din spate.

"Ce parere ai despre casa mea?" Intrebii Clara, radiind de mandrie.

"E fantastica," am spus. "Cine si-ar fi inchipuit ca exista o asemenea casa asa departe, in pustietatea asta?"

Atunci invidia din mine scoase capul si am devenit extrem de stingherita, Era genul de casa pe care 0 visasem intotdeauna stiind, totusi, ca nu mi-o voi putea permite niciodata.

"Nici nu-ti dai seama cata dreptate ai descriind acest loc drept fantastic," zise ea. "Tot ceea ce ili pot spune despre casa este ca, asemenea acelor munti vulcanici pe care i-am "azul azi

4 bougainvillea = fam. Nyetaginaeeae. Arbust volubil, originar din Brazilia. ell braeteele viu colorate. rosii, violete sau roz: flori mid. galbcne. (NT.)

32

dimineata, este impregnata de putere. 0 putere tacuta ~l ncmaipomenita trece prin ea, ca un curent electric prin fire," Auzind acestca. se intampla un lucru inexplicabil: invidia lmi disparu. Se risipi odata cu ultimul cuvant rostit de ca.

"Acum am sa-ti arat dormitorul tau:' ma anunta ea. "De asemenea. voi stabili ~i niste reguli pe care va trebui sa Ie respcc]i cat timp te vci afla aici ca oaspete."

"Orice parte a casei care sc ami la dreapta si In spatcle aeestui .salon estc a ta, sprc Iolosinta ~i explorare, aceasta inclu.zfrrlH ~i tcrenurile corcspunzatoare. Dar nu trebuie sa intri In niciunul dintre dormitoare. cxceptandu-l, bineinteles, pe al tau. Acolo poti folosi tot ceca ce doresti, in felul in care doresti, Poti chiar sparge lucruri. In accese de furie sau sa Ie iubesti, in explozii sentimentale patirnase. Cu toate acestea. partea stanga a casei nu-ti este accesibila in nici un moment. in nici un fel. aspect sau forma. Asadar, [ine-te departe de ea. ,;

Am fost socata de cercrea 0i bizara, dar am asigurat-o, totusi. ca am inteles perfect ~i ca rna voi conforma dorintelor sale. Adevaratele mele sentimente erau ca pretentia ei era nepoliticoasa ~i arbitrara. De Iapt, cu cat rna avertiza mai mult sa rna tin departe de anumite parti ale casei, cu atat deveneam mai curioasa.

Clara parea sa se gandeasca la altceva ~i adauga:

"Bineinteles. poti folosi camera de zi, Poti chiar donni acolo, pe canapea, daca esti prea obosita sau ti-e lene sa mergi in dormitorul tau. Totusi, 0 alta parte a casei pe care nu 0 po]i folosi este terenul din fala si, de asemenea, usa principala. Este Incuiata pentru moment, asa ca intra intotdeauna prin usa din spate .:

Clara nu-rni dadu timp sa raspund. Ma grabi de-a lungul unui coridor lung, am treeut pe ianga mai multe usi inchise, despre care ea spunea ca sunt donnitoare si, in consecinta, interzise mie, pana In dreptul unui dormitor mare. Primul lueru pe care l-amobservat de la intrare, a fost patul dublu din Iemn frumos omat. Era aeoperit eu 0 frumoasa cuvertura crosetata, de culoare alba. Langa 0 Iereastra in peretele ee dade a spre spatele easei se afla 0 etajera de mahon, sculptata de mana, plina ochi eu obiecte antice, vaze ~i figurine de portelan, eutii c1oazonate ~i boluri mititele. Pe celalalt perete era un dulap In acelasi stil, pe

33

care Clara I-a deschis. Atamand pe umerase, inauntru se afla imbracaminte de dania in stil ventage: rochii, jachete, palarii, pantofi, umbrelute de soare, bastoane. Toate acestea pareau sa fie alese de cineva eu foarte mult gust.

Inainte de-a 0 putea intreba pe Clara unde gasise toate aeele lueruri minunate, ea inchise usile dulapului.

"Esti Iibera sa folosesti orice doresti. Sunt lucrurile tale, iar asta va fi camera ta pentru atata vreme cat vei loeui in aceasta casa," zise ea, dupa care privi peste umar ca ~i cum se mail afla cineva in camera ~i adauga: "Si cine stie cat anume va dura!"

Se .parea ca ea avea In vedere 0 \'izita de lunga durata.

Mi-am simtit palmele transpirand cand, cu stangacie, am incercat sa-i spun ca, in eel mai bun caz, as putea ramane doar \TeO cateva zile. Clara rn-a asigurat ca voi fi in perfecta siguranta eu ea aeolo. De fapt, cu mult mai in siguranta decat In arice alta parte ~i a adaugat caar fi 0 prostie din partea mea sa scap aceasta oeazie de a-mi imbogati cunostintele,

"Dar trebuie sa-mi caut de lueru," am zis 'in chip de souza.

"Nu am nici un ban."

"Nu-ti fa nici 0 grija 'in privinta banilor," zise ea. "Iti voi 'imprumuta oricat doresti sau ifi voi da oricat vei avea nei ·oie. Nu-i nici 0 problema."

l-am multumit pentru generoznate, dar am infonnat-o ca am fost crescuta sa cred ca era eu totul nepotrivit sa accept bani de la un strain, indiferent cat de bine intentionata era oferta acestuia.

Insa ea riposta imediat, spunandu-mi:

"Eu cred ca ceea ce se intarnpla, Taisha, este ca te-a suparat cererea mea de a nu folosi partea stanga a easei si intrarea principala. Stiu ca ai simtit ca sunt arbitrara ~i excesiv de secretoasa. Iar acum nu vrei sa stai mai mult de 0 zi. doua, cat !i-ar cere politetea s-o facio Poate crezi chiar ca .sunt 0 batrana excentrica, careia ii Iipseste vreo doaga. "

"Nu, nu, Clara. Nu-i asta. Trebuie sa-mi platesc chiria.

Daca nu-mi gasesc de lucru foarte curand, nu voi avea nici un ban, iar pentru mine nici nu intra 'in discutie sa accept bani de la cineva, "

34

"Vrei sa spui ca nu te-al simtit ofensata de cererea mea

de-a cvita anumite paqi ale casei?' "Bineinteles ca nu."

--N-ai fost curioasa sa stii de cc p-am cerut asa ccva?" "Ba da, am Iost."

"Atunci. uite, rnotivul este ca 111 acea aripa a easei locuiesc alp oameni."

"Rude ale talc'?"

"Da, Suntem 0 Iamilie Ioarte marc, De Iapt, aid locuiesc doua fauiilii.'

"Familii mari amandoua?"

"Da, Fieeare dintre elc este cornpusa din opt membri. ceca ee [ace saisprezece oameni In total. ,.

"Si locuiesc eu totii in partea stanga a easei. Clara? N-am auzit In viata mea de un aranjament asa ciudat."

"Nu. Acolo locuiesc doar opt dintre ei. Ceilalti opt sunt rude apropiate si locuiese eu minein partea dreapta. Tu esti oaspetele meu, asa ca trebuie sa stai in partea dreapta. Este Ioarte important ca tu sa intelegi acest lucru. Poate fi neobisnuit, dar nu de neinteles. "

Ma uimea puterea pe care 0 avea asupra mea. Vorbele ei lrni Iinisteau emotiile, insa nu-mi calmau mintea. Am inteles at unci ca, pentru a reactiona In mod inteligent, aveam nevoie de a combinatie de doua elemente: 0 minte alerta si spontaneitate In reactiile afective. Altfel, ramaneam pasiva, asteptand ea urmatorul impuls exterior sa-mi determine actiunile. Aflandu-ma in campania Clarei, intelesesem ca in ciuda protestelor mele, in ciuda luptei mele de a fi diferita, independenta, eram incapabila sa gandesc limpede sau sa iau propriile mele decizii.

Clara rna privi intr-un fel aparte, de parca imi urmarea firul gandurilor. Am incercat sa-mi maschez confuzia, spunand III graba:

"Casa ta este minunata, Clara. Este foarte veche?" "Bineinteles," zise ea, insa nu explica daca se referea la faptul ca este a casa frumoasa sau veche.

Cu un zimbet adauga:

"Acum, eft ai vazut casa, rna rog, jumatate din ea, avem 0 trebusoara de facut."

Lua 0 Iantcrna dintr-o comoda. iar din dulap scoasc a jachcta chinczcasca \'atuita si 0 pcrcchc de ghctc de muntc. Mi-a spus ca dupa ce luam 0 gustare va trebui sa Ie imbrac pcntru ea \"0111 face 0 plimbare.

"Dar tocrnai am ajuns." am protcstat. "Nu se va lasa 111 curand intuncricul?"

"Ba da, insa vrcau sa tc due intr-un Joe. pe dcaluri. de unde pop avca 0 perspcctiva asupra Intrcgii case ~i a imprcjurirniior. eel mai bine cstc ca prima data sa vczi casa In aeesl~ n~?lIlcnl at zilci, Noi 101i am vazut-o pcntru prima oara In arnurg.

"La cine te rcferi cand spui noi?" am intrebat-o.

=Lecci saisprezece oarncni care traicsc aici. evident. Tali faccm exact acelcasi lucruri."

"Practicati cu totii acclcasi profcsii?' am lntrebat-o, incapabila sa-mi ascund ruirarca.

"Nu. fcrcasca Dumnezcu!" zise ca, acopcrindu-si [ala ell mana in timp co radca. "Vrcau 'sa spun ca orice estc obligatoriu pentru unul dintrc noi. este obligatoriu pcntru toti. Fiecare dintrc no! trcbuie sa vada casa si imprcjurimilc III amurg. de accca acum este momentul cand trebuic sa 0 Iaci si tu."

"De ee mfi incluzi si pc mine in toaic accstca. Clara'!" "Hal sa spuncm din cauza ca. pcntru moment. csti caspetele 111ell, ..

"W voi intalni si eu rudcle mai tarziu?"

"Ii vci cunoaste pc toti." ma asigura ca. "Deocarndata. nu suntcm dedit noi doua in casa si cainclc de paza. ..

"Sunt pleca]: in voiaj?"

"Exact. All plecat Cll 10Pi intr-o calatoric mai lunga. jar ell

pazesc cas a irnpreuna eu cainclc.' "Cand se "or intoarce?"

--Peste cateva saptamani. poatc chiar Iuni." "Dar unde s-au dus?"

"Suntom in perpetua miscarc. Mi se Intampla sa pIec pen- 1111 cateva luni de zile si altcincva ramane in locul meu sa sc ocupe de proprietate ...

Eram pe punctu! de a intreba din nou unde erau cand ca mi-a raspuns la intrebarc.

"Sunt cu 101ii In India.' zise ca.

,

36

"To]i cinsprczccc?' am intrcbat ncincrczatoarc. "Nu-i asa ca-i grozav? Va costa 0 avcrc!'

Spuse asta pc un ton ce caricaturiza asa de binc scntimcnIde melc intcrioarc dc invidic. In cat nu m-am putut abtinc sa nu rad. Apoi iuu trccu prin mintc ca nu era prudent sa Iiu singura lntr-o casa atal de rctrasa $i goala. avand-o doar pc Clara drcpt companic.

"Suntcm singurc, dar IlU ai de cc sa tc tcmi in accasta casa." tfise ca cu 0 siguranta curioasa in voce. "Cu cxccptia. poatc. a caiuclui. Cand ne vern lntoarccm de la plimbarc !i-I voi arata. Va trcbui sa fii foartc calma cand 11 vci intalni. Te va simti imcdiat si tc "a ataca. daca va scsiza nco urma de ostilitatc sau de Irica III tine ..

"Dar imi este frica." am izbucnit, inccpand deja sa trcmur. Uram cainii de cand cram copil. cand unul din Dobcrmanii pinschers ai tatei a sarit pc mine $i rn-a trantit la pamant. Cainclc nu J11-a muscat. a marait doar la mine. aratandu-si coltii, Am [ipa; dupa ajutor, pcntru di cram muIt prca spcriata c'!_ sa rna misc. Mi-a fast atat de frica. 'incat am (acut pc mine. Imi aduc Inca arnintc cum frapi mel si-an batut joe de mine cand m-au vazut. spunandu-mi ca sunt lin bcbclus care ar trcbui sa poartc scutccc.

"Nici rnic nu-mi plae cainii dcloc." zise Clara. "dar al l1os1111 nu estc tocmai un caine. c altccva."

Asta imi starni iutcrcsul. desi nu-mi risipi prcscntimcntclc. "Daca vrci sa tc racorcsti mai intai. tc voi insoti spre depcndinjc, ea nu CUl11\'a sa dai de caine." zise ca.

Am dat din eap ca da. Eram obosita ~i iritata. Ma ajunscsc, in ccle din urma. oboscala lungii noastre calatorii. Voiam sa-mi spal praful de pc rata $i sa-mi dcscurc parul incalcit si lipicios.

Clara rna purta printr-un alt coridor dupa care, afara. prin usa din spate. La a oarccarc distanja de corpul principal crau doua cladiri mici.

"Aceasta cstc sala mea dc gimnastica." zise ca. aratand sprc una din clc. "Se ana, de ascmenca. dincolo de Iimitele tale, \l~. cxccptia cazurilor 111 care n-am sa vrcau sa te invit cu intr-o Zl.

"Aiel practici artclc martialc?" ?7

"Da," zise Clara sec, '-In cealalta cladirc sunt dcpendintelc, --

"Te astept In camera de zi, unde "om putca manca nistc sandvisuri. Dar I1U te omori sa-ti aranjezi parul." zise ea. intelcgandu-mi parca preocuparca, "aici .nu exista oglinzi. Oglinzile sunt asemenca ceasurilor: inregistrcaza trecerea timpului, iar ceca ce contcaza cstc sa-l dai inapoi."

Am vrut s-o intreb cc voia sa spuna prin a da timpul Inappi, dar ea ma impinse sprc cladirea anexa, Inauntru am dat peste mai multc usi. Din moment cc Clara nu a mcntionat nimic despre accesul meu 111 partea stanga sau dreapta a acestei cladiri si, cum nustiam unde se afla toaleta, le-am explorat pe toate, De o parte a holului central erau sase closete mici. Iiecare avand toalete joasc din lemn, pe care stai 'In pozitic ghcmuit. Ccea ce lc Iacea neobisnuite era faptul ca IlU am remarcat nici mirosul specific al fosci scpticc, nici duhoarca insuportabila a canalului descurgere. Auzeam apa curgand pe sub toalete, dar Ill! puteam spune cum sau de unde venea.

De cealalta parte a holului crau trei incaperi idcntice. frumos pardositc cu placi de ceramica. Fieeare dintre cle continca 0 cada detasata, de moda veche. si un cufar lung. pe care era asezat un ulcior plin cu apa si un vas de portelan asortat. Nu exista nici 0 oglinda in aeele camere, niei alte suprafctc de otcl in care mi-as f putut vedea fata. De fapt, nu exista nici un fel de instalatie de apa.

Am turnat pUlina apa intr-un lighcan. mi-am spalat fala cu ea, apoi mi-am trecut degetele umede prin pam I incurcat. In loc sa folosesc unul din prosoapele turcesti. albe si moi, de frica sa IlU Ie murdaresc, mi-am sters mainile pe 0 panza cc se afla intr-o cutie, pe lada. Am respirat profund de catcva ori si mi-am dezrnorjit gatul intepenit inainte de a merge sa 0 intalncsc din nou pe Clara.

Am gasit-o In camera de zi. aranjand florile 1111r-o vaza chinezeasca, alba eu albastru. Revistele care mai devremc fusesera deschise, acum erau bine aranjate uncle peste altele. iar langa ele, era 0 farfurie cu mancare. Imi zambi cand rna vazu.

"Arali Ia fel de proaspata ca un trandafir." zise ca.

"Serveste un sandvis, Curand so va iasa intunericul. Nu avem timp de pierdut, .,

38

"

II

Dupa ce am infulecat jumatate dintr-un sandvis cu sunca, mi-am pus In graba jacheta ~i ghetele pe care 111i Ie daduse Clara si am iesit din casa. carand fiecare cate 0 lanterns marc. Ghetele imi erau prea stramte si cea stanga rna rodca la calcai. Eram sigura ca 0 sa-mi faca basici, dar m-am bucurat pentru jacheta, pentru ca seara s-a dovedit a fi rece. Mi-am ridicat gulerul si Ill-am incheiat pana la gat.

"Vom face un tur." zise Clara. "Vreau sa vezi casa de la distanta si In amurg. Ili voi at rage atentia asupra anumitor lucruri. astfel incat sa 1i le aduci aminte. deci fi foarte atenta, .,

Am unnat 0' poteca ingusta. in departare. silueta intunecata si ascutita a lantului montan cstic se contura pe ceruJ purpuriu. Cand am comentat despre cat de sinistru aratau, Clara mi-a replicat ca motivul pentru care pareau atat de amenintatori, era vechimea esentei lor eterice. Ea mi-a explicat ca tot ceea ce exista In domeniul vizibil ~i invizibil are 0 esenta eterica si ca omul trebuie sa fie receptiv la aceasta pentru a sti cum anume sa actioneze.

Ccea cc spunea mi-a amintit despre metoda mea de a privi spre sud pentru a dobandi cunoastere interioara si directie. Si, inainte de a 0 putea intreba despre asta. ea continua sa vorbeasca despre munti, despre copaci ~i despre esenta eterica a stancilor. Auzind-o vorbind, aveam impresia ca ea asimilase cultura chineza pana la punctul de-a se exprima In pilde, in felul in care oamenii intelepti erau reprezentati in literatura orientala. Am realizat atunci ca, la un nivel mal profund, incercasem sa-i Iac pe plac toata ziua. Era un sentiment ciudat, deoarece Clara era ultima persoana pe care as Ii dorit sa 0 tratez cu condescendenta, Obisnuiam sa fac pe plac oamenilor slabi sau celor foarte

39

putcrnici Care 111a dominau. la scoala sau la scrviciu. lnsa Clara nu era nici una, nici alta,

"Accla c 10cuL" zise Clara. aratand sprc 0 poienita aflata undcva mai sus, "Dc acolo vci putca vcdea casa."

Am parasit potcca ~i am pasit pe suprafata plana ce mi-o aratase. De acolo. vcdcrea asupra vaii de sub noi l!i taia respiraiia. Puteam vcdca un pale de copaci vcrzi ~i inalti. inconjurati de suprafetc maronii mal intunecatc. insa IlU ~i casa. care era complet camuflata de copaci si arbusti,

\; "Casa cste perfect oricntata potrivit cclor palm punctc cardinalc, " zise Clara, aratand catrc 0 rnasa de vcrdcata. "Dormitorui tau este pc latura nordica. iar partca intcrzisa lie a casei se ana pc latura sudica. Intrarea principala sc ana la est. iar usa din spate ~i patioul sunt la vest."

Clara arata cu mana sprc toatc acelc sccjiuni, dar sa ma omori si nu Ic vcdcam. Tot ce cram capabila sa disting erau pete vcrzi intunccate.

"Ti-ar trebui raze X ca sa vczi casa." am mormait. "Estc cornplet ascunsa de copaci.'

"Si niste copaci Ioartc imponan]i inca." zise Clara binevoitoarc, ignorandu-mi indispozitia. "Ficcarc dintrc ei cste 0 fiin~ individuala, cu un scop binc dcfinit In viata."

"Nu cstc de la sine lntcles ca ficcarc fiinta de pe acest pamant are un scop in \'iala'!" am raspuns ell artagoasa.

Ceva rna deranja in entuziasmul cu care Clara i~i prezcnta proprietatca. Faptul ca nu vcdeam ceca ce ea imi arata. ma irita inca si mai mull. 0 puternica rafala de vant facu sa mi se umtlc jacheta la mijloc ~i atunci lmi trecu prin minto gandul ca iritarea accca ar putca fi rodul unci pure invidii.

"N-am vrut sa sune jignitor," se souza Clara, "Ceca cc am dorit sa spun este ca orice si oricinc sc ana in casa mea. se ana pentru un moth' bine dctcrminat. Jar asia include copacii. pc mine $1, bineintelcs, pe tine."

Am vrut sa schimb subicctul. asa ca. din lipsa de ccva mai bun, am intrebat:

"Ai cumparat accasta casa. Clara'?"

"Nu. Am mostenit-o. Apartine familiei de generatii desi. datorita tulburarilor prin care a trecut Mexicul, casa a fast distrusa si reconstruita de mai multo ori, "

40

Am rcmarcat ca ma simtcam mull mai binc cand puncam intrcbari simple. dircctc. iar Clara 1mi dadca raspunsuri promptc. Discutia ci dcsprc cscntele ctcrice Iuscsc atat de abstracta. incat avcam ucvoic de un ragaz in care sa discut dcsprc lucruri Iumesti. Sprc ciuda mea insa. Clara imi taic verba si aluncca din nou pc panta insinuarilor sale mistcrioasc.

"Casa asta poarta amprcnta tuturor actiunilor locatarilor care traicsc 111 ca." zise aproapc rcvcrcntios. "Trasatura ci eea mai valoroasa estc accca de-a f ascunsa. Se alla acolo. sub ochii tuturor. !t(nsa nirncni nu 0 vcdc, Nu nita accst lucru. E Ioartc

important!" ~

Cum asputca sa uit. mi-am zis Cll. In ultimclc douazcci de minute mi-am omorat ochii In scmiintuncric ca sa "ad casa. A~ fi vrut sa am un binoclu, astfcl mi-as Ii satisfacut curiozitatca, Inainte sa pot face vreun comentariu. Clara inccpu sa coboarc dcalul. A~ fi "nit sa mai raman putin singura acolo. sa respir aerul curat al noptii. dar mi-cra tcama di IlU am sa gascsc drumul de intoarccrc pc intuncric. Mi-am propus sa 111a intorc in aeclloe pc lumina si sa l11a conving daca era eu adcvarat posibil sa vczi casa asa cum spuscse Clara.

Intorcandu-nc pc acelasi drum. am ajuns cat ai clipi la intrarea din spate a casei. Era lntuncric bczna, Tot ecca ce putcam vcdca crau doar suprafctclc mici iluminatc de lantcrnclc noastre. Ea lumina 0 banca de lemn si-mi spusc sa ma ascz, sa-mi scot ghetele ~i jacheta si sa Ic aga] dupa accca In cuicrul dc liinga usa.

Eram In fometata , Nu-mi amintcsc sa-mi mai f1 Iost vrcodata atat de Ioamc dar. cu toate acestca. mi-am zis ca ar f nepoliticos din partca mea sa 0 intrcb direct pc Clara daca avcarn sa mancam sau nu. Probabil ca ea se astcpta ca rnasa copioasa din Guaymas s5 ne fie suficicnta pcntru restul zilei. Totusi, judecand dupa dimensiunile Clarci. IlU era gcnul care sa faca economic la mancare.

"Hai sa mcrgem la bucatario sa vcdcm ec putcm gasi de mancare." sc oferi ca. "Dar inainte dc asta am sa-ti arat undo sc

afla dinamul si cum sa-i dai drumul." '

Ma ghida cu lantema de-a lungul potecii. ducand pe langa un zid la 0 magazic acopcrita cu tabla de otel. Magazia adapostca un mic generator diesel. Stiam eum se pune in

41

functiune. deoarece locuiscm intr-o casa la tara. care avca acclasi gen de generator, instalat in cvcntualitatea unci pcne de curcn1. Cand am tras manerul am remarcat. privind pe fereastra rnagazici, ca numai 0 latura a casei si 0 parte a coridoruJui pareau a 11 electri ficatc. Aici. toatc lumini1c erau aprinse. in timp ec rcstul ramanca cufundat III intuneric.

"De ce nu ai elcctrificat toata casa?" am intrebat-o pe Clara. "Nu arc nici un sens sa lasi cca mai mare parte a casei ne ilunlinata. Daca dorcsti, Ip pot monta eu instalajia, '" am adaugat eudintr-un impuls.

Ea 111<1 privi surprinsa.

"Adevarat? Esti sigura ca n-ai sa dai foe lacasa?" "Absolut sigura. Acasa obisnuiau sa spuna despre mine ca

Iac minuni cu sarmelc. Am lucrat 0 vrcme ca ucenie electrician. pana cand elcctricianul a inceput sa-mi faca avansuri."

"Si cum ai rcactionat?" intrcba Clara.

"l-am spus sa-si bagefircle undcva si-am plecat."

Clara izbucni 1111r-un ras gutural. Nu stiam ce gasea amuzant. faptul ca am lucrat ca electrician sau ca cineva imi facuse

avansuri,

"Multumcsc pcntru propunere," zise Clara dupa ce si-a recapatat vocca. "Dar casa cstc electrificata exact asa cum ne dorim. Noi Iolosim curcntul electric doar acolo unde cste

necesar.

Am presupllS ca cea mai mare nevoie era la bucatarie si, in consccinta. ca aceasta era partea luminata. Automat. am inccput ~a ma indrept intr-acolo. Clara ma trase de maneca.

"Incotro?" intreba ca. "La bucataric."

"Ai gresit directia.' zisc, "Asta-i Mexicul rural: mCI bucataria, nici baia nu se afla In corpul principal al easci. Ceo crezi ea aid avom frigidcrc ~i aragaze?'

M-a condus pc langa casa. a trecut de sala ei de gimnastica spre 0 alta cladire micuta, pc care nu 0 observasem inainte, Era aproape complet ascunsa de niste copaci infloriti, puternic mirositori. Bucataria era de fapt 0 camera enorma, cu podeaua din placi de teracota. pere]i proaspat varuiti si un sir de lampioane stralucitoare atarnand din plafon. Cineva i~i daduse foarte multa ostcneala sa introduca instalatii moderne, insa

42

\

dispozitivcle erau vechi: de fapt, pareau a fi chiar antice. De a parte a camerci se aflao uriasa saba de Iicr cu lernne 111 care. 111 mod surprinzator. parea sa arda focul. Dedesubt. saba era prevazuta cu lin picior si avea un hom co iesea la suprafata printr-o gaura din tavan. De cealalta parte se aflau dona mese Iungi ea pentru picnic. ell banci plasatc de ambelc par~i. Chiar langa ele era 0 masa de bucataric cu un front negru de lucru, de vreo sapte-opt centimctri grosime. Suprafata leumului arata uzata, indicftnd ea Iuscsc intens intrcbuinjata.

Atarnfind de carlige, strategic plasate de-a lungul peretilor, erau cosuri, crati]« si oale de metal si a multimc de alte ustensile de bucatarie. Intreaga camera avea acrul unci bucatarii rusticc, dar confortabil utilate, asemcni celor ce pot fi lntalnue in anumite reviste.

Pe saba se aflau trei oale de pamam Cll capac. Clara rn-a invitat sa 111a asez la una din mese. Apoi. ea s-a indreptat spre saba si, ~eu spatele la mine. l~i Iacu de Iucru, amcstccand ~i servind. 111 cateva minute asezase deja In fata mea a tocana cu came. orez si [a sole.

"Cand ai pregatit toata mancarea asta?" am intrcbat. sineer mirata. dcoarece practic nu avusese timp sa 0 Cadi.

"Le-arn invartit la repczcala si le-arn pus pc soba inaintc de-a pleca." zise ca incet.

Cat de [micra crede ca sunt? am gandit cu. Mancarca asia avea nevoic de ore intregi pcntru a fi gata. Ea rase. constienta de starea mea de scepticism.

'-Ai dreptatc." zise ca. renuntand parca sa se mai prefaca. "Aveni un ingrijitor care ne pregatestc catc ceva de mancarc din cand in cand ...

"Ingrijitorul cste aici. acum?"

"NlI. Nu, Trebuic sa fi fest de dimineata, dar acum a plecal. Mananca si nu tc Ingrijora pentru niste lucruri atat de Iipsitc de importanta ...

Clara si casa ci sum pline de surprize - a Cost gandul care mi-a trecut prin minte, dar cram prea obosita si infometata ca sa mai pun intrebari sau sa rna mai gandcsc la lucruri care IlU erau urgente. Am mancai Cll lacomie. Crevetii uriasi pc care ii ingurgitascm la pranz mi se topisera de mult III stomac. Pentru 0 persoana mofturoasa la mancare, Infulecam ea un lup. In

.f3

copilaric cram mcrcu mult prea ncrvoasa pcntru a rna rclaxa si bucura de l11ClSa, Anticipant intotdcauna catc vase avcam de spalat dupa accca. Ori de catc ori frajii mci Ioloscau inutil 0 farfuric sau 0 lingura. rni sc strangca inima. Eram convinsa ca foloscau in mod intentional ottt mai multo vase. dour pcntru ca ell sa am ec spala. Colac peste pupaza. la Iiccarc masa. lata gasca de cLl\'iin!a sa se corte cu marna. Sua ca cducatia ci 0 impicdica sa piece de la masa Inaintc ca toata lumca sa n icrminat de 11l~~lcat si tocmai atunci lsi rcvarsa asupra ci toatc durcrilc ~i nemultumirilc.

'Clara mi-a spus ca nu c ncvoic sa spa] vasclc. dcsi m-am ofcrit sa 0 ajut. No-am indrcptat sprc camera de zi. una dintrc acclca pe care. aparcnt, nu simjisc ncvoia sa lc iluminczc, caci sc ana in intuncric bczna. A aprins 0 lampa cu gaz. Nu vazuscm in dala mea lumina unci astfcl dc larnpi. Era stralucitoarc si stranic si, In acclasi timp. blauda. Umbrc palpaindc plutcau peste lot. Ma simtcam ea intr-o lumc de' vis, dcparte de rcalitatca luminii clcctricc. Clara. casa. camera. toatc parcau sa apartina unui alt limp, unci alto lumi.

"Ti-arn promis ca lti vol face cunosiiinta ell cainclc nostru." inccpu Clara. asczandu-sc pe canapca. "Caincle e chiar un mcmbru al Iamilici. Trcbuic sa IIi foarte atcnta ell ceca cc simti sal! spui In prczcnta lui.' '

M-am asczat langa ca.

"Spui ca c sensibil ~i nerves?' am intrcbat. astcptand ell groaza intalnirca.

"Scnsibil. da. Nerves. nu. Crcd la modul eel mai scrios en accst caine eSIC 0 crcatura cxtrcm de cvoluata, dar. fiind caine, Ii cstc Ioartc grcu. daca nu imposibil. bictului suflct sa-si transccada conditia de sine."

Am izbucnit In ras Ia ciudatcnia idcii ca UI1 caine ar fi consticnt de sine, l-am ararat Clare] 'absurditatea afirmatici sale.

"Ai drcptatc." incltYiinla Clara. "Nu trcbuia sa' foloscsc cuvantul sine. A~ spline mai dcgraba ca cstc coplcsit de scntimentul de autoimportan]a."

Stiam ca-~i batca joe de minc ~i rasu] mi-a dcvcnit mal rczervat.

"Poti sa razi. dar vorbcsc foartc series.' spuse Clara Cll \'OCC scazuta. "Tc las sa judcci singura .. ·

44

Sc aplcca sprc mine si. vorbind in soapia. lmi spusc:

"Pc [a spate ii spuncrn sapo. care inscamna broasca in spaniola. pentru ca scarnana Cli 0 broasca raioasa uria~a, Dar sa nu indrazncsti sa-) numcsti asa in rata. ca sarc la line ~i tc face bucati. Acum. daca nu ma crczi sau daca csti suficicnt de ilJdr~iznea!<1 sau stupida incal sa inccrci sa i-a spui si cainclc sc lnfuric, nu-Ii ramanc dedit un singur lueru de Iacut."

"Care anumc?" am intrcbat. rftzftnd iarasi dc ca dcsi. de data accasta. cu 0 urma de tcama.

"Sil adaugi rcpcde ca cu sum cca care arata ca 0 broasca raioasa alba, Adora sa auda asia.'

Nu avcam de gaud sa Ii cad In plasa. Ma considcram prca sofisticata ea sff cred ascmcnca tampcnii.

--Probabil ca l-ai antrcnat sa rcactionczc ncgativ In auzirca cuvantului 'sapo' _-. am comcntat CLl. "Am drcsat caini la viata mea. Sunt convinsa di Ill! sunt atfH de intcligcnti Incat sa intclcaga cc vorbcstc lumca dcsprc ci. dararnitc sa se mai si jigncasca ...

"Atuuci hai sa Iaccm in fclul urmator.' propusc Clara. --Ti-I prczint. apoi ne uitam lmprcuna in cani de zoologic dupa fotografii Cll broastc ~i discutam pc scama lor. Apoi. In un moment dat. tu imi vci spune foartc linistit: . Arata intr-adcvar ca o broasca raioasa. sl 0 sa vcdcm cc sc intampla."

Inaintc ca ell sa-i accept sal! sa-i refuz propuncrca. Clara icsi printr-o ll~a latcrala ~i 111a lasa singura. M-am asigurat III sinca mea ca sum complct stapana pe situatic ~i ca nu am s-o las pc Icmcia accasta sa ma Iaca sa ercd absurditati de genu! ca un caine poscda lin grad ina It de eon~tiinla dc sine.

Taman mti incurajam ca sa ma pOL impunc mai mult. cand Clara aparu cu eel mai mare caine pc care-I vazuscrn vrcodata. Era Ull mascul masiv, ell labc .groasc de marimca farfuriilor de cafca. Pant I ii era ncgru. stralucitor, iar oehii sai galbcni ip trimitcau privirca cuiva plictisit de data. A vca urcchile rotundc, iar fala buhaita ~i botul pline de cute in parti. Clara avca drcptate. semana cumplit eu 0 broasca raioasa uriasa. Cainclc veni chiar lallga mine ~i se opri. apoi sc uiHi Ia Clara ca si cum astcpta ca ca sa Ii spuna ccva.

"Taisha. da-mi voic sa li-l prczint pc prictcnul mcu.

Manfred. Manfred. ca cstc Taisha."

cf)

Mi-a venit sa Mind mana $i sa-i strang laba, insa Clara a seutural din cap, atentionandu-ma sa nu 0 fae.

"Foarte mcantata sa te intalnesc, Manfred," am spus incercand sa nu rad sau sa sune temator,

Cainelc se dadu mai aproape si incepu sa rna adulmece intre picioare. Dezgustata, am sarit inapoi dar, in aceeasi clipa, el s-a inters ~i l11-a 10Yit eu labele din spate, direct sub articulatia genunchiului, facandu-ma sa-mi pierd eehilibrul. Urmatorul lucru de care imi amintesc cste ca eram in genunchi, apoi in patru labe pe podea si ca bestia ma lingea pe obraz. Dupa aceea, lnainte sa rna pot ridica sau chiar sa rna rostogolesc. cainele se basi exact in nasul meu.

Am sarit in picioare urland. Clara radea atat de tare, ca nu reusea sa spuna un cuvant. A~ fi putut sa jur ca Manfred radea ~i el. Era asa de incantat. ca se proptise de Clara si se uita la mine cu eoada oehiului, zgariind podeaua eu labele sale uriase din

fata. "

Am fost atat de ofensata. tncat am [ipat: ~'La dracu, de caine raios imputit ce esti!'

Intr-o clipa cainele sari si ma imbranci eu capu!. Am cazut pe spate, cu cainele deasupra mea. Botu! Ii era la numai cativa centimetri de fata mea. Am vazut 0 uitatura furioasa in ochii lui galbeni. Mirosul respingator al respiratiei lui era suficient pentru a te face sa vomiti, iar eu eram categoric pe punctul de-a 0 face. Cu cat strigam mai tare dupa Clara sa ia cainele ala nenoroeit de pe mine, cu atat maraitul acestuia devenea mai feroce. Eram pe punc1ul de a Iesina de frica, cand am auzit-o pe Clara acoperind maraitul cainelui si strigatele mele.

"Spune-i ce ti-am zis. Spunc-i repede!"

Eram prea inspaimantata pentru a putea vorbi, Exasperata, Clara a incercat sa dea cainele la 0 parte tragandu-I de urechi, dar asta nu a facut decat sa lnfurie bestia si mai tare.

"Spune-il Spune-i ce [i-am zis!" urla Clara.

Eram atat de ingrozita, ca nu-mi aminteam ce anume sa spun. Si, cand eram cat pe-aci sa lesin, mi-arn auzit vocea strigand foarte strident:

"Scuza-mal Clara este cea care arata ea 0 broasca raioasa."

46

In acel moment, cainele se opri din mara it si se dadu jos de pe pieptul mcu. Clara ma ajuta sa rna ridic ~i ma conduse sprc canapea. Olinde ne urma indeaproape, ca si cand 0 ajuta. Clara imi dadu niste apa calda sa beau, care irni accentua starea de verna. Abia am putut ajungc.pana In cealalta parte a easel. unde mi s-a facut cumplit de rau.

Mai tarziu, pe cand rna odihneam 'in sufragerie, Clara mi-a sugerat sa ne uitam Cll Manfred in cartea despre broastele raioasepentru a-mi da ocazia sa repet ca ea era aceea care semana: cu 0 broasca raioasa alba. Spunea ca trebuia sa sterg oriee confuzie din mintea lui Manfred.

"Faptul ca este caine 1'1 amaraste foarte tare," explica ea.

"Bietul de ell Nu vrea sa fie asa, dar nu are ce face. Ia foe. ori de cate ori simte ca cineva i~i bate joe de el."

l-am spus ca In starea in care rna aflam, nu eram un subiect grozav pentru alte experirnente privitoare la psihologia cainilor, Clara, insa, a insistat sa-mi duc rolul pana la cap at. Imediat ce a deschis cartea, Manfred veni sa se uite la poze. Ea iI necajea ~i gIumea pe seama ciudateniei broastelor, spunand ca unele dintre ele erau chiar de-a dreptul urate. Mi-am revenit in final si am intrat in joe. Am rostit cuvintele "broasca raioasa" ~i pe eel spaniol "sapo", cat am putut de des ~i de tare in contextul conversatiei noastre absurde. insa rara nici 0 reactie din partca lui Manfred. Parea Ia fel de plictisit ea atunci cand l-am vazut prima oara.

Cand, conform intclegerii mute, am spus eu voce tare ca, fara nici un dubiu, Clara arata ca 0 broasca raioasa, Manfred incepu imediat sa dea din coada ~i sa dea semne de adevarata vioiciune. Am repetat fraza chcie de mai multe ori si, cu cat 0 repetam mai des, cu atat cainele se agita mai tare. Am avut atunci un moment de inspiratie ~i am spus ca sunt 0 broasca raioasa slabanoaga, care incearca din greu sa-l semene Clarei, La replica asta, Manfred a sarit in picioare, ca ars. lar cand Clara mi-a spus:

"Exagerezi, Taisha," am crezut intr-adevar ca Manfred era asa de incantat, indit nu a mai putut rezista ~i a zbughit-o afara din camera.

M-am sprijinit de canapea, buimacita. In ciuda tuturor evidentelor, in adancul sufletului mi-era greu sa cred, totusi, ca

47

un caine putca rcactiona la 0 porccla derogatoric in fclul in care o facca Manfred,

"Spunc-mi. Clara:' am zis eu. "carc-i trucul? Cum [i-ai drcsat cainclc ca sa rcactionczc astfcl?"

"Ce ai vazut nu c' nici un true." replica ca. "Manfred cstc o fiinla nccunoscuta. mistcrioasa. Nu cxista decal Ull singur am pe 11Ill1C care li poatc spul]e sapo sau sapito - broscuta. In fapi. llira sa-i siarncasca furia. II vci intalm intr-una din zilclc accstea. EI .cstc raspunzator de taina lui Manfred, Dc accca. cI estc singurul in masura sa-p cxplicc toatc astca."

Clara sc ridica brusc.

"Ai.avut 0 zi Iunga," zise ea. intinzandu-mi lampa cu gaz.

"Crcd di. e iimpul sa mergi la culcarc."

M-a condus spre camera pc care mi-o prcgatisc.

"Vei gasi inauntru tot cc-ti trebuic." zise ca. "Oala de noaptc se ana sub pal. 111 cazul in care [i-c frica sa icsi afara. Spcr ca tc rei sirnti binc."

Cu 0 bataic pc bra]. disparu pc coridorul intunccat. Nu avcam habar undo se gasca dormitorul ei. Ma lntrcbam daca l1U cumva er_? In aripa casci In care IlU mi-cra perm is sa pun piciorul. Imi spusese noaptc buna intr-un Icl asa dc straniu. lncat. pentru moment. am rarnas acolo cu mana pc olanta.

facand lot Iclul de prcsupuncri .

Am intrat III camera mea. Lampa raspandca umbrc prctutindeni. Fiorile din glastra cc fuscse 111 salon si pc care Clara trcbuie sa 0 f asczat pc masa din camera mea. proiccta pc podea timbre In forme de vartcj. Cufarul sculptat dcvcnise 0 masa de nuantc de gri palpaindc: stalpii patului erau linii cc sc curbau pe pcrcti asemcni unor scrpi. Dcodata, am patruns motivul prczentci In camera a etajcrei dc mahan plina ClI figurine si a obiectelor cloazonatc, Lumina Iampii Ie transfonnase cornplet, creand 0 IUl11c fantastica. Cloazonul si portclanul nu se potrivcsc Cll lumina elcctrica - a fest gandul care mi-a venit in mintc,

Am vrut sa explorcz camera. lnsa eram frrulla de oboscala, Am asczat tampa pe masuta de ltnga pat si rn-am dezbracat. Pe spatarul scaunului atarna 0 camasa de noapte de muselina, cucare m-am imbracat. Parca sa-mi fie pe masura sau eel putin nu maturam podeaua cu ca.

48

M-am urcat in patul moale ~i m-am rezemat cu spatele de peme. Nu am stins lampa imcdiat: rna intrigau umbrcle suprarealiste de pe pereti. Mi-am amintit un joe pe care 11 jucam la culcare, pc cand cram copil: numaram umbrele tuturor obicctclor proicctatc pe pcrcui camerei pe care Ie puteam rccunoaste.

Briza ce sufla prin fercastra pe jumatate deschisa Iacca ea umbrele de pe percl! sa tremurc user, In starea mea de epuizare imi imaginam ca "ad umbrc de animate, copaci ~i pasari zburand' Apoi. intr-o patadc lumina gri, am vazut conturul rag al unui cap de caine. A vea urcchi rotundc si un bot turtit si plin de cute. Parca sa-mi faca cu ochiul, Stiam ca era Manfred.

o multirnc de scntimcntc ~j intrcbari ciudatc au inccput sa-mi umblc prin minte, Cum as putea clasifica evcnimentele de peste zi? Nu gaseam 0 explicatie satisfacatoare niciunuia dintrc e1e. Lucrul eel mai neobisnuit era aeela ca stiam cu siguranta ca ultima mea rcmarca - aceca dl cram 0 broasca raioasa slabanoaga ee dorca sa-i scmenc Clarei - stabilise 0 iegatura afcctiva Intrc mine ~i Manfred. Stiam. de asernenca rara unna de dubiu, ca nu ma puteam gandi la clca la un caine obisnuit si mai ales ca nu-mi mai era frica de el. In ciuda ncincrederii mele. se pare ca poseda a inteligcnta deoscbita care li permitca sa lntclcaga cc anume spuneam cu si Clara.

Vantul dadu dintr-o data perdcicle intr-o parte, transIormand umbrele intr-o boare iicarinda. Figura cainelui lncepu sa se contopeasca cu eelelalte semne de pe perete pe care mi Ie inchipuiam a fi farruece, ce-mi vor da puterea sa intampin noaptea.

Este uluitor, am gandit, cum mintca l$i putea proiecta propriile expericn]e pc peretii goi, ca $i cum ar fi fost un aparat de filmat care iruuagazinase role nesfarsite de film.

Umbrele au trcmurat cand am coborat fitilul Iampii ~i ultima picatura de lumina s-a scurs din camera, Iasandu-ma In intuneric absolut. Nu-mi era [rid, iar faptul ca ma aflam intr-un pat strain, lntr-o casa straina, nu 111ft afecta. Mai dcvremc, Clara spusese ca aceasta era camera mea si, la scurt limp dupa ce mam aOat inauntru. m-arn simtit lntr-adevar ca acasa. Aveam un sentiment putcrnic ca cram protejata.

49

Atintindu-mi privirile in intuncricul din fata mea, am observat ca aerul din camera devcnea efcrvescent. Mi-am amintit ce spusese Clara despre casa ~i anumc ca aceasta era incarcata eu 0 energie irnperceptibila, asemcnea curentului cc trecc prin Iirele elect rice. Nu realizascm accst Iucru mai devrcme, din eauza agitatici. Aeum insa, In tacere absoluta, auzeam distinct un bamit user ~i vedearn balonase infime agitandu-se peste tot prin camera Cll 0 viteza extraordinara, Se ciocneau cu frenezic unul de altul. scotand un bami1 asemanator zumzaitului unui roi de albine. Camera, casa intreaga, parea sa fie incarcata de un subtil curent electric ce-mi umplea toata fiinta.

50

.,

II

"Ai dormit bine?" rn-a intrcbat Clara cand am intrat In bucataric.

Se prcgatea sa se aseze la masa ea sa manance. Desi nu-mi spusese cu 0 noapte in urma Ia ce ora avea sa se serveasca micul dejun, am observat ca mi se pregatise deja 0 farfurie.

"Am dormit bustean, _. am spus cu sinceritate.

M-a invitat sa iau loe langa ea ~i mi-a sen-it 0 portie mare de came tocata ~i condimentata, l-am marturisit ca-mi fusese intotdeauna dificil sa 111a trezese 1111r-un pat strain, Tatal meu i~i schimbase Ioartc des slujba, iar noi trebuia sa ne mutant odata cu el, oriunde exista un post disponibil. Ma ingrozea sa ma trezesc dimineata, dezorientata, intr-o casa noua. De aceasta data jnsa, acea spalnia nu se materializase, Sentimentul care rn-a inccrcat Ia trezire, a fost aceta ca atat camera cat ~i patul, fusesera Intotdeauna ale mele.

Clara ma asculta foarte atent si dadu din cap,

"Asta pentru ca e~tUn annonie eu persoana careia Ii apartine camera," zise ea.

'-A cui e accasta camera?" am intrebat curioasa.

"Vei afla intr-o zi." zise ca. adaugandu-mi pe farfurie 0 portie zdrax 'ana de orez langa cea de came si lmi lntinse a furculita.

!'Mananca. Vei avea nevoie de toata puterea astazi."

Nu m-a lasat sa vorbesc pana cand nu am terminat ce aveam In farfurie.

"Ce vorn face azi?" am imrebat In timp ce ea strangea masa.

"Nu noi," rna corecta ea. "Tu vei merge intr-o pestera unde iti vei incepe recapitularea."

51

"Undc voi inccpc ce? .."

"Ti-am spus ascara ca top si toatc In accasta casa au un moti v de-a sc ana aici. inclusiv tu."

"Dc cc ma aflu aici. Clara'?"

"Motivul pcntru care te aOi aici va trcbui sa-Ii fie cxplicat treptat." zise ca. "Ccl mai simplu ar f sa spuncm ca tc ani aiei pcntru ca iii place. indifcrcnt de ce ai putca sa-Ii inchipui. Un all doilca moth'. rnai complex. este accla ca tc ani aici pcntru a lm'ata si practiea lin cxcrcitiu fascinant. numit recapitulare"

.. "Cc cstc acest cxcrcitiu? In co consta?'

II "Ill voi vorbi desprc ~l cand \'0111 aiungc la greta."

"De cc nu-mi po]: spunc acum?"

"Fii ingaduitoarc eu mine. Taisha Nu pot raspundc deocamdata tuturor intrcbarilor talc. dcoarecc IlU ai suficicnta encrgie pcntru a face raJa raspunsurilor. Mai tarziu, tu il1sali \'CI ln~cIcge de cc anume cste dificf sa cxplici uncle lucruri. Punc-n ghctclc dc muntc ~i sa mcrgcm."

Am iesit din casa ~i am' ureal colinclc joasc dinsprc est. urmand acccasi poteca din noaptca prcccdcnta. Dupa 0 scurta plimbarc, am zarit acccasi poicniFi nctcda. pc care intcntionascm sa 0 revad. Fara s-o mai astcpt pe Clara sa ma conduca. in-am indrcptat sprc ca, caci eram ncrabdatoarc sa aflu daca putcam vedca casa pc lumina, Am ccrcctat din priviri dcprcsiunea ca 0 marmita, inchisa intre dealuri si care era acopcrita de frunzis verde. Dar, desi era 0 zi senina si insorita. n-a111 putut dcslusi niei eea mai midi urma de cladirc. Un lucru era evident: crau inca si mal multi copaci uriasi dccat Imi amintcam sa fi vazut Cll 0 noaptc in urma.

"ell siguranta ca rccunosti imprcjurimilc casci." zise Clara. "Estc punctul aecla rosiatic de Ianga palcul de mesquite," Am trcsarit ilira sa vrcau cad. fiind atilt dc absorbita sa ccrcctcz valca, nu 0 auziscm pc Clara apropiindu-sc In spatclc meu.

Ca sa 111a ajutc sa-mi focalizez atcntia, mi-a indicat 0 anumita sectiunc a masci de vcrdcata dc sub noi. M-am gandit ca, din politctc, sa-i spun cit 0 vcdcam, asa cum procedam de obieci cu oamcnii. dar nlt~ voiam sa-mi inccp ziua Iacandu-i din nou pe plae si am tacut. In plus. era ccva aUit de Icrmccator In acea vale ascunsa, ea 111i-a taiat rcspiratia. 0 privcam atat de

52

absorbita. incat am amctit Cu spatclc sprijinit de 0 stanca. m-am lasat purtata de mistcrul din vale. Si chiar rn-a dus. Avcam senzatia ca sunt la un picnic. undc pctreccrca era in toi. Auzcam rasu! oamcnilor.

Rcvcria mea lua sl11r$i! caud Clara ma ridica In picioarc

apucaudu-ma dc subtiori, .

"Dumnczculc. Taisha!" cxclama ca. "Esti mai ciudata dccat ma astcptam. Pentru 0 clipa, am crczut ca te-am picrdut."

Voiam sa-i povcstcsc ec anumc am visat. did cram sigura ea adormiscrn pcntru catcva sccundc. Ea lnsa ca nu paru inicrcsata si porni la drum.

Clara avca mersul hotarfit al unui am care stic ee vrca de la \'ia~a, si se ducc direct la ~inla, Eu. pc de alta parte, mcrgcam fara nici un rest in spatcle ci. inccrcand sa [in pasul lara sa rna impicdic. Am mcrs intr-o taccrc absolute. Dupa 0 buna jumatate de ora de mers. nc aflam Ianga 0 formatiunc dc stanci. pc langa care cram sigura ca mai trccusem ceva rnai dcvrcmc.

"N-am mai trccut pc aici?" am Intrcbat. spargand Iinistca. Dadu din cap ca da

"Ne invartim In cere," admisc ca. "Ccva nc urmarcstc, ~i daca I1U rcusim sa ne dcbarasam dc asta. se va [inc dupa noi pana la greta."

M -arn inters sa vad dacacra cincva tn spatclc nostru, dar nu am putut distingc altccva decat tufisurilc $1 ramurilc contorsionate ale copacilor. M-am grabit sa 0 ajung din urma pc Clara si l11-al11 impicdicat dc un ciot. Spcriata, am scos un ~ipaL cazand in fala, Cu 0 vitcza incredibila. Clara 111a apuca de bra! si. plasandu-si pieiorul in fata mea. ma opri din cadcrc,

"Nu csti prca buna la mcrs, asa-i?"

I -am marturisit ca nu fuscscm niciodata 0 buna sportiva, ca am erescul cu gandul ca mersul pc munte era pentru oamcnii primitivi, de la tara. nu pcntru orascnii cducati. Plimbarea la poaIclc munjilor nu gaseam ca era 0 cxpcrionta agrcabila. SL eu cxceptia perspcctivci asupra proprictatii sale, restul pcisajului, pc carc altii l-ar fi putut considcra absolut incantator. 111ft lasa indifcrcnta.

"eu atat mai bine." zisc Clara. "Nu te ani aici ca sa admiri pcisajul. Trebuic sa-p concentrczi atentia asupra potceii. Si fcrestc-tc dc serpi!"

Fie ca erau sau nu serpi In zona, avertismentul sau a, u darul de a-mi fixa atentia asupra drumului. Pe masura ce inaintam, respiram tot mai greu. Ghetele cu care Clara mil echipase imi atarnau ca niste greutati de plumb In picioare. Ma chinuiam sa-mi dezJipesc talpile de pc pamant, pentru a Ie putea pune una In Iata celeilalte. .

"Aceasta plimbare In natura este absolut necesara?" am Intrebat In cele din urma.

, Clara se opri in drum ~i se intoarsc spre mine.

II "Inainte de a putea discuta despre ceva semnificativ, va trebui ca macar sa fii constienta de climatul complicat in care traiesti, " zise ea. "Eu fac tol ce-mi sta in putinta sa te ajut sa realizezi acest lucru."

"Despre ee voroesti?" am intrebat. "Ce climat?"

Vechea mea proasta dispozitie puse din nou stapanire pe

mine.

"Ma refer la barajul .tau de sentimente ~i ganduri obisnuite, la istoria ta personala," explica ea. "Tot ceea ee te determina sa fii ceea ce-]i inchipui ca esti: 0 persoana unica si deosebita, "

"Ce defect au sentimentele ~i gandurile rnele?" am intrebat.

Afirmatiile ei de neinteles incepusera sa mil agaseze. "Genul acela de sentimente ~i ganduri sunt sursa tuturor necazurilor noastre,' declara ea.

Cu cat vorbea mal enigmatic, cu atat frustrarea mea devenea mal mare. In acel moment irni venea sa 111a iau la palme pentru faptul de-a fi acceptat invitatia acestei femei. Reactia era, lnsa, tardiva.

Temerile care mocnisera In mine atata vreme, acum explodau In forta. Mi-a trecut prin minte ca ar putea fi 0 psihopata care, in orice moment, putea seoate un cutit sa ma omoare. Gandindu-ma mai bine, am realizat ca, fiind antrenata In artele martiale asa cum evident fusese, nici macar nu avea nevoie de cutit, 0 singura lovitura cu piciorul ei vanjos mil putea da gata. Era floare la ureche pentru ea. Desi mai 'in varsta decat mine, era infinit mai puternica. Ma ~i vedearn sfarsind ca 0 alta statistics, 0 persoana disparuta despre care nu se mai stia nimic. Am incetinit voluntar pasul pentru a rnari distanta dintre noi,

54

"Nu aluneca tntr-o stare de spirit asa de morbida," zise Clara, patrunzand, lara doar ~i poate, in gandurile mele. "Tot ceea ce am dorit aducandu-te aid, a fost sa te ajut sa te pregatesti ea sa-li infrunti viata cu ceva mai multa gratie, Dar se pare catot ce am reusit sa fac a fost saMti provoc 0 cascada de suspieiuni si temeri respingatoare."

. Msam simtit prost de-a fi avut astfel de ganduri. Ma

uimea sa constat cata dreptate avusese referitor la suspiciunile si fricile mele ~i cum, dintr-o singura lovitura, reusise sa-mi calmeze" zbuciumul interior. A~ fi vrut sa-mi pot cere scuze si sa-i tmpartasesc ce se petrecea in sufletul meu, insa nu eram pregatita pentru asta. Facand-o, m-ar fi pus intr-un dezavantaj ~i mal mare.

"Ai 0 pute!e ciudata sa-mi Iinistesti mintea, Clara," am spus in sehimb. "In Orient ai invalat sa fad asta?"

"Nu-i mare scofala," admise ea, "si asta nu pentru ca mintea ta este usor de domolit, dar pentru ca toti suntem la fel, Pentru a te intelege pe tine in amanunt, tot ee trebuie sa fac este sa ma CUIlOSC pe mine. Iar de cunoscut, iti jur ca rna cunosc. "

"Acum, hai sa ne continuam drumu1. A~ vrea sa ajungem Ia greta inainte sa te prabusesti complet."

"Mai spune-mi a data, Clara, ee vom face In grota

aceea?" am intrebat, nedorind sa continui sa inaintez.

"Te voi Im'ala lucruri de neinchipuit." "Ce fel de lucruri?"

"Vei afla curand," zise ea, uitandu-se la mine cu ochi

mari.

Doream eu ardoare mai multe amanunte, dar inainte sa a pot antrena In discutie, ea urease deja jumatate din panta urmatoare, Mi-am tarat picioarele ~i am urmat-o Inca 'Teo patru ~ute de metri pana cand, in sfarsit, ne-am asezat langa un parau. In acel loe frunzisul capacitor era atat de dens, incat nu se mai vedea cerul, Mi-am seas ghetele. Aveam 0 ba~ica la calcai.

Clara apuca un bal foarte ascutit ~i rna 'intepa In picior, intre degetul mare ~i urmatorul. Ceva asernanator unui eurent electric usor mi-a strabatut gambele ~i a. ureat spre zona interioara a coapselor. Apoi m -a pus sa ingenunchez in patru labe si, Iuandu-mi fieeare pieior in parte, mi-a rasucit talpile In

55

sus, in!epandu-ma exact In punetul de sub protubcranta dcgetului marc. Am urlat dc durcrc.

"Hai ca nu a fost chiar asa de rau,' zise ea pc tonul unci pcrsoane obisnuitc sa tratezc bolnavi. "Medicii chinezi clasiei obisnuiau sa foloseasca aceasta tehnica pentru a-i stimula si revigora pe cei slabi si lipsi]! de putcrc sau pentru a crea 0 stare spcciala de atcntic. Astazi. insa. ascmcnea in\'a!atura clasica este pc calc de disparitie."

" "De cc asta. Clara'?"

I "Deoareee' accentul pus orientarca pragmatico-

materialista a dctcnninat omul sa sc indeparteze de studiilc sale csotcricc.' .

"La asta tc rcfereai cand Imi spuncai in desert ca Iegatura ell trceutul s-a rupt?"

"Da, Discontinuitati de marc ampJitudine produe intotdeauna schimbari profunde in tnsasi struetura energetica a Iucrurilor, iar aeeste schirnbari nu au Joe lntotdeauna sprc binc."

Mi-a spus sa bag picioarcle In apa ~i sa simt pietrcle netede de pc fund. Apa era recc ea gheata si m-a Iacut sa tremur involuntar.

"Misca-ti pieioarele din glcznc, In sensul acelor de ceasornic,' imi sugera ea. "Lasa eurgerea apei sa-li indcpartczc oboseala. ,.

Dupa cateva minute de retire a gleznelor, m-am simtit revigorata, dar picioarclc imi erau aproape inghetatc.

"Acum incearca sa simti toata tensiunea cum curge spre picioare, dupa care arune-o afara printr-o miscare brusca a gleznelor in lateral. Astfel. vei scapa de frig, ,-

Am continual sa arune apa eu picioarele, in apa, pana cand acestea mi-au amortit.

,

"Nu cred ea serveste Ia ceva. Clara," am zis, scotand picioarele din apa.

"Asta pentru ea nu-p dirijezi tensiunca in exterior," zise ea. "Apa curgatoarc indeparteaza oboseala, frigul. boala si oriee alt Iueru neplacut dar, pentru ea asta sa sc intample, trebuie sa 0 tntentionezi. Facand altfel, vei putea sa dai din picioare pana rand paraul "a seca si tot llira vreun rezultat."

56

A mai adaugat ca daca accst cxcrciuu estc practicat in pat. atunei trcbuic sa ne (olosim imaginatia pcntru a vizualiza 0 apa curgatoarc.

"Cc intclcgi mai exact priu a intenttona?" am intrcbat. stcrgandu-mi picioarclc cu manccilc jachctci.

Dupa cc le-arn frccat zdravan. pana la unua s-au incalzit. "Intentia cste putcrca care sustinc universal intrcg." zisc ca. "Este Iorta eare asigura ca ficcarc lucru sa sc eoneentrezc intr-o csenta; dctermina ca lumca sa se intamplc."

II '

Nu-mi vcnca sa cred ea ascultam tot ceca cc-mi spunca. 0

schimbarc majora avusesc cu ccrtitudinc lac. transformandu-mi obisnuita indifcrenta plictisita in cca mai ncmaipomcnita stare de alcrta. Nu era accca en intclcgcam cc-mi spunea Clara. pcntru ea nu intclegeam. Ceca ee rn-a surprins era faptul di. 0 putcam asculta tara sa ma irit ~i tara sa-mi pierd putcrca de conccntrarc.

"Mi-ai putea descric mai clar accasta forta?" am intrcbat. "Nu exista cu adcvarat nici lin mod de a vorbi dcspre asta decal. bineintelcs, mctaforic." zisc ca.

Matura pamantul cu talpa pantofului. dand frunzclc uscatc Ia 0 parte.

"Sub frunzclc uscatc sc ana solul. cnormul pamant.

Intcntia este principiul cc sta la baza oricarui [UCl'lI."

Clara Ilia apa eu mainilc facute caus ~i sc stropi pc fa~a.

M-am minunat 0 data in plus de pielea ci lipsita de riduri. De data accasta am facut chiar un comentariu desprc aparcnta ei tanani.

"Fclul in care arat este 0 chcstiune de pastrarc a fiintci mele interioarc In cchilibru cu mcdiul inconjurator." zise ea scuturandu-si apa de pc maini.

'Tot cc Iaccm dcpinde de acest cchilibru. Putcm Ii tineri ~i vibrand de encrgic, ascmeni aecstui parau sau batrani ~i sinistri ca rnuntii de lava din Arizona. Totul depindc de noi."

M-am surprins intrcband-o. ca si CUIll credeam celc cc-mi spunea, daca cxista 0 calc de a dobandi cchilibrul dcspre care vorbea. Fa dadu din cap ca da.

"Cu siguranta ca poti." zisc. "Si vei rcusi. practicand cxcrcitiul unic pc care te voi 1m'ala: rccapitularca."

"Abia astcpt sa-l inva].' am spus, lncfH!andu-11li ghctclc. 57

Apoi, lara un motiv explicabil, am devenit extrem de agitata, incat am sarit in picioare spunand:

"N-ar trebui sa 0 luam din lee?"

"Am ajuns deja," anunta Clara ~i araia spre 0 mica grota din peretele unci coline.

Uitandu-ma la ea. toata emotia se scurse din mine. Gaura accea cascata avea ceva amenintator si rau-prevestitor in ea, dar era ~i lrnbietoare in acelasi limp. Am simtit un imbold foarte puternic de a 0A explora, si totusi ma temeam de ceea ce voi putea gasirinauutru, Imi imaginam ca ne aflam undeva in proximitatea casei, gand pe care 11 gaseam reconfortant. Clara ma informa ca acest Joe era unul de putere, pe care vechii invalali chinezi", cei ce practicau fang-shut", I-ar fi ales lara lndoiala ca amplasament pentru templu.

"Aici, elementele apa, lernn ~i aer sunt in perfecta armonie," zise ea. "Energia circula din abundenta, Vei intelege despre ce vorbesc In clipa In care yet intra In greta, Trebuie sa folosesti energia acestui loc unic, ca sa te purifici. "

"Vrei sa spui ca sunt nevoita sa raman aici?"

"Nu stii ca In Orientul Antic calugarii ~i eruditii obisnuiau sa se ret raga In pesteri?" intreba ea. "Faptul ca erauinconjurati

de pamant li ajuta sa mediteze." A

Ma indemna sa ma streeor In greta. Indrazneata, mi-am facut loc inauntru, alungandu-mi din minte toate gandurile despre lilieci ~i paienjeni. Era intunecata si reee ~i nu era loe decat pentru 0 singura persoana. Clara mi-a spus sa 111a asez cu picioarele incrucisate ~i sa rna sprijin cu spatele de perete, Am ezitat, nedorind sa-mi murdaresc jacheta, dar odata ce m-am Iasat pe spate, In-am simtit usurata ca rna pot odihni. Desi eram prinsa ca intr-o rnenghina, caput atingandu-mi tavanul si solu!

5 Referire la cei ce practicau geomantia - tehnica divinatorie fondata pe figurile formate de pietrele sau bolovanii aruncati la intamplare pe o suprafata plana. (NT)

6 feng-shui (chin.) = practica ce se refera pe de 0 parte la folosirea ~i restructurarea energiilor benefice ale pamantului in scopul construirii caselor de locuit si, pe de alta, la echilibrarea energiilor din locuinta. (N.T.)

58

presandu-mi putcrnic pc zona coccisului. greta era dcparte de a Ii claustrofobica. Un curcnt user de acr. aproape imperceptibil, circula prin ea. M-am simtit rcvigorata, exact asa cum spusese Clara. Tocmai ma pregatcam sa-mi scot jacheta ~i sa ma asez pe ca. cand Clara. asezata la gum pcstcrii, mi sc adrcsa:

"Punctul culminant al artci spccialc pe care doresc sa te inva]," incepu ea, "cstc nurnit zborul abstract, iar calea de a stapani aceasta alia, noi a numim recapitulate."

Intra in greta si-mi atinsc partea stanga ~i dreapta a Iruntii. j;

, "Cunoasterca trebuie sa trcaca de aici, dincoace," zise ea.

"Cand suntem copii, putcm face acest lucru cu usurinta, insa odata ce sigiliul corpului a fost rupt prin excese risipitoare, numai a manipulare speciala a constiintei, a data corecta si celibatul. mai pot reface encrgia care a fest pierduta, energie neccsara pentru a face treccrca."

In!elegeam perfect lot ceca cc-mi spunea. Mai mull, am suntit chiar ca acea constiinta era ca un curent de energie care circula dintr-o parte a fruntii catrc cealalta, Si am vizualizat bresa dintre cele doua puncte cn fiind un spatiu vast. un gal care impiedica trecerea.

Am ascultat-o In continuare cu atcntie.

"Corpul trebuie sa fie teribil de' putemic. astfel incat constiinta sa fie ascutita ~i fluida spre a putea face saltul dintr-o parte a abisului In cealalta, cat ai clipi din ochi. "

Pe cand ea tsi enunta teoriilc, se tmarnpla ceva extraordinar. Eram absolut sigura ca aveam sa raman Cll Clara in Mexic, Incercam sa rna determin sa simt ca ma voi intoarce In Arizona in cateva zile, insa ceca ce am simtit a fost ca, de fapt, nu aveam s-o fac, Am inteles, de asemenea, cit acea intuitic nu reprezenta simpla acceptare a ceea ce Clara dorise de I~ bun inceput, ci faptul ca eram incapabila sa rezist intentiilor sale, deoarece puterea care mil rnanevra nu era numai a ei singura.

"De-acum inainte, va trebui sa duci 0 viata 'in care constiinta are 0 prioritate absoluta,' zise ea, de parca stia ca luasem hotararea tacita de-a ramane irnpreuna ell ea. "Trebuie sa eviti tot ceea ce-ti poate slabi sau rani eorpuI sau mintea. De asemenea este esenjial, pentru moment. sa rupi toate Iegaturile fizice si emotionale cu lumea."

59

"Dc ce cstc atat de important'?"

"Pcntru ea. lnaintc de toatc. trcbuic sa capcti unitatc." Clara mi-a cxplicat eel noi. oamcnii. suntcm convinsi de

cxistcnta unui dualism In noi: mintca estc partca noastra nonsubstantiala. iar corpul, cca concrcta. Aceasia diviziunc nc mcntine cnergra lntr-o stare de scparajic haotica si 0 impicdica sa se unificc

"A Ii divizat cste conditia noastra umana." admisc ca. "fnsa accasta diviziune nu cstc i;nre minto si corp. ci intrc corpul card' adapostcstc mintca sat! cui si dublul. care cste rcccptaculul cncrgiei noastrc de baza."

Mai: spusc ca lnainic de uastcrc. dualitatca impusa a omului nu cxista dar ca. din momcntul nastcrii, cele doua par!i sunt separate de forta de atractic a intcntici omcnirii. Una dintre parri se dirijcaza sprc exterior, dcvcnind corpul fizic. ccalalta sprc interior si devine dublul nostru. In momentul 1110rpi. partca cea mai grca, corpul, se intoarcc iil' pamant pcntru a fi absorbit de accsta, iar partca usoara. dublul, se clibcrcaza. Din nefcricire lnsa. daca accsta nu a Iost pcrfcctionat, va putca lrai expcricnta libcrtatii doar pre! de 0 clipa. inaintc de a f'i dispersat in univers.

"Daca rnurim lara a nc fi stcrs falsul dualism dintre minto ~i corp, "om muri 0 rnoartc comuna." continua ca.

"Cum altfcl am putea muri?"

Clara 1115 scruta din priviri. ridicand dimr-o spranccana. In lac sa-mi raspunda la intrcbarc. imi rcvcla pc un ton sinccr ca murim datorita faptului ca posibilitatea de a ne putca transforma nu face Inca parte din conccpjia noastra despre \'ia~a. Sublime, de ascmenca. ca accasta transformarc trebuic sa aiba Ioc in timpul victi: $i ca reusita accstci sarcini este singurul scop adcvarat pe care 11 poate avca 0 fiin~a umana. Toate celelaltc realizari sum cfemcrc, din moment cc moartea Ic transfonna In neant

"Cc presupune accasta transformarc?' am intrcbat. "Implica 0 schimbarc totala,' raspunse ca. "Iar accasta sc dcsavarscste prin rccapitularc: piatra de temclie a artci de a fi liber, Arta pc care te voi Im"ala se numeste arta de a fi fiber. 0 arta cxtrern de dificila de practical. dar inca si mai dificila de cxplicat. ..

60

Clara un-a spus ell orice metoda irni va arata sau oricc sarcina imi va ecre sa lndcplincsc. indi fcrcnt cat de obisnuita mi-ar putca parca. reprczenta un pas catrc rcalizarca [clului absolut al artci de a f liber: zborul abstract.

"Ceca ce ip voi arata la inccput sunt nistc miscari simple. pc care va trcbui sa Ie Iaci zilnic." continua ca. "Privcstc-lc : intordcauna ca pc 0 parte indispcnsabila a victii talc."

"Mai lntai. i~i voi arata 0 rcspiratic care a Iost pllLltll secreta .timp de gcncratii. Accasta rcspiratie rcflccta Iortclc dualistc'alc crcatici si distrugcrii. ale lumiuii si intuncricului. ale faptului de-a fi ~i de-a nu fl."

Mi-a ccrut sa ics din greta, apoi Ill-a dirijat, prin miscari blande, sa lIla asez aplccandu-ma lnaintc si sa-mi ridie gcnunchii la picpt cat de mull putcam. Past rand talpile pc pamam, trcbuia sa-mi inconjor bratclc in jurul gambclor. tragandu-lc la piept si. fie sa-mi prind mainilc Cll Icnnitatc ill Iata gcnunchilor fie. daca doream. sa-rni prind gcnunchii. lmi' apasa usor capul pana cand barbia mi-a atins pieptul.

Trcbuia sa-mi incordcz muschii bratclor ca sa-mi impicdic genunchii sa sc indcpartczc, Picptul mi-era comprimat. In Icl si abdomcnul. Gatul lmi lrosni cand mi-am tras barbia in picpt.

"Accasta este 0 rcspiratic Ioartc putcmica." zise ca. "Tc poatc dobori pc loc sau tc poatc adormi, Daca tc ia somnul, intoarcc-tc acasa cand tc trezesti. Apropo, grota se gascste chiar III spatcle casei. Urmeaza poteca ~i vci ajunge in doua minute."

Clara mi-a dat instructiuni ca rcspiratia sa fie senna ~i supcrficiala. I-am spus ca cercrca ci era dc prisos, din moment ce singurul mod in care puteam respira in pozijia accea era astfe!' Ea imi spusc ea daca micsoram. fie si numai partial. presiunea crcata cu mainilc, respiratia rcvenca la normal. Dar ea nu asta dorea de la mine. Voia sa continui sa cxersez aceasta respiratie pcntru inca eel putin zece minute.

Am ramas In acca pozitie probabil \TCO jumatate de ora. in tot accst rastimp rcspirand asa cum ma instruise Clara. Dupa ce crampcle initiate dill stomac ~i picioarc mi-au trccut. respiratia pam sa-mi atcnueze tensiunile din corp si sa le dizolve. Apoi. dupa un rastimp ext rem de lung. Clara imi dadu un branci care facu sa rna rasiorn. astfcl incat am cazut pc spate. dar nu mi-a pcrmis sa micsorcz tensiunea bratelor. Cand spatele mi-a

61

atins parnantul, am simtit 0 alinare, dar numai cand mi-a dat instructiuni sa-mi desfac mainile si sa-mi intind pieioarele am simtit 0 usurare completa in piept ~i in abdomen. Singurui mod de a deserie ce-am sirntit este spunand ca respiratia aeeea descuiase ceva In mine, dizolvase sau eiiberase aeel ceva, Asa cum prezisese Clara, rni se facu asa de somn, incat m-am tarat pana in greta ~i am adormit,

.' Trebuie sa fi donnit eel putin vreo. doua ore. Judecand dUplA pozitia In care rna aflam din'd rn-am trezit, nu miscasem niei un muschi in timpul somnuiui. Am crezut ca se datora probabil faptului ca loeul era prea stramt ~i nu-mi permitea sa ma intorc si sa rna agit in somn ea de obieei dar, 'in acelasi timp, putea fi si faptul di fusesem complet relaxata ~i nu simtisem nevoia sa 0 fae.

Umland indrumarile Claret, m-am intors acasa. Ea era pe patio, stand intr-un fotoliu din trestie, Am avut impresia eft mai fusese 0 alta femeie eu ea pe terasa care, auzindu-rna ca ma apropii, se ridicase in graba ~i plecase.

"Ah. arati mult mai relaxata acum." zise Clara.

"Respiratia ~i postura aceea fac minuni.' .

Clara a adaugat ca daca respiratia este practicata in mod regulat, cu calm ~i deliberare, treptat ne echilibreza energia interna.

Inainte sa-i pot spune cat de revigorata ma simteam, mi-a cerut sa rna asez, deoarece voia sa-mi arate inca 0 miscare, esentiala pentru stergerea falsului nostru dualism. Mi-a cerut sa ma asez eu spatele drept si ochii usor lasati, astfel incat sa-mi pot vedea varful nasului.

"Aceasta respiratie trebuie practicata rara incorsetarea hainelor," incepu ea. "Dar de cat sa umbli goala pusca prin patio in plina zi, mai bine facem 0 exceptie. Mai intai, inspiri profund tragand aerul ca ~i cum ai respira prin vagin, Trage-ti stomaeul si poarta aerul in sus, de-a lungul coloanei vertebrale, trece-l de rinichi, pana intr-un punet situat lntre omoplati, Tine-ti respiratia acolo pentru un moment, apoi ridic-o ~i mal sus, pana la ceafa, apoi peste varfu! capului, pana in punctul aflat intre sprancene."

A mai adaugat ca, dupa ce lmi tineam respiratia cateva clipe ln acel punct, trebuia sa expir pe nas, in timp .ce ghidam

62

mental aerul in jos prin fata corpului, mai intai pfina la punctul de sub buric, dupa care inapoi in vagin, acolo unde ciclul incepuse.

Am inceput sa practic exercitiul de respiratie, Clara i~i aduse mana la baza coloanei mele, apoi trasa 0 linie ascendenta in Iungul spatelui, peste cap, dupa care imi presa user punetul dintre sprancene.

"Incearca sa aduci respiratia aici," zise ea. "Motivul pentru care ochii trebuie [inuti pe jumatate deschisi, este pentru a te puteai'concentra pe radacina nasului in timp ce dirijezi aerul in sus pe coloana si peste cap, pfma in acest punct. De asemenea. in acest fel 1ti p<?!i folosi privirea pentru a ghida aerul in jos, prin fata corpului, intorcandu-l in organul sexual,"

Clara sustinea ca dirijarea respiratiei in acest mod, creaza un scut impenetrabil, care nu permitea influentelor exterioare disruptive sa strapunga campul energetic al corpului. In acelasi timp impiedicam astfeI ca energia vitala sa se disperseze in afara. A subliniat ca inspiratia si expiratia trebuia sa fie imperceptibile ~i ca exercitiul putea f practical alat stand in picioare, dit ~i asezat sau lungit. desi la inceput estc mai user de practicat in pozitia sezand, pe 0 perna sau pe un scaun.

"Acum," zise ea tragandu-si scaunul mai aproape de mine, "hai sa ne continuam discutia de azi-dimineata despre recapitulare, "

Ma trecu un fior, I-am spus ca. desi nu-mi puteam imagina despre ee anume vorbea, stiam ea avea sa fie ceva absolut monumental si ca nu eram sigura ca sunt pregatita sa aud toate acestea.

Clara insista, spunandu-mi di eram nervoasa deoarcce 0 parte din mine sesiza ca ea era pe cale sa-mi reveleze poate eea mai importanta tehnica de autoregenerare. Rabdatoare, mi-a explicat ca recapitularea este 0 actiune de reintoarcere a energiei deja folosite in actiuni trecute. Recapitularea implica amintirea tuturor oamenilor pe care i-am intalnit, a tuturor Iocurilor pe care Ie-am vazut ~i a tuturor sentimentelor pe care Ie-am avut de-a lungul intregii noastre vieti, Aceasta actiune trebuia inceputa din prezent si indreptata catre cele mai tirnpurii amintiri, care trebuiau sterse, una cate una, prin forta acelei respiratii purificatoare.

63

Am ascultat cunoasa. in ciuda faptului di nu putcam sa IlU gandcsc ca ceca, cc-mi spunea era mai mult dccat lipsit de sens pentru mine, Inaintc sa pot face vreun comentariu, imi prinse form barbia intre maini ~i-111i dicta sa inspir pc nas, in limp cc-mi intorcea eapulsprc stanga ~i sa cxpir, cand 111 i-I intorcca sprc drcapta. Dupa aceca. trebuia sa intorc capul la stanga ~i la dreapla eu 0 singura miscarc. lara rcspiratic. Ea spunea ea acesta reprczenta un mod misterios de a rcspira ~i chcia rccapitularii, deoarcee inspiratia ne pcrmitc sa ne recuperam energia picrduta. in limp cc expiratia ne pcrmite sa climinam cncrgia straina. ncdorita. care s-a acumulat in noi. gratic intcractiunii cu semenii nostri,

"Ca sa train] si sa intcractionam. avem nevoic de energie," continua Clara, "111 mod normal. encrgia consumata pentru a trai. 0 pierdem pc vccie. Daca nu ar exista recapitularea, nu am avca niciodata sansa de a ne regencra. Recapitularea vietii si stergcrca trccutului prin intcrmcdiul rcspiratici. functioneaza ca o imitate.'

Sa-mi amintesc de lOP cei pe care ii cunoscusem ~i tot ceca cc facuscm In viata. lui se parea 0 sarcina absurda si imposibila.

"Asta ar putca dura 0 vesnicic,' am spus, sperand ca 0 rcmarca practica i-ar putea intrcrupc gandirea lipsita de logica.

"Cu siguranja,' acccpta ea. "Dar tc asigur, Taisha, ai numai de castigat Iacand-o si nu pierzi nimic. ,.

Am respirat adanc de cateva ori, rotindu-mi capul de la stanga.la dreapta, irnitand felul in care irn] aratase sa respir, ea s-o mai imbunez ~i sa-i arat ca ii acordasem atentie.

Cu un zambct sec, ma avcrtiza ca rccapitularea nu este un cxcrcitiu arbitrarsau capricios.

"Cand recapitulezi, incearca sa simp niste fibre lungi. clastice, care se extind insprc exterior din partca mcdiana a corpului," explica ea. "In aeel moment, trebuie sa-1i sincronizezi miscarile eapului cu miscarilc acestor fibre insesizabile. Elc reprezinta canalele care ill "or aduce inapoi energia lasata In urma. Pentru a ne recupera puterea si unitatca. trebuie sa ne cliberam encrgia prinsa in capeana lumii ~! sa nc-o luam inapoi .. ,

M-a asigurat ca in timpul rccapitularii ne extindem acele fibre elastice de energie peste timp si spatiu pana la persoanele,

64

locurilc si evcnimcntcle pe care Ie cxaminam. Rezultatul este ca nc putem rcintoarce la ficcarc moment $1 actiunc a vietii, ca si cand no-am ana Cll adevarat acolo.

Accasta posibilitate lmi dadu flori. DC$i intelcctual spuscJe Clarei imi starncau curiozitatca. nu aveam nici 0 intentie sa rna intorc In trccutul mcu mizcrabil. lie chiar si numai in mintea mea, Daca nu altceva, cram macar mdndra de-a II scapat de 0 \'jaFt insuporiabila. Nu avcarn de gand sa ma intorc si sa rctraicsc InlCntal toatc momcntclc pe care 111a straduiscm din grcu sa lc uit. ell toatc acestca. Clara parca extrem dc serioasa ~i sinccra III cxplicatiilc sale dcspre tchnica rccapitularii IncaL pentru 0 clipa, mi-am lasat obicctiilc la 0 parte si 111-al11

concentrat pc ce Imi spunea. .

Am intrcbat-o daca avea importanta ordinea in care Be amintim trecutul. Mi-a raspuns ca important estc sa retraim evcnimcntelc $i scntimentele In ccle mai mici dctalii posibilc si sa Ie atingcm cu respiraua purificatoarc, clibcrandu-ne astfel encrgia blocata In acele acuuni.

"Accst cxercitiu face curnva parte din traditia buddhista?" am intrcbat.

~ "Nu." replica ea solemn, "Face parte dintr-o aWi traditio.

lntr-o zi. curand. vci afla despre ce traditio este verba."

Nu am revazut-o pe Clara pana a doua zi, la micul dejun.

Dupa-arniaza trecuta, in mijlocul unei discutii purtate pe patio, privirea i s-a golit dintr-o data, privind in departare, de parca zarise ceva sau pe cineva pe langa casa. S-a ridicat in graba si s-a scuzat, lasandu-ma sa cantaresc importanta tuturor lucrurilor

pe care le spusese. "

Dupa ce ne-am asezat sa luam masa de dimineata, compusa din came tocata ~i orez, i-am spus Clarei ca, tntorcandu-ma de Ia greta cu 0 zi 'in urma, 111i se confirmase ideea ei, ca aceasta se gasea la 0 distanta foarte mica de casa.

"De ce am ocolit atat de mult pentru a ajunge acolo, Clara?" am lntrebat.

Clara izbucni in ras.

"lncercam sa te determin sa-ti sco]i ghetele, asa ca a trebuit sa trecem paraul," raspunse ea.

"De ce trebuia sa-mi scot ghetele? Din cauza basicilor?" "Nu din cauza lor." zise Clara emfatic. "Trebuia sa-ti stimulez anumite puncte foarte importante de pe talpa picioarelor, pentru a te putea trezi din letargia ta de ° viafii. Altfel, nu m-ai fi ascuItat niciodata."

"Nu exagerezi, Clara? Te-as fi ascultat chiar daca nu miai fi intepat picioarele."

Ea dadu din cap si-mi arunca un surds cu subintelesuri. "Cu totii am ajuns sa traim intr-un fel de incremenire, In care nimic nu conteaza cu exceptia satisfactiilor marunte si imediate," zise ea. "Iar femeile, sunt maestrele acestei stari de-a fl. Numai prin recapitulare ne putem birui educatia, Si ca veni yorba despre recapitulare ... "

Clara observe expresia mea intristata ~i rase.

66

"Trebuie sa rna intorc la greta, Clara?" am intrerupt-o, anticipand ceea cc credeam ca avea sa-mi spuna. "Mal degraba raman aici, eu tine. Daca vrei sa-mi pozezi, as putea face cateva schite si dupa aeeea sa-fi pictez portretul."

"Nu, multumesc," spuse ea neinteresata. "Ceca ce voi face, in schimb, este sa-ti dau cateva instructiuni preliminare despre cum sa continui cu recapitularea."

Dupa ce am tenninat de mancat, Clara mi-a intins un bloc de hartie~~i un creion. M-am gandit ca se razgandise cu privire la portret. I Insa. in timp ce lmpingea materialele de scris inspre mine, 111i-a spus ca ar trebui sa incep sa fac 0 lista cu top oamenii pe care ii intalnisem, incepand din prezent si mergand in urma, spre cele mai timpurii amintiri.

"Asta-i imposibill" am sarit eu. "Cum naiba sa-mi amintesc de toti cei pe care i-am intalnit din prima zi a vietii mele?"

Clara dadu farfuriiIe la 0 parte ca sa-m! faca loe sa scriu. "Dificil, intr-adevar, dar nu "imposibil," zise ea. "Este 0 parte necesara a recapitularii. Lista constituie 0 matrice-suport pe baza careia urrneaza sa se configureze mintea."

Conform spuselor sale, stadiul initial al recapitularii consta din doua lucruri. Primul este lista, iar eel de-al doilea. punerea in scena. Punerea in scena consta in vizualizarea tuturor detaliilor care privesc evenimentele pe care urmeaza sa ni le reamintim.

"Odata aranjate toate aceste elemente, foloseste respiratia purificatoare; miscarea capului este ca un evantai care anima totul in acea scena," zise ea. "Daca iti amintesti 0 camera, de exemplu, inspira peretii, tavanul, mobila, oamenii pe care ii vezi, Nu te opri pan a cand nu ai absorbit ultima picatura de energie pe care ai lasat -0 in urma."

"Caud voi sti ca am facut aceasta T' am intrebat.

"Corpul tau iti va spune cand va fi indeajuns,' rna asigura ea. "Nu uita, intentioneazd sa inspiri toata energia Iasata in scena pe care 0 recapitulezi ~i tntentioneaza sa expiri energia straina pc care aitii au introdus-o In tine."

Coplesita de sarcina de a intocmi lista si de inceperea recapitularii, nu mai eram in stare sa gandesc. 0 reactie involuntara si indaratnica a mintii mele a fost aceea de a nu-mi aminti absolut nimic, Apoi, un potop de ganduri s-a abatut

67

asupra mea, facandu-mi imposibil sa ~Iill ell cc anumc sa inccp. Clara mi-a cxplicat ca rccapitularca lrcbuic inccputa focalizandu-nc atcnjia mai Inlai pc activitatca noasrra scxuala din trccut.

"Dc cc trcbuic sa inccp CLi asta?" am lntrcbat suspicioasa. "Pcntru di aici cstc blocata coa mai marc parte a energiei noastrc.' cxplica ca. --Dc accca. trcbuic sa clibcrarn acclc arnintiri mai 7nUii.·'

" "Nu crcd ca avcnturilc mcle scxualc au fost atal de illlportantc. '"

"Nu contcaza. ca to uital pc pcrcti. plictisita de moartc. sau ca vcdcai stele vcrzi. sau foe uri de artificii. cincva si-a lasat. totusi. encrgia In line si s-a !aCLIt ncvazut cu 0 buna parte dintr-a lao .,

Eram absolut buimacita dc afirrnatiilc ci. 1mi repugna faptul dc a ma intoarcc acum In trccut. la cxpcricntclc mclc scxualc.

"Estc lndcajuns de grcu ca trcbuic sa-mi rctraicsc copilaria. ca sa mar imi aduc aminte si ceca cc s-a Illtal11plal ell barbatii."

'C)ara m{1 privr, ridicand din spranccana,

"In afara dc asta," am adaugat. --te astcpu. probabil. sa ma confcscz, Dar. pcntru Dunmczcu. Clara. co-am Iacut cu ell barbatii nu c trcaoa nimanui!'

'Am crczut ea J11-am cxplicat destul de clar. {nsa en dadu ell Icnnitatc din cap si zise:

"Chiar dorcsti ca barbati: pc care i-ai avut sa continue sa sc hrancasca ClI cncrgia ta? Vrci ca ci sa dcvina mai putcrnici. pc masura cc tu dcvii mai putcrnica? Vrci sa fii sursa lor de energie pentru tot rcstul \'ic!ii talc? Nu, nu ered en realizczi importanta actului sexual ~i nici scopul rccapitularii."

"Ai drcptatc, Nu lnteleg ratiunca ccrcrii talc bizarc. Si cc-i chestia asta ell barbatii care devin mai puternici pentru ca sunt sursa lor £Ie cncrgic? Nu sunt sursa sau furnizoarca dc encrgic a

nimanui. qi jur!" .

Ea zambi si spuse ca grcsise farland 0 confruntarc de idei In acest moment.

"Ai rabdarc." ma implora ca. "Accasta cstc 0 credinta a carci partizans am ales sa Iiu, Cand vei mai progrcsa ell

(is

rccapitularca. Iii ,·oi vorbi despre ongmca accstci crcdintc. In aces! moment e suficicnl sa spun ca rcprczirna 0 parte imporianta a artci pc care (i-o lmpartascsc."

"Daca cste atat de important pc dil prctinzi. Clara, poatc ca ar trcbui sa-mi vorbcsti acum dcsprc asta." am spus. "Inaintc de-a merge mai dcparic Cll rccapitularca. as dori sa stiu In ce mel implic.",

··In regula. daca insisti." zise ca aproband din cap,

Ttkna putin ccai de musctcl in cani si adauga 0 lingura de micrc intr-a ci,

ell vocca autoritara a unui profcsor care ilumincaza lin ncofit. mi-a uxplicat ca Icmcilc. mai mull decal barbajii. sun! adcvaratclc suspnatoarc ale ordinii socialc ~j ca. pcntru a indeplini accst rol. elc au Iost educate. la Icl In lumca intrcaga. pcntru a se afla in slujba barbatilor.

"Nvarc nici 0 importanta dacaau Iost cumparatc Ia targul de sclavi sau daca sunt curtatc si iubitc." sublime ca. "Dcstinul $i scopul lor fundamental cstc. totusi, acclasi: sa hrancasca. sa protejczc $1 sa scrvcasca barba]ii."

Clara se Hila Ia mine. rna gandcam cu. ca sa aprcciczc daca ii urrnarcam rationamcntul. lar ell cram chiar convinsa ea 0 Iaccam. dcsi In sinca mea imi spunearn cft intrcaga ci prcmisa era grcsita.

··Asta poate f valabil 111 anumitc cazuri." am zis cu. "illsa nu cred eft po!i face ascmcnca gcncralizari. intr-atat de cuprinzatoarc. pcntru a include toatc fcmcilc.'

Clara dczaproba vehement,

"Partca diabolica a pozitici servile a Icmcilor cstc accca eft nu pare a fi 0 simpla lege soclala ncscrisa. ci 0 ncccsitatc biologica fuudamcntala." zise ca.

"Stai pujin. Clara." am protcstat. "Cum ai ajuns 1a COIlcluzia asta?"

Mi-a cxplicat ca toatc spcciilc au ncccsitatca biologica de a se pcrpctua si ca natura a Iurnizat uncltclc trcbuincioasc pentru a se asigura cft Iuziunca cncrgiilor feminine cu cclc masculine arc lac in modul ccl mai cficicnt. A rnai adaugat ca In domeniul timan. desi Iunctia primara a rclatiei scxualc cste procrcerea. accasta mal arc ~i 0 functic sccundara si ascunsa. ~i anumc accca

de a asigura un flux continuu de energie dinspre femei spre barbati,

'Clara puse un asemenea accent pe cuvantul "barba]i", Incat am fost nevoita sa intreb:

"De ce 0 spui ca ~i cand ar funcjiona doar intr-un singur sens? Actul sexual nu este un schimb cinstit de energie intre femeie si barbat T'

"Nu," spuse ea emfatic. "Barbatii lasa anumite fire energetice 'in corpul femeii. Acestea sunt asemenea unor tcnii Iuminoase care se misca in pantecele ei, sorbind energie.'

:'Asta suna absolut sinistru," am zis, facandu-i pe plac. lsicontinua expunerea in deplina seriozitate.

"Acesti viermi luminosi sunt pusi acolo pentru un motiv mea ~i mai sinistru," zise ea, ignorandu-mi rasul nerves, "si anume acela de a garanta ca 0 cantitate continua de energie ajunge la barbatul care i-a depozitat, Acele fire energetice, stabilite in timpul relatiei sexuale, colecteaza si fura energie din corpul femeii in beneficiul barbatului care le-a instalat acolo."

Clara era atat de implacabila In ceea ce spunea, Incat nu mi-am putut permite sa-i iau vorbele in gluma si a trebuit sa Ie acord atentia cuvenita, Ascultand-o, am simtit cum zambetul

meu nerves se transforma in ranjet, . ,

"Nu ca accept \TeO clipa ceea ce spui, Clara," am zis, "dar, de curiozitate, cum naiba ai ajuns la 0 idee asa absurda? Ti-a vorbit cineva despre asta?"

"Da, invaJatorul meu. La inceput, nici eu nu I-am crezut," admise ea. "Dar tot el m-a in\'iitat si arta de a fi liber, ceea ce inseamna ca am in\'a!at sa vad fluxul de energie. Acum stiu ca afirmatiile sale erau adevarate, deoarece pot vedea eu insam] filamentele luminoase, ca niste viermi in corpul femeilor. Tu, de exemplu, ai cativa, toti inca activi."

"Sa admitem eli este adevarat," am spus jenata. "De dragul discutiei, da-rni voie sa te intreb de ce anume ar fi posibil asa ceva? Acest flux cu sens unic nu este inechitabil pentru femei?"

"Dar lumea intreaga este inechitabila pentru femei, " exclama ea. "Dar nu asta e problema. "

"Atunci spune-mi, Clara, care e problema? Imi scapa." "Necesitatea naturii este aceea de a perpetua specia umana," explica ea. "Ca sa se asigure de continuitatea acestui

70

proces, femeile trebuie sa suporte 0 povara excesiva la nivelul energetic de baza. lar asta inseamna un flux de energie care taxeaza femeile."

«Dar tot nu mi-ai explicat de ce trebuie sa se mtample astfel," am spus, dorninata deja de forta ei de convingere,

"Femeile reprezinta fundamentul pentru perpetuarea speciei umane," imi spuse Clara. 'Tea mai mare parte a energiei vine de la ele, nu numai cea necesara gestatiei, nasterii ~i hranirii copiilor lor, dar de asemenea pentru a garanta faptul ca barbatii I~i joaca rolul In cadrul acestui intreg proces."

Clara a mai explicat ca, Ia nivel intelectual, acest proces garanteaza ca femeia i~i hraneste energetic barbatul prin intermediuI filamentelor pe care el le-a lasat In corpul sau, astfel Incat barbatul devine In mod misterios dependent de ea, la un nivel eteric .. Acest lucru este exprimat prin comportamentul iati~ al barbatului care revine iarasi si iat:Mi la aceeasi femeie, pentru a-~i mentine sursa de subzistenta. In. felul acesta, spunea Clara, natura garanteaza ca barbatii, pe langa impulsul pentru gratificatii sexuale imediate, stabilesc legaturi mai durabile cu femeile respective.

"Aceste fibre energetice lasate In pantecele femeii se contopesc cu structura energetica a fatului, 'in cazul in care are loc conceptia," dezvolta Clara. "Svar putea ca acestea sa stea la baza legaturilor familiale, caci energia de la tara se contopeste cu cea a fatului si ti da capacitatea barbatului sa simta ca acel copil este al sau. Acestea sunt cateva adevaruri de \'iala pe care Q mama nu i le lmpartaseste niciodata fetei sale. Femeile sunt educate sa se lase usor seduse de barbati, lara sa aiba nici cea mai vaga idee despre ce consecinte, In termeni de drenaj energetic, poate avea ° relatie sexuala, Aceasta este parerea mea si de aceea consider ca nu este cinstit."

Ascultand-o pe Clara vorbind, a trebuit sa accept ca, Ia un nivel foarte profund, ceva din ceea ce spunea avea sens pentru mine. Ea m-a sfatuit sa nu rna multumesc doar sa fiu sau nu de acord cu ea, dar sa rna gandesc ~i' sa-i evaluez vorbele intr-un mod inteligent, curajos ~i lipsit de prejudecati,

"Este indeajuns de rau ca un singur ins lasa fire energetice In corpul unei femei," continua Clara, "desi acest lucru este necesar pentru a avea urmasi ~i pentru a Ie asigura supravietuirea

71

Dar sa aiba 111 corpul sau fire cncrgetice de la zcce. douazeci de barbati, hranindu-sc toatc Cll luminozitatea ei, estc rnai mutt decat 'sc poate suporta. Nici nu-i de mirare ca [emelle 1111 ridica niciodata capul."

"Peate a Icmcic sa scapc de elc?" am Intrcbat. din cc In ce rnai convinsa ca era 0 urma de adcvar In vorbclc Clarei.

"Fcmeia poarta acci vicrmi luminosi In paniccul sau limp de sapte ani," zise Clara, "dupa care accstia dispar sal! se sting de.Ia sine. Dar partca cea mai tcribila cste aceca ca. atunci cand cei' sapte ani sum pe calc de a se scurge, intrcaga armata de "lenni. de la primul barbat avut si pana la ultimul. inccp sa sc agile dintr-o data. ~aslfel incat femeia estc obligate sa aiba rclatii sexuale din nou. In cazul in care acest lucru se Intampla. toti viermii sc lntorc la data mai puternici ca niciodata. ca sa se hraneasca din encrgia luminoasa a Iemcii pcntru alti saptc ani. Este intr-adcvar un ciclu lara sfarsit."

"Dar daca Iemeia estc celibatara?" am intrebat. "Accstia 1110L pur ~i simplu?'

"Da, daca ca sc poatc abtinc sa alba rclatii sexualc timp de saptc am. Dar cste aproape imposibil pcntru 0 Iemcic, in timpurile noastre, sa ramana singura, doar daca IlU este calugarita sau lUI are bam sa se il1trepna singura. Si chiar $i intr-o astfel de situatic, tot ar trebui sa aiba lin mod de gandire total diferit."

"De ce Clara?"

"Pentru ca a avea relatii sexuale rcprezinta nu numai un impcrativ biologic, dar ~i un mandat social."

Clara Il11i dadu atunci eel mai confuz ~i intristator exemplu. Din moment ce suntem incapabili sa vedem fluxul de encrgie, este posibil sa perpctuam inutil scheme comportamentale sau interpretari emotionale asociatc cu acest flux nevazut de cnergic. De exemplu, este grcsit ca societatea sa ccara fcrneilor sa sc casatoreasca sau eel putin sa se of ere barbatilor, cum cstc la fel de gresit pentru femei sa se sil1113. neimplinite pana cand nu poarta spcrma unui barbat in ele. Este adevarat eft fircle energetice barbatesti Ic dau scop, Ie Iac sa-si implineasca destipelc biologice: sa hrancasca barbatii ~I pe odraslele acestora. Insa fiintele umane sunt indeajuns de inteligente pcntru a cere de Ia ele lnsele mai mult de cat pura desavarsirc a irnperativului de reproducere. A mal adaugat ca, de pilda. sa evoluezi este un im-

72

pcrativ cgal. daca uu ehiar superior celui de a te reproduce ~i ca. in acest caz. cvolutia are ea rczultat trczirca fcmcilor la adcvaratul lor 1'01 In schema cncrgctica a rcproduccrii.

Apoi, a adus discutia Ia un nivcl personal. afirmand ca fusesern cducata. asemeni oricarci alto Iemci. de 0 mama care privca ca pc 0 obligatio primordiala sa rna crcasca astfcl Inc~lt sa gascsc un so! potrivit pcntru a uu purta stigmatul de fata batrana, Am fost intr-adcvar cducata ca un animal. sa rae sex. indiferypt de numclc pc care 1I dadca mama acestui lucru.

"Tu. precum toatc cclclaltc fcmci. ai fost In~elata ~i obligata sa te supui." zisc Clara, "Iar partca trisla cstc eft csti prinsa In capcana -accstci scheme. chiar daca Ill! ai intcntia sa procrcezi."

Afirmatiilc sale crau atal de dcprimante. in cat am dis din pura nervozitatc Clara. In schimb. nu era deloc tulburata.

"Peate ca reate accstca sunt adevaratc, Clara:' am spus inccrcand sa nu sune condesccndcnt. "Dar, In cazul mcu. cum ar putca faptul ca-mi amintesc trccutul sa schimbc ccva? Nu sunt deja lucruri traitc pcntru care n-at' trebui sa nc framantam?"

"Nu-]i pot spline dccat ca. pcntru a tc trczi. trcbuic sa spargi un cere vicios." mi-o intoarsc, ochii ci vcrzi fixandu-ma. plini de curiozitatc.

I-am repetat ca nu ered In tcoriilc ci desprc impcrativclc biologice diaboliee sau dcsprc barbati care. ascmcni vampirilor. sug cnergia fcmcilor si am sustinut en stand pur si simplu intr-o pcstcra ca sa-mi aduc amintc diverse lucruri, nu voi schimba absolut nimic.

"Exista anumitc lucruri Ia care HU doresc sa 111a mai gandcsc vrcodata." Ill-am rastit. batand cu pUl1111ul In masa de bucataric,

M-am ridieat gala sa pIce si i-am spus ca nu mai vrcau sa aud nimie desprc rccapitularc, lista de numc sau oriee imperativ biologic.

"Hai sa faccm 0 Intclcgcrc." zisc Clara, eu acrul unui ncgustor gala Sa-$1 insclc c1ientul. "Esti 0 pcrsoana cinstita. iti place sa Iii onorabila. Asa ea ip propun sa ajungem la un acord."

"Cc fel de acord?" am lntrcbat ell 0 neliniste crcscanda A rupt 0 Joaic de hartic din bloc-notes si mi-a intins-o. 73

• .}o-

"Vreau sa scrii ~i sa semnezi 0 declaratie de garantie care sa ateste ca te angajezi sa practici recapitularea doar pentru 0 luna. In eaz ca, dupa 0 luna, nu vei remarca nici 0 crestere a nivelului energetic, sau orice alta ameliorare a felului In care gandesti despre tine sau despre viata, In general, esti libera sa te intorci acasa, oriunde s-ar ana aceasta, Daca asa va fi sa fie, atunei nu ai decat sa anulezi in~clegerea, considerand ca a fost 0 cerere bizara din partea unci femei excentrice."

· M-am asezat sa mil linistesc. Band cateva inghitituri de ceai;' mi-a trecut prin minte gandul ca a~ putea face macar atata [ucru dupa toata bataia de cap pe care Clara 0 avusese cu mine. In plus, era ev 'ident ca nu avea de gand sa ma scape asa de usor din mana. Puteam oricand face miscarile pentru recapitularea amintirilor. La unna urmelor, cine putea sti daca, in grata, practicam vizualizarea si respiratia sau pur si simplu visam cu ochii deschisi sau trageam un pui de somn?

"Doar 0 luna," zise ea eli sinceritate. "Nu te angajezi pe ,·jata. Crede-ma, incerc intr-adevar sa te ajut."

"Stiu asta,' am zis. "Dar de ce te-ai deranja sa fad toatc astca pentru mine? De ce eu, Clara?"

"Exista un motiv," replica ea, "dar este amt de complicat, IndH nu ~i-I pot dezvalui in clipa aceasta. Tot ce-ti pot spune este ca, ajutandu-te pe tine, indeplinesc 0 misiune demna: sa platesc 0 datorie. Accepti plata unei datorii ca motiv?"

Clara ma privi eu atata speranta, ca am luat un creion ~i am scris declaratia, facand in mod special eaz de formulare, astfel indit sa nu existe nici 0 confuzie asupra tennenului de 0 luna. S-a tocrnit eu mine sa uu includ in . luna respectiva timpul necesar intocmirii listei de nume, Am acceptat si am facut 0 addenda in acest sens, Apoi, desi aveam sentimentul ca n-ar trebui s-o fac, am semnat-o.

74

6

Mi-am spart capul saptamani lntregi ca sa intocmesc lista.

M-am urat pentru faptul dea-i fi cedat Clarei si de-a llU fi inclus acest rastimp in declaratie. In timpul acelor lungi zile, am lucrat In singuratate si liniste absoluta, Pe Clara 0 vedeam doar la mieul dejup si la cina, pe care Ie serveam ill bucatarie, dar nu ne vorbeam. Imi respingea oriec Incercare de conversatie cordiala, spunandu-mi ca "om sta de verba in clipa in care voi fi terminat lista. Cand am facut-o, si-a lasat luerul din mana si m-a insotit imediat la pestera, Era ora patru dupa-masa si, potrivit Clarei, dimineata devreme si dupa-amiaza tarziu erau momenlele cele mai potrivite pentru a incepe 0 actiune atat de vasta.

Lp intrarea In greta mi-a dat cateva instructiuni.

"Incepe eu prima persoana de pe lista si obliga-ti mintea sa-si aminteasca toate experientele legate de acea persoana, din momentul in care v-ati cunoscut. pana Ia ultima voastra lntalnire. Sau, daca preferi, poll lucra invers, incepand eu ultima oara cand ai avut de-a face cu acea persoana, pana la prima intalnire. "

Illannata ell lista, am mers la grota in fiecarc zi. La inceput, recapitularca era 0 munca istovitoare. Nu rna puteam concentra, caci 111a ingrozea gandul de a-mi rascoli trecutul, Mintea, fie ca-mi hoinarea, de la ceea ce consideram a fi un eveniment traumatic la altul, fie pur si simplu visam eu ochii deschisi sau rna odihneam, Dar, dupa putina vreme, rn-a intrigat claritatea ~i minutiozitatea pe care amintirile mele Ie capatau, Am inceput chiar sa fiu mal obiectiva fala de experientele pe care Ie considerasem intotdeauna tabu.

In mod surprinzator, m-am simtit mai puternica ~i mai optimista, Cateodata, cand respiram, era ca ~i cum energia mi se

75

scurgca incct. Inapoi in eorp .. incalzindu-mi muschii si facandu-i sa sc umflc. Mvam implicat aLfit de mull In sarcina de a rccapitula. incat nu am avut ucvoic de 0 luna lntrcaga ca sa-i aprccicz valoarca. La dou a saptamani de la data stipulate In dcclaratic. 111 limp ce scrvcam cina. am rugat-o pc Clara sa-mi gascasca pc ciucva care Sa-Ill! c1ibereze apartamcmul si sa-mi dcpozitczc Iucrurilc undcva. Ea imi sugcrasc accst lucru In rcpetatc randuri III trccut. dar de Iiccarc data Ii rcfuzascm ofcrta. ncfiind prcgatita sa i~\t 0 astfcl de dccizic Ccrcrca mea a incantat-o.

"0 voi ruga pe una dintrc vcrisoarcle mc1e sa 0 faca." sc ofcri Clara. "Sc va ocupa ea de toatc. Nu vrcau ca grijilc sa tc impicdicc sa Ie conccntrczi.'

"Acum. ca ai pomcnit dcsprc asta.' am zis. "ar mai fi ccva care rna prcocupa ,.

Clara a astcptat sa continui, l-am spus ca gascsc Ioartc ciudat (aptul en avem iutotdcauna mancarc gala. dcsi 11-0. vazuscm niciodata progatind saugatind ccva,

"Asta pentru ca IlU esti niciodata acasa In timpul zilci." spusc Clara pc un ton rccc. "Iar noaptea tc rctragi dcvrcmc ...

Era adcvarat ca-mi pctrcccarn cca mai marc parte a lim" pului in greta. Cand ma intorccarn acasa. 0 faccam pcntru a lua masa 111 bucatane. dupa care statcam In camera mea, dcoarccc marimca easei ma intimida: era cnorma. Nu arata a f abandonata. caci era plina oehi ell mobila. car]: ~i diferitc obicctc deeorative din ceramica, argint sau cloazoncuri. Toatc camcrclc crau curate si lipsitc de praf. de parca 0 scrvitoare 11 stergca in mod regulat. Cu toatc acestea, easa parca goala dcoarecc nu sc ana nimeni altcineva In ca. In nco doua randuri. Clara disparusc dc-acasa, In plimbari mistcrioasc. despre care a rcfuzat sa discutc. In acelc momente, singura fiin!a cafe se maiafla in casa. ell cxccptia mea. era Manfred. Si tot atunci 111-am plimbat CLl el pe dealurile cc se inaltall dcasupra easel. Trasascm schita cladini si a imprcjurimilor dintr-un punct de obscrvatic despre care lmi placca sa crcd ca eu 11 gasiscm. Nu voiam sa admit. fa acea vrcme, ca Manfred ma ghidasc sprc el.

Am petrccut ore intregi in promontoriul mcu personal. incercand sa estimez orientarea casei. Clara imi spusesc ca amplasamcntul urmarca punctclc cardinale. Vcrificand insa ell 0 busola. casa parea sa sc aflc pc un aliniamcnt usor difcrit. Ceca

76

cc ma inncbunca eel mai tare crau tcrcnurilc din iurul casci. care nu-mi pcrmitcau sa foloscsc niciuna din mctodclc cxactc pc cafe inccrcam sa lc claborez In cstimarca pozitici lor. Din postul men de obscrvatic accstc tcrcnuri parcau mull mai intinsc. dccat atunci cand le-arn masurat dinsprc casa. Clara Imi intcrziscse sa pun piciorul in fa~a casci - Ja cst - ea de altfc! si pc latura sudica. Dar urmand pcrifcria cladirii. calcu lascrn eft ccJe doua zone In care avcam acccs. spre vest si nord. crau identiee. Cu toatc accstca .. privitc de [a distauta, clc nu crau deloc identicc si nu cram dtmbila sa-mi cxplic discrcpanta.

Am rcnuntat sa mar inccrc sa localizez casa si tercnurilc si am inccput sa-mi indrcpt atcntia sprc a alta problema mistcrioasa: rudclc Clarci. Dcsi in mod indirect ca facca rcfcrirc mcrcu la ci. nu vazuscm inca nici cca mai mica urrna a lor.

"Cand se intorc rudclc talc dill India?" am intrcbat-o pc Clara foartc direct.

"Curand." replica ca

i~i ridica bolul de orez CU 0 mana $i-I !inu asa cum 0 fac chinczii. Nu 0 vazuscm niciodata Iolosind bctisoarclc si rn-a (limit incrcdibila precizie ell care Ie mancvra.

"De cc to proocupa atM de mull rudclc mole?" intrcba ca. "Ca sa fiu sinccra, Clara. nici eu nu stiu de ce. insa sum toartc curioasa sa-i cunosc,' am zis. "Casa asta imcnsa imi provoaca tot fclul de ganduri si scntimcntc tulburatoare."

"Vrci sa spui ca nu-ti place casa?"

"Dimpotriva, imi place foartc mult. Doar di cstc atat de marc $i infricosatoarc."

"Cc fcl de ganduri ~i scntimcntc 1e nclinistcsc?" rna intreba ca. punandu-si bolul pc masa.

, "Uncori mi sc pare ca vad oarncni In hol sau ca aud voci. In plus, am totdcauna sentimentul ca sunt urmarita. dar cand ma uit in jurul mcu. nu e nimeni."

"Casa asta ascundc mult mai multo dedit ili inchipui." adrnisc Clara. "insa n-ar trebui sa-ri stamcasca frica sau ingrijorarc. E ccva magic in aceasta casa, in pamantul si muntii ce inconjoara intrega regiune. De accea am ales sa locuim aici. De Iapt, acosta cstc $1 moth ul pentru care ttl insa!i ai decis sa locuicsti aici. chiar daca nu ai nici cea mai vaga banuiala ca accasta cstc ratiunea alegerii talc. Dar asa si trcbuie sa fie. Tu

77

ti-ai adus inocenta In acest loco iar casa. cu toata intentia cu care

este inzestrata, o· transforma In' lntclepciune." . '

"Toate astea suna Ioarte bine, Clara. dar ce inseamna, ele, de fapt?"

"Ti-am vorbit intotdeauna, sperand ca rna vei intelege," zise ea cu 0 nota de dezamagire In glas. "Fiecare dintre rudele mele pe care, tc asigur, le vei intalni mai devreme sau mai tarziu, IJi vor vorbi In acelasi fel. Dar sa nu crezi ca, doar pentru ca tu nu ~~e intelegi, inseamna ca vorbim tara noima, "

"Crede-ma, Clara, ca nu gandesc deloc asa ~Hi sunt foarte recunoscatoare pentru ca incerci sa ma ajuti."

"Recapitularea este cea care te ajuta, nu eu,' rna corecta Clara. "Ai mai observat ~i alte lucruri ciudate in legatura cu aceasta casa, altceva decat mi-ai povestit deja?"

l-am vorbit, atunci, despre nepotrivirea dintre evaluarile mele vizuale asupra casei, facute din punctul meu de observatie

si cele de la nivelul casei. '

A ras pana a apucat-o tusea.

"Va trebui sa-mi revizuiesc comportamentul potrivit acestui nou stadiu," zise Clara, cand a putut vorbi din nou.

"Poti sa-mi explici de ce terenurile din jur par a fi ncsimetrice, Incat busola sa-mi indice date atat de diferite cand ma aflu jos, rata de atunci cand sunt in varful dealului?" am intrebat,

A "Cu siguranta ca pot, dar nu va avea nici un sens pentru tine. In plus, te-ar putea chiar speria."

"Busola e de vina, sau eu, Clara? Am innebunit sau ce?" "Este yorba despre tine, desigur, din moment ce tu esti cea care face masuratorile. Dar nu inseamna ca esti nebuna, este cu totul altceva."

"Ce anume? Spune-mil Toata povestea asta rna baga in sperieti, Ma simt de parca as fi intr-un film stiintifico-fantastic, in care nimic nu este real ~i se poate intampla orice. Iar eu nu suport genul asta de filme!"

Clara nu parea sa aiba chef sa-mi divulge mai multe. in schimb, m-a intrebat:

"Nu-ti place neprevazutul?"

l-am spus ca faptul de a avea frati fusese atat de devastator pentru mine, incat ma istovise si, din principiu, uram tot ceea ce lor le placea. Ei se uitau la televizor la "Zona Crepusculara"

78

~i Ie placea la nebunie. Pentru mine, era spcctacolul eel mai nascocit ~j mai manipulator.

"Hai sa vedern cum as putea sa-fi explic asta," consimti Clara. "Mai intai, casa aceasta nu este In mod categoric una stiintifico-fantastica ci, mai degraba, 6 casa cu 0 intentie extraordinara. Moth ul pentru care nu -ii pot lam uri aceste discrepante, este acela ca nu-ji pot explica deocamdata ce anume este intentia. "

. hTe rog, Clara: nu-mi vorbi in dodii," am implorat-o eu.

"Nu numai ca rna inspaimaI1ta, dar rna infurie de-a dreptuI."

"Ca sa poti intelege accasta problema delicata, sunt nevoita sa-!i vorbesc pe ocolite,' zise Clara. "Asadar, da-mi voie sa-!i povestesc despre omul care a fest direct responsabil de venireamea in.aceasta casa ~L indirect responsabil, de intalnirea mea cu tine. Numele lui era Julian si era fiinta cea mai deosebita pe care 0 poti intalni. M-a gasit lmr-o zi cand ma ratacisem in acei munti din Arizona si Ill-a adus in aceasta casa."

"Stai putin, Clara, parca spuneai ca aceasta casa apartine familiei talc de generatii," i-am amintit,

"De cinci generatii, ca sa fiu exacta," replica ea.

"Cum poti face doua afirmatii contradictorii cu 0 asemcnea nonsalanta?"

"Nu ma contrazic. Tu esti cea care interpreteaza Iucrurile lara. un fundament potrivit, Adevarul este ca aceasta casa apartine familiei mele de generatii. Dar familia mea este una abstracta. Este 0 familie 'in acelasi fel 'in care aceasta casa este 0 casa, iar Manfred este caine. Dar tu stii deja ca Manfred nu este un caine adevarat ~i nici cas a aceasta nu este una reala, asemeni tuturor celorlalte case, Intelegi ce vreau sa spun?"

Nu prea aveam chef de enigmele Clarei. 0 vreme, am asteptat in tacere, sperand ca va schimba subicctul. Apoi, m-am simtit vinovata ca m-am lasat purtata de ganduri si ca am fost artagoasa,

"Nu, nu lnteleg ce vrei sa spui,' am spus in cele din urma. "Ca sa poti intelege toate astea, trebuie sa te schimbi," zise Clara rabdatoare, "Si tocmai pentru acest moth' te afli aici: ca sa te schimbi. Iar a te schimba presupune cit vei fi capabila sa fad zborul abstract, moment In care totul ip va deveni Iimpede."

79

La indcmnurilo mcle dispcratc, mi-a cxplicat ca aeest zbor inimaginabil era simbolizat de dcplasarca din partca drcapta a fruntii. In cca stanga. lucru care inscmna. de fapt. adueerea paqii noastrc ctcricc, dublul. In constiinta zilnica.

"Dupa cum Ii-am cxplicat deja." continua ca. "dualismul corp-mime. cstc 0 falsa dihotomic. Adcvarata diviziune estc iutrc corpul (hie. care adapostcstc ratiunca si corpul ctcric, sau dublul. care ne adapostcstc cncrgia. Zborul abstract arc loc atuuci callq; rcusim sa Be aduccm du blul ill data de reate zilelc. ell altc cuvintc. 111 momcntul in care COIl)l11 nostru fizic devine pc dcplin consticnt dc pcrcchca sa ctcrico-cncrgctica. am travcrsat In abstract. intr-un domcniu dc constiinp; complct difcrit."

"Daca asta prcsupunc sa ma schimb mai InUii. am scrioase indoicli di voi fl vrcodata capabila sa Iac acca trcccrc." am spus. "Totul pare alat de adanc inradacinat 111 mine. Ineat am scnzaua ca asa voi ramanc toata viata."

Clara imi turna niste apa 'Ii) ccasca. Pusc ulciorul pe masa si ma privi drcpt In ochi.

"Exista un mod de a tc schimba." zisc ca. "Iar tll csti de acum pfwa peste urcchi 111 asta: cstc verba desprc rccapitularc.'

M-a asigurat ea 0 recapitulate profunda si complete nc pcrmitc sa dcvcnim consticnji de cc anumc dorim sa schimbam. dandu-nc posibilitatca de a ne privi viata rura sa nc amagim, Ne da un moment de ragaz. in care putcm alcgc intre acceptarea comportamcntulu i obisnuit sau schimbarea accstuia, lnainte de a-i cadca compJct III mrcjc, intentioruind schimbarca.

"Si cum crczi ca asta II va face sa dispara." am intrcbat.

"Spui. pur si simplu: Pici, satanal?' Clara rase ~i Iua 0 gura de apa,

"Pcmru a lie schimba. trebuie sa indcplinim trci conditii." zisc ca. "Prima, trcbuic sa anuntam ell voce tare decizia noastra de a ne schimba. astfcl [neat intcll!ia sa nc poata auzi. A doua. trebuie sa ne angajam constiinta pc 0 anumita pcrioada de timp, Nu putcm sa inccpcm ccva si sa 0 lasam balta de indata cc ne-am dcscurajat. lar a trcia. trcbuic sa privim rczultatul actiunilor noastre cu 0 dctasare totala. Accasta inseamna sa nu ne implicant in idcea de succcs sau csec."

"Urmcaza acesti pasi ~i rei putca schimba oriee sentimente si dorintc In tine." ma asigura ea.

80

"Still si cu, Clara," am spus sccptica. "Teate acestca par atM de simple 111 lumina In care Ie prczinti tu."

Nu era Iaptul ca nu voiam s-o credo cj doar ca Iuscscm intotdcauna un am practic. lar dintr-un punct de vcdcre practic, sarcina de a-mi sehimba comportamcntul rui sc parca covarsitoarc, In ciuda prograrnului sau din trei eta pc.

Am terminal de mancat in taccre absoluta. Singurul zgomot ce se auzca in bucataric era picuratul constant al apei cc trccca pjintr-un filtru. dandu-mi 0 imagine concrcia dcsprc curatard' gradata prin proccsul rccapitularii. Diutr-odata, am Iost cuprinsa de un val de optimism. Poatc ca. la urma urmci. era lntr-adcvar .posibil sa ne schimbam. sa ne purificam. picatura ell picatura, gaud CLl gaud. ascmcni apci care trccoa prin ace I filtru. '.

Dcasupra noastra, lumina lampioanclor stralucitoarc arunca umbrc stranii pc Iata de masa alba. Clara lasa bctisoarclc din mana ~i lnccpu sa-~i rotcasca dcgctclc ca si cand ar Ii pictat cu umbre pe fa~a de masa. Ma astcptam ca de la un moment la altul sa Iaca un icpurc sau 0 broasca tcsioasa.

"Co Iaci acolo?" am intrcbat. rupand taccrca.

"Accasta cste 0 forma de comunicarc," cxplica ea. "dcsi nu Cll oamcni, ci cu acea foqa pc care noi 0 numim intentie"

Apoi, lminsc degetul mic si pc eel aratator. dupa care Iacu lin cere. unindu-si degctul mare cu varful cclorlaltc doua. Mi-a spus cft acosta rcprezenta un semnal pentru a atragc atcntia acclci forte si pcntru a-i pcrmitc sa intrc In corp prin Iirclc cncrgetice care sfarscsc sau porncsc din varful degetclor.

"Encrgia intra prin degetul aratator si eel mic. daca accstca sum intiusc ca nistc antcnc." ex-plica ca. rcpciandu-mi gcstul. "Apoi. cncrgia este captata si pastrata In cercul format din cclclaltc trei dcgcte."

Se pare ca prin accasta pozitic spccifica a mainii putcm tragc suficicnta cnergie in corp. fie pentru a-l vindeca sau a-I Ionifica. fie pcntru a ne schimba dispozijia sau obiceiurile.

"Hai sa mcrgem 111 camera de zi, unde \'0111 sta mal corned,' zise Clara. "NlI stiu daca $i pe tine, dar pe mine a inceput sa rna doara fundul de la banca asta."

No-am ridicat si am travcrsat curtca interioara intunccata. trccand prin usa din spate si holul corpului principal al casci. in

81

camera de zi. Spre surpriza mea, lampa eu gaz fusese deja aprinsa, iar Manfred dormea ghemuit hlnga un fotoliu. Clara se aseza comod in acel fotoliu, pe care-l considerasem mtotdeauna ea fiind favoritul ei, Apuca 0 broderie la care lucra si, cu multa grija, Ii mal adauga cate v a ochiuri, impungand [esatura ~i tragand acu! eu miscari gratioase si iuti ale mainii. Ochii li erau nemiscati, concentrati asupra luerului.

Pentru mine era atat de nefiresc sa 0 "ad pe aceasta femeie puternica Iucrand eu acul, inca! mi-am atintit privirile asupra ei, curioasa, incercand Sa zaresc ce anume facea. Clara imi remarca interesul si tinu broderia astfe! Incat s-o pot vedea. Era 0 fata de perna eu fluturi brodati, atarnand de flori viu colorate. Era prea stridenta pentru gustul meu.

1mi zambi, ea ~i cum mi-ar fi simtit opinia critica la adresa broderiei sale ..

"Mi-ai putea spune c~ .lucrul meu este de 0 frumusete neasemuita sau ca-mi pierd vremea," zise ea, luand un aIt ochi, "dar asta nu mi-ar afecta serenitatea interioara, Aceasta atitudine este numita cunoasterea propriei valori"

Apoi puse 0 intrebare retorica la care l~i dadu singura

raspunsul: I

"Si care erezi ca este valoare mea? Zero absolut!"

l-am spus ca dupa parerea mea, era 0 persoana fantastica, cu adevarat insufletitoare, Cum putea sa sustina ca era lipsita de valoare?

"Totul este foarte simplu," imi explica ea. "Atata vreme dit forta pozitiva si cea negativa sunt 'in eehilibru, el~ se anuleaza reciproc, iar asta face ca valoarea mea sa fie zero. Inseamna, de asemenea, ca nu 111a pot supara cand sunt criticata ~i nici bucura cand sunt laudata."

Clara apuca un ac si, in ciuda Iuminii slabe, reusi sa bage foarte rapid ata in el.

"Inteleptii chinezi antici spuneau ca pentru a-ti cunoaste valoarea, trebuie sa te strecori prin oehiul dragonului," zise ea, innodand cele doua capete ale atei.

Acei intelepti erau convinsi ca necunoscutul nemarginit este pazit de un dragon urias ai carui solzi stralucesc eu 0 lumina uluitoare. Tot ei credeau cii acei cautatori curajosi care indraznesc sa se apropie de dragon sunt infricosati de privirea lui

82

orbitoare, de puterea cozii sale care, cu cea mai Iina unduire, distruge totul in calc si de respiratia lui arzatoare, care transIorma totul in cenusa. Dar accstia credeau de asemcnea ca exista o cale de a ie strccura pe langa acel dragon de neatins. Clara spunea ca ci crau convinsi ctt prin contopirea cu intentia dragonului puteai deveni invizibil ~i puteai trece prin ochiul sau.

"Co inseamna asia. Clara'?" am intrebat.

"Inseamna ca prin recapitulare ne golim de ganduri ~i dorin]c, ;~eea. ce pcntru \,~l<~torii din. an~i?h~t~~e inscmna sa devii una cu intcnua dragonului ~L astfel, invizibil.'

Am luat 0 perna brodata, 0 alta piesa lucrata de Clara ~i mi-am indesat-o la spate, Am respirat adanc de cateva ori, pentru a-mi limpezi mintea. Voiam sa inteleg ce spunea, dar insistenta Clarei in folosirea metaforelor chinezesti facea ea totul sa fie ii mai confuz pentru mine. Cu toate acestea, era asa 0 urgenta in tot ceca ce spunea, incat am simtit ca ar f 0 pierderc pentru mine daca nu as inccrca, cel putin, sa 0 inteleg.

Privind-o pe Clara brodand, mi-am amintit dintr-o data de mama. Peate ca toemai aceasta amintire mi-a indus 0 tristete monumentala, un dor de CC\'a indcfinit: sau poate s~a intamplat ascultand-o pe Clara vorbind. Ori era, poate, doar faptul ca ma aflam in casa ei goala si inspaimantator de frumoasa in lumina aceea stranie a lampii eu gaz. Oehii 111i s-au umplut de lacrimi si am inceput sa plang.

Clara sari din fotoliul san ~i veni langa mine, soptindu-mi ceva la ureche atat de tare, ea semana mai degraba cu un strigat:

"Sa nu indraznesti sa te lasi prada autocompatimirii in aceasta casal Daca 0 vei face, te va respinge: te va scuipa afara precum scuipi samburele unci masline!"

Avertismentul ei avu efectul seontat asupra mea. Tristetea lmi disparu instantaneu. Mi-arn sters ochii, iar Clara a continual sa-mi vorbeasca ca si cand nimic nu se intamplase.

"Arta golirii era 0 tehnica practicata de inteleptii chinezi care dorcau sa treaca prin ochiul dragonului," zise ea, asezandu-se din nou la loeul sau. "Astazi, noi 0 numim arta de a fi liber. Ni sc pare ca este un termen mal potrivit, deoarece aceasta arta ne conduce cu adevarat intr-un domeniu abstract. unde

omenescul este lipsit de importanta. -, '

"Vrei sa spui ca nu este un domeniu uman?"

83

Clara Iftsa broderia in poala si sc uita la mine.

"Ceca ce vrcau sa spun este ca, aproapc tot cc am anal dc la In~elcPlii ~i vazatorii care au explorat acest domcniu, sc configureaza In dimensiunile maruntc ale umanului. Insa noi. cci care practicam arta de a fi libcri, am dcscoperit prin cxpericnta dirccta ca accasta dcscriere cste cronata. Din cxpcricnta noastra, stim ca ceca cc cstc urnan 111 acel domcniu cste alat de insignifiant. incat se picrdc 111 imensitatca accca .' ,

" "Stai putin, Clara. Dar grupul accla de pcrsonajc legen-

da~C, numit ehinezii ncmuritori? Nu si-an capata1 ci Iibcnatea In fclul in earc spui?"

"Nu III felul nostru." zise Clara. "Pcntru noi. Iibcnatca este sa 11 dctasat de umanitate. Ncrnuritorii chinezi crau prizonieri ai miturilor lor de ncmurirc. de a 11 in!c1ep!i si de a se 11 eliberat, captivi ai impcrativul de a se intoarcc pc pam ant peniru a Ie arata altora calca. Erau carturari. muzicicni. avcau puteri supranaturale. Erau principiali sl capriciosi In acclasi limp. foarte asemanatori zcilor din Grecia arnica. Chiar si nirvana cstc o stare omcncasca. in care starca de bcatitudinc cchivalcaza cu eliberarea de poficlc irupcsti.'

Clara rcusisc sa ma Iaca sa l11a simt complet picrduta. l-am spus di toata ,"iata 111i se rcprosase ca-mi lipsca caldura umana si intclegcrca. Dc fapt, mi sc spusese di cram cea mai rece fiil1\a de pc JUIllC. Acum Clara imi spunea cn libcnatca BU avea nimic de-a face cu sentimcntul de compasiunc umana. Iar ell avusesem intotdcauna imprcsia ca a nu 0 avca era 0 picrdcrc capitals.

Eram pe punctul de a izbucni din nOll in lacrimi de autocompatimirc, insa Clara imi vcni din nou in ajutor.

~'A 11 Iiber de umanitatc nu inscamna 0 prostic de gcnul ca e$ti lipsit de caldura sau compasiunc, " zise ea.

"Chiar ~i asa, Clara. libcrtatca, in modul In care mi-o descri tu, este de neconceput pcntru mine," am insistat. "Nu sum sigura ea dorcsc In vrcun fel 0 astfel de libertate.'

"Iar eu sunt sigura ca dorcsc fiecare particica.' mi-o lntoarse ea. "Cu toate ca nici mintca mea nu poate coneepc 0 astfel de Iibertate. ea exista. crcde-ma! Si mai 11 sigura de un lucru: ca intr-o zi, vci spune si tu la randul tau altcuiva. tot ceca

84

cc-]i spun ell lic. acum. dcsprc asia. Poate ca vci folosi chiar acclcasi cuvintc."

Imi facu ell ochiul. dc parca era sigura ea toatc accstca aveau sa scintamplc.

"Ccntinuand sa rccapitulczi, Ii sc va arata intrarca 111 domcniul in care umanitatca I1lI arc inscrnnatatc." continua Clara, "Accca va fi pcntru tine invitatia de a trccc prin ochiul dragonului, Noi 0 numirn zborul abstract. Asta implica. dc fapt. traversarca unui abis intr-un alt taram care nu poatc fi dcscris. dcoarccc'nu cstc croit dupa dimcnsiunilc umanului.'

Eram paralizata de spaima. Nu indrazncam sa 0 tratcz pc Clara ell usurinp; deoarcce vorbca imotdcauna foartc series. Gandul de a-mi picrdc umanitatca. asa cum era aceasta ~i de a sari intr-un abis era mai mult dedit inspaimantator. Eram pc punctul de a 0 intreba daca stia cane! avca sa rni se arate acca intrarc. dar ea l~i continua cxplicatia,

"Adcvarul cstc ca acea intrare so afla in fata noastra lot timpul." zisc Clara, "dar numai cCI a carer minto cstc lini~lita si a caror inima cstc usoara 0 pot vcdca sau Ii pot sim]i prczcnta. "

Ea mi-a cxplicat ca faptul de-a 0 numi intrare nu era 0 111 eta fora. dcoarcee accasta aparc catcodata sub forma unci usi adcvaratc, a unci pcsteri intunccatc, a unci lummi orbitoarc sau a oricarui alt lueru imaginabil. fie chiar si ochiul unui dragon, A mai adaugat ca. 111 acest sons, mctafora intcleptilor chiuczi amici nu era deloe exagcrata.

"Uri alt lucru pc eare-I crcdcau vazatorii chinczi din antichitatc era ca invizibilitatca cstc consccinta faptului de-a fi atins stadiul unci indifcrentc calmc." zise ca.

"Cc estc accca 0 indifcrcnta calma. Clara'?"

In loc sa-rni raspunda dir~ct. ca l11a lntrcba daca vazuscm vrcodata ochii cocosilor de Iuptc.

"N-am vazut un cocos de lupta in viata mea." i-arn spus, Clara mi-a explicat ca privirca din ochii unui cocos de Iupta nu cstc privirca pc care 0 pop intalni In ochii oamcnilor obisnuiti sau ai animalclor. a carer ochi rcflecta caldura, COIllpasiunc, ura sau frica.

"In ochii cocosului de Iupta ntl exista nimic din toate acestca," 111a informs Clara, "In schirnb. ei reflccta 0 indifcrcnta de ncdescris. ccva cc sc poate intalni ~i in ochii fiintclor care au

85

facut marea trecere. In loc sa priveasca la lumea din exterior, ei si-au inters privirile spre interior, pentru a fixa acel ceva ce nu fiinteaza inca. "

, "Ochiul care priveste spre interior este imobil," continua Clara. "Nu reflecta grijile sau temerile umane, ci imensitatea. Vazatorii care au privit-o atesta ca acel nemarginit iti raspunde prix 'irii cu 0 indiferenta rece, neinduplecata."

< •

II

, .

1

~

1ntr-o dupa-amiaza, chiar inainte de lasarea intunericului, eu ~i Clara ne intorceam de la pestera pe lungul si pitorescul drum catre casa, cand ea mi -a sugerat sa ne oprim ~i sa ne odihnim la umbra unor copaci. Ne uitam la umbrele pe care acestia le desenau pe sol, cand, deodata, a rafala de vant a facut ca frunzele sa freamate. Acestea au inceput sa licareasca intr-o volbura de lumina si intuneric, Iacand umbrele sa valureasca. Cand vantul s-a oprit, frunzele au devenit iarasi nemiscate si la fel ~i umbrele.

"Mintea este asemeni acestor umbre," zise Clara usor.

"Cand respiratia noastra este calma, mintea este ~i ea linistita. Daca este Insa neregulata, atunci mintea se agita ca frunzele In vant, "

Am incercat sa observ daca respiratia imi era calma sau agitata dar, sincer vorbind, nu eram In stare sa-mi dau seama.

"Daca respiratia iti este.agitata, mintea devine nelinistita," continua Clara. "Pentru a-li potoli mintea, cel mai bine este sa incepi prin a-ti controla respiratia."

Mi-a cerut sa-mi Indrept spatele si sa ma concentrez pe respiratie, pana cand aceasta devenea usoara si ritmica, asemeni respiratiei unui sugar.

I -am facut remarcat faptul ca, daca 0 persoana depune efort fizic, cum tocmai facusem noi, plimbandu-ne pe dealuri, respiratia sa nu putea fi atat de usoara pe cat este cea a unui sugar, cilre nu face decat sa stea in pat.

"In plus," am adaugat, "habar n-am cum respira sugarii.

N-am prea vazut, far atunci cand am avut ocazia, nu am fost atenta Ja felul in care respirau. "

87

Clara se dadu mai aproape de mine si-mi puse 0 mana pc spate si ccalalta pc piept. Sprc groaza mea, ma apasa Cll mainilc atat de tare. incat am simtit ca aveam sa ma sufoc. Am inccrcat sa scap, ins~ ea rn-a pntuii locului cu 0 stransoare de fier. Pentru a compcnsa, stomacul a inceput sa mi se miste ritmic spre interior ~i spre III afara, de parca acrul intra din nou III corpul mcu

"A~a respira sugarii," zise ca. "Amintcstc-]i aceasta senzatie de umflare ritrnica a stomacului, pentru a 0 reproduce indiferent daca tc plirnbi, sau cxcrsezi, sau stai lungita, nefacand nirnic. Probabil n-ai sa crczi, dar suntcm alat de civilizati. Jndit

trcbuic sa rc1m'a~al11 sa respiram corect.' '

l~i retrase mainile de pc pieptul ~i spatele meu.

"Acum lasa respiratia sa ~i se ridice ~i sa umple cavitatea toracica," ma dirija ea. "Dar nu 0 lasa sa-!i invadczc caput."

"Dar aerul n-are cum sa ajunga in cap." am spus ell razand.

"Nu lua lot ce-]i spun ad liueram," l11a dojeni ea. "Cand spun aer, rna refer de fapt la cnergia derivata din respirajia care patrundc in abdomen, In piept ~i rnai apoi In cap,"

M-a umflat rasul de scriozitatea cu care vorbca, Mi-am adunat fortcle pcntru un non 'val de metaforcchinezcsti.

Ea zambi si-mi facu cu ochiul,

"Scriozitatea este 0 consecinta a marimii mcle.' zisc, CLl un ras plin de satisfactie. "Noi, oamenii marl, suntcm intotdeauna mai seriosi dedit cei mici ~i joviali. Nu-i asa, Taisha?"

Nu am inteles de ee ma includea si pe mine 111 discutia despre oamenii marl. Eram ell eel putin cinci centimctri mai scunda si cantaream cu vreo cincisprczece kilograme bune mai putin decat ea. Ma irita ell adevarat sa mi sc spuna ea sunt mare ~L cu atat ll1"ai mult, rna deranja aluzia ei cum ca as f exagcrat de serioasa, Insa nu am rostit un cuvant din toatc astca, deoarcce stiam ca avea sa Iaca 0 Intreaga ievatura ~i 0 sa-mi ccara sa Iac o recapitulate profunda pe subiectuldimensiunii mole,

Clara rna scruta, lncercand parca sa-mi evalueze reactia la afirmatia ci. Am zambit, prefacandu-ma ca nu rn-a tulburat C§.tu~i de putin. Vazand dit eram de atenta, redeveni serioasa ~i continua sa-mi explice ca bunastarea noastra emotionala cstc direct legata de Iluxul ritmic al respiratiei.

88

"Rcspiratia unci persoane suparatc," zise ca. aplccandu-sc spre mine, "estc rapida si supcrficiala si este localizata III piept ~i cap. Rcspiratia unci persoanc rclaxate coboara, dimpotriva. in abdomen."

Am inccrcat sa-mi cobor rcspiratia in stomac .• astfcl Incat Clara sa nu 111a suspectczc caas f fost suparata. Insa ca imi zambi cu subintclcs ~i adauga:

"Este mal dificil pentru oamenii solizi sa respire din abdomen. dcoarccc ccntrul lor de grcutatc este situat putin mal sus. De acoea. cstc cu atat mal important pcntru noi sa ramancrn calmi si impasibili."

Continua cxplicandu-mi diviziunca corpului uman din punct de vcdore energetic. Acosta este divizat ill trq) magazii principale de encrgic: abdomcnul. pieptul si capul. Imi atinsc stomacul. imcdiat sub buric. apoi plcxul solar ~i ccntrul Iruntii. Mi-a cxplicat cit aceste trei punctc sunt ccntrii-chcic ai cclor trci cavitati. Cu cat mintca ~i corpul sum mal rclaxatc, cu atat mai mult acr poate f inhalat in ficcarc dintre aceste trci diviziuni ale corpului.

"Sugarit pot inspira 0 cantitatc imcnsa de aer raportat la dimensiunea 10[:' zise Clara. "Cu toatc acestca, pc masura ee imbatranim ne contractam, In special in zona plamanilor si. astfcl. inspiram mai putin acr."

Clara inspira adanc inaimc de a continua.

"Din moment cc emotiilc sunt direct legate cu respiratia,' zise ca, "0 foarte buna calc de a ne calma cste aceea de a ne regulariza respiratia. De cxemplu, ne putem antrena sa absorbim mai multa cncrgie, prelungind In mod delibcrat Iiccarc respirajic .. ,

Se ridica si-mi ecru sa-l obscrv cu atcntic umbra. Am obscrvat ca aceasta era perfect ncrniscata. Apoi, mi-a eerut sa rna ridic si sa privcsc la propria-mi umbra. Nu am putut sa IlU dctcctcz un tremur usor, ascmanator umbrei copacilor ale carer frunzc erau atinsc de briza,

"De cc umbra mea trcmura?" am imrebat. "Credeam ca stau perfect ncmiscata, -,

~"Umbra ta tremura deoarece vantul cmotiilor sufla prin tine. In prczent csti rnai linistita dccat erai cand ai inccput rccapitularea, dar a mai ramas inca multa agnatic in tine."

89

Imi eeru sa stau In piciorul stang, cu piciorul drept ridicat si lndoit din genunchi. M-am clatinat, incercand sa-mi mentin echilibrul. M-am minunat sa "ad ca statea intr-un picior la fel de sigur pe cat statuse pe ambele si, cu toate acestea, umbra ei era absolut nemiscata.

"Se pare ca nu prea reusesti sa-ti mentii echi I ibrul, " rernarca ea, lasandu-si piciorul jos si ridicandu-l pe celalalt. "Aceasta inseamna ca gandurile si sentimentele tale nu sunt linistite si, In consecinta, nici respiratia nu este."

; I Am ridicat celalalt picior, ca sa incerc din nou exercitiul.

De data aceasta echilibruI imi era mai bun dar, cand am vazut cat de lini~tiHi. era umbra Clarei, am m ut un acees neasteptat de invidie, indh am fost nevoita sa pun piciorul jos, ca sa nu cad.

"Ori de cate ori avem un gand,' explica ea, lasandu-si din nou piciorul jos, "energia noastra se misca in directia acelui gand. Gandurile sunt ca cercetasii: determina corpul sa se deplaseze pe 0 anumita traiectorie." "

"Uita-te din nou la umbra me" acum," imi ordona ea. ~'Dar incearca sa nu 0 privesti doar ca pe 0 simpla umbra, Incearca sa patrunzi in esenta Clarei, asa CUIll ili este ea dezvaluita In imaginea pe care Ji-o of era aceasta umbra."

M-am incordat imediat. Eram pusa Ia incercare ~j capaciUitile mele unnau a fi evaluate. Sentimentele competitive din copilarie, acelea de-a fi nevoita sa-mi intrec fratii, au iesit la suprafata.

"Nu te incorda,' zise Clara, aspru." Aceasta nu este 0 intrecere, e pur si simplu 0 placere, Intelegi? Placere!"

Fusesem intotdeauna conditionata sa reactionez la cuvinte, Cuvantul "placere" m-a aruncat fntr-o totala confuzie si, in cele din urma, in panica. Nu foloseste coreet cuvantul, a fost tot la ce 111a puteam gandi. Trebuie sa in~eleaga altceva prin asta. Dar Clara rep eta iarasi ~i iarasi acelasi cuvant, Hand parca sa se asigure ca realizam pe deplin semnificatia acestuia.

Mi-am [inut ochii a!intiti pe umbra ei. Imi parea frumoasa, serena, plina de putere. Nu era pur si simplu 0 zona intunecata, parea sa aiba profunzime, inteligenta ~i vitalitate. Apoi, dintr-o data, am avut impresia ca am vazut umbra Clarei miscandu-se independent de orice alta miscare a corpului sau. Miscarea a fost atat de incredibil de rapida, ca a trecut aproape

90

neobservata. Am asteptat, tinandu-mi respiratia, strapungand-o cu privirea, fixandu-mi toata atentia pe ea. Si se intampla din nou, dar de aceasta data eram pregatita. A tremurat, apoi s-a Hi!it, de parca umerii ~i pieptul sau se umflasera dintr-o data. Umbra parea sa fi prins via!a.

Am scos un lipat si am sarit In picioare. I-am strigat Clarei ca umbra ei era vie, Ma aflam pe punctul de a 0 lua la goana, ingrozita ca umbra va fugi dupa mine, cand Clara m-a retinut.apucandu-ma de umar.

@and Ill-am calmat indeajuns ca sa pot vorbi din nou, i-am spus ceea ce vazusem, evitand sa privesc In jos pe pamant, de frica sa nu mai dau cumva cu ochii de umbra sinistra a Clarei.

"Faptul ca ai putut prinde rniscarea umbrelor inseamna ca ai eliberat 0 portiune imensa de energie prin recapitulate," remarca ea.

"Esti sigura ca nu sunt doar inchipuirile mele?" am zis, sperand sa raspunda ca da.

"Intentia ta a fost cea care i-a detenninat miscarea," zise ca autoritara.

"Dar nu crezi ca recapitularea poate, de asemenea, sa tulbure rnintea?" am tntrebat. "Trebuie sa fiu serios deranjata daca am inceput sa "ad umbre miscandu-se singure."

"Nu, Scopul recapitularii este acela de a anula principiile de baza pe care le-am acceptat de-a lungul vietii noastre," mi-a explicat Clara rabdatoare. "Daca acestea nu sunt anulate, nu putem impiedica umbrirea constiintei de catre pute~ea procesului de rememorare."

"Ce intelegi exact prin puterea de rememorare, Clara?" "Lumea este un ecran gigantic de amintiri, Dad rupem anumite conventii," zise ea, "puterea de aducere aminte este nu numai tinuta sub control, dar poate fi ~i anulata."

Nu intelegeam despre ce vorbeste $1 rna enerva ca era asa de obscura.

"Probabil ca vantul ridica praful pe care era proiectara umbra ta," am zis, oferindu-i 0 explicatie rezonabila.

Clara clatina din cap.

"Incearca sa mai privesti 0 data, ca sa fii sigura," mi-a sugerat ea.

91

j.

Am simtit ca mi sc face piclca gainii pc bra]c. Nu m-as mai J1 uitat pcntru nimic In lumc ia umbra ci.

"Insisti sa erezi CEt umbrclc IlU sc misca singure, dcoarccc asta ip spunc capacitatca ta de aduccrc amintc." zisc Clara. "IIi amintcsti sa lc Ii "azul miscandu-sc vrcodata?"

"Nu. bincintclcs dl nu."

"Vczi? Dar' ceca ec tocmai \i s-a Il1tampiaL csic ca abilitatea ta normala dc rerncmorarc a fest pnuUi sub control pcntru a clipa, si, astfcl, mi-ai putut vcdca umbra miscandu-sc."

I I Clara ma atcntiona eu dcgetul ~i chicoti:

"Si nu era niei vantul care spulbcra praful.' zise ca.

Apoi l~i aeoperi capul en bratul, imitand un copil timid. 1\1i s-a parut ciudat cit dcsi era 0 lcmcic 111 toata Iirca, nu arata niciodata ridicol Iacand gcsturi copilarcsti.

"Am ccva sa-p spun:' continua Clara, "Ai mai vazut si inaintc. copil fiind. umbre miscandu-sc, dar Ia acca cpoca nu gandcai rational II1Ca $L In consccinta, !i sc parca normal sa lc vezi miscandu-sc. Pc masura cc ai crcscut. cncrgia ta a fost eOI1- sumata de constrangcri socialc, ulland In fclul acosta en lc vazuscsi miscandu-sc ~i amiutindu-Ii 1111l11ai ceca cc eonsidcrai ca cstc pcrmis sa-Ii amintcsti.'

lncercam sa aprccicz care era intcnjia Clarci cando dintr-o daHL nil-am amintit ca III copilaric obisnuiam sa "ad umbre cc serpuiau si sc contorsionau pc trotuarc, In special in zilelc calduroasc si scninc. Crezuscm intotdcauna ca incercau sa sc clibcrczc de oamcnii carora Jc apartincau. Ma inspaimanta ideea di umbrcle sc arcuiau intr-o parte pcntru a-i iscodi de la spate, Mi s-a parut intotdcauna straniu ca adultii dadcau complet uitarii poznclc umbrclor lor,

Cand i-am vorbit Clarci dcspre accst cpisod, ca a fast de parerc ca faptul care ma infricosa era rczultatul conflictului dintrc ceca ce vcdeam III rcalitatc si ceca cc 111i sc spuscse deja ca estc posibil $i acceptabil sa "ad.

"Nu crcd ca intcleg cc vrci sa spui, Clara:' am raspuns, "Incearca sa-li inchipui ca esti un dcpozit gigantic de amintiri,' Imi sugcra ca. "In accst depozit, altcincva dccat tine. a stoeat sentimentc, idei, dialoguri mintalc $1 scheme de comportamont. Tinand cont de faptul ca magazia iii apartinc, poti intra sa cotrobai si sa foloscsti tot ceca ee cxista acolo, oricand doresti,

92

Problema cstc ca tu lilt ai nici un control asupra accstui invcntar. dcoarccc cl a Ios! deja stabilit inaintc ca tu sa intri in poscsia lui. Din accst motiv. alcgcrca ta cstc limitata in mod drastic,"

A mai adaugat di viata noastra pare a fi un fir ncintrcrupt de limp. dcoarccc invcntarul din magazia noastra nu se schimba niciodata. Ea a subliniat ca daca nu golim acest dcpozit. atunci Illi avcrn nici 0 sansa sa lim ceca ce suntcm III rcalitatc.

Coplcsita de amintiri ~i de cxplicatiilc Clarei. Ill-am asczat pc 0 pi,\tra marc. Cu coltul ochiului mi-am privit umbra ~i am avut 0 tresarire de panica pc cand ma intrebam "Si daca umbra mea I1U sUi exact in pozitia in care ell stan?"

"Nu suport asia. Clara." am zis. sarind in picioarc. "Hai sa nc iutoarccm acasa."

Clara mi-a ordonat sa stall pc lac,

"Potolcstc-]i mimca." zisc ca. Iixandu-ma ell privirea. "~i corpul [i sc \'(1 linisti ~i cl, Altfcl. vci cxploda."

Clara i~i ridica mana s~anga in Iata corpului. Cll inchcictura mainii odihnindu-sc imcdiat dcasupra ombilicului: palma privind spre drcapta, cu degetclc strans lipitc si Indreptatc sprc pamant. Mi-a ccrut sa adopt accasta pozitic a mainii si sa privcsc varful degctului mijlociu. M-am uitat peste radacina nasului, ceca cc rn-a obligat sa pri vcsc In jos. lncrucisandu-mi pujin privirca. Mi-a cxplicat ca acest mod de a ne Iixa privirca, ne plascaza atcntia In afara noastra. pe sol. diminuandu-nc astfcl agitatia intcrioara.

Apoi. eu degctclc indrcptatc spre pamant. urma sa inspir adanc. intcntionand sa ext rag de aeolo 0 scantcic de encrgie. ca 0 picatura de c1ei pc varful degetului meu mijlociu. Dupa accca, trcbuia sa-mi ridie mana din Inchcictura. pana cand baza dcgctului marc Imi atingca stcmul. Trebuia sa-mi privcsc varful degetului mijlociu numarand pana la saptc. dupa care sa-mi transfer imcdiat constiinta asupra Iruntii, intr-un punct situat intrc oehi ~i ehiar deasupra radacinii nasului. Accasta schimbare, zicca ca. trebuie sa fie insotita de intcntia de a transfcra scamcia de energie de pc dcgctul mijlociu, in aeel punct dintrc ochi. Daca transfcrul cstc rcalizat. 0 lumina aparc pe eeranul intunecat din spatele ochilor lnchisi. Mi-a mai spus ca putem trimite acest punet luminos de encrgic catre oricc parte a eorpului. pentru a alina durcrca. boala. anxietatca sau [rica.

93

Dupa accasta si-a mutat mana pe plexul met! solar. apasandu-ma usor.

"Daca ai ncvoie de un surplus rapid de encrgic. asa cum c cazul acum. practica respiratia de putcre pe care li-o voi mala acum ~i iti garantcz ca te vci simp rclncarcata."

Am privit-o pc Clara cxccutand 0 seric de scurtc inspiratii si cxpiratii pc nas. intr-o succcsiune rapida. care ii faccau diaIragma sa vibrcze. Am imitat-e si eu si. dupa \TCO dou5.zcci de astfql: de respiratii. contractand si relaxand muschii diafragmci. am slimpt 0 caldura invadandu-ini partea medians a corpului.

"Ne vom aseza aici sa practicam respiratia de putcrc ~i sa privim la lumina din spatele ochilor palla cand i\i va trecc Irica." zise ea.

'"~-am fost chiar atat de speriata." am mintit cu. "Inseamna ca nu te-ai vazut.' riposta Clara. "Pentru ca. din loeul In cafe stall eu. am \az).tt 0 persoana care era pc punclui de a lcsina."

Si avea absoluta dreptate Nu inccrcasem niciodata un sentiment de frica mai marc ca atunci cand am vazut umbra Clarei dilatandu-se. Amintiri pierdutc au iesit la suprafaia din profunzimile uitatc ale l1in(ei si. pentru 0 clipa sau doua. l11-a111 simtit ell adevarat din nou copi!.

Umland recomandarilc Clarei. mi-am [imu palma intoarsa tmr-o parte. uitandu-ma fix la varful degctului. Dupa aceca. mi-am deplasat atentia in centrul fruntii. N-am vazut niei 0 lumina, dar trcptat l11-a111 lini~tlt

Era aproape intuneric. 1i vedeam silueta Clarei conturata Iftnga mine, Vacca Ii era linistitoare.

"Hai sa mai ramanem putin aici, sa-i pcnnitem acelci

scantei de cnergie sa se instalcze in corpul tau."

"Aceasta tehnica ai iuvatat-o In China?" am intrebat-o.

Ea cHitina din cap. '

"Ti-am spus eft am avut un im'atator aici. in Moxie." zise. dupa care adauga reverentios:

"Invatatorul meu era un am extraordinar. care $i-a dedicat viata im'ala1urii si mai apoi instruirii noastre in arta de a II liber. "

"Dar aceasta metoda de rcspiratie nu cste orientala la originc?"

Ea pam sa dclibcrczc Inaintc de a-mi raspundc. Am crczut ca czitarea ci se datora dorin]ci de a pastra sccrctul.

'"Dar invatatorul tau de undc a mvatar-o?" am sandal cu.

--A lost si el in rhina'r- '

"Tot ceca ce sua a 1l1\'iWlt de la 1l1\-rqalorul san." zisc Clara cvaziv

Cand i-am ccrut sa-mi spuna mai rnultc despre Itm'i!atorul sau si despre ce anume 0 im·a.lase, Clara si-a ccrut scuze ca I1U avea pcnnisiunea sa-mi dea alte dctalii despre acest subicct

--Ca sa iutclcgi dcsprc cc cstc verba. ,. cxplica ca. --tLi trcbuie sa acumulezi un anumit Lip de cncrgic care in accst moment Iii lipscstc."

Ma batu pc mana

"Nu grabi lucrurile. -- zisc ca plina de intelegerc. "lntcntia noastra cste sa tc II1"alam lot ceca cc stim. Asadar. de ce aiata graba?"

"Ma intriga ori de catc ori spui "no I", Clara, dcoarccc am scntimentul ca mai sum $i alto persoane in casa ~i inccp sa "ad si sa aud lucruri despre care ratiunca imi spune ca 1111 pot fi adcvaratc "

Clara rase pima cand am crezut ca avea sa cada dc pe bolovanul pe care statea. Iesirca ci ncastcptata ~i cxagcrata rna deranja $1 mai mult decal rcfuzul de a-111i vorbi dcspre im-[tFHomJ ei

"Nici Ill! stii cat de mult n',a arnuza dilcma ta." zise ca in chip de explicatic "Aceasta. imprcuna eu faptul ca yezi umbre miscandu-se, hni dovedeste ca-ti clibcrcziencrgia. Incepi sa-p golesti magazia Cu cat excluzi mai multc clemente din invcntarul tau, cu atat mai mult loc "a rarnaue pentru alto lucruri."

"Ca de exemplu?" am spus cu. suparata inca. "Sa vad umbrc miscandu-sc si sa aud voci?"

"Poate.Tzise ea vag. "Ori s-ar putea chiar sa-i vezi pc oamenii carora le apartin umbrelc si vocilc."

Voiam sa stiu la cine se refcrca. insa ea a rcfuzat sa-mi spuna mai multo. Bruse. s-a ridicat si rn-a anuntat ca darea sa sc lntoarca acasa sa dea drumul gencratorului lnaintc sa sc intunecc prea tare.

8

. ,

)1

Nu 0 \aZl!SC!11 pc Clara de trci zilc 0 plimbarc misicri oasa 0 [inca' dcpartc de casa. Era In obicciul ci dc-acum. sa plccc fan'i sa ma avcrtizczc ~i sfl ma lase singura pre! de mai multo zilc, avaudu-l doar pc Manfred drept companic Si. In ciuda faptului di am avut inircaga casa In dispozitia mea. Ill! am indraznit ruciodata sa rna avcnturcz dincolo de spaliul C,UllCI'CI de zi. de donnitorul mcu. de sala de ginm<lSlicii a Claret. de bucatarie ~I. bincintclcs, de dcpcndm]c CCHI legat de casa Clarci ~i imprcjurimt. In special cand era plccata. rna umplca de 0 rrica irationala. Rczultatul a lost dl. odata singura. urmam 0 iunna

~tr;cU\, can: mel consola ~

i\·Hi. trczcam pc la ora IlOWi.. i1l11 prcgateam mind dcjun 1)(· o plita clcctrica. dcoarccc lot nu invajascm Inca sa aprind soba eli lcmnc, Imi luam 0 gustarc ell mine ~i plccam Ia grota sa rccapitulez sau mecam lungi plimbari. ell Manfred. Ma imorccam dupa-amiaza tarziu. sa practic kung-Itl 111 sala de artc marualc a Claret. Accasta era 0 camera marc, ell tavanul boltit. ell podcaua de lcmn lustruit si un stativ ncgru lacuit. pc care crau cxpusc 0 varictatc de anne Iolositc in artclc martialc. De-a lungul pcrctclui opus usii sc afla 0 platforma inaI!ata. acopcrita cu rogojini. Odata am inircbat-o pc Clara la ce SCITca platforms $i mi-a raspuns ca era Iocul in care mcdita.

Nu 0 vazuscm niciodata mcditand. caci de Iiccarc data cand intra singura 111 cladirc. incuia U$3 ill urma C1, Or! de care ori 0 iutrcbascm cc fcl dc meditatio practica. CCl rcfuzasc sa-m: vorbeasca ctesprc asia. Singurul lucru pc care l-am putut afla a fost ca ea 0 nunica "visare"

Clara lmi pcnniscsc acccsul ill sala ci de gimnasuca. atunci cand nu 0 Iolosca ca illSa$i Col lid mn atlam singura in l)(i

casa, gravitam spre acea camera. gasind acolo mangfiiere emotionala, cad era impregnate de prezenta ~i puterea Clarei. Acolo J11-a lm'alat eel mai intrigant stil de kung-fu intalnit vreodata, Nu 111a interesasera niciodata artele martiale chinezesti, dcoarecc profcsorii mei japonczi de karate insistasera intotdeauna asupra faptului ca miscarile lor erau prea elaborate si ineomode. ca sa alba \TeO valoare practica Acestia detronau stilul chinezesc pentru a-I ridica in slavi pe al lor, afirmand ca. desi karatele i~i aveau radacinile In stilul chinezesc, formcle ~i aplica~ilIc sale au fost complet rnodificate ~i perfectionate in Japonia. Fiind 0 ignoranta In artele martiale, mi-am crezut profesorii si am desconsiderat complet toate celelalte stiluri, Ip consecinla., Ill! stiam ce sa fac cu stiluI Clarei de kung-fu. In ciuda ignorantei mele. un lucru era evident: Clara era, indiscutabil. 0 rnaestra a acestuia.

Dupa ce rna istoveam pre] de \TCO ora in sala de gimnastica, mergeam sa rna schimb si apoi sa mananc in bucatarie. In mod invariabil, mancarea mea era acolo, asezata pe masa. dar cram intotdeauna aUtt de infometata dupa un astfel de antrenament, incat lnfulecam tot ce gaseam pregatit, tara sa rna ingrijorcz de modul in care ajunsese acolo.

Cand 0 chestionasem referitor la acest subiect. Clara irm spusese ca, in lipsa ei. ingrijitorul venea ~i lmi gatea mancarea Trebuie ca-mi spala ~i rufele. cad lmi gaseam hainele impaturite cu grija si aranjate in teanc, la usa donnitorului meu: tot ce aveam de facut era sa Ie calc.

Intr-o seara. dupa un antrenament serios, In limp ee Manfred ma privea maraind critic din cand 'in cand, aveam un asemenea surplus de energie, Incat am hotarat sa sparg rutina si sa mil. lntorc la greta pe intuneric pentru a continua: recapitularea. Ma grabeam asa de tare sa ajung, indit am uitat sa-mi iau lantema eu mine. Era 0 noapte innorata, dar, in ciuda faptului ca era bezna, nu Ill-am impiedicat de nimic de-a Jungul drumului. Am ajuns la grata si am inceput sa recapitulez, vizualizand ~i inspirand toate amintirile legate de instructorii de karate ~i de fiecare demonstratie si turneu la care participasem. Mi-a luat cea mal mare parte a noptii, insa cand am terminat m-am simtit complet curatata de prejudecatile pe care le mostenisem de la profesorii mei. ca parte integranta a pregatirii mele.

97