Sunteți pe pagina 1din 4
ISTORIE UNIVERSALA 46. -Razboiul civil englez Rebeliuni, rétzboi civil, tronurt pierdute si castigate —secolut XVII s-a mumétrat printre cele mai dramatice perioade din istoria Marti Britanti. Miscari politice si religioase au continuat pand cand Revolutia Glorioasd din 1688 a adus 0 solutie de lunga durata. echiil antagonism dine acestea prea spar nce cu nce ns cele GOUA Ua © Doma iu Carol! (1625-1649) a fost o perioad de confite inte rage spar loment. Dupa excentia acestuia, Anglia 2 ‘event republics, feanoreuts sub num de Commonweath © Aceasti hart a Angie indica teritorie pierdute treptat de regalist © senting de con- damnare Is moarte a ui Coro continen 58 de semnatur, inclusive a al ‘Cromwell (a tra in partea dreapta). Nous dintre perso rele care au semnat sentinga au fost executate pentru comtinuat 8 fie separate Cceate aven propril periment si propre eg, far spentnt James privind 6 vniieare completa fot spul ont dati termenol “Mires Baie” penn & de sem regatele sale engleze, gleze #scoene inceputl donnie’ li ames (1603), un grup de conspirator! caolici au incereat st anifce in aer paslamentul i pe rege. Acesta a fst celebral Complot al Prafulut de Puscd, care 2 culminat cu aesarea Iii Guy Fale si 8 ahora. Tons, in cid acest incepat nef, ‘solic ny aveau st reprezinte un pericol major peta James, des) aur rimas oy minortate cu rou accept sf deseo persceut Conflicte Mai amenintitcare inst ena conflictele din ce in ve mal ample dine rege si paslament gles. Memb parlamentaki putea st se regelut pea beza doar pe suse xlesea neve opuina vointel eoarece ¢ ‘ANGLIA IN TIMPUL, ‘jane RAZBOIULUI CIVIL ‘ror omnia snp 15 Tears re ins ear fondu patlamentuli Gmposit), coca ce Insernna ch thembriparlamental tea ddedbate poltica reyalt cere -solugonarea reverditrlor™ lor (reforme sau concesl) th schimbul aco: de fondurt. Dispute si mai Severe $a eatin furl abl prerogatvelor regile— pute ce it revenent mal tepel— si-care puteau A analzate sau crticate de pane. Asemtenca dispute au incepu in lint ani de demnie a reine Hizabts, clnd ribo de 2 hast impetriva Span a secat resurce 1 Flzabets 4 ajutte { mentin stuatia su conte, ins James a fost mai ghinionistlipst de wei. Ela petins ct esl i lor le conterea mona co anode divina, car er posi a enpunt ine acwesth convingere nu Hices 1 inte pe parlamentar Mai shh ait James ets fl stu Caro 1 (4625-1649) i fe faprul ci se 6) rAzeowt civ enctez Caroll iistrat in sceasth imagi fate 0 70 de ombinate Intre perlament, Soldati st avocat, convocati pentru Regele a fost vvinovat de inal ‘radare pentru ca a luptae impoteiva palamentulul Carol reluzat sh se apere, pretinzdnd c& “un rege nu poate f judecat de nel 0 Jurisdicte superioara din lume © Bustul Femarcabilala ‘general lider Palamentar Olver Cromwell cate in 1653 a devenit ‘conductor statuli ‘engl in calitate de lord protector antipatici, ca de exemplu_ducele de mat noi lider din ce in ce mai inansigenti ca Buckingham (cine Tost asasinat i 1628), Prin Join Eliot. Diferenle reigcase shat spas ware, Carol silken parlamennlui eas coviinul, existind numercase grup ste suspicion ft de celal ine del nogput Acest lycra fost evident inc ul Bisel engleve, Coll favoria anu ‘de kiince- —doctine tie paul donnie, cind puskimentul + asoniat (denumia uncon, laudlism dup numele Feel dreprl dea colecta xe vamake imp de consieruii iu Willam Laud, altepiscep de vin singur a, in foe de contd vita cum est Canterbun), pe cite ere ai 0 consider © ‘biceil. Conic sau intensficat aair cir oman, picunile a fost ites de Fal sovia de Fationaliste franceza ai Carol, pe nume fenrietta Maria, era catolica, Numerosi protestant) doreati St adopte intocmai calea ‘pus, penira a “purca” Blerca (de ail Senumnies de purkani), “Puriicarea” tasemna Se obice siiplficareaformelor de cult si adap area doctrinclor sie calviniste, dar exis ipusi_ mai radle de protean, allt in ‘icra biserctengleze ct tn ara acest, CGoafliaele dinue rege si pasament au ains pia ditt apogeul in 1629, cand membri CCamerei Comtnelor au mobiles pe speaker (pent a pu se suspend sedi i inp ce Sir Jolin Biot a tinut un discurs antizegal. Carola Cdizolvatimediat parame, 1a intent pe hor sia decs st guverneze in vitor Prt pat ment. Avest hur era perfect legal, cu condita {ct regele st poald supeivitl fd subvengile pe cate dear palamentul ile putea acon 11 ani de tirani Carol resi fact acest Incr, in perioada pe Gre dusmanié st au sumo Tira de 12 Ani 529-1640), sft de Conte de. Stafford si { whiepiscopal Laud, In ciuda faptul ef Bice cer prin puncresnapleare a veto ep regi spin incense in cverse motu Cen al celeb a fos coetatestxcor nia desi’ spin ine, Spor de ki inteaga popula

S-ar putea să vă placă și