18 Desen tehnic

CAPITOLUL 3

COTAREA DESENELOR TEHNICE

3.1 Generalit i
Cotarea este o opera ie important în activitatea de proiectare i trebuie s se execute
astfel încât s ofere toate datele necesare în elegerii i execu iei obiectului reprezentat.
Modul de cotare difer în func ie de destina ie, gradul de detaliere i con inutul
obiectului reprezentat. Astfel se pot deosebi desene de studio, de execu ie (desen de pies ), de
opera ie, de ansamblu, de montaj etc. În cele ce urmeaz se prezint principalele reguli,
metode i principii de cotare a desenelor de piese.
Cotarea este opera ia de înscriere pe un desen a dimeniunilor formelor geometrice
simple din care este alc tuit piesa, precum i a celor care stabilesc pozi ia reciproc a
acestora.
Dimensiunile înscrise pe desen (cotele) pot rezulta: prin m surarea obiectului existent
(în activitatea de relevare), prin calcule, sau sunt alese constructiv (în activitatea de
proiectare).
Cota este valoarea numeric a dimensiunii elementului cotat, înscris direct pe desen
sau printr-un simbol literal, în cazul desenelor care cuprind tabele de dimensiuni.
În func ie de rolul pe care îl au în definirea unui obiect, cotele (fig.3.1) pot fi: func ionale
(F); nefunc ionale (NF) sau auxiliare (AUX).

Fig. 3.1
Cota func ional (fig.3.1b i c) este o cot esen ial pentru func ionarea obiectului, ea
se poate referi la:
- dimensiunea unui element func ional, ce are un rol important în asigurarea calit ii
func ionale a obiectului (de exemplu: un alezaj, un um r de sprijin, o lungime sau diametru de
filet .a);
- dimensiunea care determin pozi ia unui element func ional.
Cota nefunc ional (fig.3.1b i c) este o cot neesen ial pentru func ionarea
obiectului, dar indispensabil pentru determinarea formei lui; ele servesc pentru executarea i
verificarea obiectului reprezentat.
Cota auxiliar (fig.3.1b) este o cot ce se indic informativ, în scopul de a prezenta
date utile i de a evita unele calcule; ea este necesar pentru executarea i verificarea
 Desen tehnic 19

obiectului i decurge din celelalte cote indicate pe desen. Cota auxiliar se înscrie între
paranteze i f r toleran e.
Regulile de execu ie grafic a elementelor cot rii folosite în desenul industrial,
respectiv forma, dimensiunile i dispunerea acestora, precum i clasificarea cotelor sunt
cuprinse în SR ISO 129:1985.
3.2 Elementele cot rii
Opera ia de
cotare se realizeaz
folosind urm toarele
elemente (fig.3.2):
- liniile ajut toare;
- linia de cot ;
- liniile de indica ie;
- extremit ile liniei
de cot i punctul de
origine;
- valoarea propriu-
zis a cotei .

Fig. 3.2

Liniile ajut toare se execut cu linie continu sub ire. Ca linii ajut toare pot fi
folosite liniile de contur sau de ax (fig.3.2). Prelungirile liniilor de cot pot fi folosite ca linii
ajut toare numai în cazul cot rii profilurilor curbe (fig.3.3).

Fig. 3.3 Fig. 3.4

Liniile ajut toare trebuie s fie în general perpendiculare pe extremit ile elementului
cotat, ele trebuie s dep easc punctele necesare pentru determinarea formei geometrice a
obiectului i liniile de cot cu 2 . . . 3 mm (fig.3.4).
20 Desen tehnic

Pentru claritatea cot rii, se admite în mod excep ional ca liniile ajut toare s fie trasate
înclinat, la aproximativ 600 fa de linia de cot , îns paralele între ele (fig.3.5).

Fig. 3.5 Fig. 3.6

Fig. 3.7
Liniile de cot sunt liniile deasupra c rora se înscriu cotele respective. Ele se traseaz
cu linie continu sub ire i se dispun paralel cu elementele la care se refer , putând fi dup
caz, drepte, frânte sau sub form de arc de cerc, în cazul cot rii dimensiunilor unghiulare sau a
arcelor de cerc (fig.3.6; 3.7; 3.8).
Distan a dintre dou linii de cot paralele, precum i distan a dintre linia de cot i
linia de contur, paralel cu aceasta, trebuie s fie de min. 7mm (fig.3.2).
Trebuie evitat pe cât posibil intersectarea liniilor de cot între ele, precum i
intersectarea acestora cu linii de indica ie i linii ajut toare; în acest scop se recomand
dispunerea liniilor de cot în afara conturului proiec iilor obiectului reprezentat, în ordinea
cresc toare a cotelor. În cazul în care aceast dispunere nu este posibil , liniile de cot nu se
întrerup (fig.3.9).

Fig. 3.8 Fig.3.9

Liniile de contur, de ax , ajut toare i prelungirile lor nu pot fi utilizate ca linii de cot ,
cu excep ia cot rii conicit ilor, înclin rilor i a profilurilor curbe (fig.3.3).
Liniile de indica ie se execut cu linie continu sub ire i, dac este necesar, pot avea
un bra de indica ie. În func ie de elementul la care se refer , linia de indica ie se termin în
interiorul unui contur printr-un punct înnegrit, pe o linie de contur, printr-o s geat sau pe o
linie de cot , f r punct i f r s geat (fig.3.10; 3.11; 3.2).
Extremit ile liniei de cot i punctul de origine
Linia de cot trebuie s aib extremit ile bine precizate, prin s geti i sau bare oblice
sau dac este cazul, prin indicarea punctului de origine (fig.3.2).
 Desen tehnic 21

Fig. 3.10 Fig.3.11

Linia de cot poate fi delimitat la un singur cap t prin s geat , la cel lalt r mânând
liber , la cotarea:
- razelor de curbur (fig.3.7);
- diametrelor, când circumferin a nu este complet reprezentat în proiec ia respectiv
(fig.3.12);
- obiectelor simetrice i a mai multor elemente simetrice, paralele i succesive
(fig.3.13).

Fig. 3.12 Fig. 3.13

S ge ile pot fi executate în urm toarele variante:
- prin dou linii scurte, laturile s ge ii formând un unghi oarecare, cuprins între 150 i
0
90 , s ge ile fiind închise sau deschise (fig.3.14 a i b) i, dup caz, neînnegrite sau înnegrite
(fig.3.14 e i f);
- în desenul tehnic se recomand utilizarea s ge ii înnegrite cu unghiul de 150 având
lungimea de 6...8 ori grosimea liniei groase utilizat în desenul respectiv, dar nu mai mic de
2 mm (fig.3.15).

Fig. 3.14 Fig. 3.15

22 Desen tehnic

Precizarea extremit ii poate fi f cut

i printr-o bar oblic trasat la 450 (fig.3.16a)
sau indicarea punctului de origine, în cazul
cazul cot rii cumulative (fig.3.16b).
Atât laturile s ge ii cât i bara oblic
trebuie trasate cu linie de grosime mijlocie cu
Fig. 3.16 înnegrire pronun at pentru a fi distincte fa
de liniile de cot .
Punctul de origine se reprezint sub forma unui cerc cu diametre de cca. 3 mm,
executat cu linie continu sub ire (fig.3.16b).
În cazul unui spa iu insuficient pe linia de cot , s ge ile se orienteaz c tre interiorul
intervalului cotat sau pot fi înlocuite prin linii înclinate la 450 sau puncte înnegrite, în care caz
s ge ile de la extremit ile irului de cote trebuie orientate întotdeauna spre punct (fig.3.17).
Pe un acela i desen se folo este un singur tip de s geat .

Fig. 3.17 Fig. 3.18

S ge ile trebuie s se sprijine pe liniile de contur, de ax sau ajut toare aferente. Nu se
admite ca s ge ile s fie intersectate de alte linii din câmpul desenului cu excep ia ha urilor.
Pentru evitarea unor confuzii, în cazul în care unele linii de contur intersecteaz s ge ile unei
cote, ele trebuie întrerupte în coresponden a s ge ilor (fig.3.18).
3.3 Înscrierea valorilor cotelor
Valorile cotelor se scriu cu caractere având o dimensiune suficient de mare pentru a se
asigura o bun vizibilitate atât a desenului original, cât i a reproducerilor. Se recomand
în l imea nominal de minimum 3,5 mm. Pe un desen, toate cotele, inclusiv simbolurile,
cuvintele i prescurt rile aferente se înscriu utilizând o singur dimensiune nominal a scrierii
i un singur tip de scriere.
Toate dimensiunile liniare înscrise pe desen se exprim în milimetri (mm) f r ca
simbolul unit ii de m sur s fie indicat dup cot .
Pe acela i desen trebuie folosit o singur metod de cotare.
Valorile cotelor se dispun paralel cu liniile de
cot , de preferin deasupra i la mijlocul lor, la o
distan de cca. 1-2 mm, de acestea (fig.3.19).
Valorile trebuie înscrise astfel încât s poat fi
citite de jos i din dreapta desenului, în raport cu baza
formatului. Valorile înscrise deasupra liniilor de cot
oblice trebuie s aib orientarea din figura 3.20; se va
evita amplasarea cotelor cu orientare cuprins în zona
Fig. 3.19 ha urat din figur .
 Desen tehnic 23

Fig. 3.20 Fig. 3.21 Fig. 3.22

Valorile unghiurilor pot fi înscrise cu orientarea i dispunerea indicat în figurile 3.21

i 3.22.
Cotele, precum i simbolurile, cuvintele i prescurt rile aferente se scriu astfel încât s
nu fie desp r ite sau intersectate de linii de contur, de indica ie, de ax , ajut toare sau de
ha uri (fig.3.23).

Fig. 3.24
Fig. 3.23
Dac nu este posibil astfel, liniile men ionate se întrerup în por iunea în care se înscrie
cota. Pe suprafe ele ha urate, ha urile se terg în zona de înscriere a cotei, dându-i-se spa iului
respectiv o form aproximativ circular .
Numerele 6, 9, 66, 68, 86, 98 etc. trebuie urmate de un punct dac prin pozi ia lor sunt
posibile confuzii.
Înscrierea valorilor trebuie adaptat situa iei. Astfel, ele pot fi înscrise:
- mai aproape de una din extremit i i alternativ, pentru a evita urm rirea liniilor lungi
de cot , care pot fi trasate în astfel de cazuri numai par ial (fig.3.24);
- deasupra liniei de cot , în prelungirea ei sau în afara intervalului cotat, când lipsa de
spa iu o impune (fig.3.25);
- la extremitatea unei linii de indica ie terminat la partea opus pe o linie de cot prea
scurt care nu permite înscrierea normal a valorii cotei (fig.3.25);
24 Desen tehnic

- deasupra prelungirii liniei de cot atunci când spa iul nu permite înscrierea valorii
prin întreruperea unei linii de cot care nu este orizontal (fig.3.26);

Fig. 3.25
Fig. 3.26

Cotele se înscriu înso ite, dup caz, de urm toarele simboluri:

Φ înscris înaintea unei cote dac indic un diametru cu excep ia cot rii filetelor
(fig.3.23);
R înscris înaintea cotei dac indic o raz (fig.3.7). Când valoarea cotei se deduce din
alte cote, simbolul R se indic f r a fi urmat de cot (fig. 3.27);
înscris înaintea valorii cotei, dac se coteaz latura unui p trat (fig.3.28);

Fig. 3.27
Fig. 3.28

Simbolurile pentru diametru i p trat pot fi omise dac forma este evident în
reprezentare.
∩ înscris deasupra valorii unei cote dac
aceasta este m rimea lungimii unui arc de cerc
(fig.3.29);
înscris înaintea valorii conicit ii având
vârful orientat spre vârful unghiului conului
(fig.3.30);
înscris înaintea valorii înclin rii cu vârful
orientat spre vârful unghiului prismei (fig.3.28);
SR sau SΦ Φ înscris înaintea unei cote dac se
indic raza sau diametrul unei sfere (fig.3.12 si 3.31).
Dac este necesar s se indice egalitatea a
dou cote al turate, deasupra liniilor de cot se
traseaz semnul egal f r a se mai înscrie valorile
Fig. 3.29
numerice respective (fig.3.32).
 Desen tehnic 25

Cotele unor elemente care în mod excep ional sunt reprezentate pe desen la alt scar
se subliniaz cu excep ia pieselor reprezentate în ruptur (fig.3.26).

Fig. 3.31 Fig. 3.32

Fig. 3.30

3.4 Reguli generale de cotare

Înainte de a începe opera ia de cotare a unei piese se recomand :
- s se studieze prevederile ISO 129;
- s se cunoasc rolul func ional al piesei din ansamblul din care face parte i s se identifice
elementele cu rol func ional;
- s se fac un studiu al piesei din punct de vedere al formelor geometrice simple care o
alc tuiesc (interioare i exterioare);
- s se prestabileasc informa iile oferite de cotele ce urmeaz s fie înscrise (cote de form ,
de pozi ie, func ionale, nefunc ionale etc.);
- s se intuiasc posibilit ile de realizare a piesei pe baza cuno tin elor tehnologice.
La înscrierea cotelor pe desen este necesar s se respecte o serie de reguli:
1. Toate informa iile necesare pentru definirea clar i complet a unui obiect sau a
unui element al acestuia trebuie înscrise direct pe desen. Num rul de cote trebuie s fie
minim, dar suficient pentru verificarea i executarea obiectului reprezentat.
2. Pe un desen cota se înscrie o singur dat . Se admite repetarea cotei în cadrul altei
proiec ii numai dac proiec ia respectiv este reprezentat pe o alt plan ; în acest caz sub
linia cotei care se repet se înscrie i num rul plan ei pe care cota este repetat .
3. Cotele referitoare la un acela i element se dispun, pe cât posibil, numai pe una din
proiec iile obiectului reprezentat, i anume, pe vederea sau sec iunea în care forma
elementului este reprezentat în modul cel mai clar (fig.3.33 i 3.34).

Fig. 3.34
Fig. 3.33
26 Desen tehnic

4. Cotele se grupeaz în mod distinct pe proiec ia pe care se dispun, i anume, cele

referitoare la forma exterioar - pe vedere i cele care se refer la forma interioar - pe
sec iune (fig.3.13 i 3.35).

Fig. 3.36
Fig. 3.35
5. În cazul cot rii unor piese montate asamblat, cotele referitoare la fiecare pies se
grupeaz separat, cu excep ia cotelor comune (fig.3.36).
6. Nu se admite cotarea unor elemente reprezentate prin linii de contur sau muchii
acoperite.
3.5 Sisteme de cotare
1. Cotarea în serie const în dispunerea cotelor
în succesiune, liniile de cot succesive determin un lan
de cote; o eventual eroare asupra uneia din dimensiunile
cotate influen eaz negativ întregul lan de cote
(fig.3.37).
2. Cotarea fa de un element comun a mai
multor dimensiuni liniare sau unghiulare se poate efectua
în paralel sau suprapus . Fig. 3.37
- Cotarea în paralel const în dispunerea cotelor
pe linii de cot paralele având o baz de cotare comun (fig.3.38 i 3.39).

Fig. 3.39
Fig. 3.38
- Cotarea suprapus este o cotare
în paralel simplificat , utilizat în cazul unui spa iu insuficient pentru înscrierea cotelor. Ea
 Desen tehnic 27

const în dispunerea cotelor pe o singur linie de cot , cu aceea i orientare a s ge ilor fa de

acela i punct de origine. Cotele se înscriu în dreptul s ge ilor fie paralel cu liniile ajut toare,
fie paralel cu linia de cot i deasupra acesteia (fig.3.40 i 3.41).

Fig. 3.40 Fig. 3.41

Cotarea suprapus poate fi executat i pe dou direc ii cu dispunerea corespunz toare

a punctului de origine (fig.3.42).
3. Cotarea combinat
Cotele individuale, cotele în serie i cotele fa
de un element comun pot fi combinate pe un desen,
numai dup examinarea consecin elor func ionale
(fig.3.43).

Fig. 3.42
Fig. 3.43
4. Cotarea în coordonate
Pentru cotarea unui mare num r de g uri
situate pe o plac se poate utiliza cotarea în
coordonate de pozi ie fa de axe de referin ca în
exemplul din figura 3.44.
Coordonatele unor puncte de referin
arbitrare, ce definesc elementele cotate, trebuie s
fie înscrise în coresponden fiec rui punct atribuit
sau într-un tabel al turat conform exemplelor din
figurile 3.45 i 3.46.
5. Cotarea tabelar
Piesele sau ansamblurile identice ca form
Fig. 3.44 dar executate în mai multe variante dimensionale
se reprezint la scar , pe un singur desen numai
pentru una din m rimile de execu ie, cotele elementelor care se modific de la o variant la
28 Desen tehnic

alta se înscriu pe desen prin simboluri literale, iar valorile numerice ce corespund fiec rei
variante se înscriu într-un tabel al turat desenului (fig.3.47).

Fig. 3.45

Fig. 3.47

Fig. 3.46

3.6 Reguli speciale de cotare

1. Cotarea unghiurilor, arcelor i coardelor de cerc. La cotarea dimensiunilor
unghiurilor sau a lungimii arcelor de cerc, linia de cot se execut sub forma unui arc de cerc
cu centrul în vârful unghiului pentru primul caz i respectiv concentric cu arcul cotat în al
doilea caz. Liniile ajut toare de cot pentru cotarea lungimii coardelor i arcelor se traseaz
paralele cu bisectoarea unghiului (fig.3.29).
Liniile ajut toare se traseaz radial, în cazul cot rii dimensiunilor unghiulare sau a
lungimii arcelor de cerc ce corespund unghiurilor obtuze, precizându-se dac este cazul, raza
sau diametrul la care se refer cota respectiv (fig.3.48).

Fig. 3.49

Fig. 3.48

2. Cotarea diametrelor i razelor. Diametrele arborilor în trepte pot fi cotate

simplificat la cap tul unor linii de indica ie, orientate perpendicular spre axa arborelui
(fig.3.49).
 Desen tehnic 29

În proiec ie frontal se recomand s nu se coteze mai mult de trei diametre pe

circumferin (fig.3.50).

Fig. 3.50

Fig. 3.51

3. Cotarea elementelor echidistante. Elementele dispuse la intervale liniare

echidistante pot fi cotate ca în exemplele prezentate în una din figurile 3.51a i b.
4. Cotarea elementelor repetitive. Pentru a defini num rul de elemente cu acelea i
dimensiuni i pentru a evita repetarea aceleia i cote, dispunerea elementelor de cotare i
înscrierea cotelor se poate face ca în exemplele din figurile 3.52a i b.

Fig. 3.52
Dac toate racord rile reprezentate pe un desen au aceea i valoare, ele nu se mai
coteaz , iar în câmpul desenului sau deasupra indicatorului se face de exemplu precizarea:
Toate racord rile necotate R5 sau Toate te iturile necotate 3x45°.
5. Cotarea racord rilor a dou suprafe e plane neperpendiculare.
La cotarea racord rilor suprafe elor plane, neperpendiculare între ele, liniile ajut toare
se traseaz astfel încât s fie determinat pozi ia muchiei fictive de intersec ie a celor dou
suprafe e sau pozi ia centrului de racordare (fig.3.53a i b).

Fig. 3.53
30 Desen tehnic

6. Cotarea obiectelor
simetrice
În cazul obiectelor
simetrice, reprezentate
jum tate în vedere-jum tate
în sec iune, liniile de cot
referitoare la elementele
reprezentate numai pe o parte
a axei de simetrie trebuie s
dep easc axa cu 5...10mm.
În acela i mod se procedeaz
i în cazul cot rii elementelor
Fig. 3.54 simetrice pe proiec ii
complete (fig. 3.24 i 3.13).
La cotarea mai multor diametre pe un obiect simetric reprezentat par ial, în mod
excep ional liniile de cot pot s nu dep asc axa de simetrie, iar cotele se înscriu în trepte
(fig.3.54).
7. Cotarea te iturilor i adânciturilor
Cotarea te iturilor de la capetele axelor sau începutul alezajelor se realizeaz prin unul
din procesele simplificate prezent în exemplele din figurile 3.55a, b, c, d, e).
Adânciturile trebuie cotate prin indicarea diametrului impus pentru suprafa a piesei i
a unghiului format sau a adâncimii de prelucrare i a unghiului format (fig.3.56 a i b).

Fig. 3.56

Fig. 3.55

8. Cotarea i tolerarea elementelor conice (STAS 9068-71)

Conicitatea C este definit ca raportul dintre diferen a diametrelor a dou sec iuni
normale la axa conului i distan a dintre aceste sec iuni (fig.3.57).
Ea indic varia ia sec iunii pe
unitatea de lungime i se exprim
prin rela ia:
D−d α
C= = 2 tg unde:
L 2
- C, conicitatea trunchiului
de con;
- D, diametrul bazei mari;
- d, diametrul bazei mici;
Fig. 3.57 - L, lungimea elementului
conic;
 Desen tehnic 31

- α, unghiul la vârf al conului.

În documenta ia tehnic un trunchi de con poate fi cotat în mod univoc prin una din
combina iile prezentate în figura 3.58, cazurile a...d, în succesiunea utiliz rii.

Fig. 3.58
Conicitatea C se înscrie pe o linie de indica ie, paralel cu axa conului, terminat cu o
s geat pe generatoarea suprafe ei conului. Cuvântul "conicitate" poate fi înlocuit de simbolul
, dispus pe linia de indica ie, cu vârful orientat c tre vârful conului (fig.3.58a).
Se observ c valorile a trei dimensiuni enumerate mai sus sunt suficiente pentru
definerea univoc a elementului conic.
În unele cazuri conul este definit prin diametrul d1 al unei sec iuni situat între cele
dou sec iuni extreme la distan a l1 fa de o baz de referin (fig.3.58d).
Cotarea uzual , care faciliteaz prelucrarea prin strunjire, este prezentat în figura 3.58
cazurile a i b.
Valorile conicit ilor sunt standardizate prin STAS i se recomand a fi alese din
urm toarele iruri: 1:3; 1:5; 1:10; 1:20; 1:50; 1:100; 1:200; 1:500; sau 1:4; 1:6; 1:7; 1:12;
1:15; 1:30. Se mai pot folosi i conicit i de uz special.
9. Cotarea prismelor delimitate de plane
simetrice fa de planul bisector al prismei.
Piesele cu forma prismatic , delimitate de
plane secante, simetrice fa de planul bisector al
prismei (fig.3.59), sunt caracterizate prin:
- înclinarea prismei S - raportul între diferen a
în l imilor H i h, m surate între dou sec iuni ale
prismei, i distan a L între sec iunile respective (fig.
3.60);
H−h
S= = tgβ
L

Fig. 3.59
32 Desen tehnic

Fig. 3.61

Fig. 3.60

- panta prismei Cp - raportul între diferen a grosimilor T si t, m surate între dou

sec iuni ale prismei, i distan a L între sec iunile respective (fig.3.59);
T−t β 1 β
Cp = = 2 tg = 1: ctg
L 2 2 2
Unghiurile de prisme i înclin ri de uz general sunt prescrise prin STAS 2285/2-81.
Înscrierea înclin rii sau pantei pe desenul unei piese se face ca în exemplele prezentate
în fig. 3.61.

Teme propuse
Efectua i cotarea reperelor incluse în desenele din exemplele urm toare:

1 2 3

4 5 6