Slova creştină BIOGRAFII SFINTE 3

În această lună, în ziua a noua, pomenirea Atunci mama ei, mâniindu-se, a

sfântului Cuvios Onufrie de la Vorona
apucat-o şi a început a o bate, trăgând-o de
împletiturile părului şi cu picioarele
În sfinţi cinstim îndumnezeirea naturii călcând-o. Apoi a încuiat-o în cămară şi o
umane, iubirea lui Dumnezeu faţă de ei. Esenţa chinuia cu foamea; însă, plecându-se spre
vieţii sfinţilor şi a cinstirii lor nu poate fi mai bine dragoste, şi biruindu-se de căldura cea de
exprimată decât aratându-se că întotdeauna este maică, a început să plângă pentru dânsa.
vorba de faptul că Dumnezeu se manifestă ca Apoi, îmbrăţişând-o şi sărutând-o, o ruga
Duh Sfânt în chip minunat în sfinţii Săi: pe ea cu lacrimi să nu se depărteze de
"Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi. (Ps.67, logodnicul ei cel frumos, bogat, de bun
36). Sfinţenia creştină este un lucru mare şi greu, neam şi de toţi cinstit. Apoi a pus-o pe ea la
dar ea nu este peste putinţa creştinului, şi masă împreună cu logodnicul; iar ea şedea,
dovada aceasta este dintru început făcută: cei întorcându-se dinspre dânsul, şi tăcea,
dintâi creştini se numeau Sfinţi (FA 9, 15,52), şi căutând în jos, negustând nimic, ci numai
trăiau ca sfinţii. suspinând din adâncul inimii spre Mirele
Istoria isihasmului şi monahismului Ceresc. Iar când Famir a voit cu sila să o
românesc are multe pagini de aur. Nume de mari cuprindă şi să o sărute, ea l-a scuipat în
cuvioşi ai ţării noastre, au fost înscrise în Cartea ochi, s-a smucit din mâinile lui şi a zburat ca
Vieţii, spre lauda Preasfintei Treimi: Sfântul o pasăre din cursă. Atunci maica, iarăşi
Daniil Sihastrul de la Voroneţ, Sfântul Paisie de fond, au dus la crearea unui cult local al acestui mare schimbându-se în mânioasă, a început a o
la Neamt, Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului şi sfânt. Vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist afirma că bate. Şi aşa a început prigoana împotriva fecioarei Tecla.
alţii, mulţi şi neştiuţi, până în zilele noastre. în perioada vieţuirii în obştea schitului Sihăstria Famir, văzând că tânăra fecioară nu îl doreşte lânga ea, şi
ştiind că din cauza lui Pavel s-a întors dinspre dânsul,s-a
Călugării şi egumenii mănăstirii Vorona au lăsat Voronei, se făceau rugăciuni şi procesiuni cu sfintele dus la mai-marele cetăţii şi pârându-i pe Tecla şi pe
şi ei file deosebite în istoria monahismului "sporind rostul oseminte ale Cuviosului Onufrie de ziua hramului Pavel că sunt creştini, aceştia din urmă au fost aduşi la
"spiritual al mănăstirii. Între aceşti numeroşi părinţi care "Buna Vestire", cu ocolirea bisericii în cântari şi în glasul judecată. Deci a chemat pe Tecla, către care a zis mai-
au sfinţit pământul în jurul mănăstirii noastre, la loc de clopotelor. marele: "De ce te îngreţoşezi de logodnicul tău cel atât de
cinste se află Sf.Cuv. Onufrie, considerat cel mai mare frumos şi de bun neam? Pentru ce nu te însoţeşti cu
În această lună, în ziua douăzeci şi patru, pomenirea
sihastru de pe meleaguri botoşănene, care pe la mijlocul dânsul?" Iar ea privea către Sf. Pavel şi nimic nu răspun-
Sfintei Muceniţe Tecla, cea întocmai cu Apostolii
secolului al XVIII-lea, şi-a legat numele de mănăstirea dea, ca o mieluşea fără de glas lângă cela ce o tunde".
Vorona. Atunci mama, schimbându-şi obişnuinţa sa de maică şi
Când Sfinţii Apostoli Pavel şi Varnava propo-
Succint, vor fi relatate evenimentele care au uitându-şi fireasca dragoste către fiica sa, a răcnit către
văduiau Evanghelia în lume, au mers şi în Iconiu şi
marcat viaţa Sfântului Onufrie, cât şi a celor de după judecătorul ca o leoaică cumplită zicând: "Arde pe
petreceau la Onisifor, pe care Pavel îl pomeneşte în a
trecerea sa la cele veşnice. În anul 1749 era guvernator al această rea roabă, că vrednică este de o aşa moarte.
doua scrisoare către Timotei.
unei provincii din Rusia, apoi datorită persecuţiilor Aceasta nu este fiica mea, că nu mă ascultă pe mine,
religioase din Rusia secolului al XVIII-lea a fugit în În acea vreme, era acolo o fecioară frumoasă în maica ei. Arde-o pe aceasta ca să fie pilda altora, ca,
Moldova, unde s-a călugărit, petrecându-şi tot restul vârstă de 18 ani care se numea Tecla, fiica unei femei de văzând toate fecioarele cele ce sunt în cetatea aceasta, să
vieţii în cea mai adâncă cugetare duhovnicească. În anul neam mare şi slăvit pe nume Teoclia, şi era logodită cu se teamă şi să nu îndrăznească a nu asculta pe mamele
1763, l-a cunoscut pe Sf. Paisie de la mănăstirea un tânăr dintre cei dintâi ai cetăţii, numit Tamir,care era lor şi a li se împotrivi precum această a mea nesupusă
Dragomirna. La 7 martie 1774, cuviosul Onufrie a fost bogat şi frumos. Această fecioară, văzând minunile ce se copilă". Şi stăruia mama ca să se ardă fiica ei; iar Famir
îmbrăcat în schimă mare de către stareţul Paisie, la făceau de apostoli, şedea cu alţii ascultând cuvântul lor silea pe judecător ca să-l piarda pe Pavel.
Dragomirna. Cuviosul Onufrie a întreţinut o bogată în casa lui Onisifor, la fereastră, şi, ascultând, lua aminte Deci judecatorul, cercetând mult pe Pavel, s-a
coresponden ţă cu stare ţul Paisie. Din această la cele grăite de dânşii. Şi a căzut sămânţa cuvântului lui încredinţat că nu avea vreo vină mai mare decât că
corespondenţă ne-a parvenit doar o scrisoare datată: 6 Dumnezeu pe pământ bun, şi, cu lucrarea Sfântului propovăduia pe Hristos, şi nu l-a osândit pe el la moarte,
iunie 1776 de la Secu. Restul corespondenţei dintre Duh, s-a înrădăcinat adânc în inima ei şi a răsărit. Pentru ci, bătându-l, a poruncit să-l alunge afară din cetate, ca să
stareţul Paisie şi soborul mănăstirii Vorona, implicit şi cu aceasta a crezut în Fiul lui Dumnezeu şi L-a iubit pe El şi nu sfătuiască şi pe alte fecioare la păzirea fecioriei.
schimnicul Onufrie a fost descoperit în anul 1931 la s-a lipit de Dânsul cu tot sufletul.
mănăstirea Rila, în Bulgaria. Apoi a silit-o mult pe Tecla mai-marele cetăţii ca
Iar Pavel, povăţuindu-se de Dumnezeu, a întins
să se întoarcă cu dragostea ei cea dintâi către logodnicul
Sf. Cuvios Onufrie şi-a dus viata pustnicească în cuvânt pentru feciorie şi curăţie, spunând că fecioara
ei, dar, neajungând la nici un sfârşit mulţumitor, în cele
codrii din jurul schitului Sihastria Voronei, într-o peşteră care îşi păzeşte fecioria pentru dragostea lui Hristos, are
din urmă a osândit-o pe Tecla la ardere, după pofta
din malul Bahluiului, nu departe de izvoare, unde s-a parte cu îngerii şi este mireasă a lui Hristos, iar Hristos îi
mamei ei. Şi mulţime multă de lemne uscate, fân şi
nevoit 25 de ani în desăvârşită ascultare, în tăcere şi este Mire şi o duce pe ea în cămara cea cerească. Grăind
vreascuri punându-le într-o grămadă mare, au luat
neîncetată rugăciune. A avut şi preocupări cărturăreşti, Pavel mult de aceasta, a deşteptat pe Tecla spre păzirea
slujitorii pe sfânta ca s-o ridice deasupra stogului
copiind un număr de opere ale Sf. Părinti, după fecioriei ei. Pentru că a pus Tecla în inima sa, aceste
aceluia. Iar ea, nemaiaşteptând să o ducă ei, singură
traducerile şi redactările stareţului Paisie. cuvinte a ales ca din acel ceas să-şi lase logodnicul şi
degrab a mers la acea grămadă de fân, de lemne şi de
toate dulceţile lumii acesteia şi să slujească lui Hristos în
Sf. Cuvios Onufrie este considerat ctitorul vreascuri. Şi, făcând semnul crucii peste acea mare
curăţie feciorească până la sfârşitul vieţii ei.
duhovnicesc al mănăstirii Sihăstria Voronei, lucru grămadă, s-a suit şi stătea deasupra, gata fiind să ardă
confirmat de către Preasfinţitul Chesarie Sinadon (1789- Aşa înţeleapta fecioară, prin curăţia sa, s-a făcut nu atât de focul cel materialnic, pe cât de văpaia
1888), într-un "Cuvânt de îndemn la ajutorarea zidirii mireasa cerescului Mire, Hristos şi s-a însoţit cu El prin dumnezeieştii iubiri.
Sihăstriei Voronii". Numele Cuviosului Onufrie ajunsese osârdnică dragoste. Şi a şezut lângă Pavel, ascultând Iar dacă au pus focul de jos şi au aprins stogul
cunoscut alături de numele marelui Paisie, până în cuvântul lui, trei zile şi trei nopţi, ca şi cum se uitase pe împrejur, văpaia a împresurat-o pe ea şi se înălţa foarte
centrul Rusiei, întărire dată de către un Ieromonah rus pe sine, pentru că nu s-a dus nici la mâncare, nici la băutură, sus. Atunci îndată a venit un nor plin de apă şi s-a vărsat
nume Partenie, care călătoreşte prin Moldova în prima nici la odihnă, ci a stăruit ca şi oarecând Maria, care ploaie cu grindina mare şi a stins tot focul. Iar mai-
jumătate a secolului al XIX-lea. şedea lângă picioarele lui Iisus, întemeindu-şi toată
marele şi tot poporul au fugit la casele lor de vărsarea
mintea în Dumnezeu.
Învrednicindu-se de darul preoţiei, cuviosul ploii şi de grosimea grindinii celei mari, iar Tecla a ieşit
Onufrie a fost un slujitor ales al celor sfinte şi duhovnic al Iar Teoclia, înştiinţându-se de fiica sa, Tecla, că a nevătămată, că nu s-a atins de dânsa focul.
multor sihaştri din pădurile Voronei. Săvârşind călătoria crezut în Hristos şi se îndeletniceşte la auzirea După această mare minune, Tecla a mai suferit
acestei vieţi şi cunoscând dinainte sfârţitul său, şi-a dat cuvântului lui Dumnezeu, mergând cu mînie, a luat-o multe alte prigoane din partea oamenilor necredincioşi,
fericitul său suflet în braţele lui Hristos, în primăvara cu sila de la acea adunare folositoare de suflet, iar pe şi care voiau să o necinstească, însă Mirele ei, Hristos i-a
anului 1789, la 29 martie, în zilele sărbătorii Învierii Sfinţii Apostoli propovăduitori i-a ocărât şi, defăi- păzit curăţia în chip minunat.
Domnului. mându-i, trăgea cu de-a sila pe fiica sa, pe mieluşeaua lui
Hristos, de la turma Lui cea aleasă. Apoi, chemând pe Pe când sfânta era urmărită de câţiva tineri care
După unele semne şi minuni săvârţite de căutau să o spurce prin desfrânare, apropiindu-se de un
Famir, logodnicul ei, i-a zis: "De ce nu te ingrijeşti de
Sf.Cuvios Onufrie, în anul 1846 i-au fost dezgropate munte, acesta s-a deschis şi a primit înăuntru pe dânsa,
mireasa ta? Căci iată s-a sălbăticit şi s-a amăgit de străinii
osemintele sfinte, care până în ziua de astăzi se păstrează apoi s-a închis.Şi astfel, fecioara aleasă a mirelui Hristos
aceia fermecători care, cu felurite cuvinte, înşeală pe
în mănăstirea Sihăstria Voronei. Demn de remarcat este a trăit în curăţie până la vârsta de 90 de ani, când şi-a dat
oamenii nebuni; că, şezând lângă dânşii de trei zile, şi-a
faptul că sfintele oseminte ale Cuviosului Onufrie şi-au sufletul în mâinile lui Hristos. Iar acum petrece în viaţa
uitat de casa ei". Atunci Famir a început a o momi pe ea
păstrat culoarea atât de clar, timp de peste 150 de ani, cât cea nesfârşită, mărind pe dătătorul de viaţă Hristos
cu cuvinte bune, vorbind către dânsa cu dragoste. Iar ea
şi faptul că ele răspândesc un miros plăcut, asemenea Dumnezeu, Cel împreună cu Tatăl şi cu Sfântul Duh
işi întorcea faţa de la dânsul şi nu voia să vorbească cu el,
Sfântului şi Marelui Mir. Existenţa lor tainică şi mărit, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
nici să se uite la dansul, pentru că purta în inima sa pe alt
purcederea lor în timp până în zilele noastre, constituie o Pr. Ionuţ ALUNGULESEI
Mire mai frumos cu podoaba decat fiii omeneşti.
mărturie în plus a sfinţeniei lui. Toate aceste condiţii de