2
Martie 2005
Buletin editat de Compartimentul de integrare europeana
Avantajele si costurile integrarii europene
Avantajele integrarii europene
Integrarea poate fi mai mult sau mai puţin
lina, cu o diversitate de costuri si beneficii care
depind de starea actuală a transformărilor din
România. Cu cât România progresează mai mult
din punct de vedere economic, cu atât va fi mai
uşor pentru ea sa facă faţa in mediul competitiv
al Uniunii Europene şi chiar si în acest caz vor
avea de suferit sectoare si firme vor rămâne in
afara jocului pieţei, cu consecinţe dureroase
pentru forţa de munca nevoita sa se îndrepte
către alte activităţi.
Pentru a putea intelege costurile trebuie
sa avem o reprezentare clara a avantajelor ce
deriva din procesul integrarii europene. Nu
există domeniu al vieţii politice care să nu fie
afectat de aderarea la UE sau chiar numai de
perspectiva acesteia. Multe din schimbările pe
care România ar fi trebuit să le facă oricum, cu
sau fără aderarea la UE, pentru a avea o
economie de piaţă puternică şi o societate
democratică, se realizează cu sprijin financiar şi
cu experienţa Uniunii Europene. România va
deveni, in 2006, beneficiara celui mai mare
volum de finanţare oferit de Uniunea Europeană
unui stat din afara sa, nivelul acestor fonduri
atingând, în acest an , valoarea de 1 miliard de
Euro.
Avantajele extinderii, pentru Romania,
sunt aceleasi ca pentru toate celelalte tari
candidate: crestere economica, cresterea
investitiilor starine directe, crearea unor noi
structuri de productie care sa permita fabricarea
unor produse finite cu valoare adaugata mai
mare si calitate superioara, conform satndardelor
UE, protectie sporita a consumatorilor, cresterea
economiilor si investitiilor populatiei, micsorarea
fiscalitatii prin politici de impozitare mai
1
relaxate, extinderea pietelor de capital,
dezvoltarea afacerilor si a sectorului privat,
stimularea concurentei, acces pe piata muncii din
statele UE, imbunatatirea substantiala a
standardului de viata a populatiei. Un ex.ar putea
fi cel al Irlandei,care in momentul aderarii la
Uniune,in 1973, avea cel mai mic PIB pe cap de
locuitor; în prezent se afle printre primele state
ale UE, în privinţa PIB-ului pe cap de locuitor.
In domeniul agriculturii, avantajele sunt
mai reduse in primii ani de aderare, dar pe
termen mediu si lung, integrarea agriculturii
romanesti va duce la: cresterea productivitatii
agricole,prin adoptarea acquis-ului si, mai ales
prin accesul la fondurile UE pentru agricultura si
la tehnologie, performanta, stimularea dezvoltarii
exploatatiilor agricole mijlocii(pana la 5ade ha)
si mari(peste 100 ha), imbunatatirea accesului pe
piata UE si dispparitia tuturor barierelor
comerciale, incetinirea migrarii fortei de munca
din agricultura spre sectorul industrial.
Accesul la fondurile structurale
comunitare va da posibilitatea Romaniei sa
asigure o dezvoltare echilibrata a regiunilor,
precum si o dezvoltare rurala sustinuta, sa
modernizeze infrastructura de transporturi si de
mediu, sa creeze noi oportunitati de ocupare a
fortei de munca, mai ales in mediul rural.
Avantajele economice şi sociale ale
integrării României în structurile europene ar
putea fi rezumate astfel: creştere economică,
creşterea investiţiilor străine directe, bunuri de
înaltă tehnologie, mai multă protecţie pentru
consumatori, creşterea economiilor populaţiei,
un mediu mai curat, acces pe piaţa europeana de
munca .
 Avantajele si costurile integrarii europene
Costurile integrarii europene
Se estimează ca, pe ansamblu, costurile
aderării vor fi mai mici decât cele ale ne-
aderării, intrarea României în Uniunea
Europeană aducând şi pentru ţara noastră mai
multe beneficii decât costuri. Beneficiile depind,
în mare măsură, de capacitatea României de a
folosi eficient fondurile nerambursabile oferite ,
cu generozitate, de Uniunea Europeana, atât
înainte cât şi după aderare.
Costurile aderării sunt, în mare parte,
costurile schimbărilor necesare pentru a ieşi din
criza generată de colapsul economiei
centralizate. Costurile vor fi atât de natură
financiară, cât şi socială; acestea din urmă fiind
cel mai greu de depăşit.
Costurile neaderării ? Izolarea şi
îndepărtarea de la procesele de luare a deciziilor,
ceea ce va implica dificultăţi şi cheltuieli sporite
pentru impunerea autonomă pe scena economică
si politică; izolarea economică a României, în
condiţiile în care UE deţine în prezent circa 60%
din comerţul exterior mondial. Restrângerea
posibilităţilor de acces a produselor româneşti pe
piaţa comunitară; creşterea vulnerabilităţii
produselor româneşti în faţa măsurilor de apărare
comercială si a obstacolelor tehnice practicate de
UE faţă de ţările terţe; sporirea decalajului
economic dintre România şi ţările care vor adera
la UE, datorită, în principal, imposibilităţii de a
beneficia de fondurile comunitare de dezvoltare ;
scăderea posibilităţilor României de a dezvolta o
agricultură competitivă.
Costurile aderarii sunt cele legate de
infiintarea unor institutii compatibile cu cele
existente in UE, costuri legate de investitiile in
tehnologie,pentru a avea produse de inalta
calitate, la standarde ridicate si preturi
rezonabile, care vor permite accesul pe piaţa
europeana, investitii pentru imbunătăţirea
calitaţii mediului precum si investitii in
agricultura, caci piata agricola se va axa din ce in
ce mai mult pe calitate. Agricultura, va trebui să
se facă faţă celei mai mari restructurări de forţă
2
de muncă, o bună parte din costul integrării fiind
plătit de cei angajaţi în agricultură.
Industria chimică va avea şi ea de pierdut.
Dintre ramurile industriale care au fost
afectate negativ de liberalizarea comerţului
cu UE, , industria chimica se detaşeaza în
mod clar.De asemenea Industria
materialelor plastice, pielăriei şi al articolelor
din piele, celulozei şi hârtiei va supravieţui
numai prin preluarea de către marile companii
vestice, la momentul aderării.
Industria lemnului şi prelucrătoare este
într-o situaţie de avantaj comparativ cu ţările
UE; menţinând acest trend prin investiţii în
tehnologie şi atragere de capital, la momentul
integrării acest sector va avea de câştigat,
dezvoltându-se şi creând locuri de muncă .
Integrarea va duce la creşterea
productivităţii din cadrul Industriei
încăţămintei şi textilelor .Şi industria
metalurgică, de maşini şi echipamente va fi
avantajată dacă se menţine trendul importurilor
de tehnologii.
Din perspectiva socială, România va avea
populaţia cea mai afectată de integrare, având
nevoie de o mare flexibilitate pentru a se adapta
noilor condiţii de pe piaţa muncii. Deoarece
firmele vor trebui să facă faţă competiţiei tot mai
puternice de pe piaţa bunurilor, va trebui
eliminată forţa de muncă în exces, în vederea
îmbunătăţirii productivităţii activităţii.
Este evident că România nu se poate
apropia de nivelul de bunăstare al ţărilor UE,
fără a-şi asuma şi costurile acestui proces.Va fi
nevoie de eforturi de aliniere la legislaţia
comunitară, de consolidarea instituţiilor statului
care să o aplice, de întărirea practicilor
economiei concurenţiale (în care toţi actorii
trebuie să aibă drepturi egale, indiferent de forma
de proprietate) , de întărire a graniţelor, pt.ca
România să fie pregătită să asigure graniţele
exterioare ale UE, de regândire a agriculturii,
pentru a se trece de la o agricultură de
subzistenţă la una orientată pe nevoile pieţei.
 Oportunitati de finantare

Termenul limita
1. Acces la Educatie pentru Grupurile Dezavantajate (pentru judetele care NU au fost implicate in Phare 31 martie 2005
RO 0104.02)
2. Apel pentru propuneri pentru noi proiecte Jean Monnet 31 martie 2005
3. Sapard – Masura 1.1 – Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole - A 31 martie 2005
treizeci si doua sesiune de cereri de proiecte
4. Sapard – Masura 3.1 - Investitii in exploatatiile agricole – A saisprezecea sesiune de cereri de proiecte 31 martie 2005
5. Sapard - Masura 3.4 - Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati 31 martie 2005
multiple si venituri alternative – A saisprezecea sesiune de cereri de proiecte
6. Programul Consolidarea Societatii Civile in Romania - Componenta 2 Birouri de Consiliere pentru 15 aprilie 2005
Cetateni - 2.2. Consolidarea Birourilor de Consiliere pentru Cetateni existente - PHARE 2003/005-
551.01.05/02.02
7. Fondul Europa 2005 - Program de microproiecte - Linie de buget 22 02 06 00 18 aprilie 2005
8. Schema de Granturi pentru Reforma Institutionala in sectorul protectiei persoanelor cu dizabilitati 4 mai 2005
9. Asistenta pentru actiuni de infratire institutionala intre orase care stimuleaza Cetatenia Europeana activa 31 decembrie 2005
(participare civica) - 2005

Informatii suplimentare www.infoeuropa.ro

FISA DE PROGRAM

Fondul Europa 2005 - Program de microproiecte - Linie de buget 22 02 06 00

OBIECTIVELE PROGRAMULUI SI PRIORITATI SECTOARE SI TEME
PENTRU ANUL 2005
Proiectele ce urmeaza a fi finantate in cadrul Fondului
Obiectivele programului sunt urmatoarele: Europa se pot inscrie in urmatoarele sectoare:

1. Sensibilizarea opiniei publice din Romania asupra 1. Informare europeana generala (informare europeana
integrarii europene, a procesului de aderare si a pe subiecte de interes general pentru publicul larg);
impactului acestuia; 2. Informare europeana specifica (informare europeana
2. Aportul direct la o integrare mai rapida a Romaniei in pentru grupuri tinta specifice si clar identificate).
Uniunea Europeana ;
3. Cresterea transparentei actiunilor Uniunii Europene in Principalele teme ale comunicarii europene sunt
Romania. urmatoarele:
• Valori europene
• Politici ale Uniunii Europene
• Institutii ale Uniunii Europene
• Programe de finantare
• Negocieri de aderare

CINE POATE SOLICITA FINANTARE DURATA PROIECTULUI

Persoane juridice nonprofit, cu aiba sediul principal in
Romania, intr-unul dintre statele membre ale Uniunii
Europene sau in unul din celelalte state acceptate in
program (Bulgaria, Turcia) Aceasta categorie incluzand:
organizatii neguvernamentale, organizatii inter-
guvernamentale, universitati, scoli, institute de
cercetare, camere de comert, agentii de dezvoltare
regionala, entitati ale administratiei publice locale si
regionale, orice alte institutii sau asociatii nonprofit cu
caracter social, economic sau cultural.
Solicitantii pot actiona individual sau in consortiu cu alte
organizatii partenere.
Partenerii trebuie sa respecte aceleasi criterii de
eligibilitate ca si solicitantii
Durata unui proiect nu poate depasi 12 luni.
BUGET si CONDITII DE FINANTARE
Valorile minime si maxime ale finantarii nerambursabile
ce poate fi acordata unui proiect sunt urmatoarele:
• suma minima: 15.000 Euro
• suma maxima: 50.000 Euro
Valoarea finantarii nerambursabile nu poate depasi 80%
din totalul costurilor eligibile ale Proiectului.
Solicitantii/partenerii trebuie sa asigure contributia
minima solicitata (20%) sub forma de contributie in
numerar.
Contributiile in natura nu pot fi considerate drept co-
finantare eligibila.
TERMEN LIMITA
18 aprilie 2005, ora 16.00.

Oportunitati
3 de finantare
 FISA DE PROGRAM
Sapard – Masura 3.1 - Investitii in exploatatiile agricole – A saisprezecea sesiune de
cereri de proiecte
OBIECTIVE GENERALE
- In baza masurii va putea fi asigurat sprijinul financiar
pentru investitii in exploatatii agricole private, vegetale si
de crestere a animalelor, asigurand rationalizarea si
reorientarea productiei pentru cresterea calitatii
produselor obtinute prin aplicarea unor tehnologii
competitive si care ar putea limita poluarea asupra
mediului inconjurator.
- Aceasta masura va contribui la imbunatatirea
veniturilor producatorilor agricoli, la atragerea tinerilor in
activitatile agricole prin imbunatatirea conditiilor lor de
viata si munca, precum si la asigurarea conditiilor de
igiena si bunastare a animalelor.
- Implementarea masurii se va face respectand
prevederile Articolului 2 din Reglementarea Comisiei
(CE) 2759/1999 si va asigura conditiile pentru
implementarea Acquis Communautaire in exploatatiile
agricole.
SECTOARE SAU TIPURI DE SUBMASURI
ELIGIBILE:
Masura 3.1 vizeaza proiecte de investitii pentru
urmatoarele sectoare si submasuri:
- Ferme de productie vegetala (Culturi de camp,
Horticultura (din care din floricultura 1,5%), Viticultura,
Pomicultura, Sere)
- Ferme pentru cresterea animalelor si pasarilor (Ferme
de vaci de lapte/bivolite, Crestere si ingrasare de
taurine, Ferme de oi/capre, Ingrasatorii de berbecuti,
Ferme de porci, Ferme de pasari, Alte ferme vegetale si
de crestere a animalelor si pasarilor).
Un proiect poate include investitii aferente unui singur
sector (animal sau vegetal) si unei singure submasuri
(ex. culturi de camp, viticultura, etc.) sau poate include
investitii pentru o ferma mixta, specifice ambelor
sectoare si mai multor submasuri, conform cu lista
cheltuielilor eligibile detaliate, caz in care se va bifa
sectorul si submasura cu valoarea proiectului conform
bugetului de investitii propus.
Informatii suplimentare despre programe:
www.infoeuropa.ro
www.prefecturaarges.ro
Stiri europene
4
OBIECTIVE SPECIFICE
- sa modernizeze tehnologiile de cultura si sa reduca
costurile de productie;
- sa diversifice productia si sa imbunatateasca calitatea
produselor agricole romanesti;
- sa asigure imbunatatirea raselor, respectarea conditiile
de igiena si de intretinere a animalelor;
- sa reduca pierderile de productie si sa creasca
eficienta exploatatiilor agricole;
- sa promoveze diversificarea activitatilor agricole pentru
a asigura o mai buna utilizare a fortei de munca in
agricultura;
- sa asigure o mai buna valorificare a potentialului
agricol al fiecarei zone;
- sa faciliteze transferul exploatatiilor agricole catre
tineri;
- sa protejeze, sa conserve si sa imbunatateasca mediul
inconjurator natural, sa asigure refacerea si conservarea
calitatii solului;
- sa stimuleze concurenta;
CINE POATE SOLICITA FINANTARE
- Producatori agricoli individuali - persoane fizice autorizate;
- Asociatii familiale cu profil agricol;
- Societati agricole;
- Societati comerciale cu capital; integral privat
(SNC,SCS,SA,SCA,SRL);
- Societati comerciale cu capital integral privat.
LIMITE DE BUGET
Valoarea eligibila pentru un proiect: intre 5.000 si 500.000
Euro
CONDITII DE FINANTARE SI LIMITE DE BUGET
Fondurile Sapard pot acoperi maximum 50% din costul total
eligibil al proiectului.
Restul de 50% trebuie acoperit de catre beneficiar
DURATA PROIECTULUI
Investitiile facute prin proiect trebuie sa se deruleze in maxim
doi ani de la data semnarii contractelor de finantare in functie
de complexitatea proiectelor.
UNDE SE DEPUN CERERILE DE FINANTARE
Biroul Regional Sapard Targoviste – Regiunea 3 Sud (pentru
judetele Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita,
Prahova, Teleorman)
Bdul. Mircea cel Batran, nr. 12, Targoviste, judetul Dambovita
 - marti,22 februarie 2005, Comisia Europeana a facut public avizul sau favorabil asupra aderarii
la Uniunea Europeana a Bulgariei si Romaniei. Acest aviz favorabil vine in continuarea incheierii cu
succes a negocierilor de aderare, in cadrul Consiliului European de la Bruxelles din data de 17 decembrie
2004, si a finalizarii tratatului de aderare, in februarie 2005. Comisia va continua sa monitorizeze
indeplinirea angajamentelor asumate de catre aceste tari. In cazul in care sunt inregistrate probleme grave
in procesul de pregatire a Romaniei si/sau a Bulgariei, se va aplica o clauza care prevede amanarea cu un
an a momentului aderarii.
- joi,24 februarie 2005, Oficiul European pentru Selectia Personalului, a anuntat lansarea unui
apel de cereri de exprimare a interesului pentru a identifica persoanele, potential interesate de contracte
de munca pe termen determinat . Oficiul doreste sa infiinteze o baza de date cu persoane care cunosc
foarte bine limba bulgara sau romana si in mod satisfacator una din urmatoarele limbi: engleza, franceza
sau germana. Din aceasta baza de date institutiile pot sa aleaga personal non-permanent pentru posturi
legate de pre-aderare.
- luni, 28 februarie si marti, 1 martie, comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, a efectuat o
vizita la Bucuresti. In timpul intalnirilor, comisarul a discutat despre provocarile pentru 2005 si 2006 si
despre nevoia de a accelera pregatirile pentru aderare, despre reforma sistemului judiciar, lupta impotriva
coruptiei si a crimei organizate, controlul efectiv al frontierelor, cat si despre sectoarele ajutoarelor de
stat, concurentei si protectiei mediului. De asemenea, Olli Rehn a reafirmat sprijinul pe care Comisia il
acorda Romaniei pentru a-si indeplini obiectivele, in perspectiva aderarii la 1 ianarie 2007.
- marti, 22 si miercuri, 23 martie, la Bruxelles s-au desfăşurat lucrările Consiliului European numit
şi ”Consiliul de primăvară”. Acesta este consacrat, în mod tradiţional, problemelor economice şi
sociale. Un punct important pe ordinea de zi a lucrărilor a constituit-o analiza făcută strategiei de
la Lisabona, după parcurgerea primei jumătăţi drum. Şefii de stat şi de guvern au mai abordat şi
alte subiecte, cum ar fi refacerea strategiei de dezvoltare durabilă, situaţia internaţională şi în
mod special cea din Irak, Liban şi Orientul Mijlociu.
- Joi, 10 martie, deputaţii europeni au discutat, un plan de acţiune european în materie de
alimentaţie şi agricultură. Potrivit raportului de iniţiativă prezentat de doamna Marie- Helene
Aubert şi aprobat de Comisia pentru agricultură, la nivel european se doreşte încurajarea
alimentaţiei şi agriculturii biologice.
Stiri din actualitatea locala
- joi si vineri, 10-11 martie 2005, s-a desfasurat la Craiova,cea de-a doua Conventie regionala a
multiplicatorilor de informatie europeana din acest an. Evenimentul este organizat de Delegatia
Comisiei Europene in parteneriat cu retelele de multiplicatori din cele 12 judete vizate. Prin coordonarea
comunicarii dintre Delegatie si principalii actori locali ce disemineaza informatia europeana, conventia
reprezinta un efort comun al delegatiei CE, autoritatilor si societatii civile romanesti pentru informarea
romanilor cu privire la aderare. Prefectul judetului Arges, Ion Cirstoiu, a semnat, alaturi de seful
Delegatiei Comisiei Europene in Romania, Jonathan Scheele protocolul de parteneriat in vederea
coordonarii comunicarii privind aderarea la Uniunea Europeana.
- Miercuri ,16 martie 2005, Compartimentul de integrare europeana,din cadrul Prefecturii
jud.Arges, in parteneriat cu Centrul Cultural Pitesti si Inspectoratul Scolar Judetean a organizat, in
vederea sarbatoririi acestui eveniment, in sala Consiliului Judetean o dezbatere pe tema “Valori
romanesti-Valori europene”. La actiune au participat elevi, cadre didactice si reprezentanti ai autoritatilor
publice locale. Din partea Prefecturii Jud.Arges a participat subprefectul Jud Arges,Ion Popa, iar
Inspectoratul Scolar Judetean a fost reprezentat de inspectorul general, Gabriel Bratu.
- In cursul lunii mai 2005, urmare invitatiei facute Prefecturii Arges de catre Mr. Michael Caughl
primarul localitatii Crawley din Marea Britanie, Compartinentul Integrare Europeana organizeaza o
misiune administrativ-economica care are ca scop initierea de colaborari si acorduri, de infratiri intre
localitati din judetul Arges cu localitati din U.E.. Autoritatile locale din judetul Arges care doresc sa
participe la aceasta actiune se pot adresa Compartimentului IE, Mezanin, cam. 49, telefon 217800/int 184.

5
 Programul de Guvernare

POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALA

Pentru perioada 2005-2008 şi în perspectiva până în anul 2013, obiectivele principale ale politicii de
dezvoltare regională sunt:
- creşterea competitivităţii la nivel regional şi a convergenţei între regiuni
- dezvoltarea zonelor urbane şi rurale
- promovarea economiei cunoaşterii, cercetării şi inovării
- cooperarea transfrontalieră şi transnaţională

Măsuri generale

a. Competitivitate regională, prin: – crearea serviciilor de sprijin în afaceri . business support services; –
crearea reţelelor de cooperare dintre IMM-uri, centre de cercetare şi universităţi, organizaţii de formare
profesională şi formare profesionala continuă, instituţii financiare şi consultanţi în scopul evaluării potenţialului de
dezvoltare locală şi regională şi fixării obiectivelor dezvoltării economice şi formării resursei umane, precum şi
finanţării private a cercetării şi utilizării rezultatelor acesteia;

b. Dezvoltare teritorială echilibrată, prin:

1– promovarea unei politici de dezvoltare urbană policentrică, prin identificarea şi stabilirea zonelor de
dezvoltare urbană policentrică, precum şi prin formarea reţelelor de dezvoltare policentrică;
2– dezvoltare rurală;
3– realizarea unei sinergii între zonele urbane şi cele rurale;
4– măsuri specifice pentru zonele care depind de pescuit;
5– implementarea strategiilor inovative de regenerare economică şi socială a oraşelor de mărime mică şi
medie, precum şi a cartierelor, zonelor sub-urbane şi periurbane aflate în declin din marile oraşe;
6– schimbul de informaţii şi experientă în legătura cu regenerarea sustenabilă şi dezvoltarea urbană;
7– stabilirea unei baze statistice la nivel urban şi realizarea la scară naţională a auditului urban.

c. Cooperarea transfrontalieră şi transnaţională între regiuni, prin:

1– promovarea dezvoltării regionale integrate între regiunile de graniţă;
2– perfecţionarea politicilor de dezvoltare regională şi coeziune, precum şi a mecanismelor de cooperare
transnaţională şi transfrontalieră, conform iniţiativei comunitare INTERREG III.

d. Coeziune socială, prin:

1– promovarea unor politici de combatere a formelor de discriminare şi inegalitate pe piaţa forţei de muncă,
precum şi pentru facilitarea inserţiei sociale şi integrării ocupaţionale a femeilor, persoanelor cu handicap,
minorităţilor, persoanelor care au suferit condamnări penale, precum şi a refugiaţilor;
2– extinderea microfinanţării.

e. Identitate locală şi regională, prin:

1– asistenţă pentru micro-întreprinderi în industrii tradiţionale şi de artizanat;
2– conservarea şi dezvoltarea artei populare şi a tradiţiilor culturale din mediul rural;
3– conservarea siturilor istorice din mediul urban şi cetătile ţărăneşti;
4– încurajarea dezvoltării agriturismului;
5– dezvoltarea schemelor inovative ce urmăresc managementul mediului şi adoptarea de tehnologii curate şi
reciclarea deşeuri.

Echipa redactionala:
Florin Dumitrache , Codrut Burcea, Ramona Priseceanu - Onitoiu , Cosmin Enescu,
Liliana Georgescu.
PREFECTURA JUDETULUI ARGES
Compartimentul Integrare Europeana
Pitesti, Piata Vasile Milea, nr. 1, mezanin, cam. 47,48, judetul Arges, tel/fax 0248/214022
www