Bibliografie:

Monitorul de Sibiu de Valer Pop

www.images.google.ro
5.III.2010
 Cu cele peste 5.000
de specii de plante şi
animale, Delta Dunării
este a treia zonă din
lume în ceea ce
priveşte
biodiversitatea după
Bariera de Corali,
Australia, şi
Arhipelagul
Galapagos, Ecuador
 DELTA DUNĂRII singura deltă din lume declarată
rezervaţie a biosferei, parte a Reţelei internaţionale
UNESCO, constituie un adevărat muzeu al
biodiversităţii, cu cele 30 de tipuri de ecosisteme şi
circa 5.380 de specii inventariate până în prezent,
284 dintre specii, conform Institutului Naţional Delta
Dunării, fiind noi pentru România, iar alte 39 fiind noi
pentru ştiinţă.

 În Delta Dunării se întâlneşte cea mai mică densitate

a populaţiei din România, un locuitor la 30 de
hectare, 87 la sută din locuitorii ei fiind români, 10 la
sută - ruşi lipoveni, 2 la sută ucraineni, iar 1 la sută -
alte etnii.
 Singurul oraş din Delta Dunării, Sulina, care are port atât la
Dunăre, cât şi la Marea Neagră, este urbea situată la cea
mai joasă altitudine din România şi este totodată cel mai
însorit teritoriu al României.
 Stufărişurile ocupă 1.750 kilometri pătraţi, iar Delta Dunării este cea mai
mare suprafaţă compactă de stufăriş de pe glob.
 otrăţelul de baltă aldrovanda

 Printre curiozităţile Deltei, un loc aparte îl ocupă

cele două plante carnivore, otrăţelul de baltă şi
aldrovanda.
 Printre plantele din Rezervaţia
Biosferei Delta Dunării care
atrag atenţia turiştilor se
numără şi Noctiluca Miliaris.
Pescarii din complexul
Razim-Sinoe şi cei din Sfântu
Gheorghe spun că, dacă în
anumite perioade din an, te
scalzi noaptea în unele zone
din Marea Neagră sau din
complexul Razelm, când ieşi
din apă corpul îţi este
fosforescent. Fenomenul este
denumit “lumânarea de mare”.
 Cel mai mare fluture identificat în Deltă este ochi de
păun de noapte, care are o anvergură a aripilor de
18 centimetri .
 Cea mai puţin longevivă
insectă din Deltă este
libelula care trăieşte cel
mult două zile, în acest
timp ea nu se hrăneşte, ci
doar se înmulţeşte.
 morun

 Cel mai mare peşte a fost un morun de 882 kg, fiind pescuit în
1980 la Sfântu Gheorghe, iar cel mai mic peşte, cu o lungime de
3,2 centimetri, se întâlneşte la Gura Portiţei.
 Peştele cu cea mai
lungă migraţie care
poate fi văzut în Deltă
este anghila.
Exemplarele din
această specie străbat
în şase luni 8.000 km
până în Marea
Sargaselor, unde se
reproduc la o adâncime
de 400 de metri şi apoi
mor. Puietul ajunge
inclusiv în Rezervaţia
Biosferei Delta Dunării
după 3-4 ani.
 Letea

 Singurele păduri de nisip din

România se întâlnesc doar
în Delta Dunării, în pădurile
Letea şi Caraorman
putându-se întâlni liane ale
căror lungimi pot ajunge
până la 25 de metri
În pădurea Caraorman, în locul
numit “Fântâna Vânătorilor”,
se întâlneşte cel mai bătrân
stejar. Are circa 400 de ani,
un diametru de 3,8 metri şi
este cunoscut ca 'Stejarul
îngenuncheat'
 Unul dintre cei mai lungi şerpi din Europa, cunoscut sub numele
de “şarpele rău”, trăieşte în zonele din apropierea Deltei Dunării
şi este specie protejată la nivel european. Lungimea lui poate
ajunge la 1,8 metri, fiind totodată una dintre speciile cele mai
agresive, dar a cărei muşcătură nu este veninoasă.
 Cea mai periculoasă specie este vipera de stepă, care se
găseşte în populaţii numeroase în Sfântu Gheorghe şi pe
grindul Perişor. Muşcătura viperei de stepă din Rezervaţie
este însă mai puţin veninoasă decât cea a celorlalte specii de
vipere europene.
 Cele mai longevive vietăţi din Deltă sunt speciile de
broască ţestoasă de apă şi cele de uscat, durata lor
de viaţă fiind de circa 120 de ani.
 Vulturul codalb este cea mai mare specie de pasăre
răpitoare din Delta Dunării, anvergura aripilor sale
ajungând la 2,5 metri.
 Pe următorul loc într-un top al celor mai mari păsări din Deltă
se plasează pelicanul creţ, specie protejată la nivel european.
Anvergura aripilor sale este de circa 320 cm , are o greutate de
13 kg şi o lungime de 170 cm.
 Cea mai mică
pasăre din
România este
ochiul boului şi
se poate întâlni
în Deltă. Are
până la 10 cm
lungime, o
anvergură a
aripilor de până
la 17 cm şi o
greutate de până
la 13 grame.
 Cel mai mare mamifer din Deltă este mistreţul, care
poate ajunge la o greutate de 200 kg.
 Cel mai mic
mamifer din
Deltă este
chiţcanul.
 Delta Dunării este, totodată, cea mai mare suprafaţă
reconstruită ecologic din Europa şi tot aici, la Gura Portiţei,
Sfântu Gheorghe şi Sulina, se pot vedea cele mai sălbatice
plaje din România.