CEDAW /C/MDA/CO/3

Naţiunile Unite
Convenţia privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare faţă de Femei

Comitetul privind eliminarea discriminării faţă de femei

Sesiunea treizeci şi şase
7-25 august 2006-10-23

Comentarii finale ale Comitetului privind eliminarea discriminării faţă de femei:

Republica Moldova

1. Comitetul a examinat rapoartele periodice unificate doi şi trei ale Republicii

Moldova (CEDAW C/MDA/2-3) la cea de-a 749 şi 750 şedinţe ale sale, la 16 august
2006 (a se vedea CEDAW /C/SR. 749 şi 750). Lista de probleme şi întrebări ale
Comitetului poate fi găsită la CEDAW/C/MDA/Q/2, iar răspunsurile Republicii
Moldova la CEDAW/C/MDA/Q/2/Add.1.

Introducere

2. Comitetul îşi exprimă aprecierea faţă de Statul-parte pentru rapoartele sale

periodice unificate doi şi trei, care au urmat recomandările Comitetului privind
pregătirea rapoartelor. Totuşi, Comitetul că Statul-parte nu a prezentat suficientă
informaţie statistică, dezagregată pe criteriul sexului. Comitetul aduce mulţumiri
Statului-parte pentru răspunsurile scrise la lista de probleme şi întrebări înaintate de
grupul de lucru înainte de sesiune.

3. Comitetul îşi exprimă aprecierea faţă de Statul-parte pentru dialogul constructiv cu

delegaţia sa, condus de Şeful Direcţiei Protecţie Socială a Ministerului Sănătăţii şi
Protecţiei Sociale, precum şi pentru eforturile delegaţiei de a răspunde la întrebările
orale ale Comitetului.

4. Comitetul apreciază Statul-parte pentru aderarea, în februarie 2006, la Protocolul

Opţional la Convenţia privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare faţă de
Femei.

5. Comitetul remarcă faptul că tranziţia de la o economie planificată centralizat la una

de piaţă a rezultat în dificultăţi economice şi sociale semnificative, efectele cărora au
constituit o povară grea pentru femei.

Aspecte pozitive

6. Comitetul apreciază Statul-parte pentru reforma legislativă întreprinsă întru

susţinerea obiectivului egalităţii sexelor şi, în particular, pentru adoptarea Legii
privind asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi a Legii privind
prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane; pentru modificările la Codul
penal din 2002, la Codul muncii din 2003 şi la Codul Civil din 2002; precum şi pentru
dezbaterile continue asupra proiectului de lege privind prevenirea şi combaterea
violenţei domestice.
7. Comitetul apreciază şi faptul că Statul-parte a adoptat o serie de programe şi
planuri naţionale şi a stabilit mecanisme de monitoring instituţional, relevante pentru
avansarea femeilor şi promovarea drepturilor lor în diverse domenii, inclusiv Planul
naţional pentru promovarea egalităţii gender pentru perioadele 2003-2005 şi 2006-
2007; Planul naţional pentru prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane,
adoptat în 2001 şi modificat în 2005; şi Sistemul naţional pentru protecţia şi asistenţa
socială pentru victimele traficului, lansat în martie 2006; Strategia de ocupare a forţei
de muncă; Programul naţional pentru asistenţă la îngrijirea sănătăţii reproductive şi
planificarea familiei, pentru perioada 1999-2003; Hotărîrea Guvernului nr. 288 din
martie 2005 privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (2005-2015); şi
Strategia pentru asistenţa acordată întreprinderilor mici şi medii pentru perioada 2006-
2008.

8. Comitetul salută colaborarea continuă a Statului-parte cu organizaţiile

neguvernamentale ale femeilor, la elaborarea legilor, planurilor şi a altor activităţi,
menite să elimine discriminarea faţă de femei şi să promoveze egalitatea gender.

Principalele sfere de preocupare şi recomandări

9. Avînd în vedere obligaţiile Statului-parte de a implementa sistematic şi

continuu toate prevederile Convenţiei, Comitetul consideră, totuşi, că
preocupările şi recomandările incluse în prezentele comentarii finale au nevoie
de atenţia prioritară a Statului-parte în perioada de pînă la prezentarea
următorului raport. Prin urmare, Comitetul îndeamnă Statul-parte să se
concentreze asupra acestor sfere în activitatea sa de implementare şi să
raporteze asupra măsurilor luate şi a rezultatelor realizate în următorul raport
periodic. Comitetul cheamă Statul-parte să prezinte aceste comentarii finale
tuturor ministerelor relevante şi Parlamentului, pentru a asigura implementarea
lor deplină.

10. Comitetul este preocupat de faptul că Statul-parte nu are o abordare generalizată a

politicilor şi programelor, menite să implementeze Convenţia şi să realizeze egalitatea
femeilor cu bărbaţii, şi subliniază nevoia de a aborda direct şi indirect problema
discriminării femeilor.

11. Comitetul recomandă ca Statul-parte să asigure o abordare cuprinzătoare a

implementării Convenţiei, care să includă toate politicile şi programele, menite
să asigure egalitatea formală şi de esenţă între femei şi bărbaţi. Comitetul
recomandă ca strategia de gender mainstreaming să fie introdusă în toate
instituţiile publice, politicile şi programele, susţinută prin instruire gender şi un
număr suficient de focare gender la nivel naţional şi local.

12. Comitetul este îngrijorat de faptul că modificarea frecventă a structurilor

instituţionale şi a personalului mecanismului naţional de avansare a femeilor,
afectează eficienţa sa în promovarea egalităţii gender şi avansarea femeilor. De
asemenea, nelinişteşte faptul că mecanismul naţional de avansare a femeilor continuă
să sufere de pe urma lipsei de autoritate şi de resurse financiare şi umane adecvate.
Comitetul este îngrijorat şi de lichidarea focarelor gender din cadrul autorităţilor
administraţiei publice locale.
13. Comitetul recomandă ca Statul-parte să consolideze în ritm accelerat
mecanismul naţional pentru promovarea femeilor, prin sporirea proeminenţei
sale, a puterii de decizie şi a resurselor financiare şi umane, astfel încît acesta să-
şi poată executa eficient împuternicirile, să devină mai eficient la nivel naţional şi
local şi să fortifice coordonarea între mecanismele şi entităţile relevante la nivel
naţional şi local. Comitetul cheamă Statul-parte să restabilească focarele gender
în cadrul administraţiei locale.

14. În timp ce salută includerea în Legea privind asigurarea egalităţii de şanse între
femei şi bărbaţi a conceptelor de gender mainstreaming, discriminare directă şi
indirectă pe temeiuri de sex, acţiune afirmativă, egalitate gender şi hărţuire sexuală,
după cum a menţionat şi delegaţia, Comitetul îşi exprimă îngrijorarea pentru faptul că
Legea nu are un mecanism de implementare şi nu prevede remedii juridice în caz de
încălcări. Comitetul este, de asemenea, neliniştit de faptul că Statul-parte nu a alocat
resurse financiare adecvate pentru implementarea legii.

15. Comitetul încurajează Statul-parte să asigure implementarea deplină a Legii

privind asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, să monitorizeze
rezultatele şi să stabilească sancţiuni pentru comiterea încălcărilor. Comitetul
mai recomandă ca Statul-parte să implementeze eficient măsuri provizorii
speciale, în conformitate cu Articolul 4, alineatul 1 al Convenţiei şi
Recomandarea generală 25 a Comitetului, pentru a accelera realizarea egalităţii
de esenţă a femeilor cu bărbaţii în toate domeniile, în particular, cu privire la
participarea femeilor la luarea deciziilor şi accesul acestora la angajare şi
educaţie.

16. Comitetul este îngrijorat de necunoaşterea Convenţiei, a Protocolului Opţional al

acesteia şi a procedurilor de monitorizare şi valorificare a lor, precum şi de
necunoaşterea drepturilor femeii în general, inclusiv în cadrul sistemului judiciar, de
către personalul organelor de ocrotire a normelor de drept şi chiar de femeile însele,
după cum o demonstrează lipsa vreunei hotărîri judecătoreşti care ar face referire la
Convenţie.

17. Comitetul îndeamnă Statul-parte să introducă programe educaţionale şi de

instruire privind Convenţia şi Protocolul Opţional, în particular pentru
parlamentari, sistemul judiciar, profesioniştii din sfera dreptului, poliţie şi alt
personal al organelor de ocrotire a normelor de drept. Se recomandă a fi
întreprinse campanii de sensibilizare, direcţionate către femei, pentru a spori
conştientizarea de către femei a drepturilor omului, ce le aparţin, şi pentru a
asigura că femeile valorifică procedurile şi remediile pentru încălcarea
drepturilor lor.

18. Comitetul continuă să manifeste o profundă îngrijorare pentru persistenţa

atitudinilor patriarhale şi a stereotipurilor adânc înrădăcinate privind rolurile şi
responsabilităţile femeilor şi bărbaţilor în familie şi în societate în Republica
Moldova, care afectează situaţia femeilor, în particular pe piaţa ocupării forţei de
muncă şi cu privire la participarea lor în viaţa politică şi publică.

19. Comitetul îndeamnă Statul-parte să răspândească informaţia privind

conţinutul Convenţiei prin sistemul său educaţional, prin generalizarea unei
perspective gender în manuale şi curriculum, la toate nivelurile, şi prin
asigurarea instruirii gender pentru profesori, în vederea modificării actualelor
viziuni stereotipe privind rolurile femeilor şi bărbaţilor în familie şi în societate.
De asemenea, Comitetul recomandă ca asemenea campanii de sensibilizare să fie
adresate atît femeilor, cît şi bărbaţilor, iar mass-media să fie încurajate să
proiecteze imagini pozitive ale femeilor şi ale statutului şi responsabilităţilor
egale ale femeilor şi bărbaţilor în sferele publică şi privată.

20. Comitetul este preocupat de impactul asupra femeilor al restructurării economice

şi de feminizarea sporită a sărăciei, în particular cu referire la asemenea categorii
vulnerabile ca femeile din zonele rurale, femeile singure-cap de familie, femeile din
anumite grupuri etnice, în particular femeile de etnie romă, femeile cu handicap şi
cele în vîrstă. Comitetul regretă că Obiectivele de Dezvoltare ale Republicii Moldova,
al căror obiectiv principal este, raportat la primul dintre cele opt Scopuri de
Dezvoltare ale Mileniului, eradicarea sărăciei extreme şi a înfometării, nu a inclus
perspectiva gender.

21. Comitetul cere Statului-parte să studieze impactul restructurării economice

asupra femeilor şi să asigure că toate programele şi strategiile de atenuare a
sărăciei sunt multidimensionale, sensibile la aspecte gender şi direcţionate către
anumite grupuri de femei, în conformitate cu necesităţile lor specifice şi
discriminarea pe planuri multiple cu care se confruntă acestea, şi să prezinte în
următorul său raport periodic informaţie privind măsurile luate şi rezultatele
obţinute la ameliorarea situaţiei economice a femeilor, în particular a celor din
categoriile vulnerabile, cum sunt femeile din zonele rurale, femeile singure-cap
de familie, femeile din anumite grupuri etnice, în particular femeile de etnie
romă, femeile cu handicap şi cele în vîrstă.

22. Comitetul continuă să fie îngrijorat de răspîndirea violenţei, inclusiv a violenţei

domestice, faţă de femeile din Republica Moldova. Este îngrijorat de lipsa datelor
actualizate, categorizate în dependenţă de sex, privind toate formele de violenţă faţă
de femei. Deşi este remarcabil faptul că a fost elaborat un proiect de lege, Comitetul
este îngrijorat că proiectul nu reglementează adecvat urmărirea şi sancţionarea
infractorilor. Comitetul este de asemenea îngrijorat de faptul că violenţa domestică,
inclusiv violul conjugal, continuă să fie considerată o chestiune privată.

23. Reiterînd recomandarea sa, făcută cu ocazia examinării raportului iniţial al

Statului-parte1, Comitetul îndeamnă Statul-parte să acorde o prioritate înaltă
implementării măsurilor globale contra violenţei faţă de femei în familie şi
societate, în conformitate cu recomandarea sa generală nr. 19. Comitetul cheamă
Statul-parte să adopte cît mai curînd proiectul de lege privind prevenirea şi
combaterea violenţei domestice şi să asigure că violenţa faţă de femei este
urmărită şi sancţionată cu seriozitate şi celeritate. Comitetul cheamă Statul-
parte să asigure că toate femeile care sunt victime ale violenţei domestice au
acces la măsuri imediate de remediere şi protecţie, inclusiv ordine restrictive şi
acces la un număr suficient de adăposturi sigure şi asistenţă juridică. Statul-
parte este îndemnat să asigure că funcţionarii publici, şi mai ales personalul
organelor de ocrotire a normelor de drept, judiciarul, lucrătorii medicali şi de
1
A se vedea Înregistrările oficiale ale Adunării Generale, cea de-a 55-a sesiune, Supliment nr.38
(A/55/38), paragrafele 67-117.
asistenţă socială, sunt pe deplin familiarizaţi cu prevederile legale aplicabile şi
sunt conştienţi despre toate formele de violenţă faţă de femei, fiind apţi să
reacţioneze corespunzător. Comitetul cheamă Statul-parte să întreprindă
cercetări asupra persistării, cauzelor şi consecinţelor violenţei faţă de femei,
inclusiv violenţa domestică, pentru a le folosi drept bază pentru intervenţii
temeinice şi bine direcţionate, şi pentru a include rezultatele unor asemenea
cercetări în următorul raport periodic.

24. Deşi apreciază eforturile întreprinse pentru a combate traficul, inclusiv prin
adoptarea Legii şi a Planului naţional de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe
umane, înfiinţarea Comitetului Naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane
şi revizuirea Codului Penal, Comitetul îşi exprimă îngrijorarea pentru tendinţa în
creştere de traficare ilegală a fetelor şi tinerelor femei pentru scopuri sexuale în
Republica Moldova, care continuă să fie, în temei, o ţară de origine. Comitetul este în
continuare neliniştit de neexecutarea legilor şi de măsurile insuficiente întreprinse
pentru urmărirea traficanţilor, protecţia şi asistarea victimelor.

25. Comitetul cheamă Statul-parte să-şi intensifice eforturile de combatere a

traficului şi exploatării sexuale a femeilor şi fetelor, prin abordarea cauzelor de
bază, în particular, a insecurităţii economice a femeilor. Se recomandă ca Statul-
parte să sporească măsurile menite să amelioreze situaţia socială şi economică a
femeilor, în particular în zonele rurale, pentru a elimina vulnerabilitatea lor în
faţa traficanţilor, şi să stabilească servicii de reabilitare şi reintegrare a
victimelor traficului. Comitetul cheamă Staul-parte să asigure finanţarea
adecvată a Planului naţional, în timp ce responsabilitatea pentru implementarea
sa să nu fie pusă, în temei, în sarcina organizaţiilor neguvernamentale, iar
traficanţii şi cei care exploatează sexual femeile şi fetele să fie urmăriţi şi
pedepsiţi în măsura în care o permite legea. Comitetul, de asemenea, încurajează
Statul-parte să-şi intensifice cooperarea internaţională, regională şi bilaterală cu
ţările de tranzit şi destinaţie a femeilor traficate, pentru a restrînge în continuare
acest fenomen. I se cere Statului-parte să includă în raportul său ulterior
informaţie detaliată, inclusiv date statistice, privind tendinţele în sfera traficului
şi cauzele examinate în judecată, acuzaţiile şi victimele, cărora li s-a acordat
asistenţă, precum şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire.

26. În timp ce salută anumite progrese recente, Comitetul îşi exprimă îngrijorarea cu
privire la faptul că numărul de femei în posturi decizionale în viaţa publică şi politică
rămîne mic, inclusiv în parlament, serviciul public şi în sistemul judiciar. De
asemenea, Comitetul este îngrijorat de reprezentativitatea joasă a femeilor în posturi
decizionale în serviciu în străinătate. Comitetul este preocupat de faptul că, în pofida
recomandării sale anterioare, nu au fost luate măsuri provizorii speciale în acest
domeniu.

27. Comitetul încurajează Statul-parte să implementeze măsurile de sporire a

numărului de femei în posturi decizionale, în particular la nivel local, în
parlament, în partidele politice, în sistemul judiciar şi în serviciul public, inclusiv
serviciul în străinătate. Se recomandă ca Statul-parte să stabilească scopuri
concrete şi grafice pentru a accelera participarea egală a femeilor în viaţa
publică şi politică la toate nivelurile. Statul-parte trebuie să introducă măsuri
provizorii speciale, în conformitate cu Articolul 4, alineatul 1 al Convenţiei şi
recomandarea generală 25 a Comitetului, privind măsurile provizorii speciale,
precum şi să ia în consideraţie recomandarea generală 23 a Comitetului, privind
femeile în viaţa publică şi politică. Comitetul îndeamnă Statul-parte să
implementeze programe de sensibilizare, pentru a încuraja femeile să participe
la viaţa publică, şi să creeze condiţii sociale pentru participare, inclusiv măsurile
detaliate menite să reconcilieze responsabilităţile din sferele publică şi privată.
Statul-parte este încurajat să sublinieze importanţa pentru întreaga societate a
participării depline şi egale a femeii la posturile de lider, la toate nivelurile de
luare a deciziilor pentru dezvoltarea ţării.

28. Comitetul îşi exprimă îngrijorarea cu privire la situaţia femeilor pe piaţa muncii,
care, în pofida nivelului înalt al studiilor femeilor, este caracterizată prin creşterea
şomajului în rîndurile femeilor, concentrarea femeilor în sectoare publice, remunerate
la niveluri joase, cum sunt ocrotirea sănătăţii, asistenţa socială şi educaţia, şi prin
existenţa decalajului de salarizare între femei şi bărbaţi în sectoarele public şi privat.
Comitetul este preocupat de faptul că legislaţia muncii a Statului-parte, care este
extrem de protectoare, în special cu privire la femeile gravide, restrîngînd astfel
participarea femeilor în anumite sfere, ar putea crea obstacole pentru participarea
femeilor pe piaţa muncii, în particular în sectorul privat, şi ar putea perpetua
stereotipurile privind rolurile gender. Comitetul este de asemenea neliniştit de faptul
că importante sectoare, privite tradiţional ca sectoare masculine, cum sunt apărarea şi
poliţia, rămîn inaccesibile femeilor.

29. Comitetul îndeamnă Statul-parte să asigure şanse egale pentru femei şi

bărbaţi pe piaţa muncii, între altele, prin măsuri provizorii speciale, în
conformitate cu Articolul 4, alineatul 1 al Convenţiei şi recomandarea generală
25 a Comitetului, privind măsurile provizorii speciale. Comitetul îndeamnă
Statul-parte să să-şi intensifice eforturile de a asigura că toate programele de
sporire a locurilor de muncă şi de atenuare a sărăciei iau în consideraţie aspectul
gender, şi că femeile pot beneficia în deplină măsură de pe urma tuturor
programelor de susţinere a antreprenoriatului. Se recomandă intensificarea
eforturilor de eliminare a segregării pe piaţa muncii, atît a celei orizontale, cît şi
a celei verticale, şi de micşorare şi lichidare a decalajul dintre femei şi bărbaţi,
între altele, prin sporuri adiţionale la salariu în sectoarele publice dominate de
femei. Comitetul recomandă Statului-parte să întreprindă revizuiri periodice ale
legislaţiei, în conformitate cu Articolul 11, alineatul 3 al Convenţiei, în vederea
reducerii numărului de bariere cu care se confruntă femeile pe piaţa muncii.
Statul-parte este chemat să monitorizeze impactul măsurilor luate şi a
rezultatelor obţinute, şi să raporteze asupra acestora în următorul raport
periodic.

30. Comitetul îşi exprimă îngrijorarea cu privire la starea sănătăţii femeilor, în special
a sănătăţii reproductive. Deşi apreciază descreşterea recentă a ratei mortalităţii
materne, Comitetul notează că indicatorul este totuşi înalt în comparaţie cu alte ţări
din regiune, în particular cu privire la femeile din zona rurală. Comitetul este, de
asemenea, preocupat de ratele înalte ale avorturilor, ca mijloc de control a fertilităţii,
şi în special de avorturile în condiţii periculoase, care sporesc riscul mortalităţii
materne. Comitetul este neliniştit şi de înaltul procentaj al femeilor cu anemie şi de
sporirea ratelor de infectare cu HIV/SIDA şi boli transmisibile pe cale sexuală.
Comitetul îşi exprimă îngrijorarea pentru sporirea consumului de către femei a
produselor de tutungerie şi a drogurilor.

31. Comitetul recomandă concentrarea unor eforturi sporite asupra

îmbunătăţirii sănătăţii reproductive a femeilor. În particular, Comitetul cheamă
Guvernul să sporească disponibilitatea, acceptarea şi folosirea mijloacelor
moderne de contracepţie, pentru a elimina folosirea avorturilor ca metodă de
planificare a familiei. Comitetul încurajează Statul-parte să asigure educaţia
sexuală sistematică în şcoli, inclusiv şcolile profesionale. Comitetul îndeamnă
Statul-parte să întreprindă măsuri adecvate pentru a asigura accesul femeilor la
avorturi în condiţii sigure, în conformitate cu legislaţia naţională. De asemenea,
Comitetul cheamă Statul-parte să direcţioneze strategiile de prevenire a
HIV/SIDA şi a bolilor sexual transmisibile către grupurile cu risc înalt.
Comitetul încurajează Statul-parte să-şi sporească cooperarea cu organizaţiile
neguvernamentale şi internaţionale, pentru a îmbunătăţi situaţia generală a
sănătăţii femeilor şi fetelor din Moldova. Comitetul cere ca Statul-parte să
prezinte în următorul său raport informaţie detaliată asupra consumului de
către femei a produselor de tutungerie şi statistici privind abuzul de alcool,
droguri şi alte substanţe din partea femeilor.

32. Comitetul rămîne îngrijorat de faptul că vîrsta minimă legală pentru căsătorie
continuă să fie de 16 ani pentru femei şi de 18 ani pentru bărbaţi.

33. Comitetul îndeamnă Statul-parte să mărească vîrsta minimă legală pentru

căsătorie pentru femei pînă la 18 ani, în conformitate cu Articolul 16 al
Convenţiei, recomandarea generală 21 a Comitetului şi Convenţia privind
drepturile copilului.

34. Comitetul regretă disponibilitatea limitată a datelor statistice, categorizate pe

criterii de sex, apartenenţă etnică şi vîrstă, pe regiuni urbane şi rurale, ceea ce
complică evaluarea progresului şi a dinamicii tendinţelor, referitor la situaţia de fapt a
femeilor şi exercitarea de către ele a drepturilor omului în toate domeniile pe care le
cuprinde Convenţia. Comitetul este îngrijorat că lipsa sau disponibilitatea limitată a
unor asemenea date detaliate poate constitui un impediment pentru însuşi Statul-parte
la elaborarea şi implementarea politicilor şi programelor speciale, precum şi la
monitorizarea eficienţei acestora la implementarea Convenţiei.

35. Comitetul îndeamnă Statul-parte să sporească colectarea datelor în toate

domeniile cuprinse de Convenţie, categorizate pe criterii de sex, apartenenţă
etnică şi vîrstă, pe regiuni urbane şi rurale, după caz, pentru a evalua situaţia de
fapt a femeilor, în comparaţie cu cea a bărbaţilor, valorificarea de către femei a
drepturilor omului, şi pentru a urmări dezvoltarea temporală a tendinţelor.
Comitetul cheamă Statul-parte să monitorizeze, prin indicatori cuantificabili,
impactul legilor, politicilor şi a planurilor de acţiune, şi să evalueze progresul
obţinut în vederea realizării egalităţii de fapt a femeilor. Statul-parte este
încurajat să folosească aceste date şi indicatori la elaborarea legilor, politicilor şi
programelor de implementare eficientă a Convenţiei. Comitetul cere Statului-
parte să includă în următorul raport asemenea date statistice şi analize.
36. Comitetul îndeamnă Statul-parte să valorifice în deplină măsură, la
implementarea obligaţiilor sale în baza Convenţiei, Declaraţia de la Beijing şi
Platforma de acţiune, care reafirmă prevederile Convenţiei, şi cere ca Statul-
parte să includă informaţie asupra acestui fapt în următorul raport periodic.

37. Comitetul, de asemenea, subliniază că implementarea completă şi eficientă a

Convenţiei este indispensabilă pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale
Mileniului. Comitetul cheamă la integrarea perspectivei gender şi reflectarea
directă a prevederilor Convenţiei în toate eforturile îndreptate spre realizarea
Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului şi cere Statului-parte să includă
informaţie asupra acestui fapt în următorul raport periodic.

38. Comitetul notează că aderarea Statelor la cele şapte instrumente

internaţionale majore privind drepturile omului2 sporeşte beneficiul femeilor de
drepturile omului şi libertăţile fundamentale în toate sferele vieţii. Prin urmare,
Comitetul încurajează Guvernul Republicii Moldova să ia în consideraţie
ratificarea tratatului la care încă nu este parte, şi anume a Convenţiei
Internaţionale privind Protecţia Drepturilor Tuturor Lucrătorilor Migranţi şi a
Membrilor Familiilor Lor.

39. Comitetul insistă asupra răspîndirii pe larg în Republica Moldova a

prezentelor comentarii finale, pentru a aduce la cunoştinţa publicului, inclusiv a
oficialilor guvernamentali, politicienilor, parlamentarilor, organizaţiilor femeilor
şi celor de drepturi ale omului, paşii întreprinşi pentru a asigura egalitatea de
facto şi de jure a femeilor, precum şi paşii ulteriori necesari în această privinţă.
Comitetul cere Statului-parte să continue răspîndirea pe larg, în particular în
mediul organizaţiilor femeilor şi celor de drepturi ale omului, a Convenţiei, a
Protocolului său Opţional, a recomandărilor generale ale Comitetului, a
Declaraţiei de la Beijing şi a Platformei de acţiune, precum şi a Documentului
Final a celei de-a 23-a sesiuni speciale a Adunării Generale, întitulată “Femei
2000: egalitatea gender, dezvoltarea şi pacea în secolul douăzeci şi unu”
(Rezoluţia S-23/3, anexă).

40. Comitetul cere Statului-parte să reacţioneze la preocupările exprimate în

prezentele comentarii finale în următorul său raport periodic, în baza
Articolului 18 al Convenţiei. Comitetul invită Statul-parte să prezinte cel de-al
patrulea raport periodic, al cărui termen de prezentare este iulie 2007, şi cel de-
al cincilea raport periodic, cu termen de prezentare în iulie 2011, într-un raport
combinat în iulie 2011.

2
Pactul Internaţional privind Drepturile Economice, Sociale şi Culturale, Pactul Internaţional privind
Drepturile Civile şi Politice, Convenţia Internaţională cu privire la Eliminarea Tuturor Formelor de
Discriminare Rasială, Convenţia cu privire la Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare faţă de
Femei, Convenţia împortiva Torturii şi a Altor Tratamente sau Pedepse Crude, Inumane şi Degradante,
Convenţia privind Drepturile Copilului şi Convenţia Internaţională privind Protecţia Drepturilor
Tuturor Lucrătorilor Migranţi şi a Membrilor Familiilor Lor.