Sunteți pe pagina 1din 3

Poluarea accidentala a apelor

Impresii de participant la doua seminarii pe tema prevenirii si managementului poluarilor


accidentale ale apelor în bazinul hidrografic Somes - Tisa

Ne-am obisnuit sa aflam de tot felul de probleme si necazuri inclusiv de accidente ecologice. si ne-am
obisnuit sa nu ne pese sau sa nu reactionam decât în gând si nu în fapta. Înainte nu era voie sa-ti
pese, ca problemele de mediu erau ale "statului". Acum avem voie sa ne implicam dar nu avem timp
sau ne e lehamite sau nu stim cum sau sunt prea multe probleme si nu stim careia sa ii acordam
atentie. Totusi, unii încearca sa mai faca ceva si pentru mediul înconjurator în general si pentru ape în
particular. Nu doar autoritatile, ci si organizatiile neguvernamentale si cele internationale.

Un exemplu îl constituie cele doua simpozioane pe teme de poluarea accidentala a apelor care au fost
organizate de Compania Nationala "Apele Române" si Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Primul s-a desfasurat în iunie 2000 la Baia Mare. Au participat 76 de reprezentanti de institutii publice,
agenti economici si ONG-uri din Bucuresti si din bazinul hidrografic Somes-Tisa: 4 ministere, prefecturi
si consilii judetene, servicii de protectie civila, primarii, regii autonome de apa si canalizare, agentii de
protectia mediului si servicii de gospodarire a apelor, universitati, institute de cercetare, numerosi
experti internationali.

Pentru prima oara se iau "la bani marunti" problemele apei într-un cadru atât de larg si divers. Zeci de
prezentari în plen, discutii pe sectiuni, vizite pe teren... Din pacate, unii înalti factori de raspundere nu
par prea entuziasti sa împartaseasca toate informatiile si sa asculte parerile altora sau ale propriilor
subordonati, adesea mult mai profesionisti ca ei. Oricum, un pas înainte. S-a discutat destul de
deschis despre bazinului hidrografic Somes-Tisa, despre cele 38 de "puncte fierbinti" cu poluari
regulate sau mare risc de poluare, despre cele 11 iazuri de decantare care prezinta risc de rupere a
digurilor si poluare cu metale grele, cianuri etc., despre cele 52 de poluari accidentale a apelor
depistate în perioada 1994-2000, din care 3 dezastre (2 în 2000).

În martie 2001 a avut loc la Cluj-Napoca al doilea seminar, cu aceeasi tema si desfasurat la un nivel
similar de participare - peste 70 de reprezentanti de institutii publice, în frunte cu Ministrul Apelor si
Protectiei Mediului, plus câtiva agenti economici, ONG-uri si finantatori. Pe lânga simpozionul propriu-
zis, desfasurat în plen si pe ateliere, au fost placute surprize: o expozitie de desene ecologice facute
de copii, o superba expozitie foto "Ape curate" avându-l ca autor pe dl. Costica Sofronie, noul director
general al Companiei Nationale "Apele Române" - clujean de-al nostru - si placutele momente
muzicale cu care ne-au delectat organizatorii. Vizita la SC " Terapia" si asistarea la un exercitiu de
interventie în caz de poluare accidentala a fost ceva ce orice om ar merita sa vada si sa învete cum sa
te comporti si cum sa ajuti (sau sa nu încurci) într-o situatie de urgenta.

Desigur asteptarile fata de acest al doilea seminar national la un asemenea nivel si amploare erau
mari.

Obiectivele declarate au fost foarte ambitioase. Dar rezultatele nu au fost pe masura. La partea de
prezentari s-au aflat multe date noi despre poluarile mai vechi sau mai recente, despre masurile luate,
despre pregatirile diverselor institutii si despre problemele cu care se confrunta. Dar când a fost vorba
de dezbateri, de discutarea chestiunilor litigioase si de concluzii si planuri concrete de actiune, s-au
produs interminabile certuri, devieri de la subiect si baterea câmpilor. Semnele de întrebare erau la
sfârsitul discutiilor mai mari decât al început în loc sa se limpezeasca apele. Nu o data, diversii
vorbitori afirmau cu seninatate lucruri diametral opuse, dar nu s-a încercat gasirea adevarului. În plus,
specialistii din diverse domenii considerau ca sunt adevaratii si poate unicii detinatori ai adevarului si
ce fac ei este foarte specific si nimeni altcineva nu poate pricepe. E de fapt reflectarea lipsei culturii
comunicarii si dezbaterii în societatea româneasca si în administratia publica.
Paradoxul este ca cei mai deschisi, si care au spus lucrurilor pe nume, au fost poluatorii si
reprezentantii "Apelor Române" si chiar ai Apararii Civile, de la care, militari fiind, multi nu se asteptau
la multa transparenta. În plus, ce nu s-a spus în plen s-a spus pe coridoare si în pauzele de masa.
Doar finalitatea reuniunii de patru zile a cam lipsit, iar Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare,
care a fost organizator si finantator, a lasat ONG-urilor prezente amara impresie ca accepta cu
usurinta ca marea întâlnire sa se încheie în coada de peste si e fericit sa bifeze în raportul de
activitate un mare eveniment chit ca finalitate… cam pauza. Pacat ca ceea ce putea fi un mare pas
înainte s-a redus la schimb de informatii si discutii informale.

Calitatea apei noastre


CONCLUZII IGNORATE

un semnal de alarma tras zadarnic de ONG-uri in 1997 pe tema scaderii calitatii apei Somesului Rece
si Cald s-a dovedit corect dar inutil din cauza nepasarii autoritatilor

In 1997, Clubul de Cicloturism "Napoca" a derulat in cooperare cu o serie de institutii de invatamint si


cercetare o actiune de documentare cu privire la starea calitatii apei Somesului Rece si Somesului
Cald. Concluziile au fost alarmante, dar au fost contestate de autoritati, care le-au considerat alarmiste
si netemeinice. Am reluat munca cu sprijinul Universitatii de Medicina si Farmacie si concluziile s-au
reconfirmat intr-o lucrare stiintifica care a fost comunicata, publicata si premiata, nemaiputind fi
contestata. A fost in schimb ignorata, desi semnala aspecte grave.

Care erau acele aspecte alarmante? Apa Somesului Rece si Cald, cindva de foarte buna calitate, era
tot mai puternic poluata in ultimii ani, pentru numerosi indicatori constatindu-se neincadrarea in
categoria I de calitate, ci in a II-a sau chiar a III-a, ba chiar iesirea complet in afara categoriilor de
calitate. Si aceasta apa alimenta lacul Gilau - sursa principala de apa potabila a Clujului! Impurificarea
era de natura fecala plus de la deversarile de rumegus si diverse gunoaie si din alte poluari.
Capacitatea de autoepurare a apei era in scadere. Numarul de bacterii mezofile crescuse de peste
1000 de ori fata de 1989 si erau frecvent prezente cele patogene, ce provoaca boli la om, chiar prin
simplul contact cu pielea, la scaldat. Aviz amatorilor de Tarnita! Erau identificate si semnalate si
sursele de poluare de pe cele doua riuri.

Concluziile principale ale lucrarii erau:

1. in perioada 1990-1997 s-a inregistrat o masiva crestere numerica si calitativa a surselor (certe si
potentiale) de poluare a riurilor Somesul Cald si Somesul Rece.

2. Apa Somesului Cald si Somesului Rece a inregistrat in acei ani o scadere calitativa la majoritatea
indicatorilor.

3. Aceasta inrautatire poate fi pusa pe seama poluarii si a altor efecte negative produse de activitatile
antropice crescinde in zona.

4. in ciuda diferentelor de morfologie a bazinului, activitati antropice etc., exista o puternica


similitudine intre caracterele, problemele si evolutia indicatorilor privind apa de pe Somesul Cald si
Somesul Rece, cel din urma fiind mai poluat.

5. Nepoluata, apa riurilor Somesul Rece si Somesul Cald ar avea calitati igienico-sanitare excelente,
fiind o valoroasa sursa potentiala pentru aprovizionarea cu apa a populatiei si pentru alte utilizari.

6. Scaderea calitatii apei celor doua riuri poate influenta negativ starea de sanatate a unui mare numar
de persoane, indirect, dar si direct, prin boli cu transmitere hidrica prin apele de suprafata.
7. Scaderea calitatii apei Somesului Cald si Somesului Rece afecteaza calitatea apei lacului Gilau, si
pe aceasta cale creeaza dificultati uzinei de apa Gilau in procesul de prelucrare in vederea
potabilizarii.

8. Cunoasterea starii calitatii apei pe cele doua riuri este momentan total insuficienta, impunindu-se
extinderea monitoringului.

9. Prevenirea si combaterea poluarii riurilor Somesul Cald si Somesul Rece necesita cooperarea larga
intre diversele institutii si autoritati publice, informarea si implicarea mass-mediei si societatii civile.

10. Este nevoie de o sistematica actiune educativa, legislativa si coercitiva, de combatere a poluarilor
existente si de prevenire a aparitiei de noi surse.

Cea mai grava predictie era ca, daca lucrurile continua in aceeasi directie, Lacul Gilau va trebui
abandonat ca sursa de apa pentru Cluj. Atunci s-a spus ca nici vorba. Ca situatia nu e asa grava si ca
lacul va fi protejat, se va face gard in jur, va fi pazit, dragat si igienizat, se vor combate constructiile
ilegale si rampele clandestine de gunoi. In realitate totul a ramas la faza de promisiune si, ignorind
planurile de amenajarea teritoriului indelung pregatite la nivelul Consiliului Judetean, priza de apa
pentru alimentarea Clujului s-a mutat pe lacul Somesul Cald. Sumbra noastra previziune s-a adeverit.
Dar nimeni nu pare impresionat. Ce mai urmeaza?