REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Pentru o teorie post-modernă a contabilităţii? Semiologia

raportării contabile externe

Doctorand:
Mihaela MUNTEANU (IONAŞCU), Academia de Studii Economice, Bucureşti, Romania
Conducător de doctorat:
Prof. dr. Mihaela DUMITRANA, Academia de Studii Economice, Bucureşti, Romania

CUPRINS

CAPITOLUL 1: Cadrul teoretic şi obiectivele cercetării

1.1. Introducere
1.2. Cadrul teoretic al cercetării
1.3. Obiectivele cercetării
1.4. Metodologia cercetării
1.5. Structura tezei

CAPITOLUL 2: Ontologia informaţiei contabile

2.1. Cercetări anterioare privind statutul ontologic al informaţiei contabile

2.2. Teorii ontologice moderne şi reprezentările contabile: o abordare Searleană
2.2.1. Construcţia realităţii sociale şi statutul ontologic al obiectelor contabile
2.2.1.1. Entităţi obiective ontologic vs. entităţi subiective ontologic
2.2.1.2. Caracteristici dependente de observatori şi atribuirea funcţiilor
2.2.1.3. Intenţionalitate colectivă, fapte sociale şi fapte instituţionale
2.2.1.4. Este realitatea economică instituţională?
2.2.1.5. Dezvoltări ale teoriei realităţii instituţionale şi naturalismul lui Searle.
Implicaţii pentru ontologia obiectelor contabile
2.2.1.6. Misterul capitalului şi domeniul abstract al puterilor deontice
2.2.2. Statutul ontologic al valorii
2.2.2.1. Teoria realistă propusă de Frege
2.2.2.2. Teoria nominalistă şi existenţa universaliilor

201
 2.2.2.3. Teoria lui Strawson şi reconcilierea poziţiilor realiste cu cele nominaliste
2.2.2.4. Teoria lui Searle cu privire la expresiile predicative
2.3. Rezumat şi remarci preliminare

CAPITOLUL 3: Instituţia contabilităţii

3.1. Limbajul ca o instituţie

3.1.1. Trăsături comune limbajului şi intenţionalităţii prelingvistice: relevanţa lor
pentru reprezentările contabile
3.1.2. Diferenţe între limbaj şi intenţionalitatea prelingvistică: relevanţa lor pentru
reprezentările contabile
3.1.3. Instrumente convenţionale, sintaxă, sens şi crearea limbajului
3.1.4. Deontologia şi natura instituţională a limbajului
3.1.5. Limbajul ca o parte constitutivă a realităţii instituţionale
3.2. Ce este contabilitatea?
3.2.1. Reguli regulative vs. reguli constitutive şi natura instituţională a contabilităţii
3.2.2. Sunt regulile contabile constitutive pentru realitatea economică?
3.3. Studiu de caz: dihotomia tangibil-intangibil
3.3.1. Tangibilitate vs. intangibilitate
3.3.2. Identificarea activelor intangibile
3.4. Rezumat şi remarci preliminare

CAPITOLUL 4: Realismul extern ca metafizică a prezenţei: în căutarea unei presupoziţii

ontologice a contabilităţii

4.1. Dezbaterea realism intern – realism extern în contabilitate

4.2. Realismul extern ca un criteriu de inteligibilitate: o nouă perspectivă
4.3. Teorii postmoderne ale limbajului şi reprezentările contabile
4.3.1. Derrida şi „metafizica prezenţei”
4.3.2. Baudrillard şi teoria ordinelor simulacrelor
4.3.3. Deconstrucţia modelului de evaluare în contabilitate: valoarea ca di-ferenţă
4.3.4. Contra-argumente realiste
4.3.4.1. Argumentul „Ding an Sich”
4.3.4.2. Argumentul din perspectivă fenomenologică
4.3.5. Evaluarea în contabilitatea financiară şi „metafizica prezenţei”
4.4. Rezumat şi remarci preliminare

202
CAPITOLUL 5: Epistemologia informaţiilor contabile

5.1. Cercetări anterioare privind statutul epistemologic al informaţiei contabile

5.2. Teoria adevărului ca o corespondenţă vs. o concepţie pragmatică
5.3. Rezumat şi remarci preliminare

CAPITOLUL 6: Concluzii: contabilitatea în lumea reală

6.1. Rezumat şi concluzii

6.2. Ceea ce poate face postmodernismul
6.3. Contribuţii originale

Referinţe
Bibliografie
Rezumatul tezei (în Engleză)
Rezumatul tezei (în Română)

CUVINTE CHEIE: realism extern, raportare financiară, realitate economică, realitate

instituţională, limbajul contabil, adevărul ca o corespondenţă, reprezentare fidelă,
deconstrucţia modelului de evaluare în contabilitate, metafizica prezenţei.

SINTEZE ale părţilor principale ale tezei de doctorat

Teza intitulată: Pentru o teorie post-modernă a contabilităţii postmodernă? Semiologia

raportării contabile externe este compusă din şase capitole, care sunt rezumate mai jos:

Capitolul 1, “Cadrul teoretic şi obiectivele cercetării”, discută presupoziţiile ontologice

şi epistemologice ale contabilităţii şi provocările teoriilor postmoderne. Contabilitatea
este înţeleasă în prezent ca o reprezentare a realităţii, întrucât concepte precum imagine
fidelă, adevăr sau realitate sunt incluse în cadre conceptuale sau în standarde contabile.
Dar teoriile postmoderne resping ideea potrivit căreia limbajul este un mediu transparent
de reflectare a realităţii ceea ce a dus la teoretizarea unei „crize de reprezentare”, a unei

203
ere dominate de „simulacru” şi „hiperrealitate” (J. Baudrillard, 1981). În acest contex,
capitolul stabileşte obiectivul principal al tezei, şi anume, analiza măsurii în care
contabilitatea trece astăzi printr-o criză de reprezentare şi necesitatea reconsiderării
manierei noastre de a înţelege contabilitatea bazându-ne pe teoriile postmoderne. Acest
capitol divizezează obiectivul cercetării în patru sub-obiective şi discută metodologia
folosită şi structurarea tezei.

Capitolul 2, “Ontologia informaţiei contabile”, analizează presupusa referinţă

extralingvistică pe care semnele contabile îşi propun să le reprezinte. Pe baza unei
analize Searleane, a fost reliefat faptul că natura realităţii contabile este instituţională.
Situaţiile financiare nu reprezintă elemente precum construcţii sau mijloace de transport,
deşi astfel de expresii apar în raportările contabile, ci puterile deontice pe care statutul
instituţional asociat acestor elemente îl conferă organizaţiei. Şi singurele puteri deontice
care prezintă interes pentru contabilitate sunt cele care permit întreprinderii accesul la
beneficii economice, astfel încât investitorii să-şi poată maximiza averea. Acest capitol se
bazează pe dezvoltări recente în teoria faptelor instituţionale argumentând că majoritatea
obiectelor instituţionale pe care situaţiile financiare le reprezintă sunt termeni Y
independenţi, adică fac parte dintr-o realitate instituţională formată din elemente ca
drepturi, obligaţii şi datorii, care nu au o materializare fizică.

Capitolul 3, “Instituţia contabilităţii”, realizează o analiză a limbajului contabil dincolo

de abordările clasice din filosofia limbajului, linvistică sau sociologie, pe baza concepţiei
lui Searle (2006a), care defineşte limbajul ca un fapt instituţional. Noua perspectivă
abordată este relevantă atât pentru înţelegerea presupoziţiilor ontologice şi
epistemologice în contabilitate, dar şi pentru disputa modern-postmodern. Rezultatele
analizei au arătat că trăsăturile de bază ale contabilităţii sunt foarte asemănătoare cu cele
ale limbajului natural. Astfel, în contabilitate avem instrumente convenţionale, conţinut
propoziţional cu structură subiect-predicat, sintaxă, sens impus prin intenţionalitate
colectivă şi, cel mai important, angajamente, care în cazul contabilităţii sunt formalizate
prin lege. Astfel, trasăturile prelingvistice şi aparatul fenomenologic uman au jucat un rol
important în crearea contabilităţii. Prin intermediul unui studiu de caz asupra distincţiei
tangibil-intangibil în contabilitate, capitolul a reliefat faptul că atunci când au fost făcute
încercări de a construi concepte contabile care să contravină percepţiei noastre primare
fenomenologice (ca în cazul definiţiei activelor propusă de FASB), aceste tentative au

204
fost greu de susţinut. Pe de altă parte, analiza a arătat de asemenea că atunci când
limbajul contabil se bazează prea mult pe limbajul natural pot apărea probleme în
maniera de contabilizare a unor tranzacţii (cum ar fi cazul tranzacţiilor de leasing). Acest
capitol a arătat de asemenea că direcţia cuvânt-către-lume (word-to-world, engl.) şi
angajamentele de a comunica despre stări de fapt din realitate, cel puţin pentru o clasă
importantă de acte de vorbire, şi anume cele asertive, sunt construite în însăşi structura
limbajului. Cu alte cuvinte, potrivit lui Searle (2006a), instituţia limbajului (inclusiv cea
a contabilităţii văzută ca limbaj) a fost construită social în acest fel, respectiv ca orientată
către lume/realitate.

Capitolul 4, “Realismul extern ca metafizică a prezenţei: în căutarea unei presupoziţii

ontologice a contabilităţii”, analizează măsura în care realismul extern ca o presupoziţie
ontologică a contabilităţii poate rezista criticilor postmoderne. Discutând dezbaterea
realism intern-realism extern în contabilitate, acest capitol pledează pentru o presupoziţie
a realismului extern ca o condiţie necesară de inteligibilitate în raportarea financiară.
Analiza efectuată a expus, de asemenea, limite ale argumentaţiei lui Searle (1995) în
privinţa realizării „înţelegerii normale” (normal understanding, engl.) pentru propoziţiile
asertive care se referă la realitatea instituţională. Acest capitol se bazează pe teoria lui
Derrida pentru a deconstrui modelul de evaluare contabil încercând să pună în dificultate
presupoziţia realismului extern. Dar rezultatele au arătat că argumentele împotriva
realismului sunt de natură epistemică şi nu ontologică, prin urmare, realismul extern nu
poate fi respins.

Capitolul 5, “Epistemologia informaţiilor contabile”, prezintă o analiză critică a

presupoziţiilor epistemologice propuse în domeniul contabilităţii şi pledează pentru o
poziţie epistemologică în raportarea financiară care să permită derogarea de la
perspectiva adevărului ca o corespondenţă în favoarea unei concepţii pragmatice.

Capitolul 6, “Concluzii: contabilitatea în lumea reală”, sintetizează concluziile şi

contribuţiile studiului în raport cu literatura analizată şi prezintă modul în care rezultatele
cercetării extind stadiul actual al cunoaşterii.

205
 Mihaela IONA
CU

Catedra de Contabilitate internaţională

Academia de Studii Economice
Piaţa Romană nr.6
Bucureşti, sector 1
Tel. 021 319 19 00/01 – int.365
Mihaela.Ionascu@cig.ase.ro

Date personale: • Născută pe data de 24 septembrie 1977

• Căsătorită

Interese de cercetare: • Teorie contabilă

• Contabilitate internaţională
Interese didactice: • Contabilitate financiară
• Epistemologia şi metodologia cercetării în contabilitate
• Contabilitate managerială

Formare profesională: • 2002 –prezent: Doctorand, Academia de Studii Economice Bucureşti

Specializarea Contabilitate Internaţională
• 2001: Absolventă a Diplomei de Studii Aprofundate (Master),
Academia de Studii Economice Bucureşti
Specializarea: Decizie şi control în contabilitate

• 2000: Licenţiată a Facultăţii de Contabilitate şi Informatică de Gestiune din

cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti
Specializarea: Contabilitate şi Informatică de Gestiune

Burse de cercetare: • mai –iunie 2005 London School of Economics and Political Science, Marea Britanie
• februarie 2002 Universitatea din Geneva, Elveţia

Granturi de cercetare: • 2005 – 2007: Membru în echipa de cercetare a proiectului Studiu privind
internaţionalizarea contabilităţii româneşti: armonizarea practicilor
contabile româneşti cu directivele europene şi normele internaţionale
de raportare financiară (IFRS); contract de grant CNCSIS tip A, cod
1129
2005 – 2006: Membru în echipa de cercetare a proiectului Elaborarea unui model de
ameliorare a eficienţei sistemului contabil românesc: condiţie sine qua
non pentru integrarea României în Uniunea Europeană; contract de
grant CNCSIS tip A, cod 1126
• 2004-2005: Titular al grantului de cercetare Towords a postmodern accounting
theory: a semiotic perspective on financial accounting reporting,
finanţat de New Europe College
• 2001: Membru în echipa de cercetare a proiectului coala doctorală în
domeniul contabilităţii şi informaticii de gestiune, contract de grant nr.
40596 cod CNCSIS 21

Activitate profesională: • 2004-prezent: Academia de Studii Economice Bucureşti

Catedra de contabilitate internaţională
Asistent universitar

206
 • 2001-2003: Academia de Studii Economice Bucureşti
Catedra de contabilitate internaţională
Preparator universitar
Premii/distincţii: • 2006: Diploma „Georgescu-Roegen”, acordată de Academia de Studii
Economice Bucureşti pentru desfăşurarea activităţii de cercetare
ştiinţifică în cadrul proiectelor finanţate de organismele naţionale
• 1997-1999 Bursă de merit acordată de Academia de Studii Economice Bucureşti
• 1997-1998 Premiul al II-lea pentru anul universitar acordat de Facultatea de
Contabilitate şi Informatică de Gestiune din cadrul Academiei de Studii
Economice Bucureşti

Afiliere la organisme • 2005-prezent New Europe College alumna

profesional-ştiinţifice: • 2002-prezent Membru al Centrului de Studii în Contabilitate şi Informatică de
Gestiune
Publicaţii: Cursuri universitare:
• M. Ionaşcu, I. Ionaşcu, Raportarea financiară conform normelor contabile internaţionale
(IAS/IFRS), Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2007, 236 pg.

Studii şi articole ştiinţifice reprezentative:

• I. Ionaşcu, M. Ionaşcu, L. Olimid, D. Calu, An empirical evaluation of the costs of
harmonising Romanian accounting with international regulations (EU Directives and
IAS/IFRS), Accounting in Europe, Volume 4 Issue 2, 2007, pp.169-206.
• M. Ionaşcu, (Re)present(ing) economic reality: discussing the (post)modern ontology and
epistemology of accounting information, studiu prezentat la al 30-lea Congres al
Asociaţiei Europene de Contabilitate (EAA), Lisabona, 25-27 aprilie 2007.
• M. Ionaşcu, On the communicative function of financial accounting reporting: evidence
from Romania, Journal of Accounting and Management Information Systems,
Supliment/2007, pp. 98-103.
• I. Ionaşcu, M. Ionaşcu, M. Săcărin, M. Minu, Accounting Professionals vs. Accounting
Regulators: an Insight on the Recent Romanian Accounting Reforms, Journal of
Accounting and Management Information Systems, nr. 17/2006, pp. 6-22.
• M. Ionaşcu, The reality of intangibles: a semiotic approach, Journal of Accounting and
Management Information Systems, Supliment/2006, pp. 622-630.
• M. Munteanu (Ionaşcu), Cunoaşterea în contabilitate între doxa si episteme. O
perspectivă p(a)ra(di)gmatică, Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor (recunoscută
CNCSIS, tip C), partea I, nr. 8/2002, pp. 15-21, partea a II-a, nr. 9/2002, pp. 10-17.
• M. Munteanu (Ionaşcu), Despre o încercare paradoxală de revizuire a conceptului de
patrimoniu, în Economie teoretică şi aplicativă, nr. 221/2001, supliment săptămânal al
ziarului „Economistul” nr. 796 2001, pp. I, III.

Limbi străine: • Engleză (avansat)

• Franceză (mediu)
• Spaniolă (bază)

207