Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova

Şcoala medie Nr. 24

Referat la tema:
„ Republica Moldova ”

a elaborat:
Ciobanu Lidia cl. a IV-„A”

Chişinău 2008
 Republica Moldova este un stat situat în sudul Europei, între România
(vest) şi Ucraina (est). Graniţa cu România urmează aproape în întregime râul
Prut şi pe o distanţă foarte scurtă Dunărea. Republica Moldova are ieşire la
Dunăre pe o fâşie de 1500 m la extrema sa sudică (Giurgiuleşti).

Republica Moldova s-a aflat sub ocupaţie rusească în perioada 1812-

1918 iar la 27 martie 1918 s-a unit cu România. Între 1940-1941 şi 1944-
1991 a fost din nou ocupată şi încorporată în cadrul URSS. Odată cu
dezmembrarea Uniunii Sovietice, Republica Moldova a devenit stat
independent, membru al ONU.

Republica Moldova cuprinde actualmente şi un teritoriu în stânga

Nistrului (Transnistria), locuit în majoritate de moldoveni (40% după
recensământul din 1989 şi 31.9% dupa cel din 2004), şi în proporţii relativ
egale de ruşi şi ucraineni. Acesta este o rămăşiţă a RSSA Moldoveneşti din
perioada interbelică. În 1990, odată cu izbucnirea conflictului din
Transnistria, autorităţile de la Chişinău au pierdut controlul acestei regiuni,
care şi-a autoproclamat independenţa sub numele de Republica
Moldovenească Nistreană.

Istorie

În antichitate, teritoriul Moldovei era locuit de daci. Situată pe o rută

strategică între Asia şi Europa, Moldova a fost invadată pe parcursul istoriei
de diverse popoare, printre care amintim locuitorii Rusiei kievene şi
mongolii.

În Evul Mediu viitoarea provincie Basarabia (care cuprindea iniţial

sudul actualei Basarabii cunoscut şi ca Bugeac), apoi partea dintre Prut şi
Nistru a Moldovei şi Ţinutul Herţei) constituia partea estică a Ţării Moldovei.
În secolul al XVI-lea, Principatul Moldova a trecut sub suzeranitatea
Imperiului Otoman. Ulterior, prin Tratatul de la Bucureşti din 1812,
Basarabia a intrat în componenţa Imperiului Rus.

Prin Tratatul de la Paris din 1856, pentru a înlătura Rusia de la gurile

Dunării, marile puteri europene au restituit Moldovei numai sudul Basarabiei
cu cele trei judeţe: Cahul, Bolgrad şi Ismail. La 24 ianuarie 1859, s-au pus
bazele statului naţional român, prin unirea Moldovei cu Ţara Românească
sub domnia unică a lui Alexandru Ioan Cuza. Noul stat cuprindea şi sudul
Basarabiei.

Prin Tratatul de la Berlin (1878), marile puteri au obligat România să

cedeze Rusiei sudul Basarabiei, în schimbul Dobrogei şi a recunoaşterii, de
jure, a independenţei României faţa de Imperiul Otoman. Lucrul acesta a
adâncit resentimentele româneşti la adresa Rusiei.

În ianuarie 1918, după Revoluţia Rusă, Basarabia şi-a proclamat

independenţa, iar la 9 aprilie s-a unit cu Regatul României.

Ulterior, în iunie 1940, în contextul pactului Molotov-Ribbentrop,

România a fost forţată de URSS să cedeze Basarabia şi Bucovina de Nord. La
2 august 1940, a fost constituită Republica Sovietică Socialistă
Moldovenească, care cuprindea cea mai mare parte a provinciei istorice
Basarabia, dar şi un teritoriu în stânga Nistrului. Herţa, Bucovina de Nord şi
Bugeacul au fost încorporate în RSS Ucraineană. În iunie 1941 România,
aliată cu Germania, declarat război URSS şi a cucerit Basarabia. La 24 august
1944, trupele sovietice ocupă din nou Basarabia.

La 27 august 1991 în decursul procesului de descompunere a URSS-

ului, Republica Moldova şi-a declarat independenţa, devenind un stat-
membru al ONU .
 Imediat după proclamarea independenţei, a apărut o mişcare care
sprijinea reunificarea cu România, dar un referendum desfăşurat în martie
1994 a arătat că marea majoritate a votanţilor prefera independenţa.

Geografie

Graniţa vestică a Moldovei este formată de râul Prut, care se varsă în

Dunăre înainte de a face contact cu Marea Neagră. În nord-est, Nistrul este
cel mai important râu, care traversează ţara de la nord la sud.

Deşi partea nordică este deluroasă, cele mai înalte culmi nu depăşesc
430 m (cel mai înalt punct fiind Dealul Bălăneşti).

Moldova are o climă temperat-continentală, cu veri calde, şi ierni

blânde. Precipitaţiile variază de la 400 la 600 de mm pe an, cele mai mici
fiind în zona Nistrului de Jos iar cele mai mari pe dealurile centrale şi în
zonele mai înalte din Nord-Vest. Moldova este frecvent afectată de
fenomenul de secetă şi suferă din cauza resurselor limitate de apă.

Principalele oraşe ale ţării sunt capitala Chişinău, Tiraspol, Bălţi (în
nord) şi Tighina (în est).

Demografie

Scăderea populaţiei în R. Moldova are un ritm mediu anual de 0,5% În

perioada dintre cele două recensăminte, dintre 1989 si 2004 , populaţia R.
Moldova a scăzut cu 350 mii persoane, inclusiv persoane declarate ca fiind
plecate în străinătate mai mult de 1 an. Astfel, ritmul mediu anual de scădere
a populaţiei este de 0,5%. La 1 ianuarie 2007, numărul populaţiei stabile a
RM era de 3,95 milioane persoane.
 Populaţia de sex feminin continuă să fie predominantă (51,9% din total
populaţie în 2004 şi 52,3% în 1989). Numărul femeilor înregistrate la ultimul
recensămînt a fost de 1755643 persoane, depăşind cu 128 mii numărul
bărbaţilor. Astfel, la 1000 de persoane de sex feminin reveneau 927 de
persoane de sex masculin, faţă de 912 în 1989.

În pofida faptului că scăderea numărului populaţiei feminine în această

perioadă a fost mai mare decît cea a populaţiei masculine, decalajul numeric
între sexe s-a păstrat. Femeile sînt mai numeroase după vîrsta de 30 de ani.

În numărul total al populaţiei ţării, ponderea persoanelor sub vîrsta de

15 ani a constituit 21%, micşorîndu-se cu 8,6 puncte procentuale faţă de
1989.

Populaţia în vîrstă aptă de muncă (bărbaţi 16 - 61 ani, femei 16 - 56

ani) a înregistrat o pondere de 63,9 % din total populaţie pe ţară, majorîndu-
se cu 8,8 puncte procentuale faţă de 1989. Această majorare a fost cauzată de
completarea acestei categorii de populaţie cu persoane născute în anii optzeci,
caracterizaţi printr-un înalt nivel de natalitate şi de majorarea vîrstei de pensie
cu cîte doi ani atît pentru femei, cît şi pentru bărbaţi.

În Republica Moldova se face evidentă accentuarea procesului de

îmbătrînire demografică, în primul rînd, prin reducerea numărului
persoanelor tinere cu vîrsta sub 15 ani şi, concomitent, prin creşterea
numărului populaţiei vîrstnice (de 60 de ani şi peste). În 1989 aceste categorii
de populaţie constituiau respectiv 29,6% şi 12,6% din total populaţie, iar în
2004 - 21,0% şi 14,3%. La recensămîntul din 2004 au fost înregistrate 97
persoane în vîrstă de peste 100 de ani, 85 din acestea fiind femei, iar 79
persoane locuiau la ţară.