Bucure[ti, Intrarea {tefan Furtun\, nr.

3
Sector 1, cod 010899
Tel. 021 212 61 76
Fax: 021 312 44 86
e-mail: rosc@mb.roknet.ro
Cod IBAN RO81RNCB5065000026030005 - BCR PLEVNEI

Material realizat `n cadrul proiectului

"EDUCA}IA PENTRU S|N|TATE ~N {COALA ROMÂNEASC|"
cu sprijinul financiar al: A
Bro[urã educativã pentru clasele V-VIII

Parteneri proiect: MINISTERUL EDUCA}IEI {I CERCET|RII

FUNDA}IA TINERI PENTRU TINERI
Adolescen]a este o perioad\ de via]\ extraordinar de
frumoas\: tr\ie[ti sentimente unice, e[ti `ntr-o
continu\ transformare, cuno[ti [i TE cuno[ti `n
fiecare zi. E[ti vis\tor, poet, optimist, curajos,
aproape independent.
Este bine ca `n aceast\ perioad\ s\ nu te dep\rtezi de
adul]ii care te iubesc, te apreciaz\, te sf\tuiesc, chiar
dac\ tu ai vrea s\ fii `mpreun\ cât mai mult cu cei de
vârsta ta.
De ce ?
! Pentru c\ `n viteza derul\rii vie]ii po]i s\ iei
decizii gre[ite pentru tine.
! Pentru c\ po]i s\ te apropii prea mult de
persoane care `]i pot face r\u.
! Pentru c\ ui]i c\ ai un drum de str\b\tut, care
se bazeaz\ pe preg\tire, seriozitate, echilibru.
Adul]ii au obliga]ia s\ te orienteze c\tre un drum
potrivit pentru tine. Este bine s\-i la[i [i s\
cooperezi.
ÎNAINTE DE A INTRA ÎN CONFLICT CU LEGEA
Iat\ de ce, noi, echipa Salva]i Copiii ne-am gândit
c\ bro[ura aceasta te va ajuta cumva. De fiecare dat\ când intri în contact cu drogul, intri p\cate, persoanele care faciliteaz\ circula]ia
în conflict cu legea. Nu exist\ nici o scuz\ pentru un drogului sunt tinerii consumatori, iar aceast\
Din punctul nostru de vedere, drogurile sunt un astfel de gest, iar consecin]ele pot fi foarte grave. Nu activitate se nume[te trafic, chiar dac\ se refer\ la o
pericol enorm, care pot s\-]i opreasc\ zborul t\u de are importan]\ c\ ai primit drogul de la alt\ doz\ sau dou\ oferit\ unui prieten.
tân\r frumos, de[tept [i curajos. persoan\, nici c\ altcineva a consumat înaintea ta [i
nici c\ v\ afla]i acas\ la altcineva. Ca adolescent, a ajunge în închisoare pentru
~i mul]umim Dr. Cristian Andrei pentru cooperarea de]inere sau trafic de drog în locul marilor trafican]i
lui deschis\, uman\ [i cald\, Simonei Zamfir pentru Dac\ oamenii ar reu[i s\ împiedice circula]ia este cea mai grea p\c\leal\ pe care o po]i suporta.
coordonarea proiectului [i Ministerului S\n\t\]ii drogului, el ar fi mult mai pu]in periculos. Din Oare meri]i a[a ceva?
pentru sus]inerea financiar\ acordat\ pentru ca
mesajul nostru s\ ajung\ la tine.
A[tept\m opinia ta la: rosc@mb.roknet.ro
Gabriela Alexandrescu
Pre[edinte Executiv
Salva]i Copiii
 DROG {I HIV
Prin multe p\r]i ale lumii, folosirea drogurilor
injectabile este modalitatea principal\ prin care
este transmis HIV, virusul care produce SIDA. În
Federa]ia Rus\, mai mult de jum\tate din num\rul
celor declara]i infecta]i cu HIV sunt utilizatori de
droguri injectabile.
Folosirea drogurilor are o leg\tur\ strâns\ cu HIV.
Sunt dou\ situa]ii importante când aceast\
leg\tur\ se manifest\:
$ când persoanele care se drogheaz\ folosesc
echipamente nesterile pentru a se injecta;
$ când consumul de droguri duce la instalarea unui
comportament sexual riscant (unii consumatori se
prostitueaz\ pentru a face rost de bani de droguri,
al]ii nu-[i dau seama de riscul apropierii sexuale de
persoane necunoscute).
Din toate modurile diferite de transmitere a virusului,
cel mai eficient este de departe injectarea direct\ în
vene a unei substan]e contaminate cu HIV. Cu alte
cuvinte, injectarea drogurilor [i HIV formeaz\
împreun\ unul dintre cele mai mari pericole care se
afl\ în preajma tinerilor din ziua de azi.
INTRODUCERE
Ai admirat pe cel care-[i gãsea fericirea într-un
pahar, într-o ]igarã sau într-o pastilã? Era o
pãcãlealã… Ai vrut sã te sim]i bine când totul în
jurul tãu era rãu? Era o pãcãlealã…Ai introdus în
corpul tãu ceva otrãvitor, doar pentru cã acela care-]i
oferea substan]a î]i zâmbea? Era o pãcãlealã… Te-ai
gândit sã-i pedepse[ti pe cei dragi fãcând ceva
împotriva propriei persoane? Era o pãcãlealã…
Aceastã bro[urã este scrisã din experien]ã. Nu este o
experien]ã prea plãcutã, fiindcã uneori este marcatã
de o neputin]ã greu de suportat. Va trebui sã î]i
mãrturisesc aici ceva: m-am hotãrât sã mã fac medic
de copii dintr-un motiv copilãresc. Eram prin clasa a
VIII-a [i mi-am zis cã este minunat sã vindeci
oameni; am observat cã oamenii care se vindecã cel
mai u[or sunt copiii. Uneori nu trebuie decât sã-i
la[i în pace [i se vindecã de la sine. Îmi place [i
astãzi sã vãd copii vindecându-se… Dar sunt unii
care se vindecã greu, de[i boala lor este stupid de
simplã: se nume[te DEPENDEN}|. Aceastã boalã
este simplã pentru cã ar putea fi pe deplin evitatã
printr-un comportament sãnãtos.
În cele ce urmeazã î]i voi descrie câteva lucruri
despre comportamentul unui adolescent în privin]a
drogului. Sper ca ele sã vinã la timp mãcar pentru
tine…
Dr. Cristian Andrei
 CHIAR ATÂT DE GREU SE VINDEC|?
Dependen]a de drog se vindec\ greu pentru c\ :
$ afecteaz\ întreg organismul, mai ales mintea,
împiedicând persoana dependent\ s\ ia decizii cu
adev\rat folositoare ei;
$ se g\sesc destui indivizi care s\ câ[tige bani din
dependen]a ei;
$ oamenii din jur încep s\ o ocoleasc\ în loc s\ o
ajute;
$ tratamentul [i celelalte m\suri pentru vindecarea
dependen]ei sunt costisitoare.
Pentru a avea [anse de vindecare, un dependent de drog are
nevoie de câteva condi]ii care uneori sunt greu de întrunit :
$ ca to]i cei din jurul lui s\ aib\ o atitudine ferm\ împotriva
consumului de drog;
$ ca el însu[i s\-[i dea seama de problema pe care o are [i
s\ cear\ ajutor;
$ ca în comunitatea lui s\ existe servicii care s\ fie
specializate pentru consumatorul de drog;
$ ca persoanele care îl ajut\ s\ aib\ r\bdare cu el [i s\ îl
primeasc\ înapoi dac\ el recade în consum.

CÂTEVA MITURI DESPRE DROG

$ drogurile nu pot atinge decât pe cei slabi. FALS!
Dup\ cum po]i vedea din capitolul 2, sunt multe
situa]ii care favorizeaz\ consumul de drog, iar
unele dintre ele nu ]in de tine. De aceea, e important
s\ cuno[ti aceste situa]ii;
$ marijuana este un drog inofensiv. FALS!
De[i nu produce dependen]\ fizic\, marijuana
(iarb\, canabis) îl antreneaz\ pe consumator pentru un
posibil viitor consum de droguri agresive, cum ar fi
heroina;
$ u n drogat este un om ratat. FALS!
Viitorul unui tân\r dependent de drog este pus sub
semnul întreb\rii, dar este posibil ca el s\ recapete o
via]\ normal\.
 {TII S| CONSUMI?

$ {tii sã mãnânci fãrã sã te îngra[i prea tare?
$ {tii sã te opre[ti când ceva î]i place mult ?
$ {tii sã refuzi ceva ce [tii cã-]i face rãu ?
$ {tii sã ocole[ti ciupercile frumoase, dar otrãvitoare?
$ {tii sã spui NU unui prieten, chiar dacã se va
supãra?
Aceste întrebãri par simple, dar sunt importante.
Ele nu se referã direct la droguri precum heroina,
cocaina sau ecstasy, ci la stãpânirea de sine în fa]a
unui lucru care pare a fi plãcut, dar face rãu. De la
aceastã stãpânire de sine poate veni [i rãspunsul la
întrebarea: Oare voi deveni vreodatã dependent
de ceva?
 RISCURI ~N FA}A DROGULUI

În afarã de educa]ia gre[itã fa]ã de consum, un copil poate întâmpina diverse condi]ii de
via]ã care îl apropie, fãrã sã-[i dea seama, de droguri. Iatã câteva dintre ele:

1. Când familia ta are necazuri 2. Când nu ai prieteni adevãra]i [i nici o via]ã

Nevoia de a uita de necazuri îi impinge pe mul]i
oameni cãtre consumul de substan]e care
ac]ioneazã dându-le o bunã dispozi]ie. Ai nevoie sã
te sim]i bine, de[i nu e bine cu tine [i cu familia ta.
Dacã în familie sunt ore întregi de violen]ã, dacã s-au
ivit probleme cu locuin]a sau cu locul de muncã
pentru ai tãi, po]i avea tendin]a de a fugi de aceastã
atmosferã în altã parte sau în altceva, cum ar fi
drogurile.
interesantã
Uneori, din cauza schimbãrii locuin]ei sau a [colii,
trece mult timp [i încã nu ]i-ai fãcut prieteni. Totul
pare lipsit de culoare [i nu ai lucruri interesante pe
care sã le faci la [coalã sau în cartierul în care
locuie[ti. Observi cã petrecerile îmbibate în alcool [i
drog pot face comunicarea mai u[oarã [i crezi cã
cei cu care te-ai sim]it bine la petrecere ]i-au devenit
prieteni.
 CORPUL T|U TRAGE ALARMA
Orice substan]\ str\in\ de corpul t\u îl determin\
pe acesta s\ reac]ioneze pentru a se ap\ra. Cele
mai r\spândite reac]ii sunt durerea, febra, tusea,
str\nutul, v\rs\tura, frica etc. Dac\ ai bea un
pahar de ]uic\ tare, ai sim]i arsura din gât, ai
scutura din cap [i te-ai strâmba. Dac\ ai fuma o
]igar\, ai tu[i, te-ar ustura ochii [i ai ame]i. Dar
pentru c\ persoanele din jurul t\u râd de reac]iile
tale, încerci s\ te ab]ii [i continui s\ introduci în
corpul t\u substan]e pe care acesta le respinge.
Introducerea drogurilor în corp nu este pl\cut\ dac\
nu s-a instalat dependen]a. Sim]i c\lduri, grea]\,
dezechilibru, tendin]a la ac]iuni care nu sunt ale tale.
Cu timpul, însu[i corpul t\u este p\c\lit, iar drogul
care p\trunde în el creeaz\ o nevoie de cantit\]i tot mai
mari din acea substan]\. Nu te mai sim]i r\u pentru c\
ai consumat, ci te sim]i r\u dac\ nu consumi. De
aceea, persoanele care au ajuns dependente consum\
drogul mai degrab\ pentru a evita starea de r\u pe care
o simt în lipsa drogului.

TE CREZI MARE {I TARE ?

Tu, dac\ vrei, po]i s\ alergi o zi întreag\. Tu po]i s\ri
de la etaj, tu po]i s\ te cer]i cu oricine, ba chiar s\ te
[i ba]i. Nu e de mirare c\ drogurile îi p\c\lesc în
primul rând pe b\ie]i. B\ie]ii sunt aceia care se
încred în for]ele lor [i care sunt siguri c\ pot
consuma drog f\r\ s\ devin\ dependen]i.
Multe persoane cred c\ a te l\sa de drog este doar o
chestiune de voin]\. Nu este adev\rat. Cel care a ajuns
dependent î[i folose[te voin]a pentru a face rost de
drog. El minte, fur\, devine chiar agresiv pentru a avea
acces la o substan]\ care i-a devenit mai necesar\
decât apa.
2. Po]i [ti cu siguran]\ dac\ cineva consum\
droguri?
Exist\ câteva metode pe care le pot aplica speciali[tii
pentru a stabili dac\ o persoan\ este consumatoare
de drog. Pe de alt\ parte, exist\ [i situa]ii care `l pot
induce în eroare pe cel care încearc\ s\ afle dac\ este
vorba de drog sau nu.
a) Se poate spune cu siguran]\ c\ este consumator
de drog:
$ dac\ persoana în cauz\ m\rturise[te c\ este
consumatoare [i cere ajutor pentru a trece peste
aceast\ situa]ie;
$ dac\ un specialist aplic\ teste de laborator [i
examene clinice adecvate persoanei în cauz\.
b) Ar putea fi altceva decât consum de drog dac\ :
$ persoana respectiv\ practic\ activit\]i foarte
obositoare (mersul la sala de for]\ sau fitness,
jocul pe calculator ore în [ir, sporturi extreme
etc.);
$ `i este team\ de ceva anume, f\r\ a putea
m\rturisi înc\ despre ce este vorba;
$ consum\ alcool, iar acesta are efecte mai pu]in
întâlnite asupra lui;
$ are o boal\ care îi afecteaz\ comportamentul;
$ este intoxicat cu altceva decât drog (insecticide,
otr\vuri etc.).
3. Când drogul se aflã la îndemânã
$ când vezi drogul cu ochii tãi [i po]i sã pui mâna
pe el;
$ când prietenii în care ai încredere folosesc
droguri;
$ când aproape de tine se aflã un dealer (persoane
care vând sau ofer\ droguri), intrã în func]iune
curiozitatea [i ri[ti sã-]i apropii drogul nepermis
de mult;
$ când e[ti contactat de un dealer.
4. Când e[ti înconjurat de consumatori de drog
Cu cât sunt mai mul]i cei care consumã drog în
preajma ta, cu atât mai mare este riscul tãu. Iatã de
ce:
$ drogul este accesibil. {tii unde sã-i gãse[ti pe
cei care consumã, deci [tii unde sã gãse[ti
drogul;
$ orice persoanã tânãrã este predispusã la
imita]ie. Dacã po]i observa cu ochii tãi un lucru
nou, î]i vine u[or sã-l imi]i;
$ dacã persoanele consumatoare sunt
interesante, atunci [i drogul consumat de ele
poate pãrea interesant;
$ dacã persoanele consumatoare sunt de
încredere (rude, prieteni), treci mai u[or peste
teama de a consuma.
5. Când ai prea mul]i bani [i prea mult timp
Sã ai tot ce-]i trebuie nu este o fericire. Unii pãrin]i
oferã copiilor lor mai mult decât ace[tia î[i doresc [i
în felul acesta transformã dorin]a în ceva ieftin. Dupã
ce te-ai lãudat ani în [ir cu mobilul tãu, cu ma[ina ta
[i cu banii tãi, ce lucru deosebit mai rãmâne de
fãcut?
Sumele mari de bani puse la dispozi]ia copiilor fãrã a
se cunoa[te exact cum vor fi cheltuite pot constitui
tentative în a-[i face rost de droguri. Aceasta, mai
ales dacã în anturajul lor existã deja consumatori de
droguri.
6. Când cineva din familie este dependent de
alcool, tutun sau medicamente
Alcoolul, tutunul [i medicamentele sunt atât de
rãspândite astãzi, încât unii cred cã este normal sã fii
dependent de ele. Consumul lor zilnic poate ascunde
însã îndemnuri cãtre consumul de drog, mai ales
dacã se desfã[oarã în preajma ta în fiecare zi.
Clipele în care cel drag se simte rãu pentru cã nu are
acces la alcoolul, tutunul sau medicamentele de
care este dependent sunt clipe grele pentru tine.
Clipele de satisfac]ie în care persoana dependentã
î[i administreazã substan]a de care are atâta nevoie
sunt clipe de statisfac]ie [i pentru tine, iar în timp
înve]i sã le cau]i.
Acest lucru se întâmplã dacã cei din jur tolereazã
sau chiar admirã consumul de alcool, tutun sau
medicamente al celui dependent.
 CUM SE VEDE DROGUL DINAFAR|

Sunt câteva schimb\ri pe care consumul de drog le produce în via]a unui tân\r, mai ales
dac\ acesta este unul dintre prietenii t\i. E important s\ le cuno[ti, pentru a limita rela]ia ta
cu acea persoan\, a o privi cu precau]ie [i eventual a-i s\ri în ajutor.

1. Schimb\ri ale comportamentului relat\rile altuia nu corespund realit\]ii;

$ pur [i simplu observi c\ prietenul t\u s-a
schimbat: minte, umbl\ neglijent, lipse[te de la
[coal\, este uneori exagerat de nelini[tit, uit\ s\ se
]in\ de cuvânt, cheltuie mul]i bani f\r\ s\ poat\
spune pe ce, nu mai are poft\ de pasiunile lui de
dinainte;
$ braveaz\ în fa]a colegilor c\ nu doar a v\zut, dar a
[i pus mâna pe droguri;
$ cunoa[te detalii cu privire la senza]iile produse de
drog; aceste detalii sunt men]ionate atunci când
$ are unele reac]ii legate de consumul propriu zis:
de exemplu, î[i freac\ f\r\ s\ vrea bra]ul în care de
obicei se injecteaz\, strânge din buze [i inspir\
adânc atunci când se vorbe[te despre momentele
de satisfac]ie ale consumului etc.;
$ observi c\ se îndep\rteaz\ de grupul vostru de
prieteni [i intr\ în alte grupuri care includ
consumatori;
$ uneori are momente de îngrijorare din cauza
consumului de droguri [i face m\rturisiri pe care
apoi le retrage când sunt al]ii de fa]\.
 DEALERUL
Unii consumatori de drog sunt atât de dependen]i,
încât trebuie s\ se injecteze de mai multe ori pe zi.
Aproape c\ nu mai au nici un centimetru de ven\
neperforat în diverse p\r]i ale corpului, dar continu\
s\ caute drogul de care au atât de mult\ nevoie. Cum
fiecare doz\ cost\ destul de mult, necesarul de bani
pentru o zi poate ajunge s\ fie cât un salariu. De
aceea, consumatorii mai s\raci caut\ cu disperare
s\ vând\ la rândul lor droguri altora pentru a face
rost de bani. La început ofer\ o doz\ pe gratis, ca mai
apoi s\ creasc\ pre]ul. Exist\ [i persoane care vând
drog f\r\ s\ fie consumatori, dar ace[tia se ascund
de obicei în spatele primilor. Aceste persoane care
vând sau ofer\ droguri se numesc dealeri.
Cei care profit\ de pe urma acestor neferici]i sunt
trafican]ii de drog, care nu apar în strad\ sau în
cartier cu droguri [i astfel sunt mai greu de prins de
c\tre Poli]ie. Orice persoan\ care î]i ofer\ drogul
chiar [i pe gratis o face pentru interesul ei, nu
pentru al t\u. Are nevoie de banii t\i [i de
dependen]a ta [i nu o intereseaz\ ce va fi cu tine în
viitor.
7. Când pãrin]ii nu [tiu sã te educe
Unii pãrin]i sunt aspri pe nedrept cu copiii lor. Al]ii
sunt prea toleran]i, aproape nepãsãtori, al]ii sunt
când nepãsãtori, când agresivi.
Un astfel de stil de educa]ie îl poate determina pe
copilul lor sã facã lucruri ie[ite din comun, fie ca sã
câ[tige aten]ia pãrin]ilor, fie ca sã-i pedepseascã, fie
ca sã scape de frãmântãrile produse de ace[tia.
8. Când nu ai cu cine sã comunici
Adolescen]a este o perioadã a vie]ii în care omul
pune la îndoialã ceea ce [tia de la al]ii [i vrea sã
încerce totul pe pielea lui. Mai ales cã pielea lui este
mai pu]in importantã decât prietenia, libertatea,
curiozitatea… Pe parcursul acestei revolu]ii se
ivesc probleme legate de identitate (cine sunt eu?),
de locul ocupat în grup, de dragoste… Pu]ini sunt
oamenii cu care po]i vorbi despre aceste dificultã]i,
iar când pãrin]ii nu sunt prea dispu[i sã comunice [i
prietenii sunt fal[i, totul se desfã[oarã înãuntrul
tãu. Drogul te poate pãcãli din nou, dându-]i
senza]ia cã nu mai e nevoie sã vorbe[ti.
 UNDE GÃSE{TI ADEVÃRUL DESPRE DROG?

Eu consider cã e[ti destul de mare încât sã înve]i [i din gre[elile celor mari. Iatã douã dintre
gre[elile pe care eu însumi le-am fãcut în munca de prevenire a consumului de droguri:

$ Am crezut cã vorbind despre cum aratã drogurile
[i cum se consumã ele îi informez pe elevi, astfel
încât sã [tie de ce anume sã se fereascã; de fapt nu
le fãceam decât reclamã [i stârneam curiozitatea
elevilor fa]ã de ele.
$ Credeam cã a aduce fo[ti consumatori de drog în
[coli pentru a vorbi despre efectele drogului îi va
avertiza pe elevi asupra pericolului consumului.
De fapt, tinerii respectivi erau privi]i ca ni[te eroi,
iar peste câteva sãptãmâni iar cãdeau în patima
consumului.
De aici po]i învã]a cã adevãrul despre drog nu se aflã
consumând drogul. De asemenea, nu afli adevãrul de
pe site-urile de Internet care te înva]ã cum se preparã
droguri [i î]i descriu efectele lor în corp. Nu po]i afla
adevãrul despre drog de la cei care îl consumã, pentru
cã singurul lor organ care poate lucra cu adevãrul -
creierul - este îmbolnãvit de substan]ã.
Po]i afla câte ceva privind dinafarã cum aratã venele
unui tânãr care se injecteazã de mai multe ori pe zi,
cum sunt zilele lui în spital când este internat pentru o
supradozã, cum îl prive[te fosta lui prietenã sau în ce
stare este familia lui de când consumã el droguri.
 PETRECEREA Î}I POATE FACE DE PETRECANIE

Exist\ unele locuri în care oamenii se adun\ pentru a
fi v\zu]i [i a-i vedea pe al]ii, în speran]a c\ vor face
noi rela]ii, inclusiv de dragoste. Pentru a cre[te
[ansele de a fi v\zut, fiecare simte nevoia s\
exagereze cu ceva. Unii exagereaz\ cu hainele, al]ii
cu râsul, al]ii cu dansul, iar al]ii cu ceea ce consum\.
De aceea, în timpul unei petreceri cre[te mult riscul
de a mânca, a bea [i a fuma. Cel care a fost remarcat
la o petrecere spune c\ s-a sim]it bine acolo, de[i
poate c\ îi este r\u de la ]ig\ri sau de la prea mult
alcool. A[a se explic\ de ce unii b\ie]i ar consuma
droguri la petreceri, v\zând fe]ele impresionate ale
fetelor care aud c\ se fumeaz\ iarb\ sau c\ se
trage heroin\.
 PRIETENII POT ADUCE DROGUL {I APOI TE UIT|
Prietenul la nevoie se cunoa[te… Dar despre a c\rui
nevoie vorbim aici ? Dac\ un prieten pretinde c\ te
ajut\ pe tine, dar de fapt este vorba de un interes al
lui, atunci prietenia aceea e pe cale de dispari]ie.
Una dintre tr\s\turile prieteniei este faptul c\
prietenii particip\ la o permanent\ întrecere între ei.
Î[i cump\r\ unul un lucru, cel\lalt ar face la fel.
Reu[e[te unul o performan]\, cel\lalt crede c\ poate
[i el. Dac\ unul dintre prieteni consum\ drog,
aceasta poate fi o provocare la întrecere. În plus, s\
savurezi un lucru de unul singur n-are nici un
farmec. De aceea, prietenii dependen]i de drog vor
insista mereu s\ împart\ cu tine pe gratis substan]a
pe care o consum\.
To]i adolescen]ii consumatori de drog pe care îi
cunosc nu mai [tiu nimic despre prietenii cu care au
început s\ se drogheze. Vie]ile lor s-au separat din
momentul în care cel pu]in unul a devenit
dependent [i po]i sesiza o r\ceal\ în vocea lor când
vine vorba despre acel fost prieten.
{i mai este ceva: dac\ pui mai mul]i crabi într-o
cutie, vei vedea c\ imediat ce unul vrea s\ ias\, un
altul se aga]\ de el [i amândoi se pr\bu[esc înapoi
în cutie. Cam a[a se comport\ [i prietenii într-un
grup de dependen]i de drog, când unul dintre ei
încearc\ s\ ias\.
 PRIETENII POT ADUCE DROGUL {I APOI TE UIT|
Prietenul la nevoie se cunoa[te… Dar despre a c\rui
nevoie vorbim aici ? Dac\ un prieten pretinde c\ te
ajut\ pe tine, dar de fapt este vorba de un interes al
lui, atunci prietenia aceea e pe cale de dispari]ie.
Una dintre tr\s\turile prieteniei este faptul c\
prietenii particip\ la o permanent\ întrecere între ei.
Î[i cump\r\ unul un lucru, cel\lalt ar face la fel.
Reu[e[te unul o performan]\, cel\lalt crede c\ poate
[i el. Dac\ unul dintre prieteni consum\ drog,
aceasta poate fi o provocare la întrecere. În plus, s\
savurezi un lucru de unul singur n-are nici un
farmec. De aceea, prietenii dependen]i de drog vor
insista mereu s\ împart\ cu tine pe gratis substan]a
pe care o consum\.
To]i adolescen]ii consumatori de drog pe care îi
cunosc nu mai [tiu nimic despre prietenii cu care au
început s\ se drogheze. Vie]ile lor s-au separat din
momentul în care cel pu]in unul a devenit
dependent [i po]i sesiza o r\ceal\ în vocea lor când
vine vorba despre acel fost prieten.
{i mai este ceva: dac\ pui mai mul]i crabi într-o
cutie, vei vedea c\ imediat ce unul vrea s\ ias\, un
altul se aga]\ de el [i amândoi se pr\bu[esc înapoi
în cutie. Cam a[a se comport\ [i prietenii într-un
grup de dependen]i de drog, când unul dintre ei
încearc\ s\ ias\.
 PETRECEREA Î}I POATE FACE DE PETRECANIE

Exist\ unele locuri în care oamenii se adun\ pentru a
fi v\zu]i [i a-i vedea pe al]ii, în speran]a c\ vor face
noi rela]ii, inclusiv de dragoste. Pentru a cre[te
[ansele de a fi v\zut, fiecare simte nevoia s\
exagereze cu ceva. Unii exagereaz\ cu hainele, al]ii
cu râsul, al]ii cu dansul, iar al]ii cu ceea ce consum\.
De aceea, în timpul unei petreceri cre[te mult riscul
de a mânca, a bea [i a fuma. Cel care a fost remarcat
la o petrecere spune c\ s-a sim]it bine acolo, de[i
poate c\ îi este r\u de la ]ig\ri sau de la prea mult
alcool. A[a se explic\ de ce unii b\ie]i ar consuma
droguri la petreceri, v\zând fe]ele impresionate ale
fetelor care aud c\ se fumeaz\ iarb\ sau c\ se
trage heroin\.
 UNDE GÃSE{TI ADEVÃRUL DESPRE DROG?

Eu consider cã e[ti destul de mare încât sã înve]i [i din gre[elile celor mari. Iatã douã dintre
gre[elile pe care eu însumi le-am fãcut în munca de prevenire a consumului de droguri:

$ Am crezut cã vorbind despre cum aratã drogurile
[i cum se consumã ele îi informez pe elevi, astfel
încât sã [tie de ce anume sã se fereascã; de fapt nu
le fãceam decât reclamã [i stârneam curiozitatea
elevilor fa]ã de ele.
$ Credeam cã a aduce fo[ti consumatori de drog în
[coli pentru a vorbi despre efectele drogului îi va
avertiza pe elevi asupra pericolului consumului.
De fapt, tinerii respectivi erau privi]i ca ni[te eroi,
iar peste câteva sãptãmâni iar cãdeau în patima
consumului.
De aici po]i învã]a cã adevãrul despre drog nu se aflã
consumând drogul. De asemenea, nu afli adevãrul de
pe site-urile de Internet care te înva]ã cum se preparã
droguri [i î]i descriu efectele lor în corp. Nu po]i afla
adevãrul despre drog de la cei care îl consumã, pentru
cã singurul lor organ care poate lucra cu adevãrul -
creierul - este îmbolnãvit de substan]ã.
Po]i afla câte ceva privind dinafarã cum aratã venele
unui tânãr care se injecteazã de mai multe ori pe zi,
cum sunt zilele lui în spital când este internat pentru o
supradozã, cum îl prive[te fosta lui prietenã sau în ce
stare este familia lui de când consumã el droguri.
7. Când pãrin]ii nu [tiu sã te educe
Unii pãrin]i sunt aspri pe nedrept cu copiii lor. Al]ii
sunt prea toleran]i, aproape nepãsãtori, al]ii sunt
când nepãsãtori, când agresivi.
Un astfel de stil de educa]ie îl poate determina pe
copilul lor sã facã lucruri ie[ite din comun, fie ca sã
câ[tige aten]ia pãrin]ilor, fie ca sã-i pedepseascã, fie
ca sã scape de frãmântãrile produse de ace[tia.
8. Când nu ai cu cine sã comunici
Adolescen]a este o perioadã a vie]ii în care omul
pune la îndoialã ceea ce [tia de la al]ii [i vrea sã
încerce totul pe pielea lui. Mai ales cã pielea lui este
mai pu]in importantã decât prietenia, libertatea,
curiozitatea… Pe parcursul acestei revolu]ii se
ivesc probleme legate de identitate (cine sunt eu?),
de locul ocupat în grup, de dragoste… Pu]ini sunt
oamenii cu care po]i vorbi despre aceste dificultã]i,
iar când pãrin]ii nu sunt prea dispu[i sã comunice [i
prietenii sunt fal[i, totul se desfã[oarã înãuntrul
tãu. Drogul te poate pãcãli din nou, dându-]i
senza]ia cã nu mai e nevoie sã vorbe[ti.
 DEALERUL
Unii consumatori de drog sunt atât de dependen]i,
încât trebuie s\ se injecteze de mai multe ori pe zi.
Aproape c\ nu mai au nici un centimetru de ven\
neperforat în diverse p\r]i ale corpului, dar continu\
s\ caute drogul de care au atât de mult\ nevoie. Cum
fiecare doz\ cost\ destul de mult, necesarul de bani
pentru o zi poate ajunge s\ fie cât un salariu. De
aceea, consumatorii mai s\raci caut\ cu disperare
s\ vând\ la rândul lor droguri altora pentru a face
rost de bani. La început ofer\ o doz\ pe gratis, ca mai
apoi s\ creasc\ pre]ul. Exist\ [i persoane care vând
drog f\r\ s\ fie consumatori, dar ace[tia se ascund
de obicei în spatele primilor. Aceste persoane care
vând sau ofer\ droguri se numesc dealeri.
Cei care profit\ de pe urma acestor neferici]i sunt
trafican]ii de drog, care nu apar în strad\ sau în
cartier cu droguri [i astfel sunt mai greu de prins de
c\tre Poli]ie. Orice persoan\ care î]i ofer\ drogul
chiar [i pe gratis o face pentru interesul ei, nu
pentru al t\u. Are nevoie de banii t\i [i de
dependen]a ta [i nu o intereseaz\ ce va fi cu tine în
viitor.
 CUM SE VEDE DROGUL DINAFAR|

Sunt câteva schimb\ri pe care consumul de drog le produce în via]a unui tân\r, mai ales
dac\ acesta este unul dintre prietenii t\i. E important s\ le cuno[ti, pentru a limita rela]ia ta
cu acea persoan\, a o privi cu precau]ie [i eventual a-i s\ri în ajutor.

1. Schimb\ri ale comportamentului relat\rile altuia nu corespund realit\]ii;

$ pur [i simplu observi c\ prietenul t\u s-a
schimbat: minte, umbl\ neglijent, lipse[te de la
[coal\, este uneori exagerat de nelini[tit, uit\ s\ se
]in\ de cuvânt, cheltuie mul]i bani f\r\ s\ poat\
spune pe ce, nu mai are poft\ de pasiunile lui de
dinainte;
$ braveaz\ în fa]a colegilor c\ nu doar a v\zut, dar a
[i pus mâna pe droguri;
$ cunoa[te detalii cu privire la senza]iile produse de
drog; aceste detalii sunt men]ionate atunci când
$ are unele reac]ii legate de consumul propriu zis:
de exemplu, î[i freac\ f\r\ s\ vrea bra]ul în care de
obicei se injecteaz\, strânge din buze [i inspir\
adânc atunci când se vorbe[te despre momentele
de satisfac]ie ale consumului etc.;
$ observi c\ se îndep\rteaz\ de grupul vostru de
prieteni [i intr\ în alte grupuri care includ
consumatori;
$ uneori are momente de îngrijorare din cauza
consumului de droguri [i face m\rturisiri pe care
apoi le retrage când sunt al]ii de fa]\.
5. Când ai prea mul]i bani [i prea mult timp
Sã ai tot ce-]i trebuie nu este o fericire. Unii pãrin]i
oferã copiilor lor mai mult decât ace[tia î[i doresc [i
în felul acesta transformã dorin]a în ceva ieftin. Dupã
ce te-ai lãudat ani în [ir cu mobilul tãu, cu ma[ina ta
[i cu banii tãi, ce lucru deosebit mai rãmâne de
fãcut?
Sumele mari de bani puse la dispozi]ia copiilor fãrã a
se cunoa[te exact cum vor fi cheltuite pot constitui
tentative în a-[i face rost de droguri. Aceasta, mai
ales dacã în anturajul lor existã deja consumatori de
droguri.
6. Când cineva din familie este dependent de
alcool, tutun sau medicamente
Alcoolul, tutunul [i medicamentele sunt atât de
rãspândite astãzi, încât unii cred cã este normal sã fii
dependent de ele. Consumul lor zilnic poate ascunde
însã îndemnuri cãtre consumul de drog, mai ales
dacã se desfã[oarã în preajma ta în fiecare zi.
Clipele în care cel drag se simte rãu pentru cã nu are
acces la alcoolul, tutunul sau medicamentele de
care este dependent sunt clipe grele pentru tine.
Clipele de satisfac]ie în care persoana dependentã
î[i administreazã substan]a de care are atâta nevoie
sunt clipe de statisfac]ie [i pentru tine, iar în timp
înve]i sã le cau]i.
Acest lucru se întâmplã dacã cei din jur tolereazã
sau chiar admirã consumul de alcool, tutun sau
medicamente al celui dependent.
3. Când drogul se aflã la îndemânã
$ când vezi drogul cu ochii tãi [i po]i sã pui mâna
pe el;
$ când prietenii în care ai încredere folosesc
droguri;
$ când aproape de tine se aflã un dealer (persoane
care vând sau ofer\ droguri), intrã în func]iune
curiozitatea [i ri[ti sã-]i apropii drogul nepermis
de mult;
$ când e[ti contactat de un dealer.
4. Când e[ti înconjurat de consumatori de drog
Cu cât sunt mai mul]i cei care consumã drog în
preajma ta, cu atât mai mare este riscul tãu. Iatã de
ce:
$ drogul este accesibil. {tii unde sã-i gãse[ti pe
cei care consumã, deci [tii unde sã gãse[ti
drogul;
$ orice persoanã tânãrã este predispusã la
imita]ie. Dacã po]i observa cu ochii tãi un lucru
nou, î]i vine u[or sã-l imi]i;
$ dacã persoanele consumatoare sunt
interesante, atunci [i drogul consumat de ele
poate pãrea interesant;
$ dacã persoanele consumatoare sunt de
încredere (rude, prieteni), treci mai u[or peste
teama de a consuma.
2. Po]i [ti cu siguran]\ dac\ cineva consum\
droguri?
Exist\ câteva metode pe care le pot aplica speciali[tii
pentru a stabili dac\ o persoan\ este consumatoare
de drog. Pe de alt\ parte, exist\ [i situa]ii care `l pot
induce în eroare pe cel care încearc\ s\ afle dac\ este
vorba de drog sau nu.
a) Se poate spune cu siguran]\ c\ este consumator
de drog:
$ dac\ persoana în cauz\ m\rturise[te c\ este
consumatoare [i cere ajutor pentru a trece peste
aceast\ situa]ie;
$ dac\ un specialist aplic\ teste de laborator [i
examene clinice adecvate persoanei în cauz\.
b) Ar putea fi altceva decât consum de drog dac\ :
$ persoana respectiv\ practic\ activit\]i foarte
obositoare (mersul la sala de for]\ sau fitness,
jocul pe calculator ore în [ir, sporturi extreme
etc.);
$ `i este team\ de ceva anume, f\r\ a putea
m\rturisi înc\ despre ce este vorba;
$ consum\ alcool, iar acesta are efecte mai pu]in
întâlnite asupra lui;
$ are o boal\ care îi afecteaz\ comportamentul;
$ este intoxicat cu altceva decât drog (insecticide,
otr\vuri etc.).
 CORPUL T|U TRAGE ALARMA
Orice substan]\ str\in\ de corpul t\u îl determin\
pe acesta s\ reac]ioneze pentru a se ap\ra. Cele
mai r\spândite reac]ii sunt durerea, febra, tusea,
str\nutul, v\rs\tura, frica etc. Dac\ ai bea un
pahar de ]uic\ tare, ai sim]i arsura din gât, ai
scutura din cap [i te-ai strâmba. Dac\ ai fuma o
]igar\, ai tu[i, te-ar ustura ochii [i ai ame]i. Dar
pentru c\ persoanele din jurul t\u râd de reac]iile
tale, încerci s\ te ab]ii [i continui s\ introduci în
corpul t\u substan]e pe care acesta le respinge.
Introducerea drogurilor în corp nu este pl\cut\ dac\
nu s-a instalat dependen]a. Sim]i c\lduri, grea]\,
dezechilibru, tendin]a la ac]iuni care nu sunt ale tale.
Cu timpul, însu[i corpul t\u este p\c\lit, iar drogul
care p\trunde în el creeaz\ o nevoie de cantit\]i tot mai
mari din acea substan]\. Nu te mai sim]i r\u pentru c\
ai consumat, ci te sim]i r\u dac\ nu consumi. De
aceea, persoanele care au ajuns dependente consum\
drogul mai degrab\ pentru a evita starea de r\u pe care
o simt în lipsa drogului.

TE CREZI MARE {I TARE ?

Tu, dac\ vrei, po]i s\ alergi o zi întreag\. Tu po]i s\ri
de la etaj, tu po]i s\ te cer]i cu oricine, ba chiar s\ te
[i ba]i. Nu e de mirare c\ drogurile îi p\c\lesc în
primul rând pe b\ie]i. B\ie]ii sunt aceia care se
încred în for]ele lor [i care sunt siguri c\ pot
consuma drog f\r\ s\ devin\ dependen]i.
Multe persoane cred c\ a te l\sa de drog este doar o
chestiune de voin]\. Nu este adev\rat. Cel care a ajuns
dependent î[i folose[te voin]a pentru a face rost de
drog. El minte, fur\, devine chiar agresiv pentru a avea
acces la o substan]\ care i-a devenit mai necesar\
decât apa.
 RISCURI ~N FA}A DROGULUI

În afarã de educa]ia gre[itã fa]ã de consum, un copil poate întâmpina diverse condi]ii de
via]ã care îl apropie, fãrã sã-[i dea seama, de droguri. Iatã câteva dintre ele:

1. Când familia ta are necazuri 2. Când nu ai prieteni adevãra]i [i nici o via]ã

Nevoia de a uita de necazuri îi impinge pe mul]i
oameni cãtre consumul de substan]e care
ac]ioneazã dându-le o bunã dispozi]ie. Ai nevoie sã
te sim]i bine, de[i nu e bine cu tine [i cu familia ta.
Dacã în familie sunt ore întregi de violen]ã, dacã s-au
ivit probleme cu locuin]a sau cu locul de muncã
pentru ai tãi, po]i avea tendin]a de a fugi de aceastã
atmosferã în altã parte sau în altceva, cum ar fi
drogurile.
interesantã
Uneori, din cauza schimbãrii locuin]ei sau a [colii,
trece mult timp [i încã nu ]i-ai fãcut prieteni. Totul
pare lipsit de culoare [i nu ai lucruri interesante pe
care sã le faci la [coalã sau în cartierul în care
locuie[ti. Observi cã petrecerile îmbibate în alcool [i
drog pot face comunicarea mai u[oarã [i crezi cã
cei cu care te-ai sim]it bine la petrecere ]i-au devenit
prieteni.
 {TII S| CONSUMI?

$ {tii sã mãnânci fãrã sã te îngra[i prea tare?
$ {tii sã te opre[ti când ceva î]i place mult ?
$ {tii sã refuzi ceva ce [tii cã-]i face rãu ?
$ {tii sã ocole[ti ciupercile frumoase, dar otrãvitoare?
$ {tii sã spui NU unui prieten, chiar dacã se va
supãra?
Aceste întrebãri par simple, dar sunt importante.
Ele nu se referã direct la droguri precum heroina,
cocaina sau ecstasy, ci la stãpânirea de sine în fa]a
unui lucru care pare a fi plãcut, dar face rãu. De la
aceastã stãpânire de sine poate veni [i rãspunsul la
întrebarea: Oare voi deveni vreodatã dependent
de ceva?
 CHIAR ATÂT DE GREU SE VINDEC|?
Dependen]a de drog se vindec\ greu pentru c\ :
$ afecteaz\ întreg organismul, mai ales mintea,
împiedicând persoana dependent\ s\ ia decizii cu
adev\rat folositoare ei;
$ se g\sesc destui indivizi care s\ câ[tige bani din
dependen]a ei;
$ oamenii din jur încep s\ o ocoleasc\ în loc s\ o
ajute;
$ tratamentul [i celelalte m\suri pentru vindecarea
dependen]ei sunt costisitoare.
Pentru a avea [anse de vindecare, un dependent de drog are
nevoie de câteva condi]ii care uneori sunt greu de întrunit :
$ ca to]i cei din jurul lui s\ aib\ o atitudine ferm\ împotriva
consumului de drog;
$ ca el însu[i s\-[i dea seama de problema pe care o are [i
s\ cear\ ajutor;
$ ca în comunitatea lui s\ existe servicii care s\ fie
specializate pentru consumatorul de drog;
$ ca persoanele care îl ajut\ s\ aib\ r\bdare cu el [i s\ îl
primeasc\ înapoi dac\ el recade în consum.

CÂTEVA MITURI DESPRE DROG

$ drogurile nu pot atinge decât pe cei slabi. FALS!
Dup\ cum po]i vedea din capitolul 2, sunt multe
situa]ii care favorizeaz\ consumul de drog, iar
unele dintre ele nu ]in de tine. De aceea, e important
s\ cuno[ti aceste situa]ii;
$ marijuana este un drog inofensiv. FALS!
De[i nu produce dependen]\ fizic\, marijuana
(iarb\, canabis) îl antreneaz\ pe consumator pentru un
posibil viitor consum de droguri agresive, cum ar fi
heroina;
$ u n drogat este un om ratat. FALS!
Viitorul unui tân\r dependent de drog este pus sub
semnul întreb\rii, dar este posibil ca el s\ recapete o
via]\ normal\.
 DROG {I HIV
Prin multe p\r]i ale lumii, folosirea drogurilor
injectabile este modalitatea principal\ prin care
este transmis HIV, virusul care produce SIDA. În
Federa]ia Rus\, mai mult de jum\tate din num\rul
celor declara]i infecta]i cu HIV sunt utilizatori de
droguri injectabile.
Folosirea drogurilor are o leg\tur\ strâns\ cu HIV.
Sunt dou\ situa]ii importante când aceast\
leg\tur\ se manifest\:
$ când persoanele care se drogheaz\ folosesc
echipamente nesterile pentru a se injecta;
$ când consumul de droguri duce la instalarea unui
comportament sexual riscant (unii consumatori se
prostitueaz\ pentru a face rost de bani de droguri,
al]ii nu-[i dau seama de riscul apropierii sexuale de
persoane necunoscute).
Din toate modurile diferite de transmitere a virusului,
cel mai eficient este de departe injectarea direct\ în
vene a unei substan]e contaminate cu HIV. Cu alte
cuvinte, injectarea drogurilor [i HIV formeaz\
împreun\ unul dintre cele mai mari pericole care se
afl\ în preajma tinerilor din ziua de azi.
INTRODUCERE
Ai admirat pe cel care-[i gãsea fericirea într-un
pahar, într-o ]igarã sau într-o pastilã? Era o
pãcãlealã… Ai vrut sã te sim]i bine când totul în
jurul tãu era rãu? Era o pãcãlealã…Ai introdus în
corpul tãu ceva otrãvitor, doar pentru cã acela care-]i
oferea substan]a î]i zâmbea? Era o pãcãlealã… Te-ai
gândit sã-i pedepse[ti pe cei dragi fãcând ceva
împotriva propriei persoane? Era o pãcãlealã…
Aceastã bro[urã este scrisã din experien]ã. Nu este o
experien]ã prea plãcutã, fiindcã uneori este marcatã
de o neputin]ã greu de suportat. Va trebui sã î]i
mãrturisesc aici ceva: m-am hotãrât sã mã fac medic
de copii dintr-un motiv copilãresc. Eram prin clasa a
VIII-a [i mi-am zis cã este minunat sã vindeci
oameni; am observat cã oamenii care se vindecã cel
mai u[or sunt copiii. Uneori nu trebuie decât sã-i
la[i în pace [i se vindecã de la sine. Îmi place [i
astãzi sã vãd copii vindecându-se… Dar sunt unii
care se vindecã greu, de[i boala lor este stupid de
simplã: se nume[te DEPENDEN}|. Aceastã boalã
este simplã pentru cã ar putea fi pe deplin evitatã
printr-un comportament sãnãtos.
În cele ce urmeazã î]i voi descrie câteva lucruri
despre comportamentul unui adolescent în privin]a
drogului. Sper ca ele sã vinã la timp mãcar pentru
tine…
Dr. Cristian Andrei
Adolescen]a este o perioad\ de via]\ extraordinar de
frumoas\: tr\ie[ti sentimente unice, e[ti `ntr-o
continu\ transformare, cuno[ti [i TE cuno[ti `n
fiecare zi. E[ti vis\tor, poet, optimist, curajos,
aproape independent.
Este bine ca `n aceast\ perioad\ s\ nu te dep\rtezi de
adul]ii care te iubesc, te apreciaz\, te sf\tuiesc, chiar
dac\ tu ai vrea s\ fii `mpreun\ cât mai mult cu cei de
vârsta ta.
De ce ?
! Pentru c\ `n viteza derul\rii vie]ii po]i s\ iei
decizii gre[ite pentru tine.
! Pentru c\ po]i s\ te apropii prea mult de
persoane care `]i pot face r\u.
! Pentru c\ ui]i c\ ai un drum de str\b\tut, care
se bazeaz\ pe preg\tire, seriozitate, echilibru.
Adul]ii au obliga]ia s\ te orienteze c\tre un drum
potrivit pentru tine. Este bine s\-i la[i [i s\
cooperezi.
ÎNAINTE DE A INTRA ÎN CONFLICT CU LEGEA
Iat\ de ce, noi, echipa Salva]i Copiii ne-am gândit
c\ bro[ura aceasta te va ajuta cumva. De fiecare dat\ când intri în contact cu drogul, intri p\cate, persoanele care faciliteaz\ circula]ia
în conflict cu legea. Nu exist\ nici o scuz\ pentru un drogului sunt tinerii consumatori, iar aceast\
Din punctul nostru de vedere, drogurile sunt un astfel de gest, iar consecin]ele pot fi foarte grave. Nu activitate se nume[te trafic, chiar dac\ se refer\ la o
pericol enorm, care pot s\-]i opreasc\ zborul t\u de are importan]\ c\ ai primit drogul de la alt\ doz\ sau dou\ oferit\ unui prieten.
tân\r frumos, de[tept [i curajos. persoan\, nici c\ altcineva a consumat înaintea ta [i
nici c\ v\ afla]i acas\ la altcineva. Ca adolescent, a ajunge în închisoare pentru
~i mul]umim Dr. Cristian Andrei pentru cooperarea de]inere sau trafic de drog în locul marilor trafican]i
lui deschis\, uman\ [i cald\, Simonei Zamfir pentru Dac\ oamenii ar reu[i s\ împiedice circula]ia este cea mai grea p\c\leal\ pe care o po]i suporta.
coordonarea proiectului [i Ministerului S\n\t\]ii drogului, el ar fi mult mai pu]in periculos. Din Oare meri]i a[a ceva?
pentru sus]inerea financiar\ acordat\ pentru ca
mesajul nostru s\ ajung\ la tine.
A[tept\m opinia ta la: rosc@mb.roknet.ro
Gabriela Alexandrescu
Pre[edinte Executiv
Salva]i Copiii
 Bucure[ti, Intrarea {tefan Furtun\, nr. 3
Sector 1, cod 010899
Tel. 021 212 61 76
Fax: 021 312 44 86
e-mail: rosc@mb.roknet.ro
Cod IBAN RO81RNCB5065000026030005 - BCR PLEVNEI

Material realizat `n cadrul proiectului

"EDUCA}IA PENTRU S|N|TATE ~N {COALA ROMÂNEASC|"
cu sprijinul financiar al: A
Bro[urã educativã pentru clasele V-VIII

Parteneri proiect: MINISTERUL EDUCA}IEI {I CERCET|RII

FUNDA}IA TINERI PENTRU TINERI