Sunteți pe pagina 1din 32
AA
AA

Bro[urã educativã pentru clasele V-VIII

Adolescen]a este o perioad\ de via]\ extraordinar de frumoas\: tr\ie[ti sentimente unice, e[ti `ntr-o continu\ transformare, cuno[ti [i TE cuno[ti `n fiecare zi. E[ti vis\tor, poet, optimist, curajos, aproape independent.

Este bine ca `n aceast\ perioad\ s\ nu te dep\rtezi de adul]ii care te iubesc, te apreciaz\, te sf\tuiesc, chiar dac\ tu ai vrea s\ fii `mpreun\ cât mai mult cu cei de vârsta ta.

De ce ?

Pentru c\ `n viteza derul\rii vie]ii po]i s\ iei decizii gre[ite pentru tine.

Pentru

c\

po]i s\

te apropii

prea mult de

persoane care `]i pot face r\u.

 

Pentru c\ ui]i c\ ai un drum de str\b\tut,

care

se bazeaz\ pe preg\tire, seriozitate, echilibru.

Adul]ii au obliga]ia s\ te orienteze c\tre un drum

potrivit

cooperezi.

pentru

tine.

Este

bine

s\-i la[i

[i

s\

Iat\ de ce, noi, echipa Salva]i Copiii ne-am gândit c\ bro[ura aceasta te va ajuta cumva.

Din punctul nostru de vedere, drogurile sunt un pericol enorm, care pot s\-]i opreasc\ zborul t\u de tân\r frumos, de[tept [i curajos.

~i mul]umim Dr. Cristian Andrei pentru cooperarea lui deschis\, uman\ [i cald\, Simonei Zamfir pentru coordonarea proiectului [i Ministerului S\n\t\]ii pentru sus]inerea financiar\ acordat\ pentru ca mesajul nostru s\ ajung\ la tine.

A[tept\m opinia ta la: rosc@mb.roknet.ro

Gabriela Alexandrescu Pre[edinte Executiv Salva]i Copiii

INTRODUCERE

Ai admirat pe cel care-[i gãsea fericirea într-un

într-o pastilã? Era o

pãcãlealã… Ai vrut sã te sim]i bine când totul în jurul tãu era rãu? Era o pãcãlealã…Ai introdus în corpul tãu ceva otrãvitor, doar pentru cã acela care-]i oferea substan]a î]i zâmbea? Era o pãcãlealã… Te-ai gândit sã-i pedepse[ti pe cei dragi fãcând ceva împotriva propriei persoane? Era o pãcãlealã…

pahar, într-o ]igarã sau

Aceastã bro[urã este scrisã din experien]ã. Nu este o

experien]ã prea plãcutã, fiindcã uneori este

de o neputin]ã greu de suportat. Va trebui sã î]i mãrturisesc aici ceva: m-am hotãrât sã mã fac medic de copii dintr-un motiv copilãresc. Eram prin clasa

VIII-a [i mi-am zis cã este minunat sã vindeci

a

marcatã

oameni; am observat cã oamenii care se vindecã cel mai u[or sunt copiii. Uneori nu trebuie decât sã-i la[i în pace [i se vindecã de la sine. Îmi place [i astãzi sã vãd copii vindecându-se… Dar sunt unii care se vindecã greu, de[i boala lor este stupid de simplã: se nume[te DEPENDEN}|. Aceastã boalã este simplã pentru cã ar putea fi pe deplin evitatã printr-un comportament sãnãtos.

În cele ce urmeazã î]i voi descrie câteva lucruri despre comportamentul unui adolescent în privin]a drogului. Sper ca ele sã vinã la timp mãcar pentru tine…

Dr. Cristian Andrei

{TII S| CONSUMI?

{tii sã mãnânci fãrã sã te îngra[i prea tare? Aceste întrebãri par simple, dar sunt importante.

{tii sã te opre[ti când ceva î]i place mult ? Ele nu se referã

direct la droguri precum heroina,

cocaina sau ecstasy, ci la

stãpânirea de sine în fa]a

{tii sã refuzi ceva ce [tii cã-]i face rãu ? {tii sã ocole[ti ciupercile frumoase, dar otrãvitoare?

unui lucru care pare a fi plãcut, dar face rãu. De la

{tii sã spui NU unui prieten, chiar dacã se va

aceastã stãpânire de sine poate veni [i rãspunsul la

supãra? întrebarea: Oare voi deveni vreodatã dependent

de ceva?

de sine poate veni [i rãspunsul la s u p ã r a ? întrebarea: Oare
de sine poate veni [i rãspunsul la s u p ã r a ? întrebarea: Oare

RISCURI ~N FA}A DROGULUI

În afarã de educa]ia gre[itã fa]ã de consum, un copil poate întâmpina diverse condi]ii de via]ã care îl apropie, fãrã sã-[i dea seama, de droguri. Iatã câteva dintre ele:

1. Când familia ta are necazuri 2. Când nu ai prieteni adevãra]i [i nici o via]ã interesantã

Nevoia de a uita de necazuri îi impinge pe mul]i oameni cãtre consumul de substan]e care ac]ioneazã dându-le o bunã dispozi]ie. Ai nevoie sã te sim]i bine, de[i nu e bine cu tine [i cu familia ta. Dacã în familie sunt ore întregi de violen]ã, dacã s-au ivit probleme cu locuin]a sau cu locul de muncã pentru ai tãi, po]i avea tendin]a de a fugi de aceastã atmosferã în altã parte sau în altceva, cum ar fi drogurile.

Uneori, din cauza schimbãrii locuin]ei sau a [colii, trece mult timp [i încã nu ]i-ai fãcut prieteni. Totul pare lipsit de culoare [i nu ai lucruri interesante pe care sã le faci la [coalã sau în cartierul în care locuie[ti. Observi cã petrecerile îmbibate în alcool [i drog pot face comunicarea mai u[oarã [i crezi cã cei cu care te-ai sim]it bine la petrecere ]i-au devenit prieteni.

3. Când drogul se aflã la îndemânã

4. Când e[ti înconjurat de consumatori de drog

când vezi drogul cu ochii tãi [i po]i sã pui mâna

Cu cât sunt mai mul]i cei care consumã drog în

pe el; când prietenii în care ai încredere folosesc droguri;

preajma ta, cu atât mai mare este riscul tãu. Iatã de ce:

când aproape de tine se aflã un dealer (persoane care vând sau ofer\ droguri), intrã în func]iune curiozitatea [i ri[ti sã-]i apropii drogul nepermis de mult;

drogul este accesibil. {tii unde sã-i gãse[ti pe cei care consumã, deci [tii unde sã gãse[ti drogul; orice persoanã tânãrã este predispusã la

când e[ti contactat de un dealer. imita]ie. Dacã po]i observa cu ochii tãi un lucru

nou, î]i vine u[or sã-l imi]i; dacã persoanele consumatoare sunt interesante, atunci [i drogul consumat de ele poate pãrea interesant; dacã persoanele consumatoare sunt de încredere (rude, prieteni), treci mai u[or peste teama de a consuma.

5. Când ai prea mul]i bani [i prea mult timp 6. Când cineva din familie este dependent alcool, tutun sau medicamente

Sã ai tot ce-]i trebuie nu este o fericire. Unii pãrin]i oferã copiilor lor mai mult decât ace[tia î[i doresc [i în felul acesta transformã dorin]a în ceva ieftin. Dupã ce te-ai lãudat ani în [ir cu mobilul tãu, cu ma[ina ta [i cu banii tãi, ce lucru deosebit mai rãmâne de fãcut? Sumele mari de bani puse la dispozi]ia copiilor fãrã a se cunoa[te exact cum vor fi cheltuite pot constitui tentative în a-[i face rost de droguri. Aceasta, mai ales dacã în anturajul lor existã deja consumatori de droguri.

de

Alcoolul, tutunul [i medicamentele sunt atât de rãspândite astãzi, încât unii cred cã este normal sã fii dependent de ele. Consumul lor zilnic poate ascunde însã îndemnuri cãtre consumul de drog, mai ales dacã se desfã[oarã în preajma ta în fiecare zi.

Clipele în care cel drag se simte rãu pentru cã nu are acces la alcoolul, tutunul sau medicamentele de care este dependent sunt clipe grele pentru tine. Clipele de satisfac]ie în care persoana dependentã î[i administreazã substan]a de care are atâta nevoie sunt clipe de statisfac]ie [i pentru tine, iar în timp înve]i sã le cau]i.

Acest lucru se întâmplã dacã cei din jur tolereazã sau chiar admirã consumul de alcool, tutun sau medicamente al celui dependent.

7. Când pãrin]ii nu [tiu sã te educe

8. Când nu ai cu cine sã comunici

Adolescen]a este o perioadã a vie]ii în care omul pune la îndoialã ceea ce [tia de la al]ii [i vrea sã încerce totul pe pielea lui. Mai ales cã pielea lui este mai pu]in importantã decât prietenia, libertatea, curiozitatea… Pe parcursul acestei revolu]ii se ivesc probleme legate de identitate (cine sunt eu?),

ca sã scape de frãmântãrile produse de ace[tia. de locul ocupat în grup, de dragoste… Pu]ini sunt

oamenii cu care po]i vorbi despre aceste dificultã]i, iar când pãrin]ii nu sunt prea dispu[i sã comunice [i prietenii sunt fal[i, totul se desfã[oarã înãuntrul tãu. Drogul te poate pãcãli din nou, dându-]i senza]ia cã nu mai e nevoie sã vorbe[ti.

Unii pãrin]i sunt aspri pe nedrept cu copiii lor. Al]ii sunt prea toleran]i, aproape nepãsãtori, al]ii sunt când nepãsãtori, când agresivi. Un astfel de stil de educa]ie îl poate determina pe copilul lor sã facã lucruri ie[ite din comun, fie ca sã câ[tige aten]ia pãrin]ilor, fie ca sã-i pedepseascã, fie

pe copilul lor sã facã lucruri ie[ite din comun, fie ca sã câ[tige aten]ia pãrin]ilor, fie
pe copilul lor sã facã lucruri ie[ite din comun, fie ca sã câ[tige aten]ia pãrin]ilor, fie

UNDE GÃSE{TI ADEVÃRUL DESPRE DROG?

Eu consider cã e[ti destul de mare încât sã înve]i [i din gre[elile celor mari. Iatã douã dintre gre[elile pe care eu însumi le-am fãcut în munca de prevenire a consumului de droguri:

Am crezut cã vorbind despre cum aratã drogurile [i cum se consumã ele îi informez pe elevi, astfel încât sã [tie de ce anume sã se fereascã; de fapt nu le fãceam decât reclamã [i stârneam curiozitatea

De aici po]i învã]a cã adevãrul despre drog nu se aflã consumând drogul. De asemenea, nu afli adevãrul de pe site-urile de Internet care te înva]ã cum se preparã droguri [i î]i descriu efectele lor în corp. Nu po]i afla

elevilor fa]ã de ele. adevãrul despre drog de la cei care îl consumã, pentru cã singurul lor organ care poate lucra cu adevãrul -

Credeam cã a aduce fo[ti consumatori de drog în

creierul - este îmbolnãvit de substan]ã.

[coli pentru a vorbi despre efectele drogului îi va avertiza pe elevi asupra pericolului consumului. De fapt, tinerii respectivi erau privi]i ca ni[te eroi, iar peste câteva sãptãmâni iar cãdeau în patima

Po]i afla câte ceva privind dinafarã cum aratã venele unui tânãr care se injecteazã de mai multe ori pe zi, cum sunt zilele lui în spital când este internat pentru o

consumului. supradozã, cum îl prive[te fosta lui prietenã sau în ce

stare este familia lui de când consumã el droguri.

PRIETENII POT ADUCE DROGUL {I APOI TE UIT|

Prietenul la nevoie se cunoa[te… Dar despre a c\rui nevoie vorbim aici ? Dac\ un prieten pretinde c\ te ajut\ pe tine, dar de fapt este vorba de un interes al

lui, atunci prietenia aceea e pe cale de dispari]ie. momentul în care cel pu]in unul a devenit dependent [i po]i sesiza o r\ceal\ în vocea lor când

Una dintre tr\s\turile prieteniei este faptul c\

prietenii particip\ la o permanent\ întrecere între ei.

Î[i cump\r\ unul un lucru, cel\lalt ar face la fel.

Reu[e[te unul o performan]\, cel\lalt crede c\ poate

[i el. Dac\ unul dintre prieteni consum\ drog,

aceasta poate fi o provocare la întrecere. În plus, s\ savurezi un lucru de unul singur n-are nici un farmec. De aceea, prietenii dependen]i de drog vor insista mereu s\ împart\ cu tine pe gratis substan]a pe care o consum\.

To]i adolescen]ii consumatori de drog pe care îi cunosc nu mai [tiu nimic despre prietenii cu care au început s\ se drogheze. Vie]ile lor s-au separat din

vine vorba despre acel fost prieten.

{i mai este ceva: dac\ pui mai mul]i crabi într-o cutie, vei vedea c\ imediat ce unul vrea s\ ias\, un altul se aga]\ de el [i amândoi se pr\bu[esc înapoi în cutie. Cam a[a se comport\ [i prietenii într-un grup de dependen]i de drog, când unul dintre ei încearc\ s\ ias\.

PETRECEREA Î}I POATE FACE DE PETRECANIE

Exist\ unele locuri în care oamenii se adun\ pentru a fi v\zu]i [i a-i vedea pe al]ii, în speran]a c\ vor face noi rela]ii, inclusiv de dragoste. Pentru a cre[te [ansele de a fi v\zut, fiecare simte nevoia s\ exagereze cu ceva. Unii exagereaz\ cu hainele, al]ii cu râsul, al]ii cu dansul, iar al]ii cu ceea ce consum\. De aceea, în timpul unei petreceri cre[te mult riscul

de a mânca, a bea [i a fuma. Cel care a fost remarcat la o petrecere spune c\ s-a sim]it bine acolo, de[i poate c\ îi este r\u de la ]ig\ri sau de la prea mult alcool. A[a se explic\ de ce unii b\ie]i ar consuma droguri la petreceri, v\zând fe]ele impresionate ale fetelor care aud c\ se fumeaz\ iarb\ sau c\ se trage heroin\.

v\zând fe]ele impresionate ale fetelor care aud c\ se fumeaz\ iarb\ sau c\ se t r
v\zând fe]ele impresionate ale fetelor care aud c\ se fumeaz\ iarb\ sau c\ se t r

DEALERUL

Unii consumatori de drog sunt atât de dependen]i, încât trebuie s\ se injecteze de mai multe ori pe zi. Aproape c\ nu mai au nici un centimetru de ven\ neperforat în diverse p\r]i ale corpului, dar continu\ s\ caute drogul de care au atât de mult\ nevoie. Cum fiecare doz\ cost\ destul de mult, necesarul de bani pentru o zi poate ajunge s\ fie cât un salariu. De aceea, consumatorii mai s\raci caut\ cu disperare s\ vând\ la rândul lor droguri altora pentru a face rost de bani. La început ofer\ o doz\ pe gratis, ca mai apoi s\ creasc\ pre]ul. Exist\ [i persoane care vând drog f\r\ s\ fie consumatori, dar ace[tia se ascund

de obicei în spatele primilor. Aceste persoane care vând sau ofer\ droguri se numesc dealeri.

Cei care profit\ de pe urma acestor neferici]i sunt trafican]ii de drog, care nu apar în strad\ sau în cartier cu droguri [i astfel sunt mai greu de prins de c\tre Poli]ie. Orice persoan\ care î]i ofer\ drogul chiar [i pe gratis o face pentru interesul ei, nu pentru al t\u. Are nevoie de banii t\i [i de dependen]a ta [i nu o intereseaz\ ce va fi cu tine în viitor.

CUM SE VEDE DROGUL DINAFAR|

Sunt câteva schimb\ri pe care consumul de drog le produce în via]a unui tân\r, mai ales dac\ acesta este unul dintre prietenii t\i. E important s\ le cuno[ti, pentru a limita rela]ia ta cu acea persoan\, a o privi cu precau]ie [i eventual a-i s\ri în ajutor.

1. Schimb\ri ale comportamentului

 

relat\rile altuia nu corespund realit\]ii; are unele reac]ii legate de consumul propriu zis:

pur

[i

simplu

observi

c\

prietenul t\u s-a

de exemplu, î[i freac\ f\r\ s\ vrea bra]ul în care de

schimbat: minte, umbl\ neglijent, lipse[te de la [coal\, este uneori exagerat de nelini[tit, uit\ s\ se ]in\ de cuvânt, cheltuie mul]i bani f\r\ s\ poat\ spune pe ce, nu mai are poft\ de pasiunile lui de

obicei se injecteaz\, strânge din buze [i inspir\ adânc atunci când se vorbe[te despre momentele de satisfac]ie ale consumului etc.; observi c\ se îndep\rteaz\ de grupul vostru de

dinainte; braveaz\ în fa]a colegilor c\ nu doar a v\zut, dar a

prieteni [i intr\ în alte grupuri care includ consumatori;

[i pus mâna pe droguri;

uneori are momente de îngrijorare din cauza

cunoa[te detalii cu privire la senza]iile produse de drog; aceste detalii sunt men]ionate atunci când

consumului de droguri [i face m\rturisiri pe care apoi le retrage când sunt al]ii de fa]\.

2. Po]i [ti cu siguran]\ dac\ cineva consum\

droguri?

b) Ar putea fi altceva decât consum de drog dac\ :

persoana respectiv\ practic\ activit\]i foarte

Exist\ câteva metode pe care le pot aplica speciali[tii pentru a stabili dac\ o persoan\ este consumatoare de drog. Pe de alt\ parte, exist\ [i situa]ii care `l pot

 

obositoare (mersul la sala de for]\ sau fitness, jocul pe calculator ore în [ir, sporturi extreme etc.);

induce în eroare pe cel care încearc\ s\ afle dac\ este

`i este team\ de ceva anume, f\r\

a putea

vorba de drog sau nu.

m\rturisi înc\ despre ce este vorba; consum\ alcool, iar acesta are efecte mai pu]in

a) Se poate spune cu siguran]\ c\ este consumator de drog:

întâlnite asupra lui; are o boal\ care îi afecteaz\ comportamentul;

este intoxicat cu altceva decât drog (insecticide,

dac\ persoana în cauz\ m\rturise[te c\ este

otr\vuri etc.).

consumatoare [i cere ajutor pentru a trece peste aceast\ situa]ie; dac\ un specialist aplic\ teste de laborator [i examene clinice adecvate persoanei în cauz\.

CORPUL T|U TRAGE ALARMA

Orice substan]\ str\in\ de corpul t\u îl determin\ pe acesta s\ reac]ioneze pentru a se ap\ra. Cele mai r\spândite reac]ii sunt durerea, febra, tusea, str\nutul, v\rs\tura, frica etc. Dac\ ai bea un pahar de ]uic\ tare, ai sim]i arsura din gât, ai scutura din cap [i te-ai strâmba. Dac\ ai fuma o ]igar\, ai tu[i, te-ar ustura ochii [i ai ame]i. Dar pentru c\ persoanele din jurul t\u râd de reac]iile tale, încerci s\ te ab]ii [i continui s\ introduci în

corpul t\u substan]e pe care acesta le respinge. o simt în lipsa drogului.

Introducerea drogurilor în corp nu este pl\cut\ dac\ nu s-a instalat dependen]a. Sim]i c\lduri, grea]\, dezechilibru, tendin]a la ac]iuni care nu sunt ale tale. Cu timpul, însu[i corpul t\u este p\c\lit, iar drogul care p\trunde în el creeaz\ o nevoie de cantit\]i tot mai mari din acea substan]\. Nu te mai sim]i r\u pentru c\ ai consumat, ci te sim]i r\u dac\ nu consumi. De aceea, persoanele care au ajuns dependente consum\ drogul mai degrab\ pentru a evita starea de r\u pe care

TE CREZI MARE {I TARE ?

Tu, dac\ vrei, po]i s\ alergi o zi întreag\. Tu po]i s\ri de la etaj, tu po]i s\ te cer]i cu oricine, ba chiar s\ te [i ba]i. Nu e de mirare c\ drogurile îi p\c\lesc în primul rând pe b\ie]i. B\ie]ii sunt aceia care se încred în for]ele lor [i care sunt siguri c\ pot

consuma drog f\r\ s\ devin\ dependen]i. decât apa.

Multe persoane cred c\ a te l\sa de drog este doar o chestiune de voin]\. Nu este adev\rat. Cel care a ajuns dependent î[i folose[te voin]a pentru a face rost de

drog. El minte, fur\, devine chiar agresiv pentru a avea acces la o substan]\ care i-a devenit mai necesar\

CHIAR ATÂT DE GREU SE VINDEC|?

Dependen]a de drog se vindec\ greu pentru c\ : Pentru a avea [anse de vindecare, un dependent de drog are

afecteaz\ întreg organismul, mai ales mintea, împiedicând persoana dependent\ s\ ia decizii cu adev\rat folositoare ei; se g\sesc destui indivizi care s\ câ[tige bani din dependen]a ei; oamenii din jur încep s\ o ocoleasc\ în loc s\ o ajute; tratamentul [i celelalte m\suri pentru vindecarea dependen]ei sunt costisitoare.

nevoie de câteva condi]ii care uneori sunt greu de întrunit :

ca to]i cei din jurul lui s\ aib\ o atitudine ferm\ împotriva consumului de drog; ca el însu[i s\-[i dea seama de problema pe care o are [i s\cear\ajutor; ca în comunitatea lui s\ existe servicii care s\ fie specializate pentru consumatorul de drog; ca persoanele care îl ajut\ s\ aib\ r\bdare cu el [i s\ îl primeasc\ înapoi dac\ el recade în consum.

 

CÂTEVA MITURI DESPRE DROG

 

drogurile nu pot atinge decât pe cei slabi. FALS! Dup\ cum po]i vedea din capitolul 2, sunt multe situa]ii care favorizeaz\ consumul de drog, iar

(iarb\, canabis) îl antreneaz\ pe consumator pentru un posibil viitor consum de droguri agresive, cum ar fi heroina;

unele dintre ele nu ]in de tine. De aceea, e important u n drogat este un om ratat.

FALS!

s\ cuno[ti aceste situa]ii; Viitorul unui tân\r dependent de drog este pus sub

marijuana este un drog inofensiv. FALS! De[i nu produce dependen]\ fizic\, marijuana

semnul întreb\rii, dar este posibil ca el s\ recapete o via]\ normal\.

DROG {I HIV

Prin multe p\r]i ale lumii, folosirea drogurilor injectabile este modalitatea principal\ prin care este transmis HIV, virusul care produce SIDA. În Federa]ia Rus\, mai mult de jum\tate din num\rul celor declara]i infecta]i cu HIV sunt utilizatori de droguri injectabile.

Din toate modurile diferite de transmitere a virusului, cel mai eficient este de departe injectarea direct\ în vene a unei substan]e contaminate cu HIV. Cu alte

leg\tur\ se manifest\: cuvinte, injectarea drogurilor [i HIV formeaz\

împreun\ unul dintre cele mai mari pericole care se afl\ în preajma tinerilor din ziua de azi.

când persoanele care se drogheaz\ folosesc echipamente nesterile pentru a se injecta;

Folosirea drogurilor are o leg\tur\ strâns\ cu HIV. Sunt dou\ situa]ii importante când aceast\

când consumul de droguri duce la instalarea unui comportament sexual riscant (unii consumatori se prostitueaz\ pentru a face rost de bani de droguri, al]ii nu-[i dau seama de riscul apropierii sexuale de persoane necunoscute).

pentru a face rost de bani de droguri, al]ii nu-[i dau seama de riscul apropierii sexuale
pentru a face rost de bani de droguri, al]ii nu-[i dau seama de riscul apropierii sexuale

ÎNAINTE DE A INTRA ÎN CONFLICT CU LEGEA

De fiecare dat\ când intri în contact cu drogul, intri

Dac\ oamenii ar reu[i s\ împiedice circula]ia

p\cate,

persoanele

care

faciliteaz\

circula]ia

în conflict cu legea. Nu exist\ nici o scuz\ pentru un

drogului

sunt

tinerii

consumatori,

iar

aceast\

astfel de gest, iar consecin]ele pot fi foarte grave. Nu are importan]\ c\ ai primit drogul de la alt\

activitate se nume[te trafic, chiar dac\ se refer\ la o doz\ sau dou\ oferit\ unui prieten.

persoan\, nici c\ altcineva a consumat înaintea ta [i nici c\ v\ afla]i acas\ la altcineva.

drogului, el ar fi mult mai pu]in periculos. Din

Ca adolescent, a ajunge în închisoare pentru de]inere sau trafic de drog în locul marilor trafican]i este cea mai grea p\c\leal\ pe care o po]i suporta. Oare meri]i a[a ceva?

sau trafic de drog în locul marilor trafican]i este cea mai grea p\c\leal\ pe care o
sau trafic de drog în locul marilor trafican]i este cea mai grea p\c\leal\ pe care o
Bucure[ti, Intrarea {tefan Furtun\, nr. 3 Sector 1, cod 010899 Tel. 021 212 61 76

Bucure[ti, Intrarea {tefan Furtun\, nr. 3 Sector 1, cod 010899 Tel. 021 212 61 76 Fax: 021 312 44 86 e-mail: rosc@mb.roknet.ro Cod IBAN RO81RNCB5065000026030005 - BCR PLEVNEI

Material realizat `n cadrul proiectului "EDUCA}IA PENTRU S|N|TATE ~N {COALA ROMÂNEASC|" cu sprijinul financiar al:

~N {COALA ROMÂNEASC|" cu sprijinul financiar al: Parteneri proiect: MINISTERUL EDUCA}IEI {I CERCET|RII

Parteneri proiect: MINISTERUL EDUCA}IEI {I CERCET|RII FUNDA}IA TINERI PENTRU TINERI