Fluctuatii macroeconomice

AE nu are o evolutie uniforma, lineara, ci fluctuanta, ondulatorie, ca, pe langa fluctuatii

sezoniere, intamplatoare, accidentale , cunoaste si fluctuatii care se repeta cu o anume
regularitate.

Evolutia unor indicatori economici cum sunt volumul productiei, CA, RPr, PIB, Ri, rata
somajului, volumul investitiilor, etc releva faptul ca AE la nivel de firma, ramura,
economie nationala sau chiar economie modiala cunoaste perioade de expansiune si de
contractie care se succed cu o anumita regularitate, denumite stiintific fluctuatii economice
ciclice.

Ciclitatea caracterizeaza acea forma de miscare a AE dintr-o tara in care se succed

alternativ perioadele de expansiune cu cele de contractie intr-un anumit interval de
timp. Aceasta este vizibila prin fluctuatii ale AE in ansamblul sau, adica prin sporirea
concomitenta a productiei, veniturilor, ocuparii fortei de munca etc, urmata de stagnarea sau
de descresterea acestora.
Ciclitatea este determinata de modul specific de evolutie al eficientei utilizarii FP. Astfel, FP
de o anumita calitate si structura cunosc, intr-o combinare data, o perioada in care eficienta
utilizarii lor are o evolutie ascendenta, asigurand expansiune si prosperitate economica.
Urmaza un timp in care randamentul factorilor respectivi stagneaza sau scade, iar AE
cunoaste o anumita contractie, se confrunta cu dificultati, impunandu-se inlocuirea sau
ameliorarea calitativa a factorilor, schimbarea unor structuri ale economiei, care devin
depasite.

Ciclitatea reprezinta forma de evolutie fireasca, normala, a AE, a dezvoltarii unei

economii nationale sau chiar a economiei mondiale in ansamblu.

Ciclul economic reprezinta perioada de la inceputul unei contractii a AE pana la

inceputul celei urmatoare.

In cadrul miscarii ciclice este evidenta mai intai faza de expansiune, in care pe fondul unui
proces investitional intens, cresc productia, produsul intern brut, gradul de ocupare al fortei
de munca, salariile, profiturile si vanzarile. Este o perioada de afaceri prospere, de credit
ieftin, de crestere a cursurilor titlurilor de valoare etc. Expansiunea nu dureaza la nesfarsit,
pentru ca in economie se face simtita actiunea unor factori care incep s-o franeze, ca expresie
a epuizarii sau a limitarii potentialului eficientei FP sau a modalitatilor utilizate pt
combinarea acestora. Aceasta faza se caracterizeaza prin cresterea incertitudinii
plasamentelor in titluri de valoare, fluctuatiile cursurilor acestora, scumpirea si restrangerea
creditului si a investitiilor, care atesta epuizarea unui anumit potential de expansiune a
dezvoltarii.
Pe parcursul unui ciclu economic sunt sesizabile in mod clar 2 ipostaze: recensiunea
(manifestarile de criza economica si depresiunea), cunoscuta si sub denumirea de contractie,
si boomul(reluarea cresterii economice, indicata de inflexiuni) si expansiunea. In perioada
de boom economia are in general o evolutie favorabila, fenomenele pozitive fiind
preponderente; situatia este opusa in conditiile recesiunii, cand aspectele negative si unele
dezechilibre sunt vizibile “cu ochiul liber”, iar insatisfactiile sociale, nemulturmirile si gradul
ridicat de incertitudine afecteaza pe scara larga ag.ec., lumea afacerilor, dezv. economica in
general.
In realitate, evolutiile sunt mult mai nunantate si complexe, iar un model general, unic, al
ciclului economic nu exista; nu se intalnesc doua cicluri economice identice prin durata
sau configuratia fazelor, nici in aceeasi tara si nici in tari diferite.

Evolutia ciclica reprezinta o realitate a oricarei economii contemporane, iar fiecare faza a sa
are un rol specific mult mai bine delimitat decat in trecut. Astfel, in faza de expansiune sunt
satisfacute foarte repede unele aspiratii de progres economic, iar reccesiunea restabilita cu un
pret mai mare sau mai mic, unele echilibre in economie asigurand restructurarea si
reinnoirea FP, ca premise ale dezvoltarii in perioada urmatoare.

J.M.Keynes – Programele de masuri anticipate au devenit tot mai ample si mai coerente,
fiind cunoscute ca politici anticiclice alcatuite in principal din 3 componente: politica
monetara si de credit, politica cheltuielilor publice si politica fiscala.

Politica monetara si de credit are ca instrumente rata dobanzii, creditul si masa

monetara. Ele se aplica diferentiat, in functie de fazele ciclului economic. Astfel, in
boomul prelungit se recomanda majorarea d’ si se impun restrictii suplimentare la
acordarea de credite, iar controlul asupra M devine mai riguros. Aceste masuri au ca efect
franarea cererii de bunuri de consum si a investitiilor si, pe aceasta baza, a ofertei de bunuri
economie. In faza de recensiune se urmareasc reducerea d’, sporirea volumului de credite si
a M, stimuland astfel cererea de bunuri si investitiile, favorizand majorarea productiei si a
gradului de ocupare a fortei de munca
Politica cheltuielilor publice se axeaza pe admiterea unui anumit deficit bugetar, bazat pe
majorarea, in faza de recensiune a cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat – chiar si
printr-o emisiune monetara suplimentara – cu scopul de a se mari cererea globala si, prin
aceasta, de a s eimpulsiona productia si trecerea la faza de expansiune. Cheltuielile publice
suplimentare sunt orientate in special spre achizitii de stat, investitii cu caracter social-
cultural si investitii in intreprinderi publice etc, astfel incat M suplimentara sa aiba
acoperire in bunuri economice reale.
Politica fiscala consta in a utiliza arghia fiscala in scopuri anticiclice. In faza de recensiune,
se recomanda reducerea fiscalitatii, lasand mai multe venituri ag.ec., ceea ce are menirea sa
incurajeze consumul si investitiile. In faza de boom se procedeaza de regula la majorarea
fiscalitatii, pt a frana cererea de consum si la buget, menite sa acopere deficitele acumulate in
faza de recensiune. Politica cheltuielilor publice si politica fiscala formeaza politica bugetara
a statului.
Mix policy - programe anticiclice care se bazeaza pe promovarea diferentiata de masuri
monetare si bugetare. Primele vizeaza mentinerea sub control a preturilor, a inflatiei, iar
celelalte, relansarea AE si acoperirea deficitului bugetar, prin masuri care sa mentina inflatia
in economie intr-o forma moderata, care sa poata fi stapanita controlata.