Toltrele Prutului (sau Stâncile Prutului) sunt un lanț de formațiuni calcaroase de

tip recif, rispite pe o distanță de circa 200 km de-a lungul Prutului de Mijloc, în
Republica Moldova. Încep din apropiere de Criva, în zona graniței de nord a țării
și continuă până la Cobani, 200 km mai la sud. Ele sunt declarate monumente ale
naturii și sunt protejate prin lege.

Aceste lanțuri de recifi calcaroși sunt constituite din schelete de corali, moluște,
scoici, alge, animale și organisme marine, care umpleau mările tropicale
Tortoniană și Sarmatică acum 10 - 20 milioane de ani. Geneza recifilor basarabeni
coincide cu cea a marelui lanț coralier din Australia, numai că acesta din urmă se
găsește în întregime sub apă și are dimenisuni mai reduse față de toltrele Prutului
care depășec 100 de metri altitudine. Si toata inaltimea lor se afla pe uscat, de unde
pot fi admirate in toata maretia si splendoarea lor.

De-a lungul Prutului, isi are inceputul unul dintre cele mai impresionante
monumente ale naturii din tara: sirul toltrelor, formatiune specifica zonei
Prutului de Sus si o prezenta unica in Europa. Savantii, acestei salbe de perle
naturale, i-au spus lant de recife coraliere sau calcaroase, iar bastinasii le-au
botezat “tiglaie”, insa cartile de specialitate le numeste “toltre”, cuvint preluat din
limba poloneza.

“Stincile Prutului” sau “Toltrele” se afla concentrate pe o suprafata restrinsa, in

bazinele riurilor mici Larga, Vilia, Lopatnic, Draghiste, Racovat, Ciuhur si
Camenca, riuri care se varsa in portiunea Prutului de Mijloc. Desi fragmentate
puternic in mai multe locuri, lanturile de recife se mai prezinta si astazi ca un
organism unitar ce se intinde pe o distanta de aproape 200 km. Deci, daca ar fi sa
le localizam, “Toltrele Prutului” nu se afla direct pe malul Prutului, ci in bazinele
afluentilor Prutului, la o distanta de citiva km de malul sting al Prutului.

La 3 km de piriul Camenca se afla un recif fragmentat in doua portiuni

dezintegrate, una numindu-se “La capatul Stincii” si a doua “Stinca Mare”. Intr-o
grota din aceasta din urma se gaseste o statiune umana din paleolitic si mezolitic.
In straturile ei adinci de peste 5 m, au fost gasite oase de animale fosile si unelte de
munca din silex. Deasupra recifului s-au pastrat urmele unei cetati din neolitic,
protejata de malurile abrupte ale stincii si de un val de pamint.

Oricit ar parea de neverosimil, dar in toata Europa, de la strimtoarea Gibraltar

pina la muntii Ural, numai in Moldova pot fi vazute si studiate aceste minuni ale
naturii pline de mister.