PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

CLASA a XII-a
AN ŞCOLAR: 2010-2011
Prof. Tudor Lavinia –Iulia
Colegiul Naţional „Dimitrie Cantemir”, Oneşti
Disciplina: Matematică – Programa 1
Nr. ore/ săptămână: 2 TC + 2 CD + 1 CDŞ
Filiera teoretică, profil real, specializarea matematică-informatică

COMPETENŢE GENERALE

1. Folosirea terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare.

2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural sau contextual, cuprinse în enunţuri matematice.
3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice în rezolvarea de probleme.
4. Exprimarea şi redactarea coerentă, în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvării sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme.
5. Analiza de situaţii-problemă, în scopul descoperirii de strategii pentru optimizarea soluţiilor.
6. Generalizarea unor proprietăţi prin modificarea contextului iniţial de definire a problemei sau prin generalizarea algoritmilor.

Unitatea Nr.
Competenţe specifice Conţinuturi Săptămâna
de învăţare ore
ELEMENTE DE ALGEBRĂ
1. GRUPURI

Identificarea proprietăţilor cu care este înzestrată o 1. Recapitulare: matrice şi determinanţi 2 S1

mulţime. LEGE DE COMPOZIŢIE INTERNĂ
Determinarea şi verificarea proprietăţilor 2. Lege de compoziţie internă. Tabla operaţiei. 1 S2
structurilor algebrice, inclusiv că o funcţie dată este
3. Parte stabilă. 1 S2
morfism sau izomorfism.
Utilizarea proprietăţilor operaţiilor în calcule 4. Proprietăţi generale ale a) asociativitate, comutativitate; 1 S3
specifice unei structuri algebrice. legilor de compoziţie: c) element neutru; 1 S3
Utilizarea structurilor algebrice în rezolvarea unor
probleme de aritmetică.
d) elemente simetrizabile. 1 S4-1
Transferarea, între structuri izomorfe, a datelor 5. Aplicaţii 2 S4-1, S5-1
iniţiale şi a rezultatelor, pe baza proprietăţilor 6. Grup. Definiţie. Exemple, grupuri numerice. 1 S5-1
operaţiilor. 7. Grupuri remarcabile: grupuri de matrice. 1 S6
8. Grupuri remarcabile: grupuri de permutări. 1 S6
9. Aplicaţii. 1 S7
 10. Grupul Zn. 1 S7
11. Aplicaţii. 1 S8
12. Morfisme şi izomorfisme de grupuri: definiţie, caracterizări, 1 S8
exemple.
13. Morfisme şi izomorfisme de grupuri: aplicaţii. 2 S9
14. Subgrup. Definiţie. Exemple. 1 S10
15. Grup finit. Tabla operaţiei. Ordinul unui element. 1 S10
16. Grup finit. Tabla operaţiei. Ordinul unui element.Aplicaţii. 1 S11-1
17. Aplicaţii - grupuri 3 S11-1, S12
18. Grup – test de evaluare sumativă. 1 S13
Identificarea proprietăţilor cu care este înzestrată o 1. Inel. Definiţie. Exemple: inele numerice (Z, Q, R, C), Zn. 1 S13
mulţime. RECAPITULARE PENTRU TEZĂ, TEZA, DISCUTAREA TEZEI S14
Determinarea şi verificarea proprietăţilor 3+1+1
2. INELE ŞI CORPURI

structurilor algebrice, inclusiv că o funcţie dată este

2. Inel integru. Exemple. Aplicaţii. 1 S15
morfism sau izomorfism.
Utilizarea proprietăţilor operaţiilor în calcule 2. Inele de matrice. 1 S15
specifice unei structuri algebrice. 3. Inele de funcţii reale. 1 S15
Utilizarea structurilor algebrice în rezolvarea unor 4. Aplicaţii. 1 S16
probleme de aritmetică. 5. Corp. Definiţie. Exemple: corpuri numerice ( Q, R, C), Zp, p nr. 1 S16
Transferarea, între structuri izomorfe, a datelor prim.
iniţiale şi a rezultatelor, pe baza proprietăţilor 6. Corpuri de matrice. 1 S16
operaţiilor. 7. Morfisme de inele şi corpuri. 1 S17
8. Aplicaţii. 2 S17
9. Inel – test de evaluare sumativă. 1 S18
Identificarea proprietăţilor cu care este înzestrată o 1. Forma algebrică a unui polinom. Operaţii cu polinoame scrise 1 S18
mulţime. sub formă algebrică: egalitatea a două polinoame, adunarea a două
Evidenţierea asemănărilor şi a deosebirilor dintre polinoame.
proprietăţile unor operaţii definite pe mulţimi diferite 2. Operaţii cu polinoame scrise sub formă algebrică: înmulţirea a 1 S18
şi dintre calculul polinomial şi cel cu numere.
două polinoame, înmulţirea cu scalari a polinoamelor.
Folosirea descompunerii în factori a polinoamelor,
în probleme de divizibilitate şi în rezolvări de ecuaţii. 3. Gradul unui polinom; funcţia polinomială. 1 S19
Determinarea unor polinoame, funcţii polinomiale 4. Împărţirea polinoamelor: Teorema împărţirii cu rest. 1 S19
sau ecuaţii algebrice care verifică condiţii date. 5. Împărţirea prin X-a. Schema lui Horner. 1 S19
Modelarea unor situaţii practice, utilizînd noţiunea 6. Aplicaţii 2 S20
de polinom sau de ecuaţie algebrică. 7. Divizibilitatea polinoamelor. Teorema lui Bezout. 1 S20
8. Aplicaţii 2 S21
9. CMMDC şi CMMMC a două polinoame. 1 S21
10. Descompunerea polinoamelor în factori ireductibili. 1 S22
11. Aplicaţii 1 S22
12. Rădăcinile polinoamelor. Relaţiile lui Viete. 1 S22
13. Aplicaţii 2 S23
14. Rezolvarea ecuaţiilor algebrice cu coeficienţi în C. 2 S23,S24
 15. Rezolvarea ecuaţiilor algebrice cu coeficienţi în R. 2 S24

ÎNTR-UN CORP COMUTATIV3. INELE DE POLINOAME CU COEFICIENŢI

16. Rezolvarea ecuaţiilor algebrice cu coeficienţi în Q. 2 S25
17. Rezolvarea ecuaţiilor algebrice cu coeficienţi în Z. 2 S25,S26
18. Ecuaţii binome. 1 S26
19. Ecuaţii reciproce. 1 S26
20. Ecuaţii bipătrate. 1 S27
21. Aplicaţii. 2 S27
22. Inele de polinoame cu coeficienţi într-un corp comutativ – test 1 S28-1
de evaluare sumativă

ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ

PRIMITIVE1.

Identificarea legăturilor dintre o funcţie continuă şi 1. Funcţii continue, funcţii cu propr. lui Darboux – recapitulare. 1 S1
derivata sau primitiva acesteia. 2. Derivate, teoreme fundamentale – recapitulare. 1 S1
Modelarea comportării unei funcţii prin utilizarea 3. Test de evaluare iniţială 1 S1
primitivelor sale.
4. Primitivele unei funcţii. Definiţie. Proprietăţi. 1 S2
Identificarea unor metode de calcul ale integralelor ,
prin realizarea de legături cu reguli de derivare. 5. Integrala nedefinită a unei funcţii. Proprietăţi :liniaritate. 1 S2
6. Primitive uzuale. 1 S2
7. Funcţii care admit şi funcţii care un admit primitive. 1 S3-1
8. Aplicaţii. 3 S3-2,S4-1

Utilizarea unor algoritmi de calcul pentru integrale 1. Probleme care conduc la noţinea de integrală.
definite.
Explicarea unor opţiuni de calcul al integralelor
definite, în scopul optimizării soluţiilor.
Utilizarea propr. de monotonie a integralei în
estimarea valorii unei integrale definite şi în
2. INTEGRALA DEFINITĂ
9. Test de evaluare sumativă 1 S4
1 S4
2. Diviziuni ale unui interval [a, b]. Norma unei diviziuni. Sistem 1 S5
de puncte intermediare. Sume Riemann, Interpretate geometrică.
3. Definiţia integrabilităţii unei funcţii pe un interval [a, b]. 1 S5
4. Proprietăţi ale integralei definite: liniaritate, monotonie, 2 S5-1,S6-1
aditivitate în raport cu intervalul de integrare.

probleme cu conţinut practic.

5. Integrarea funcţiilor continue. 1 S6-1
6. Terorema de medie. Interpretare geometrică. 2 S6-1,S7-1
7. Teorema de existente a primitivelor unei funcţii continue. 1 S7-1
8. Formula Leibniz-Newton. 2 S7-1,S8-1
9. Metode de calcul al integralelor definite:
a) Metoda integrării directe. Aplicaţii. 2 S8-1
b) Metoda integrării prin părţi. Aplicaţii. 3 S9
c) Metoda schimbării de variabilă. Aplicaţii. 3 S10
P( x ) 2 S11
b
d)Calculul integralelor de forma ∫ Q( x )dx , grad Q ≤4
a
prin metoda descompunerii în fracţii simple.
10. Metode de calcul al integralelor definite . Aplicaţii. 3 S11-1,S12-2
11. Test de evaluare sumativă. 1 S12-1
3. APLICAŢII ALE INTEGRALEI DEFINITE

1. Aria unei suprafeţe plane. Aplicaţii. 3 S13

RECAPITULARE PENTRU TEZĂ, TEZA, DISCUTAREA TEZEI S14
3+1+1
2. Volumul unui corp de rotaţie. Aplicaţii. 2 S15
3. Calculul unor limite de şiruri folosind integrala definită. 3 S16,S17-1
5. Test de evaluare sumativă. 1 S17

RECAPITULARE SEMESTRUL I 2 S18

RECAPITULARE FINALĂ - SUBIECTE DE SINTEZĂ, REZOLVAREA DE PROBLEME PREGĂTITOARE PENTRU S18-1

EXAMENUL DE BACALAUREAT. S19-S33
TEZA, DISCUTAREA TEZEI 3+1 (TEZA SE VA DA CA SIMULARE A EXAMENULUI DE BACALAUREAT) S30