Arta este minciuna care ne ajută să vedem adevărul.

Pablo Picasso
1. Introducere. Ce este arta? Cum este concepută
arta ?
2.Definiţia artei.
3.Creaţia. Procesul de creaţie.
4.Tipologizarea artistică. Domenii ale artei în
evoluţia culturală.
5. Omul de artă. Realitatea şi reveria artiştilor.
6.Arta – element esenţial al culturii.
• Arta este în esenţă cea mai profundă expresie a
creativităţii umane.

• Cea mai frumoasa exprimare a gândurilor omului este

arta.

• Într-un sens larg, termenul artă desemnează orice

activitate, care se bazează pe cunoştinţe, exerciţiu,
percepţie, imaginaţie şi intuiţie.

• Într-un sens mai strict, se adaugă la cele de sus lipsa de

funcţionalitate (practică),cunoaştere, estetică.

• Britannica Online defineşte arta ca "îndemânare şi

imaginaţie în creaţia de obiecte, medii ambiante sau
experienţe estetice care pot fi împărtăşite“.
• Natura artei a fost descrisă de Richard Wollheim ca "unul din
termenii cei mai elusivi (care se eschivează) aleproblemelor
tradiţionale de cultură umană“.

• A fost definită ca vehicol pentru expresia sau comunicaţia de

emoţii şi idei, un mijloc pentruexplorarea şi aprecierea elementelor
formale pentru sine, şi ca mimesis sau reprezentaţie.

• Leo Tolstoi a identificat arta ca un mijloc indirect de a comunica

între persoane.

• Benedetto Croce şi R.G. Collingwood au avansat ideea idealistă că

arta exprimă emoţii, şi că opera de artă aşadar există esenţialmente
în mintea creatorului.
 Arta este rezultatul unei capacităţi creative :
• capacitatea de a gândi abstract,
• flexibilitatea gândirii,
• fluenţa ideaţională,
• o inteligenţă generală superioară,
• sensibilitatea la probleme,
• spirit de observaţie
• bună receptivitate sau ,,deschidere la experienţă”,
• curiozitate,
• încredere în sine,
• dispoziţia de a-şi asuma scopuri îndepărtate şi autoimpuse,
• perseverenţă,
• independenţă în gândire.
Arta plastică - pictură şi grafică, sculptură, arhitectură.

Arta dramatică - teatru, dans/coreografie şi cinematografie.

Muzica - muzică vocală şi muzică instrumentală.

Literatura - epică, dramaturgie şi lirică.

Pictură şi grafică
Cei mai distinşi pictori, recunoscuţi în plan mondial.
Ei fac parte din elita artistică a picturii :

Sandro Botticelli, Paul Cézanne, Hieronymus Bosch,

Salvador Dalí , Paul Gauguin, Vincent van Gogh,
Francisco de Goya, Henri Matisse, Pablo Picasso,
Pierre-Auguste Renoir, Rembrandt Peter, Paul Rubens,
Leonardo da Vinci.
Hieronymus Bosch: Purtarea crucii, 1515-1516
Museum voor Schone Kunsten, Gent
Sandro Botticelli - Naşterea lui Venus,1482-1485
Paul Cézanne - Natură moartă cu mere şi portocale, 1899
Salvador Dalí - Persistenţa memoriei(detaliu), 1931
Paul Gauguin - De unde venim? Ce suntem? Încotro ne îndreptăm?, 1897
Francisco de Goya - La Maja Vestida, 1800-1803 - Museo del Prado
Henri Matisse - Lux, calm şi voluptate, 1904 - Musée d'Orsay, Paris
Pablo Picasso – Doamnele din Avignon
Pierre-Auguste Renoir - Le Déjeuner des canotiers, 1880-81
Auguste Rodin - Grubleren
Moáis
Ketchican totem
Pyramida Kunculcan
Parthenon
Taj Mahal
Om de artă (artist) - persoană de talent care lucrează în mod creator într-
un domeniu al artei;

• Artistul este un termen descriptiv aplicat persoanei angajate într-o

activitate artistică. Un artist, de asemenea, poate fi definit neoficial, ca o
persoană care se exprimă printr-un anumit mod artistic. Cuvântul este
folosit, de asemenea, într-un sens calitativ - o persoană creativă, inovatoare
sau adeptul unei practici artistice..

• Artistul este deosebit de sensibil la lumea din jurul lui: şi-a dezvoltat
propriul punct de vedere, şi creativitate, o tehnică bună. Artistul are
propria sa stăpânire tehnică ale dezvoltării intelectuale şi artistice.
 3 condiţii ce determină un artist desăvârşit
Aptitudinea artistică este considerată dorinţa sau capacitatea, naturală
sau dobândită, pentru a produce un tip special de obiecte de artă. Ca toate
aptitudinile şi abilităţile abilitatea artistică este educată şi dezvoltată
printr-o muncă constantă.

Talentul, o abilitate rară care distinge si singularizează persoanele care-l

deţin. Este atribuit acelora care şi-au modelat / definit un stil propriu de
concepere a lumii. (măiestrie, îndemânare, originalitate). 

Genialitate, o atitudine de caracter superioară, o persoană dotata cu o

mare capacitate de invenţie, organizare şi creaţie. Un artist genial este cel
ale cărui lucrări poartă un sigiliu atât personal cât şi universal. Lucrările
sale influenţează societatea şi cultura cărui aparţine sau cultura mondială.
 Arta – element esenţial al culturii
Funcţiile artei :
1. nemotivaţionale - scopuri nemotivate care sunt o parte integrantă
a naturii umane, nu pot fi reduse la caracteristicile individuale sau
servi ca un scop utilitar. În acest sens, arta si creativitatea generală -
este ceva la care omul este împins de natura proprie (nimeni şi nimic
în afară de Homo Sapiens nu a creat artă) şi care merge dincolo
utilitate.

2. motivaţionale – obiective pe care autorul sau creatorul şi le-a

pus în mod deliberat şi conştient în faţa lui, de a produce / crea cu un
scop justificat. Poate fi un obiectiv politic, creând o stare de spirit,
anumite funcţii sau emoţii, impacte psihologice, o ilustrare a ceva de
promovare a produsului (în cazul de publicitate) sau a trimite doar
câteva mesaje.
 Instinctul uman pentru armonie, echilibrul şi ritm - Arta nu este o
acţiune sau un obiect, ci dorinta de armonie interioară (frumusete),
consumată indiferent de utilitate.
 Sentimentul misterului - Arta este o modalitate de a-ţi simţi relaţia cu
universul. Acest sentiment este adesea brusc şi apare atunci când
vedem o operă de artă, a ascultăm muzică sau poezie.
 Imaginaţia - Arta oferă un mod inedit de a folosi imaginaţia ca mod
non-verbale de comunicare, fără restricţiile de limbaj.
 Accesibilitatea către publicul larg - Arta permite autorului lucrării,
conştient sau inconştient, să se adreseze întreagii lumi.
 Funcţii simbolice şi ritual - în multe culturi, ritualurile colorate,
spectacolele de dans sunt un simbol sau un mod de a decora unele
evenimente.
 Mijloc de comunicare - în forma sa cea mai simplă, arta este un
mijloc de comunicare. Ca majoritatea altor moduri de
comunicare, ea poartă intenţia de a transmite informaţii la
audienţă.
 Arta ca divertisment - scopul artei este de a crea o stare de
spirit sau de emoţie, relaxare sau distracţie (cultură de masă).
 Arta de dragul schimbării politice - unul dintre obiectivele
definitorii ale artei la inceputul secolului XX a fost crearea de
opere care provoacă schimbări politice. Dadaismul,
suprarealismul, constructivismul, expresionismul abstract.
Arta pentru psihoterapie - psihologii si psihoterapeuţii
pot folosi arta pentru scopuri terapeutice.
Arta ca protest social, răsturnarea ordinii existente şi
/ sau anarhie - nu poate avea nici un scop bine
definit politic, dar critică regimului existent a unul
dintre aspectele sale.
Arta pentru propagandă, sau comerţ. Operele de artă
sunt adesea folosite cu scopul de propagandă,
pentru a schimba în linişte gusturile şi atitudinile
publice.