Media aritmetica

Media geometrica (proportionala):

Media aritmetica ponderata:

, unde a1, a2, ..., an reprezinta numerele, cu ponderile p1, p2, ..., pn.

Puteri:
              

                  

                         
                proprietatile radicalilor >>

Formule de calcul prescurtat:

Ecuatia de gradul I:
    O ecuatie de gradul I are forma: ax+b=0. Solutia acestei ecuatii este x=-b/a, cu a diferit de
0. Daca a=0 si b diferit de 0, solutia este multimea vida. Altfel, adica daca a=0 si b=0, solutia
este intreaga multime de definitie.

Ecuatia de gradul al II-lea:

    Forma canonica a unei ecuatii de gradul al II-lea este: ax2+bx+c=0. Etapele rezolvarii
acestei ecuatii sunt:

 Calcularea discriminantului:

 Evaluarea discriminantului:
daca discriminantul este negativ, ecuatia nu are solutii reale;
daca discriminantul este nul, ecuatia are o singura solutie (x1=x2);
daca discriminantul este strict pozitiv, ecuatia are doua solutii, care se calculeaza dupa
cum urmeaza:
 Calcularea solutiilor:
  Relaţii între  rădăcinile ecuaţiei  de gradul al doilea

Alte formule calcul prescurtat:

                                  

                                  

  şi, mai mult, avem:

                                  

                                  

Proprietăţile radicalilor:
                                  

Logaritmi

                                                    

                                

      
Schimbarea bazei unui logaritm                    

                                                

                                                

                  

                    

Combinatorica

Permutari
Reprezinta numarul tuturor submultimilor unei multimi.

                   

Aranjamente
Reprezinta numarul tuturor submultimilor ordonate de k elemente ale unei multimi de n elemente.

                   

Combinari
Reprezinta numarul tuturor submultimilor (neordonate) de k elemente ale unei multimi de n elemente.

                   

Permutari
    
     Formula de recurenta a permutarilor:

        

Aranjamente

     , sau

         
     Formula de recurenta a aranjamentelor:

        

Combinari

     , sau

         
     Formula de recurenta a aranjamentelor:

        
Demonstratie:
    

     Formula combinarilor complementare:

        

Binomul lui Newton

     Formula Binomului lui Newton este:

      
     Termenul general al dezvoltarii binomului lui Newton:

      
     Observam ca,

     Gasirea rangului celui mai mare termen din dezvoltarea (a + b)n se face dupa formula

      

     Observatie. Pentru o multime cu n elemente, numarul de submultimi cu k elemente este egal cu Cnk.

     Pentru a = b = 1, avem

.
     Observatie. Numarul de submultimi ale unei multimi cu n elemente este 2n.

Matricea

O matrice este un tabel dreptunghiular de numere. 

Exemplu: . Putem defini o matrice astfel:

Fie M={1, 2, 3, ..., m} si N={1, 2, 3, ..., n}. A: M x N -> R, A(i,j) = ai,j se numeste
matrice de tipul (m, n), cu m linii si n coloane.

O matrice care are o dimensiune egala cu 1 se numeste vector. O matrice A[1,n] (1 linie si n coloane) se numeste vector
linie, iar o  matrice B[m,1] ( o coloana si m linii) se numeste vector coloana.
Exemple:

  Este o matrice de tipul 4x3. Elementul A[3,1] sau a3,1 este 12.

este o matrice de tipul (1, 7)  sau vector linie.

O matrice A(m,n) care are m = n  se numeste matrice patratica. Deci, o matrice patratica este matricea care are
numarul de linii egal cu numarul de coloane.

Adunarea matricilor

Dacă A si B sunt două matrici de tipul m x n, atunci C = A + B, unde ci,j = ai,j + bi,j este suma lor (unde i<m+1, j<n+1).
Exemplu:

Inmultirea cu un scalar

Dându-se matricea A  şi scalarul (constanta) c, avem matricea B = cA, unde  bi,j = cai,j care este produsul dintre matricea
A si scalarul c.  De exemplu,

Inmultirea matricilor

Fie A o matrice de tip m x n si B o matrice de tip n x p. Atunci, produsul lor este C = AB o matrice de tip m x p, cu
ci,j = ai,1b1,j + ai,2b2,j + ... + ai,nb1,n. De exemplu,

Proprietatile înmulţirii matricilor

1. - asociativitate

2. - element neutru, unde In  este matricea unitate definita astfel

           

3.

4. - distributivitate.

O matrice patratica  A, de ordin n, este inversabila (sau nesingulara) daca exista o matrice patratica  B, de ordin n, 
astfel incat, sa avem

  AB = In = BA

In acest caz, matricea B se numeste inversa matrcii A, si se noteaza A-1. 

Determinanţi
Fie matricea    

                            . Se numeste determinantul   matricei A, numărul

                                     

Se noteaza                          .

Triunghiul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:

P=AB+BC+CA

Aria triunghiului=(inaltimea x baza)/2, adica:

Atriunghi=(b x h)/2.
In cazul nostru, b=BC, iar h=AD. Deci,
AABC=(BCxAD)/2

Paralelogramul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:

P=AB + BC + CD + DA. Deoarece laturile opuse ale paralelogramului sunt
congruente (egale), perimetrul poate fi calculat astfel P=2(AB + BC).

Aria paralelogramului = baza x inaltimea, adica Aparalelogram=b x h, iar in

cazul nostru,
AABCD=DC x AM, pentru ca
DC=b (baza) si AM=h (inaltime).

Dreptunghiul

Dreptunghiul are lungime( not L=AB) si latime (not l=BC).

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB+BC+CD+DA sau P=2(L+l)

Aria dreptunghiului = lungimea x latimea

Adreptunghi=L x l. In cazul nostru, AABCD=AB x BC.

Patratul
 Patratul este un dreptunghi care are toate laturile egale (congruente), sau lungimea
egala cu latimea.
Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB+BC+CD+DA sau P=4 L, unde L este latura patratului (AB=BC=CD=DA=L).
Aria patratului=latura x latura = latura2, adica, Apatrat=L2.
In cazul nostru, AABCD=AB2.

Trapezul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:

P=AB + BC + CD + DA.

Aria trapezului = (baza mare + baza mica)xinaltimea/2, adica Atrapez=(B + b) x h/2,

iar in cazul nostru
AABCD=(DC + AB) x AM/2, pentru ca
DC=B (baza mare)
AB=b (baza mica), iar
AM=h (inaltimea).

Cercul

Avem OA - raza (not. r)

Lungimea cercului (circumferinta cercului):

   
Aria cercului (corect ar fi aria discului):

   
Geometrie în spaţiu

Corpuri - Poliedre

Piramida

Vom discuta decat de corpuri regulate, deci si piramida este regulatã.

Avem: AB - muchia bazei(not. m)
VA - muchia laterala(not. l)
VO - inaltimea piramidei (not. h)
VM - apotema laterala sau apotema piramidei (not. a p)
OM - apotema bazei (not. ab).
Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
     Alat=(Pb x ap)/2.
Aria bazei
     Ab=(Pb x ab)/2, unde Pb este perimetrul bazei.
Aria totala = aria bazei + aria laterala

Volumul
     Vpir=(Ab x h)/3.
Tetraedrul poate fi considerat o piramida care are ca baza un triunghi,
aria si volumul calculandu-se analog.

Paralelipipedul dreptunghic, cubul, prisma

Avem: AB - lungime(not. L)
BC - latime(not. l)
AE - inaltimea sau muchia laterala (not. h)
     Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
     Alat=Pb x h, unde Pb este perimetrul bazei,
sau
     Alat=2(L + l) x h
Aria bazei
     Ab=L x l.
Aria totala = aria bazei + aria laterala

Volumul
     Vparalelipiped=Ab x h
sau Vparalelipiped=L x l x h.

Paralelipipedul dreptunghic este un caz particular de prisma, iar cubul este un

caz particular de paralelipiped dreptunghic, in sensul ca este un paralelipiped cu
toate laturile congruente. De aceea nu amintim nimic despre ele aici.

Trunchiul de piramida
 Avem: AB - Muchia bazei mari
A'B' - Muchia bazei mici
OO' - Inaltime (not. h)
AA' - Muchia laterala
OM - Apotema bazei mari (not. aB)
O'M' - Apotema bazei mici (not. ab)
MM' - Apotema trunchiului de piramida (not. at)
     Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
     Alat=(PB+Pb)at/2, unde Pb este perimetrul bazei mici, iar PB este
perimetrul bazei mari. Ariile bazelor se calculeaza in functie de natura
bazelor (triunghi, patrulater etc.), iar la piramida regulata se mai pot
calcula si cu ajutorul formulelor:
     Ab=Pb x ab.
     AB=PB x aB.
Aria totala = aria bazei mari + aria bazei mici + aria laterala

Volumul

     Vtrunchi de piramida=

Corpuri - Corpuri rotunde

Cilindrul

Avem:
AA' - generatoare (not. g)
OO' - inaltimea cilindrului (not. h; in cazul nostru, la cilidrul circular drept,
avem g=h)
AO - raza bazei (not. r)
Aria bazei = aria cercului de la baza, adica:

    
Aria laterala:

    
Aria totalã:

    
Volumul cilindrului:

    

Conul

Avem:
VA - generatoare (not. g)
VO - inaltimea conului (not. h)
AO - raza bazei (not. r)
Aria bazei = aria cercului de la baza, adica:

    
Aria laterala:

    
Aria totala:

    
Volumul conului:

    
Trunchiul de con

Avem:
A'A - generatoare (not. G)
OO' - inaltimea trunchiului de con (not. I)
AO - raza bazei mari(not. R)
A'O' - raza bazei mici(not. r)
Aria laterala:

Aria totala:

Volumul:

Sfera

Avem:
OA - razã (not. r)
Aria sferei:

    
Volumul sferei:

    

   
Rombul
Rombul este un paralelogram particular, adica
este paralelogramul care are doua laturi
consecutive congruente.

Rombul are, deci, toate laturile congruente si

diagonalele perpendiculare.
 

De asemenea, aria rombului poate fi calculata cu

formula de la paralelogram.

   
Poligonul Regulat
 Poligonul regulat poligonul convex care are toate
laturile congruente.

Pentru un poligon regulat, perimetrul se calculeaza

inmultind nr. laturilor cu lungimea uneia dintre ele.
Aici avem un hexagon regulat, deci nr. laturilor este
egal cu 6. Avem, deci, perimetrul

  .
Aria unui poligon regulat se calculeaza dupa
formula

, unde P este perimetrul

poligonului, iar a este apotema poligonului
(perpendiculara din centrul poligonului pe una din
laturile sale).

   
Elipsa

Elipsa este curba plana definita ca locul geometric

al punctelor pentru care suma distantelor la doua
puncte fixe (numite focarele elipsei) este constanta.
  Aria elipsei se calculeaza dupa formula

   
Torul

Aria unui tor se calculeaza dupa formula

 
.

   
Arii corpuri
   
Calota sferica

Aria calotei sferice se calculeaza dupa formula

 
.

   
Zona sferica
 Aria zonei sferice se calculeaza dupa formula
(aceeasi ca cea de la calota sferica)
 
.

   
Segment sferic cu o singura baza

Volumul semgmentului sferic cu o singura baza se

calculeaza cu formula

   
Segment sferic cu o doua baze

Volumul semgmentului sferic cu doua baze se

calculeaza cu formula

 
Unitati de lungime
1 tol = 25.4 mm
1 picior = 12 toli = 0.3048 m
1 iard = 3 picioare = 0.924399 m
1 mila terestra = 1760 iarzi = 1609.344 m
1 mila marina = 1853 m
1 leghe = 4 452 m
1 leghe marina = 5 555.55 m
1 picior roman = 0.296 m

Unitati de suprafata
1 ha (hectar) = 1 hm2 = 10 000 m2
1 pogon = 5 011.7891 m2
1 acru = 4 849 iarzi patrati = 0.4047 ha
1 mila patrata = 640 acri = 258.97 ha

Unitati de volum
1 tol cubic = 16.387 cm3
1 l (litru) = 1 000 cm3 = 1 dm3
1 galon = 4 549 litri
1 baril = 36 galoane = 163.656 litri

Unitati de masa
1 kg = 1 000 g (grame)
1 q (quintal) = 100 kg
1 t (tona) = 1 000 kg = 10 q
1 uncie = 16 drahme = 28.35 g
1 fund = 16 uncii = 435.592 g

Alte unitati de masura

1 rad/s = 9.5493 rot/min
1 rot/min = 0.1947 rad/s

Elemente de trigonometrie   - Pagina 1

Definitii
 Intr-un triunghi dreptunghic, considerand masura unui
unghi ascutit numim:  

sinusul=cateta opusa / ipotenuza

cosinusul=cateta alaturata / ipotenuza
tangenta=cateta opusa / cateta alaturata
cotangenta=cateta alaturata / cateta opusa

Sinusul, cosinusul, tangenta si cotangenta se numesc functii

trigonometrice si se noteaza cu sin, cos, tg, si ctg.

In triunghiul ABC de mai sus avem:

           

                   

                   

Simple formule trigonometrice

Fiind dat un triunghi ABC dreptunghic in A, sunt adevarate urmatoarele

relatii:

      formula fundamentala a trigonometriei

                                 

               

Tabele trigonometrice

Nu punem aici decât cele mai cunoscute valori ale functiilor trigonometrice ( în tabelul de mai jos):

 
 u 300 450 600

 sin u

cos u

tg u 1

ctg u 1

Alte formule

    Pentru triunghiul alăturat avem formulele:

  

                  ,     

             

Tangenta
                         

Cotangenta

              

 
 

Dacă  , avem:    

, unde  

Cauchy Buniakovski
Formule de derivare  - tabel al derivatelor unor funcţii elementare

 
 Reguli de derivare

      

      

   

   

    

Formule integrale - tabel primitive uzuale

 
 Reguli de derivare

      

   

   
Integrarea prin părţi

     Dacă sunt funcţii derivabile cu   derivate continue, atunci funcţiile fg, f'g şi fg' admit primitive şi mulţimile lor
de primitive sunt legate prin formula

Schimbarea de variabilă

      Fie I,J  două intervale din R şi fie şi f două funcţii cu proprietăţile

         1. este derivabilă pe I;

         2. g admite primitive (fie G o primitivă a sa).

     Atunci funcţia admite primitive pe I, iar funcţia este o primitivă a lui , adică

Aplicaţii ale integralelor în Geometrie

Calculul ariei unor suprafeţe plane
   Dacă G este subgraficul funcţiei continue 
f:[a,b]->R+, atunci aria lui G este

Lungimea graficului unei funcţii

   Lungimea  graficului funcţiei f:[a,b]->R derivabilă cu
derivata continuă, este

Aria laterală a  unui corp de rotaţie

    Dacă este o funcţie continuă,
atunci corpul de rotaţie determinat de f are aria laterală
egală cu

Volumul  unui corp de rotaţie

   Dacă este o funcţie continuă,

atunci corpul de rotaţie determinat de f are volum şi

Probabilitati si statistica  
 

Evenimente
1. Proba. Eveniment
Consideram ca aruncam un zar. Este evident o experienta aleatoare* adica o experienta al carei rezultat variaza la
întâmplare.
* Cuvantul aleator provine de la latinescul alea, care inseamna zar.
Daca notam cu {1} aparitia fetei cu un singur punct, cu {2} aparitia fetei cu doua puncte etc. in urma unei aruncari cu
zarul avem unul din rezultatele

{1}, {2}, {3}, {4}, {5}, {6}

Acestea sunt singurele rezultate posibile si unul dintre ele se produce neaparat. Acestea sunt probele experientei.
Rezultatul unei experiente aleatoare se numeste proba.

Evenimentul care poate fi realizat de o proba si numai de una se numeste eveniment elementar.
Celelalte evenimente se numesc compuse.

2. Eveniment sigur. Eveniment imposibil

Fiecarei experiente i se ataseaza doua evenimente cu caracter special: evenimentul sigur si evenimentul imposibil.
Evenimentul sigur este un eveniment sigur care se realizeaza cu certitudine la fiecare efectuare a experientei.
De exemplu, la aruncarea unui zar, aparitia uneia din fetele 1, 2, 3, 4, 5, 6 este evenimentul sigur al experientei.

Evenimentul imposibil nu se realizeaza la nici-o efectuare a experientei.

De exemplu, la aruncarea unui zar, aparitia altei fete decât fetele 1, 2, 3, 4, 5, 6 este un eveniment imposibil. Sau extragerea unei
bile albe dintr-o urna care contine numai bile negre.

3. Operatii cu evenimente
Fiind date doua evenimente A si B, se numeste reuniunea lor si se noteaza prin A U B, evenimentul a carui realizare
consta in realizarea a cel putin unuia din cele doua evenimente. Se mai citeste "A sau B".

La aruncarea zarului consideram evenimentele

A = {1, 2, 3} si B = {2, 3, 6}

Evenimentul A se realizeaza daca se realizeaza unul din evenimentele {1}, {2}, {3}, iar evenimentul B se realizeaza daca
se realizeaza unul din evenimentele {2}, {3} sau {6}. Deci, pentru a realiza cel putin unul din evenimentele A, B trebuie
sa obtinem una din probele {1}, {2}, {3}, {6} si avem

A U B = {1, 2, 3, 6}

Intersectia evenimentelor A si B este evenimentul A B a carui realizare consta in realizarea simultana a evenimentelor
A,B. Putem citi A si B in loc de A intersectat cu B. In cazul de mai sus avem

A B = {2, 3}

Multimea tuturor evenimentelor legate de o experienta (inclusiv evenimentul sigur si evenimentul imposibil) formeaza un
camp de evenimente.

Probabilitate
1. Frecventa
Daca repetam o experienta de n ori in conditii identice, si obtinem de a ori evenimentul A, atunci numarul

fn=a/n
poarta numele de frecventa.
Numarul a poate varia de la 0 la n inclusiv.

Evenimente egal posibile. Fie A si B doua evenimente referitoare la aceeasi experienta. Daca din motive de perfecta
simetrie, putem afirma ca ambele evenimente au aceeasi sansa de a fi realizate, spunem ca evenimentele sunt egal
posibile.

2. Probabilitate
Definitie. Pobabilitatea unui eveniment este egala cu raportul dintre numarul cazurilor egal posibile care realizeaza
evenimentul si numarul cazurilor egal posibile.

Asadar, vom spune ca probabilitatea evenimentului A este egala cu raportul dintre numarul m al cazurilor favorabile
realizarii evenimentului A si numarul n al cazurilor egal posibile. Vom scrie

Exemplu. Avem o urna care contine 20 de bile numerotate cu 1, 2, 3, ... , 19, 20. Care este probabilitatea ca printr-o
extractie sa obtinem o bila numerotata cu un nr. mai mic decât 6?
Notam cu A evenimentul caruia dorim sa-i calculam probabilitatea. Numarul cazurilor egal posibile este 20. Numarul cazurilor
favorabile realizarii evenimentului A este 5. Aceste cazuri sunt: extragerea bilei 1, extragerea bilei 2, extragerea bilei 3, extragerea
bilei 4 sau extragerea bilei 5. Atunci avem

Proprietati ale probabilitatilor

Probabilitatea unui eveniment A, pe care o notam prin P(A), are urmatoarele proprietati: