Harap Alb – Caracterizare

Ca orice basm, "Povestea lui Harap-Alb" ilustrează o altă lume decât cea reală, personajele fiind împăraţi şi crai, Sfânta Duminică, animale şi gâze fermecate, eroi cu trăsături fabuloase, alături de personaje realiste aduse de Ion Creangă din Humuleştiul natal, ceea ce-i conferă acestei creaţii originalitate inconfundabilă. Basmul cultivă înalte principii morale ca adevărul, dreptatea, cinstea, prietenia, răbdarea, ospitalitatea, generozitatea, curajul, vitejia prin personajele pozitive şi comdamnă nedreptatea, răutatea, minciuna întruchipate de zmei, balauri sau spâni. Personajele sunt reale şi fabuloase, acestea din urmă având puteri supranaturale şi putându-se metamorfoza în animale, plante, insecte sau obiecte ori pot să reînvie, prin leacuri

destoinic şi curajos. dar rămâne în zona umanului. cuminte şi ascultător. ca adevărul. ospitalitatea. este un Făt-Frumos din basmele populare.miraculoase. Călătoria pe care o face pentru a ajunge împărat este o iniţiere a flăcăului în vederea formării lui pentru a deveni conducătorul unei familii. Harap-Alb. pe cei care sunt omorâţi. pe care urmează să şi-o întemeieze. vitejia. fapte. El este un personaj pozitiv şi întruchipează înaltele principii morale cultivate de orice basm. trăsături ce reies indirect din întâmplări. . El parcurge o perioadă de a deprinde şi alte lucruri decât cele obişnuite. fecior de crai. ca un flăcău din Humuleşti. de a învăţa şi alte aspecte ale unei lumi necunoscute până atunci. dreptatea. cinstea. fiind prietenos. prietenia. din propriile vorbe şi gânduri şi direct din ceea ce alte personaje spun despre el. curajul.

rob". înzestrate cu puteri supranaturale. se potriveşte Spânului şi se bagă în fântână. Codrul în care se rătăceşte simbolizează lumea necunoscută flăcăului. HarapAlb putând însemna "negru alb". Naiv. Faptele eroului rămân şi ele în limita umanului. care greşeşte pentru prima oară. numele lui poate fi un oximoron.experienţă necesară viitorului adult. deoarece "harap" înseamnă "negru. lipsit de experienţă şi excesiv de credul. . boboc în felul său latrebi de aieste. fără să-1 trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla". probele care depăşesc sfera realului fiind trecute cu ajutorul celorlalte personaje. fiul craiului îşi schimbă statutul din nepot al împăratului Verde în acela de slugă a Spânului. Semnificaţia numelui reiese din scena în care spânul îl păcăleşte pe fiul craiului să intre în fântână: "Fiul craiului.

rod al unei solide educaţii căpătate în copilărie. mezinul craiului devine sluga spânului. Harap-Alb nu-1 trădează niciodată pe spân. De pildă. îşi asumă şi numele de HarapAlb. care-i pun deseori viaţa în primejdie. atunci când se întoarce spre împărăţie cu pielea şi capul cerbului fabulos. "boboc în felul său la trebi de aieste. capabil să-şi asume vinovăţia. "piatra cea mare din capul cerbului . nesocotirea acestei restricţii declanşează asupra flăcăului un şir nesfârşit de întâmplări neplăcute şi periculoase.neţinând cont de sfatul tatălui său. cu toate urmările ce decurg din faptul că nu urmase sfatul tatălui. Cinstit din fire. întrucât jurase pe paloş. de a se feri de omul spân.". Deşi cuminte şi ascultător de felul său. Lipsit de experienţă. deşi un stăpân tiran ca acesta ar fi meritat. de a fi integru şi demn. îşi respectă cuvântul dat. dovedind în acelaşi timp loialitate şi credinţă faţă de stăpânul său.

el se teme. O singură dată a şovăit voinicul. flăcăul este ajutat de cei mai buni prieteni. cu faptul că omul trebuie să învingă toate piedicile ivite în viaţa sa.strălucea" atât de tare. altul să-i deie fata şi împărăţia întreagă". Depăşind . cere numai ajutorul acelora în care avea încredere. altul să-i deie fata şi jumătate din împărăţie. pregătindu-l pentru viitor. ducând bogăţia întreagă stăpânului. propria familie. îndrăgostindu-se de fata împăratului Roş. atunci când. "mai nu-i venea s-o ducă" spânului. calul fabulos şi de Sfânta Duminică. semn că învăţase ceva din experienţa cu spânul. dar HarapAlb şi-a urmat calea fără să clipească. Ca şi în viaţa reală. când va trebui să-şi conducă propria gospodărie. Probele la care îl supune spânul sunt menite a-1 deprinde pe flăcău cu greutăţile vieţii. Harap-Alb este umanizat. încât mulţi crai şi împăraţi îl rugară să-i "deie bănăret cât a cere el. se plânge de soartă.

perseverenţa. De asemenea. Sigur că binele pe care Harap-Alb îl face se întoarce atunci când el însuşi se află în impas. răbdarea. de asemenea. chiar dacă pentru asta trebuie să treacă prin apă ori să zăbovească pentru a le construi un adăpost. aşa cum îl sfătuise tatăl. crăiasa furnicilor şi cea a albinelor salvându-i. O experienţă determinantă pentru maturizarea lui o constituie întâlnirea cu omul roş.Călinescu) prin valorile morale care compun codul comportamentului ţărănesc: inteligenţa. sufletul lui bun.cu bine toate probele. bunătatea. dragostea pentru albine şi furnici îl fac să le ocrotească şi să le ajute atunci când le întâlneşte în drumul său. Episodul călătoriei spre curtea împăratului Roş este un necontenit prilej de iniţiere a flăcăului . capacitatea de adaptare la diverse situaţii ale vieţii. viaţa. altruismul. care este un alt pericol de care ar fi trebuit să se ferească. flăcăul demonstrează că e "soi bun" (G.

devenite . tânărul deprinzând experienţă mai ales în cunoaşterea speciei umane. aceştia folosindu-şi tocmai trăsăturile dominante.(călătoria este un mijloc de cunoaştere). loiali.la nevoie . Harap-Alb are capacitatea de a-şi face prieteni adevăraţi. cât de neînsemnat ori de ciudat ar părea. aşadar. şi unde prisoseşte darul. din aceeaşi lume cu el.adevărate talente: "tot omul are un dar şi un amar. care vine. Probele de la împărăţia fetei trimit spre ritualurile ţărăneşti ale peţitului. deprinzând acum învăţătura că orice om. poate fi de folos. pregătindu-1 pentru căsătorie. între care însoţirea . care să-1 ajute în orice împrejurare dificilă a vieţii sale. nu se mai bagă în samă amarul". unul dintre reperele finale ale devenirii sale. Harap-Alb cunoaşte dragostea aprinsă pentru o fată de împărat. În această perioadă a iniţierii.

alegerea motivată a miresei. Harap-Alb parcurge o perioadă de formare a personalităţii. să-i stea aproape la bine şi la rău. Ultima probă la care îl supune fata este. de data aceasta. scăpând de povara jurământului făcut spânului. trezindu-1 din morţi. ospăţul oferit de gazdă sunt tot atâtea încercări la care îl supune viitorul socru şi cărora mirele trebuie să le facă faţă. Ca şi Nică.mirelui de un alai de tineri. deşi înzestrat cu importante calităţi. are slăbiciuni omeneşti. o demonstrare a calităţilor viitoarei soţii. de satisfacţii . trecerea lor prin foc. acest fapt fiind ilustrat atunci când ea îi salvează viaţa. momente de tristeţe şi disperare. fiul craiului. care. Această întâmplare simbolizează ideea că acum Harap-Alb redevine el însuşi. care va şti să aibă grijă de bărbatul ei. acela că îi va fi slugă "până când va muri şi iar va învia".

marele povestitor constituie operadupa modelul basmului popular romanesc. scriitorii o folosesc ca model si sursa de inspiratie. . In literatura romana Ion Creanga s-a facut remarcat prin elemente originale care dau viata operelor sale. Asftel apare eruditia paremiologica . In „Povestea lui Harap-Alb”. textul fiind puternic imbogatit prin proverbe. dandu-i un carcaterunic prim modul in care autorul a inteles ideea de basm. dupa modelul basmului popular. creand opere in maniera si cu structura creatiilor folclorioce. Asfel. se ajunge si la crearea basmului cult.ale învingătorului. toate conducând la desăvârşirea lor ca oameni. Descoperind frumusetea si varietatea literaturii populare.

El este fiu de crai. Caracterizarea personajului este atat directa cat si indirecta. Personajul principal apartine lumii reale. vorbe de duh specifice humulestenilor. fapte) este edificatoare in privinta modului in care Ion . fiind mezinul familiei. Harap-Alb fiind pus in situatii care-i definesc spiritualitatea. Acest personaj se remarca da lungul firului narativ datorita caracterului puternic sensibilazat la adresa persoanelor din jurul sau. Cracterizarea personajului prin comportament (gesturi. Basmul lui Creanga cuprinde un numar semnificativ de personaje reale ii imaginare.zicatori. Umorul ofera cititorului posibilitatea de a parcurge o opera care starneste veselia.

harnic. indreptat catre valoriile umane apreciate de poporul roman. cu un suflet milos si sensibil. ci este un tanar obisnuit. ce-l va ajuta in drumul initiatic pe care . Fiul de crai reprezinta binele. il va ajuta sa devina imparat. milostivindu-se de o baatrana (care de fapt este Sfanta Duminica. el nu este un erou tipic basmului popular. fiind rasplatit pentu omenia de care da dovada. Nu detine puteri magice.Creanga a perceput acesta opera.a234m0sdfsdn334 Primul gest de omenie pe care personajul il face este daruirea unui banut. Caracterul deosebit pe care al are acest tanar. Nu se lupta cu zmeii. personaj simbolic. supus. nu pedepseste raul pentru a refaceechilibrul distrus al lumii.

ale raului). Rusinandu-se de nereusitele fratilor mai mari. Incalcand o porunca .Harap-Alb il va parcurge). Insa da dovada de neascultareatunci cand tatal sau ii spune sa nu se increada in span sau in omul ros (simboluri ale vicleniei. el va fi supus unor grele incercari. care a reusit sa-l inchida fantana. el se hotareste sa porneasca intro calatorie spre imparatia unchiului sau. Din acest moment al povestirii fiul craiului va deveni Harap-Alb. Fiul craiului este ajutat de Sfanta Duminica care ii da sfaturi in ceea ce priveste pregatirea drumului. fiind obligat sa se supuna spanului. Calul nazdravan pe care il alege este un alt ajutor pe care fiul craiului il primeste datorita purtarii deosebite. Este curajos. fiin sluga . infruntand obstacolul pe are tatal sau i l-a pregatit.

insa este sutinut si de calul nazdravan. Aceste doua incercari sunt periculoase pentru personaj. care il vor ajuta in drumul initiatic pe care a pornit.spanului care se da drept nepot al imparatului. Din aceste doua situatii reies alte trasaturi. el manifesta onestitate deosebita si nu-si incalca cuvantul. nefiind insa parasit de personajele fantastice. Ajungand la curtea unchiului sau. valori ale protagonistului: este recunoscator pentru ajutorul . juramantul facut spanului. Este ascultator si supus in toate. Este indrumat de Sfanta Duminica atunci cand trebuie sa culeaga salate din Gradina Ursului sau sa aduca pietre scumpe din Padurea Cerbului.

PasariLati-Lungila) ii va conferi prilejul de a lega noi prietenii. sesizeaza faptul ca Dumnezeu i-a harazit un destin mai putin milos. Ochila. de albine.234m0sdfsdn33 4 Sensibilitatea personajului este extraordinara in fata unor situatii reliefate de Creanga. Setila. Flamanzila. facandu-si astfel noi prieteni care-l vor oferi sprijin la nevoie. Intalnirea personajului principal cu personaje fantastice reprezentand caractere umane duse la extrem (Gerila. Fiind incurajat de Sfanta Duminica. dar „Mare-i Dumnezeu!”. Ajungand la curtea . In drumul spre curtea Imparatului Ros se milostiveste de furnici. platind pentru neascultarea sfatului parintesc.primit si constient ca a gresit.

probe initiatice(in numar de trei) el isi va recapata dreptul de a fi imparat. ci ajutorului dat de prietenii sai. Harap-Alb trece peste toate probele la care este supus. Fata Imparatului Ros va prind dragoste pentru HarapAlb. care au un rol important in initierea lui. dar nu datorita unor puteri supranaturale. care dupa ispasirea pacatului pe care l-a comis (neascultare). Dargostea il va readuce la viata si el va primi rasplata pentru bunatatea.iubirea. dar si sub propriile decizii. va atinge stadiul suprem al fericirii pamantene. Personajul actioneaza sub semnul profund al destinului. . ascultarea(in calitate de sluga a spanului) de care daduse dovada. Trecand probrlr de foc. milostivirea.Imparatului Ros.

bine merutat.atingand stadiul maturitatii. el fiind supus unui proces de purificare. El cunoaste virtutea cea mai de seama abia dupa ce a trecut . Aceste calitati sunt necesare pentru un imparat. care i-au dezvoltat intelepciunea si curajul. In drumul initiatic spre cunoasterea lumii trece prin mai multe etape. Fiind reprezentantul Binelui el obtine favoruri pe care nu le folosette in scop propriu(nu da dovada de egoism). castigat in urma unor probe periculoase. Moartea personajului in final este un simbolica. dar il fac sa se cunoasca pe sine: umulinta. pentru un model de imparatire. reinvierea este semnul mdobandirii unei noi identitati. care-i marcheaz eroului propriile limite. virtutile omeniei. rabdarea. ritualica. Fiul de crai isi va dobandi noul statut.

. Chiar daca poate fi identificat cu FatFrumos care se infrunta cu zmeii.renasterea Binelui in urma unei stadialitati riscante. Din acest motiv basmul conceput de Ion Creanga se diferentiaza prin stil si continut de celalalte opere de acest gen. nu se lupta niciodata cu spanul. iese oarecum din schema personajului basmului popular. Iubirea este invingatoara mortii. eroul basmului lui Creanga. Harap-Alb. nu comite pacatul groaznic al omorului.anumite stadii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful