P. 1
Ion Creanga Harap Alb (Caracterizare 2)

Ion Creanga Harap Alb (Caracterizare 2)

|Views: 329|Likes:
Published by T0rry

More info:

Published by: T0rry on Oct 04, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/22/2014

pdf

text

original

Harap Alb – Caracterizare

Ca orice basm, "Povestea lui Harap-Alb" ilustrează o altă lume decât cea reală, personajele fiind împăraţi şi crai, Sfânta Duminică, animale şi gâze fermecate, eroi cu trăsături fabuloase, alături de personaje realiste aduse de Ion Creangă din Humuleştiul natal, ceea ce-i conferă acestei creaţii originalitate inconfundabilă. Basmul cultivă înalte principii morale ca adevărul, dreptatea, cinstea, prietenia, răbdarea, ospitalitatea, generozitatea, curajul, vitejia prin personajele pozitive şi comdamnă nedreptatea, răutatea, minciuna întruchipate de zmei, balauri sau spâni. Personajele sunt reale şi fabuloase, acestea din urmă având puteri supranaturale şi putându-se metamorfoza în animale, plante, insecte sau obiecte ori pot să reînvie, prin leacuri

fiind prietenos. din propriile vorbe şi gânduri şi direct din ceea ce alte personaje spun despre el. cuminte şi ascultător. Călătoria pe care o face pentru a ajunge împărat este o iniţiere a flăcăului în vederea formării lui pentru a deveni conducătorul unei familii. trăsături ce reies indirect din întâmplări. curajul. . prietenia. vitejia. ospitalitatea.miraculoase. este un Făt-Frumos din basmele populare. fecior de crai. cinstea. pe cei care sunt omorâţi. El parcurge o perioadă de a deprinde şi alte lucruri decât cele obişnuite. dreptatea. destoinic şi curajos. Harap-Alb. fapte. ca adevărul. de a învăţa şi alte aspecte ale unei lumi necunoscute până atunci. dar rămâne în zona umanului. pe care urmează să şi-o întemeieze. ca un flăcău din Humuleşti. El este un personaj pozitiv şi întruchipează înaltele principii morale cultivate de orice basm.

Codrul în care se rătăceşte simbolizează lumea necunoscută flăcăului. Naiv. Semnificaţia numelui reiese din scena în care spânul îl păcăleşte pe fiul craiului să intre în fântână: "Fiul craiului. fiul craiului îşi schimbă statutul din nepot al împăratului Verde în acela de slugă a Spânului. deoarece "harap" înseamnă "negru. fără să-1 trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla". se potriveşte Spânului şi se bagă în fântână. care greşeşte pentru prima oară. probele care depăşesc sfera realului fiind trecute cu ajutorul celorlalte personaje. lipsit de experienţă şi excesiv de credul. Faptele eroului rămân şi ele în limita umanului. boboc în felul său latrebi de aieste. înzestrate cu puteri supranaturale.experienţă necesară viitorului adult. numele lui poate fi un oximoron. . rob". HarapAlb putând însemna "negru alb".

"boboc în felul său la trebi de aieste. Cinstit din fire.". Lipsit de experienţă. îşi asumă şi numele de HarapAlb. "piatra cea mare din capul cerbului . cu toate urmările ce decurg din faptul că nu urmase sfatul tatălui. atunci când se întoarce spre împărăţie cu pielea şi capul cerbului fabulos. De pildă. de a se feri de omul spân.neţinând cont de sfatul tatălui său. nesocotirea acestei restricţii declanşează asupra flăcăului un şir nesfârşit de întâmplări neplăcute şi periculoase. rod al unei solide educaţii căpătate în copilărie. dovedind în acelaşi timp loialitate şi credinţă faţă de stăpânul său. capabil să-şi asume vinovăţia. întrucât jurase pe paloş. Deşi cuminte şi ascultător de felul său. îşi respectă cuvântul dat. deşi un stăpân tiran ca acesta ar fi meritat. care-i pun deseori viaţa în primejdie. de a fi integru şi demn. mezinul craiului devine sluga spânului. Harap-Alb nu-1 trădează niciodată pe spân.

"mai nu-i venea s-o ducă" spânului. Ca şi în viaţa reală. altul să-i deie fata şi împărăţia întreagă". propria familie. O singură dată a şovăit voinicul. atunci când.strălucea" atât de tare. dar HarapAlb şi-a urmat calea fără să clipească. încât mulţi crai şi împăraţi îl rugară să-i "deie bănăret cât a cere el. când va trebui să-şi conducă propria gospodărie. cere numai ajutorul acelora în care avea încredere. Harap-Alb este umanizat. Depăşind . se plânge de soartă. pregătindu-l pentru viitor. Probele la care îl supune spânul sunt menite a-1 deprinde pe flăcău cu greutăţile vieţii. semn că învăţase ceva din experienţa cu spânul. el se teme. cu faptul că omul trebuie să învingă toate piedicile ivite în viaţa sa. flăcăul este ajutat de cei mai buni prieteni. ducând bogăţia întreagă stăpânului. calul fabulos şi de Sfânta Duminică. îndrăgostindu-se de fata împăratului Roş. altul să-i deie fata şi jumătate din împărăţie.

capacitatea de adaptare la diverse situaţii ale vieţii. De asemenea. altruismul. crăiasa furnicilor şi cea a albinelor salvându-i. care este un alt pericol de care ar fi trebuit să se ferească. de asemenea.Călinescu) prin valorile morale care compun codul comportamentului ţărănesc: inteligenţa. O experienţă determinantă pentru maturizarea lui o constituie întâlnirea cu omul roş. Episodul călătoriei spre curtea împăratului Roş este un necontenit prilej de iniţiere a flăcăului . perseverenţa. răbdarea. viaţa. aşa cum îl sfătuise tatăl. bunătatea. chiar dacă pentru asta trebuie să treacă prin apă ori să zăbovească pentru a le construi un adăpost. dragostea pentru albine şi furnici îl fac să le ocrotească şi să le ajute atunci când le întâlneşte în drumul său.cu bine toate probele. sufletul lui bun. Sigur că binele pe care Harap-Alb îl face se întoarce atunci când el însuşi se află în impas. flăcăul demonstrează că e "soi bun" (G.

Probele de la împărăţia fetei trimit spre ritualurile ţărăneşti ale peţitului. deprinzând acum învăţătura că orice om. pregătindu-1 pentru căsătorie. aceştia folosindu-şi tocmai trăsăturile dominante. care vine.adevărate talente: "tot omul are un dar şi un amar.(călătoria este un mijloc de cunoaştere).la nevoie . cât de neînsemnat ori de ciudat ar părea. În această perioadă a iniţierii. unul dintre reperele finale ale devenirii sale. care să-1 ajute în orice împrejurare dificilă a vieţii sale. din aceeaşi lume cu el. aşadar. între care însoţirea . poate fi de folos. nu se mai bagă în samă amarul". şi unde prisoseşte darul. loiali. devenite . tânărul deprinzând experienţă mai ales în cunoaşterea speciei umane. Harap-Alb cunoaşte dragostea aprinsă pentru o fată de împărat. Harap-Alb are capacitatea de a-şi face prieteni adevăraţi.

mirelui de un alai de tineri. Ultima probă la care îl supune fata este. Această întâmplare simbolizează ideea că acum Harap-Alb redevine el însuşi. trecerea lor prin foc. momente de tristeţe şi disperare. care. trezindu-1 din morţi. o demonstrare a calităţilor viitoarei soţii. scăpând de povara jurământului făcut spânului. să-i stea aproape la bine şi la rău. care va şti să aibă grijă de bărbatul ei. de satisfacţii . acest fapt fiind ilustrat atunci când ea îi salvează viaţa. Harap-Alb parcurge o perioadă de formare a personalităţii. fiul craiului. deşi înzestrat cu importante calităţi. acela că îi va fi slugă "până când va muri şi iar va învia". alegerea motivată a miresei. de data aceasta. ospăţul oferit de gazdă sunt tot atâtea încercări la care îl supune viitorul socru şi cărora mirele trebuie să le facă faţă. Ca şi Nică. are slăbiciuni omeneşti.

Asftel apare eruditia paremiologica . scriitorii o folosesc ca model si sursa de inspiratie. . textul fiind puternic imbogatit prin proverbe. Asfel. In „Povestea lui Harap-Alb”. creand opere in maniera si cu structura creatiilor folclorioce.ale învingătorului. In literatura romana Ion Creanga s-a facut remarcat prin elemente originale care dau viata operelor sale. toate conducând la desăvârşirea lor ca oameni. Descoperind frumusetea si varietatea literaturii populare. se ajunge si la crearea basmului cult. marele povestitor constituie operadupa modelul basmului popular romanesc. dandu-i un carcaterunic prim modul in care autorul a inteles ideea de basm. dupa modelul basmului popular.

Acest personaj se remarca da lungul firului narativ datorita caracterului puternic sensibilazat la adresa persoanelor din jurul sau. vorbe de duh specifice humulestenilor. Personajul principal apartine lumii reale.zicatori. Cracterizarea personajului prin comportament (gesturi. Caracterizarea personajului este atat directa cat si indirecta. Umorul ofera cititorului posibilitatea de a parcurge o opera care starneste veselia. fapte) este edificatoare in privinta modului in care Ion . El este fiu de crai. fiind mezinul familiei. Basmul lui Creanga cuprinde un numar semnificativ de personaje reale ii imaginare. Harap-Alb fiind pus in situatii care-i definesc spiritualitatea.

cu un suflet milos si sensibil. personaj simbolic. Nu detine puteri magice. Nu se lupta cu zmeii. harnic. milostivindu-se de o baatrana (care de fapt este Sfanta Duminica. Caracterul deosebit pe care al are acest tanar. Fiul de crai reprezinta binele. ce-l va ajuta in drumul initiatic pe care . il va ajuta sa devina imparat. supus.a234m0sdfsdn334 Primul gest de omenie pe care personajul il face este daruirea unui banut. el nu este un erou tipic basmului popular. indreptat catre valoriile umane apreciate de poporul roman. nu pedepseste raul pentru a refaceechilibrul distrus al lumii.Creanga a perceput acesta opera. ci este un tanar obisnuit. fiind rasplatit pentu omenia de care da dovada.

Harap-Alb il va parcurge). care a reusit sa-l inchida fantana. ale raului). Calul nazdravan pe care il alege este un alt ajutor pe care fiul craiului il primeste datorita purtarii deosebite. Fiul craiului este ajutat de Sfanta Duminica care ii da sfaturi in ceea ce priveste pregatirea drumului. el va fi supus unor grele incercari. Este curajos. Din acest moment al povestirii fiul craiului va deveni Harap-Alb. Insa da dovada de neascultareatunci cand tatal sau ii spune sa nu se increada in span sau in omul ros (simboluri ale vicleniei. fiin sluga . fiind obligat sa se supuna spanului. Rusinandu-se de nereusitele fratilor mai mari. el se hotareste sa porneasca intro calatorie spre imparatia unchiului sau. Incalcand o porunca . infruntand obstacolul pe are tatal sau i l-a pregatit.

insa este sutinut si de calul nazdravan. Este ascultator si supus in toate. nefiind insa parasit de personajele fantastice. Din aceste doua situatii reies alte trasaturi. valori ale protagonistului: este recunoscator pentru ajutorul . juramantul facut spanului. Este indrumat de Sfanta Duminica atunci cand trebuie sa culeaga salate din Gradina Ursului sau sa aduca pietre scumpe din Padurea Cerbului. Ajungand la curtea unchiului sau.spanului care se da drept nepot al imparatului. care il vor ajuta in drumul initiatic pe care a pornit. Aceste doua incercari sunt periculoase pentru personaj. el manifesta onestitate deosebita si nu-si incalca cuvantul.

Ajungand la curtea . Setila. dar „Mare-i Dumnezeu!”. sesizeaza faptul ca Dumnezeu i-a harazit un destin mai putin milos. de albine. Intalnirea personajului principal cu personaje fantastice reprezentand caractere umane duse la extrem (Gerila. Fiind incurajat de Sfanta Duminica. facandu-si astfel noi prieteni care-l vor oferi sprijin la nevoie. Ochila.primit si constient ca a gresit. Flamanzila. In drumul spre curtea Imparatului Ros se milostiveste de furnici. PasariLati-Lungila) ii va conferi prilejul de a lega noi prietenii.234m0sdfsdn33 4 Sensibilitatea personajului este extraordinara in fata unor situatii reliefate de Creanga. platind pentru neascultarea sfatului parintesc.

dar si sub propriile decizii. Dargostea il va readuce la viata si el va primi rasplata pentru bunatatea. care dupa ispasirea pacatului pe care l-a comis (neascultare). probe initiatice(in numar de trei) el isi va recapata dreptul de a fi imparat. Trecand probrlr de foc.Imparatului Ros. ascultarea(in calitate de sluga a spanului) de care daduse dovada.iubirea. va atinge stadiul suprem al fericirii pamantene. Personajul actioneaza sub semnul profund al destinului. Fata Imparatului Ros va prind dragoste pentru HarapAlb. care au un rol important in initierea lui. milostivirea. Harap-Alb trece peste toate probele la care este supus. ci ajutorului dat de prietenii sai. . dar nu datorita unor puteri supranaturale.

bine merutat. care-i marcheaz eroului propriile limite. el fiind supus unui proces de purificare. El cunoaste virtutea cea mai de seama abia dupa ce a trecut . Moartea personajului in final este un simbolica. castigat in urma unor probe periculoase. pentru un model de imparatire. Fiul de crai isi va dobandi noul statut. rabdarea. Fiind reprezentantul Binelui el obtine favoruri pe care nu le folosette in scop propriu(nu da dovada de egoism).atingand stadiul maturitatii. ritualica. virtutile omeniei. care i-au dezvoltat intelepciunea si curajul. dar il fac sa se cunoasca pe sine: umulinta. In drumul initiatic spre cunoasterea lumii trece prin mai multe etape. Aceste calitati sunt necesare pentru un imparat. reinvierea este semnul mdobandirii unei noi identitati.

anumite stadii. Chiar daca poate fi identificat cu FatFrumos care se infrunta cu zmeii. Harap-Alb. Iubirea este invingatoara mortii. Din acest motiv basmul conceput de Ion Creanga se diferentiaza prin stil si continut de celalalte opere de acest gen. iese oarecum din schema personajului basmului popular. nu comite pacatul groaznic al omorului. nu se lupta niciodata cu spanul.renasterea Binelui in urma unei stadialitati riscante. . eroul basmului lui Creanga.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->