Harap Alb – Caracterizare

Ca orice basm, "Povestea lui Harap-Alb" ilustrează o altă lume decât cea reală, personajele fiind împăraţi şi crai, Sfânta Duminică, animale şi gâze fermecate, eroi cu trăsături fabuloase, alături de personaje realiste aduse de Ion Creangă din Humuleştiul natal, ceea ce-i conferă acestei creaţii originalitate inconfundabilă. Basmul cultivă înalte principii morale ca adevărul, dreptatea, cinstea, prietenia, răbdarea, ospitalitatea, generozitatea, curajul, vitejia prin personajele pozitive şi comdamnă nedreptatea, răutatea, minciuna întruchipate de zmei, balauri sau spâni. Personajele sunt reale şi fabuloase, acestea din urmă având puteri supranaturale şi putându-se metamorfoza în animale, plante, insecte sau obiecte ori pot să reînvie, prin leacuri

prietenia. cuminte şi ascultător. dreptatea. destoinic şi curajos. este un Făt-Frumos din basmele populare.miraculoase. vitejia. Călătoria pe care o face pentru a ajunge împărat este o iniţiere a flăcăului în vederea formării lui pentru a deveni conducătorul unei familii. . ca adevărul. Harap-Alb. trăsături ce reies indirect din întâmplări. din propriile vorbe şi gânduri şi direct din ceea ce alte personaje spun despre el. pe cei care sunt omorâţi. ospitalitatea. ca un flăcău din Humuleşti. pe care urmează să şi-o întemeieze. El parcurge o perioadă de a deprinde şi alte lucruri decât cele obişnuite. curajul. dar rămâne în zona umanului. fecior de crai. de a învăţa şi alte aspecte ale unei lumi necunoscute până atunci. El este un personaj pozitiv şi întruchipează înaltele principii morale cultivate de orice basm. fapte. fiind prietenos. cinstea.

probele care depăşesc sfera realului fiind trecute cu ajutorul celorlalte personaje.experienţă necesară viitorului adult. Semnificaţia numelui reiese din scena în care spânul îl păcăleşte pe fiul craiului să intre în fântână: "Fiul craiului. rob". Faptele eroului rămân şi ele în limita umanului. . fără să-1 trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla". boboc în felul său latrebi de aieste. Naiv. Codrul în care se rătăceşte simbolizează lumea necunoscută flăcăului. numele lui poate fi un oximoron. fiul craiului îşi schimbă statutul din nepot al împăratului Verde în acela de slugă a Spânului. deoarece "harap" înseamnă "negru. care greşeşte pentru prima oară. HarapAlb putând însemna "negru alb". se potriveşte Spânului şi se bagă în fântână. lipsit de experienţă şi excesiv de credul. înzestrate cu puteri supranaturale.

Cinstit din fire. Deşi cuminte şi ascultător de felul său. dovedind în acelaşi timp loialitate şi credinţă faţă de stăpânul său. întrucât jurase pe paloş.". îşi respectă cuvântul dat. "boboc în felul său la trebi de aieste. care-i pun deseori viaţa în primejdie. Harap-Alb nu-1 trădează niciodată pe spân.neţinând cont de sfatul tatălui său. nesocotirea acestei restricţii declanşează asupra flăcăului un şir nesfârşit de întâmplări neplăcute şi periculoase. "piatra cea mare din capul cerbului . De pildă. Lipsit de experienţă. rod al unei solide educaţii căpătate în copilărie. de a fi integru şi demn. cu toate urmările ce decurg din faptul că nu urmase sfatul tatălui. mezinul craiului devine sluga spânului. atunci când se întoarce spre împărăţie cu pielea şi capul cerbului fabulos. de a se feri de omul spân. deşi un stăpân tiran ca acesta ar fi meritat. capabil să-şi asume vinovăţia. îşi asumă şi numele de HarapAlb.

când va trebui să-şi conducă propria gospodărie. încât mulţi crai şi împăraţi îl rugară să-i "deie bănăret cât a cere el. el se teme. pregătindu-l pentru viitor. atunci când. Harap-Alb este umanizat. se plânge de soartă.strălucea" atât de tare. "mai nu-i venea s-o ducă" spânului. altul să-i deie fata şi împărăţia întreagă". altul să-i deie fata şi jumătate din împărăţie. Ca şi în viaţa reală. Depăşind . propria familie. flăcăul este ajutat de cei mai buni prieteni. îndrăgostindu-se de fata împăratului Roş. cu faptul că omul trebuie să învingă toate piedicile ivite în viaţa sa. cere numai ajutorul acelora în care avea încredere. Probele la care îl supune spânul sunt menite a-1 deprinde pe flăcău cu greutăţile vieţii. semn că învăţase ceva din experienţa cu spânul. dar HarapAlb şi-a urmat calea fără să clipească. O singură dată a şovăit voinicul. ducând bogăţia întreagă stăpânului. calul fabulos şi de Sfânta Duminică.

de asemenea. De asemenea. Episodul călătoriei spre curtea împăratului Roş este un necontenit prilej de iniţiere a flăcăului . perseverenţa. capacitatea de adaptare la diverse situaţii ale vieţii. aşa cum îl sfătuise tatăl. viaţa. bunătatea. flăcăul demonstrează că e "soi bun" (G. care este un alt pericol de care ar fi trebuit să se ferească. chiar dacă pentru asta trebuie să treacă prin apă ori să zăbovească pentru a le construi un adăpost.Călinescu) prin valorile morale care compun codul comportamentului ţărănesc: inteligenţa. O experienţă determinantă pentru maturizarea lui o constituie întâlnirea cu omul roş. altruismul. Sigur că binele pe care Harap-Alb îl face se întoarce atunci când el însuşi se află în impas. dragostea pentru albine şi furnici îl fac să le ocrotească şi să le ajute atunci când le întâlneşte în drumul său.cu bine toate probele. crăiasa furnicilor şi cea a albinelor salvându-i. răbdarea. sufletul lui bun.

pregătindu-1 pentru căsătorie. deprinzând acum învăţătura că orice om. aceştia folosindu-şi tocmai trăsăturile dominante. Harap-Alb cunoaşte dragostea aprinsă pentru o fată de împărat. poate fi de folos. aşadar. tânărul deprinzând experienţă mai ales în cunoaşterea speciei umane.(călătoria este un mijloc de cunoaştere).adevărate talente: "tot omul are un dar şi un amar. În această perioadă a iniţierii. Probele de la împărăţia fetei trimit spre ritualurile ţărăneşti ale peţitului. din aceeaşi lume cu el. Harap-Alb are capacitatea de a-şi face prieteni adevăraţi. între care însoţirea . nu se mai bagă în samă amarul". unul dintre reperele finale ale devenirii sale. şi unde prisoseşte darul. care să-1 ajute în orice împrejurare dificilă a vieţii sale. devenite . care vine. loiali. cât de neînsemnat ori de ciudat ar părea.la nevoie .

de data aceasta. scăpând de povara jurământului făcut spânului. care. alegerea motivată a miresei. Ultima probă la care îl supune fata este. trezindu-1 din morţi. o demonstrare a calităţilor viitoarei soţii. Harap-Alb parcurge o perioadă de formare a personalităţii. să-i stea aproape la bine şi la rău. ospăţul oferit de gazdă sunt tot atâtea încercări la care îl supune viitorul socru şi cărora mirele trebuie să le facă faţă. are slăbiciuni omeneşti. acest fapt fiind ilustrat atunci când ea îi salvează viaţa. Această întâmplare simbolizează ideea că acum Harap-Alb redevine el însuşi. de satisfacţii .mirelui de un alai de tineri. care va şti să aibă grijă de bărbatul ei. momente de tristeţe şi disperare. acela că îi va fi slugă "până când va muri şi iar va învia". Ca şi Nică. trecerea lor prin foc. deşi înzestrat cu importante calităţi. fiul craiului.

In literatura romana Ion Creanga s-a facut remarcat prin elemente originale care dau viata operelor sale. textul fiind puternic imbogatit prin proverbe. In „Povestea lui Harap-Alb”. dandu-i un carcaterunic prim modul in care autorul a inteles ideea de basm. se ajunge si la crearea basmului cult. dupa modelul basmului popular. toate conducând la desăvârşirea lor ca oameni. marele povestitor constituie operadupa modelul basmului popular romanesc. creand opere in maniera si cu structura creatiilor folclorioce. Descoperind frumusetea si varietatea literaturii populare. scriitorii o folosesc ca model si sursa de inspiratie.ale învingătorului. Asftel apare eruditia paremiologica . Asfel. .

Personajul principal apartine lumii reale. fiind mezinul familiei. Caracterizarea personajului este atat directa cat si indirecta. Umorul ofera cititorului posibilitatea de a parcurge o opera care starneste veselia. Basmul lui Creanga cuprinde un numar semnificativ de personaje reale ii imaginare. Cracterizarea personajului prin comportament (gesturi.zicatori. vorbe de duh specifice humulestenilor. Acest personaj se remarca da lungul firului narativ datorita caracterului puternic sensibilazat la adresa persoanelor din jurul sau. El este fiu de crai. Harap-Alb fiind pus in situatii care-i definesc spiritualitatea. fapte) este edificatoare in privinta modului in care Ion .

fiind rasplatit pentu omenia de care da dovada. Caracterul deosebit pe care al are acest tanar. Fiul de crai reprezinta binele. Nu se lupta cu zmeii. ci este un tanar obisnuit.Creanga a perceput acesta opera. Nu detine puteri magice. ce-l va ajuta in drumul initiatic pe care . milostivindu-se de o baatrana (care de fapt este Sfanta Duminica. cu un suflet milos si sensibil. indreptat catre valoriile umane apreciate de poporul roman. supus. harnic. il va ajuta sa devina imparat. el nu este un erou tipic basmului popular. personaj simbolic.a234m0sdfsdn334 Primul gest de omenie pe care personajul il face este daruirea unui banut. nu pedepseste raul pentru a refaceechilibrul distrus al lumii.

Incalcand o porunca . Fiul craiului este ajutat de Sfanta Duminica care ii da sfaturi in ceea ce priveste pregatirea drumului. Din acest moment al povestirii fiul craiului va deveni Harap-Alb. fiin sluga . Este curajos. care a reusit sa-l inchida fantana. el va fi supus unor grele incercari. fiind obligat sa se supuna spanului. ale raului). el se hotareste sa porneasca intro calatorie spre imparatia unchiului sau. infruntand obstacolul pe are tatal sau i l-a pregatit. Calul nazdravan pe care il alege este un alt ajutor pe care fiul craiului il primeste datorita purtarii deosebite. Rusinandu-se de nereusitele fratilor mai mari. Insa da dovada de neascultareatunci cand tatal sau ii spune sa nu se increada in span sau in omul ros (simboluri ale vicleniei.Harap-Alb il va parcurge).

Este ascultator si supus in toate. juramantul facut spanului.spanului care se da drept nepot al imparatului. Este indrumat de Sfanta Duminica atunci cand trebuie sa culeaga salate din Gradina Ursului sau sa aduca pietre scumpe din Padurea Cerbului. Ajungand la curtea unchiului sau. insa este sutinut si de calul nazdravan. care il vor ajuta in drumul initiatic pe care a pornit. Din aceste doua situatii reies alte trasaturi. el manifesta onestitate deosebita si nu-si incalca cuvantul. Aceste doua incercari sunt periculoase pentru personaj. nefiind insa parasit de personajele fantastice. valori ale protagonistului: este recunoscator pentru ajutorul .

234m0sdfsdn33 4 Sensibilitatea personajului este extraordinara in fata unor situatii reliefate de Creanga.primit si constient ca a gresit. facandu-si astfel noi prieteni care-l vor oferi sprijin la nevoie. PasariLati-Lungila) ii va conferi prilejul de a lega noi prietenii. In drumul spre curtea Imparatului Ros se milostiveste de furnici. Fiind incurajat de Sfanta Duminica. Flamanzila. de albine. sesizeaza faptul ca Dumnezeu i-a harazit un destin mai putin milos. Ochila. dar „Mare-i Dumnezeu!”. Intalnirea personajului principal cu personaje fantastice reprezentand caractere umane duse la extrem (Gerila. Ajungand la curtea . platind pentru neascultarea sfatului parintesc. Setila.

dar si sub propriile decizii. Personajul actioneaza sub semnul profund al destinului. probe initiatice(in numar de trei) el isi va recapata dreptul de a fi imparat. Dargostea il va readuce la viata si el va primi rasplata pentru bunatatea. care au un rol important in initierea lui. va atinge stadiul suprem al fericirii pamantene. milostivirea. dar nu datorita unor puteri supranaturale.iubirea. Trecand probrlr de foc.Imparatului Ros. Harap-Alb trece peste toate probele la care este supus. . care dupa ispasirea pacatului pe care l-a comis (neascultare). ascultarea(in calitate de sluga a spanului) de care daduse dovada. Fata Imparatului Ros va prind dragoste pentru HarapAlb. ci ajutorului dat de prietenii sai.

el fiind supus unui proces de purificare. pentru un model de imparatire. El cunoaste virtutea cea mai de seama abia dupa ce a trecut . care-i marcheaz eroului propriile limite. Fiul de crai isi va dobandi noul statut. castigat in urma unor probe periculoase. care i-au dezvoltat intelepciunea si curajul. dar il fac sa se cunoasca pe sine: umulinta. Moartea personajului in final este un simbolica. Fiind reprezentantul Binelui el obtine favoruri pe care nu le folosette in scop propriu(nu da dovada de egoism). virtutile omeniei. Aceste calitati sunt necesare pentru un imparat. rabdarea.atingand stadiul maturitatii. bine merutat. ritualica. In drumul initiatic spre cunoasterea lumii trece prin mai multe etape. reinvierea este semnul mdobandirii unei noi identitati.

anumite stadii. nu comite pacatul groaznic al omorului. iese oarecum din schema personajului basmului popular.renasterea Binelui in urma unei stadialitati riscante. Harap-Alb. . eroul basmului lui Creanga. Chiar daca poate fi identificat cu FatFrumos care se infrunta cu zmeii. Iubirea este invingatoara mortii. nu se lupta niciodata cu spanul. Din acest motiv basmul conceput de Ion Creanga se diferentiaza prin stil si continut de celalalte opere de acest gen.