Harap Alb – Caracterizare

Ca orice basm, "Povestea lui Harap-Alb" ilustrează o altă lume decât cea reală, personajele fiind împăraţi şi crai, Sfânta Duminică, animale şi gâze fermecate, eroi cu trăsături fabuloase, alături de personaje realiste aduse de Ion Creangă din Humuleştiul natal, ceea ce-i conferă acestei creaţii originalitate inconfundabilă. Basmul cultivă înalte principii morale ca adevărul, dreptatea, cinstea, prietenia, răbdarea, ospitalitatea, generozitatea, curajul, vitejia prin personajele pozitive şi comdamnă nedreptatea, răutatea, minciuna întruchipate de zmei, balauri sau spâni. Personajele sunt reale şi fabuloase, acestea din urmă având puteri supranaturale şi putându-se metamorfoza în animale, plante, insecte sau obiecte ori pot să reînvie, prin leacuri

miraculoase. fiind prietenos. ospitalitatea. cuminte şi ascultător. prietenia. din propriile vorbe şi gânduri şi direct din ceea ce alte personaje spun despre el. de a învăţa şi alte aspecte ale unei lumi necunoscute până atunci. . fecior de crai. pe care urmează să şi-o întemeieze. dreptatea. ca adevărul. Harap-Alb. fapte. este un Făt-Frumos din basmele populare. curajul. vitejia. dar rămâne în zona umanului. El este un personaj pozitiv şi întruchipează înaltele principii morale cultivate de orice basm. destoinic şi curajos. Călătoria pe care o face pentru a ajunge împărat este o iniţiere a flăcăului în vederea formării lui pentru a deveni conducătorul unei familii. pe cei care sunt omorâţi. ca un flăcău din Humuleşti. trăsături ce reies indirect din întâmplări. cinstea. El parcurge o perioadă de a deprinde şi alte lucruri decât cele obişnuite.

deoarece "harap" înseamnă "negru. HarapAlb putând însemna "negru alb". probele care depăşesc sfera realului fiind trecute cu ajutorul celorlalte personaje. Faptele eroului rămân şi ele în limita umanului. Naiv. Semnificaţia numelui reiese din scena în care spânul îl păcăleşte pe fiul craiului să intre în fântână: "Fiul craiului. se potriveşte Spânului şi se bagă în fântână. boboc în felul său latrebi de aieste. rob". fără să-1 trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla". . fiul craiului îşi schimbă statutul din nepot al împăratului Verde în acela de slugă a Spânului.experienţă necesară viitorului adult. lipsit de experienţă şi excesiv de credul. înzestrate cu puteri supranaturale. numele lui poate fi un oximoron. care greşeşte pentru prima oară. Codrul în care se rătăceşte simbolizează lumea necunoscută flăcăului.

dovedind în acelaşi timp loialitate şi credinţă faţă de stăpânul său. atunci când se întoarce spre împărăţie cu pielea şi capul cerbului fabulos. Cinstit din fire. de a fi integru şi demn. nesocotirea acestei restricţii declanşează asupra flăcăului un şir nesfârşit de întâmplări neplăcute şi periculoase. Harap-Alb nu-1 trădează niciodată pe spân. îşi asumă şi numele de HarapAlb. De pildă. care-i pun deseori viaţa în primejdie. capabil să-şi asume vinovăţia. Deşi cuminte şi ascultător de felul său. cu toate urmările ce decurg din faptul că nu urmase sfatul tatălui. de a se feri de omul spân. întrucât jurase pe paloş. "piatra cea mare din capul cerbului . deşi un stăpân tiran ca acesta ar fi meritat.". rod al unei solide educaţii căpătate în copilărie. îşi respectă cuvântul dat. "boboc în felul său la trebi de aieste. Lipsit de experienţă. mezinul craiului devine sluga spânului.neţinând cont de sfatul tatălui său.

atunci când. "mai nu-i venea s-o ducă" spânului. Harap-Alb este umanizat. dar HarapAlb şi-a urmat calea fără să clipească. ducând bogăţia întreagă stăpânului.strălucea" atât de tare. propria familie. se plânge de soartă. cere numai ajutorul acelora în care avea încredere. Ca şi în viaţa reală. altul să-i deie fata şi împărăţia întreagă". altul să-i deie fata şi jumătate din împărăţie. cu faptul că omul trebuie să învingă toate piedicile ivite în viaţa sa. O singură dată a şovăit voinicul. când va trebui să-şi conducă propria gospodărie. îndrăgostindu-se de fata împăratului Roş. pregătindu-l pentru viitor. Probele la care îl supune spânul sunt menite a-1 deprinde pe flăcău cu greutăţile vieţii. calul fabulos şi de Sfânta Duminică. el se teme. încât mulţi crai şi împăraţi îl rugară să-i "deie bănăret cât a cere el. flăcăul este ajutat de cei mai buni prieteni. semn că învăţase ceva din experienţa cu spânul. Depăşind .

dragostea pentru albine şi furnici îl fac să le ocrotească şi să le ajute atunci când le întâlneşte în drumul său. sufletul lui bun. De asemenea. viaţa. Episodul călătoriei spre curtea împăratului Roş este un necontenit prilej de iniţiere a flăcăului . O experienţă determinantă pentru maturizarea lui o constituie întâlnirea cu omul roş.cu bine toate probele. capacitatea de adaptare la diverse situaţii ale vieţii. aşa cum îl sfătuise tatăl.Călinescu) prin valorile morale care compun codul comportamentului ţărănesc: inteligenţa. perseverenţa. de asemenea. altruismul. bunătatea. crăiasa furnicilor şi cea a albinelor salvându-i. Sigur că binele pe care Harap-Alb îl face se întoarce atunci când el însuşi se află în impas. flăcăul demonstrează că e "soi bun" (G. care este un alt pericol de care ar fi trebuit să se ferească. chiar dacă pentru asta trebuie să treacă prin apă ori să zăbovească pentru a le construi un adăpost. răbdarea.

cât de neînsemnat ori de ciudat ar părea. unul dintre reperele finale ale devenirii sale. Harap-Alb are capacitatea de a-şi face prieteni adevăraţi. loiali. Probele de la împărăţia fetei trimit spre ritualurile ţărăneşti ale peţitului. aşadar. devenite . pregătindu-1 pentru căsătorie. care vine. din aceeaşi lume cu el. deprinzând acum învăţătura că orice om. Harap-Alb cunoaşte dragostea aprinsă pentru o fată de împărat. nu se mai bagă în samă amarul".adevărate talente: "tot omul are un dar şi un amar.(călătoria este un mijloc de cunoaştere). În această perioadă a iniţierii.la nevoie . aceştia folosindu-şi tocmai trăsăturile dominante. poate fi de folos. care să-1 ajute în orice împrejurare dificilă a vieţii sale. şi unde prisoseşte darul. tânărul deprinzând experienţă mai ales în cunoaşterea speciei umane. între care însoţirea .

fiul craiului. care. deşi înzestrat cu importante calităţi. Harap-Alb parcurge o perioadă de formare a personalităţii. Ultima probă la care îl supune fata este. Ca şi Nică. trecerea lor prin foc. o demonstrare a calităţilor viitoarei soţii. de data aceasta. de satisfacţii . trezindu-1 din morţi. are slăbiciuni omeneşti.mirelui de un alai de tineri. care va şti să aibă grijă de bărbatul ei. Această întâmplare simbolizează ideea că acum Harap-Alb redevine el însuşi. ospăţul oferit de gazdă sunt tot atâtea încercări la care îl supune viitorul socru şi cărora mirele trebuie să le facă faţă. scăpând de povara jurământului făcut spânului. să-i stea aproape la bine şi la rău. acest fapt fiind ilustrat atunci când ea îi salvează viaţa. momente de tristeţe şi disperare. alegerea motivată a miresei. acela că îi va fi slugă "până când va muri şi iar va învia".

ale învingătorului. Descoperind frumusetea si varietatea literaturii populare. toate conducând la desăvârşirea lor ca oameni. . marele povestitor constituie operadupa modelul basmului popular romanesc. In „Povestea lui Harap-Alb”. scriitorii o folosesc ca model si sursa de inspiratie. Asfel. dandu-i un carcaterunic prim modul in care autorul a inteles ideea de basm. se ajunge si la crearea basmului cult. dupa modelul basmului popular. Asftel apare eruditia paremiologica . textul fiind puternic imbogatit prin proverbe. creand opere in maniera si cu structura creatiilor folclorioce. In literatura romana Ion Creanga s-a facut remarcat prin elemente originale care dau viata operelor sale.

Caracterizarea personajului este atat directa cat si indirecta. fiind mezinul familiei. Cracterizarea personajului prin comportament (gesturi. Personajul principal apartine lumii reale. Acest personaj se remarca da lungul firului narativ datorita caracterului puternic sensibilazat la adresa persoanelor din jurul sau.zicatori. Basmul lui Creanga cuprinde un numar semnificativ de personaje reale ii imaginare. El este fiu de crai. fapte) este edificatoare in privinta modului in care Ion . vorbe de duh specifice humulestenilor. Harap-Alb fiind pus in situatii care-i definesc spiritualitatea. Umorul ofera cititorului posibilitatea de a parcurge o opera care starneste veselia.

Nu se lupta cu zmeii. ci este un tanar obisnuit. Nu detine puteri magice. cu un suflet milos si sensibil. milostivindu-se de o baatrana (care de fapt este Sfanta Duminica.a234m0sdfsdn334 Primul gest de omenie pe care personajul il face este daruirea unui banut. el nu este un erou tipic basmului popular. nu pedepseste raul pentru a refaceechilibrul distrus al lumii. supus. il va ajuta sa devina imparat. harnic. indreptat catre valoriile umane apreciate de poporul roman. fiind rasplatit pentu omenia de care da dovada. Fiul de crai reprezinta binele. personaj simbolic.Creanga a perceput acesta opera. Caracterul deosebit pe care al are acest tanar. ce-l va ajuta in drumul initiatic pe care .

Este curajos. Din acest moment al povestirii fiul craiului va deveni Harap-Alb. Rusinandu-se de nereusitele fratilor mai mari. fiind obligat sa se supuna spanului. el se hotareste sa porneasca intro calatorie spre imparatia unchiului sau. care a reusit sa-l inchida fantana. infruntand obstacolul pe are tatal sau i l-a pregatit. fiin sluga . Calul nazdravan pe care il alege este un alt ajutor pe care fiul craiului il primeste datorita purtarii deosebite. el va fi supus unor grele incercari. ale raului).Harap-Alb il va parcurge). Fiul craiului este ajutat de Sfanta Duminica care ii da sfaturi in ceea ce priveste pregatirea drumului. Insa da dovada de neascultareatunci cand tatal sau ii spune sa nu se increada in span sau in omul ros (simboluri ale vicleniei. Incalcand o porunca .

Din aceste doua situatii reies alte trasaturi.spanului care se da drept nepot al imparatului. Este indrumat de Sfanta Duminica atunci cand trebuie sa culeaga salate din Gradina Ursului sau sa aduca pietre scumpe din Padurea Cerbului. el manifesta onestitate deosebita si nu-si incalca cuvantul. Ajungand la curtea unchiului sau. valori ale protagonistului: este recunoscator pentru ajutorul . Este ascultator si supus in toate. care il vor ajuta in drumul initiatic pe care a pornit. insa este sutinut si de calul nazdravan. juramantul facut spanului. Aceste doua incercari sunt periculoase pentru personaj. nefiind insa parasit de personajele fantastice.

Setila. PasariLati-Lungila) ii va conferi prilejul de a lega noi prietenii.234m0sdfsdn33 4 Sensibilitatea personajului este extraordinara in fata unor situatii reliefate de Creanga. facandu-si astfel noi prieteni care-l vor oferi sprijin la nevoie. Intalnirea personajului principal cu personaje fantastice reprezentand caractere umane duse la extrem (Gerila. Ajungand la curtea . Fiind incurajat de Sfanta Duminica. de albine. sesizeaza faptul ca Dumnezeu i-a harazit un destin mai putin milos. platind pentru neascultarea sfatului parintesc. In drumul spre curtea Imparatului Ros se milostiveste de furnici. Flamanzila. dar „Mare-i Dumnezeu!”. Ochila.primit si constient ca a gresit.

Trecand probrlr de foc. Personajul actioneaza sub semnul profund al destinului. . probe initiatice(in numar de trei) el isi va recapata dreptul de a fi imparat. care dupa ispasirea pacatului pe care l-a comis (neascultare).iubirea. va atinge stadiul suprem al fericirii pamantene. dar nu datorita unor puteri supranaturale. ascultarea(in calitate de sluga a spanului) de care daduse dovada. ci ajutorului dat de prietenii sai. Dargostea il va readuce la viata si el va primi rasplata pentru bunatatea.Imparatului Ros. Fata Imparatului Ros va prind dragoste pentru HarapAlb. milostivirea. dar si sub propriile decizii. care au un rol important in initierea lui. Harap-Alb trece peste toate probele la care este supus.

reinvierea este semnul mdobandirii unei noi identitati. Fiind reprezentantul Binelui el obtine favoruri pe care nu le folosette in scop propriu(nu da dovada de egoism). care-i marcheaz eroului propriile limite. rabdarea.atingand stadiul maturitatii. Moartea personajului in final este un simbolica. care i-au dezvoltat intelepciunea si curajul. dar il fac sa se cunoasca pe sine: umulinta. virtutile omeniei. pentru un model de imparatire. El cunoaste virtutea cea mai de seama abia dupa ce a trecut . castigat in urma unor probe periculoase. ritualica. In drumul initiatic spre cunoasterea lumii trece prin mai multe etape. Fiul de crai isi va dobandi noul statut. Aceste calitati sunt necesare pentru un imparat. el fiind supus unui proces de purificare. bine merutat.

iese oarecum din schema personajului basmului popular. Iubirea este invingatoara mortii. Din acest motiv basmul conceput de Ion Creanga se diferentiaza prin stil si continut de celalalte opere de acest gen.renasterea Binelui in urma unei stadialitati riscante. eroul basmului lui Creanga. Harap-Alb. .anumite stadii. nu comite pacatul groaznic al omorului. nu se lupta niciodata cu spanul. Chiar daca poate fi identificat cu FatFrumos care se infrunta cu zmeii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful