Harap Alb – Caracterizare

Ca orice basm, "Povestea lui Harap-Alb" ilustrează o altă lume decât cea reală, personajele fiind împăraţi şi crai, Sfânta Duminică, animale şi gâze fermecate, eroi cu trăsături fabuloase, alături de personaje realiste aduse de Ion Creangă din Humuleştiul natal, ceea ce-i conferă acestei creaţii originalitate inconfundabilă. Basmul cultivă înalte principii morale ca adevărul, dreptatea, cinstea, prietenia, răbdarea, ospitalitatea, generozitatea, curajul, vitejia prin personajele pozitive şi comdamnă nedreptatea, răutatea, minciuna întruchipate de zmei, balauri sau spâni. Personajele sunt reale şi fabuloase, acestea din urmă având puteri supranaturale şi putându-se metamorfoza în animale, plante, insecte sau obiecte ori pot să reînvie, prin leacuri

El este un personaj pozitiv şi întruchipează înaltele principii morale cultivate de orice basm. pe cei care sunt omorâţi. ospitalitatea. El parcurge o perioadă de a deprinde şi alte lucruri decât cele obişnuite. fapte. pe care urmează să şi-o întemeieze. cuminte şi ascultător. ca un flăcău din Humuleşti. fiind prietenos. fecior de crai. destoinic şi curajos. vitejia. Călătoria pe care o face pentru a ajunge împărat este o iniţiere a flăcăului în vederea formării lui pentru a deveni conducătorul unei familii. dreptatea. este un Făt-Frumos din basmele populare. ca adevărul. curajul. Harap-Alb. de a învăţa şi alte aspecte ale unei lumi necunoscute până atunci. prietenia. . dar rămâne în zona umanului. din propriile vorbe şi gânduri şi direct din ceea ce alte personaje spun despre el. cinstea. trăsături ce reies indirect din întâmplări.miraculoase.

boboc în felul său latrebi de aieste. . fără să-1 trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla". Codrul în care se rătăceşte simbolizează lumea necunoscută flăcăului. numele lui poate fi un oximoron. fiul craiului îşi schimbă statutul din nepot al împăratului Verde în acela de slugă a Spânului. se potriveşte Spânului şi se bagă în fântână. lipsit de experienţă şi excesiv de credul. Faptele eroului rămân şi ele în limita umanului. înzestrate cu puteri supranaturale. Semnificaţia numelui reiese din scena în care spânul îl păcăleşte pe fiul craiului să intre în fântână: "Fiul craiului. deoarece "harap" înseamnă "negru.experienţă necesară viitorului adult. probele care depăşesc sfera realului fiind trecute cu ajutorul celorlalte personaje. Naiv. HarapAlb putând însemna "negru alb". rob". care greşeşte pentru prima oară.

îşi asumă şi numele de HarapAlb. atunci când se întoarce spre împărăţie cu pielea şi capul cerbului fabulos. "piatra cea mare din capul cerbului . care-i pun deseori viaţa în primejdie.". Cinstit din fire. capabil să-şi asume vinovăţia. mezinul craiului devine sluga spânului. cu toate urmările ce decurg din faptul că nu urmase sfatul tatălui. De pildă. Harap-Alb nu-1 trădează niciodată pe spân. Deşi cuminte şi ascultător de felul său. deşi un stăpân tiran ca acesta ar fi meritat. dovedind în acelaşi timp loialitate şi credinţă faţă de stăpânul său. rod al unei solide educaţii căpătate în copilărie.neţinând cont de sfatul tatălui său. de a fi integru şi demn. de a se feri de omul spân. Lipsit de experienţă. îşi respectă cuvântul dat. întrucât jurase pe paloş. "boboc în felul său la trebi de aieste. nesocotirea acestei restricţii declanşează asupra flăcăului un şir nesfârşit de întâmplări neplăcute şi periculoase.

calul fabulos şi de Sfânta Duminică. dar HarapAlb şi-a urmat calea fără să clipească. flăcăul este ajutat de cei mai buni prieteni. Probele la care îl supune spânul sunt menite a-1 deprinde pe flăcău cu greutăţile vieţii. O singură dată a şovăit voinicul. se plânge de soartă. Ca şi în viaţa reală. el se teme. "mai nu-i venea s-o ducă" spânului. altul să-i deie fata şi jumătate din împărăţie. încât mulţi crai şi împăraţi îl rugară să-i "deie bănăret cât a cere el. cere numai ajutorul acelora în care avea încredere. îndrăgostindu-se de fata împăratului Roş.strălucea" atât de tare. semn că învăţase ceva din experienţa cu spânul. atunci când. ducând bogăţia întreagă stăpânului. altul să-i deie fata şi împărăţia întreagă". când va trebui să-şi conducă propria gospodărie. Harap-Alb este umanizat. pregătindu-l pentru viitor. cu faptul că omul trebuie să învingă toate piedicile ivite în viaţa sa. propria familie. Depăşind .

viaţa. chiar dacă pentru asta trebuie să treacă prin apă ori să zăbovească pentru a le construi un adăpost. altruismul. Sigur că binele pe care Harap-Alb îl face se întoarce atunci când el însuşi se află în impas.cu bine toate probele. crăiasa furnicilor şi cea a albinelor salvându-i. O experienţă determinantă pentru maturizarea lui o constituie întâlnirea cu omul roş. perseverenţa. care este un alt pericol de care ar fi trebuit să se ferească. De asemenea. capacitatea de adaptare la diverse situaţii ale vieţii. răbdarea.Călinescu) prin valorile morale care compun codul comportamentului ţărănesc: inteligenţa. aşa cum îl sfătuise tatăl. de asemenea. dragostea pentru albine şi furnici îl fac să le ocrotească şi să le ajute atunci când le întâlneşte în drumul său. bunătatea. flăcăul demonstrează că e "soi bun" (G. sufletul lui bun. Episodul călătoriei spre curtea împăratului Roş este un necontenit prilej de iniţiere a flăcăului .

adevărate talente: "tot omul are un dar şi un amar. În această perioadă a iniţierii. devenite . nu se mai bagă în samă amarul". loiali.la nevoie . Harap-Alb cunoaşte dragostea aprinsă pentru o fată de împărat. deprinzând acum învăţătura că orice om. unul dintre reperele finale ale devenirii sale. între care însoţirea . poate fi de folos. pregătindu-1 pentru căsătorie. tânărul deprinzând experienţă mai ales în cunoaşterea speciei umane. Harap-Alb are capacitatea de a-şi face prieteni adevăraţi. din aceeaşi lume cu el. care să-1 ajute în orice împrejurare dificilă a vieţii sale.(călătoria este un mijloc de cunoaştere). aşadar. Probele de la împărăţia fetei trimit spre ritualurile ţărăneşti ale peţitului. şi unde prisoseşte darul. care vine. aceştia folosindu-şi tocmai trăsăturile dominante. cât de neînsemnat ori de ciudat ar părea.

trezindu-1 din morţi. ospăţul oferit de gazdă sunt tot atâtea încercări la care îl supune viitorul socru şi cărora mirele trebuie să le facă faţă. Harap-Alb parcurge o perioadă de formare a personalităţii. să-i stea aproape la bine şi la rău. are slăbiciuni omeneşti. scăpând de povara jurământului făcut spânului.mirelui de un alai de tineri. alegerea motivată a miresei. Ultima probă la care îl supune fata este. Ca şi Nică. Această întâmplare simbolizează ideea că acum Harap-Alb redevine el însuşi. deşi înzestrat cu importante calităţi. care va şti să aibă grijă de bărbatul ei. momente de tristeţe şi disperare. trecerea lor prin foc. fiul craiului. acela că îi va fi slugă "până când va muri şi iar va învia". care. o demonstrare a calităţilor viitoarei soţii. de data aceasta. acest fapt fiind ilustrat atunci când ea îi salvează viaţa. de satisfacţii .

scriitorii o folosesc ca model si sursa de inspiratie. toate conducând la desăvârşirea lor ca oameni. marele povestitor constituie operadupa modelul basmului popular romanesc. Descoperind frumusetea si varietatea literaturii populare. dandu-i un carcaterunic prim modul in care autorul a inteles ideea de basm. In „Povestea lui Harap-Alb”. Asfel. Asftel apare eruditia paremiologica . textul fiind puternic imbogatit prin proverbe. creand opere in maniera si cu structura creatiilor folclorioce. dupa modelul basmului popular. In literatura romana Ion Creanga s-a facut remarcat prin elemente originale care dau viata operelor sale. se ajunge si la crearea basmului cult.ale învingătorului. .

fapte) este edificatoare in privinta modului in care Ion . Caracterizarea personajului este atat directa cat si indirecta. Umorul ofera cititorului posibilitatea de a parcurge o opera care starneste veselia. fiind mezinul familiei. Acest personaj se remarca da lungul firului narativ datorita caracterului puternic sensibilazat la adresa persoanelor din jurul sau. Basmul lui Creanga cuprinde un numar semnificativ de personaje reale ii imaginare. Personajul principal apartine lumii reale. El este fiu de crai.zicatori. Cracterizarea personajului prin comportament (gesturi. Harap-Alb fiind pus in situatii care-i definesc spiritualitatea. vorbe de duh specifice humulestenilor.

indreptat catre valoriile umane apreciate de poporul roman. el nu este un erou tipic basmului popular. harnic. cu un suflet milos si sensibil. milostivindu-se de o baatrana (care de fapt este Sfanta Duminica.a234m0sdfsdn334 Primul gest de omenie pe care personajul il face este daruirea unui banut. ci este un tanar obisnuit. supus. Nu detine puteri magice.Creanga a perceput acesta opera. fiind rasplatit pentu omenia de care da dovada. personaj simbolic. Nu se lupta cu zmeii. nu pedepseste raul pentru a refaceechilibrul distrus al lumii. il va ajuta sa devina imparat. ce-l va ajuta in drumul initiatic pe care . Fiul de crai reprezinta binele. Caracterul deosebit pe care al are acest tanar.

fiind obligat sa se supuna spanului. Insa da dovada de neascultareatunci cand tatal sau ii spune sa nu se increada in span sau in omul ros (simboluri ale vicleniei. el va fi supus unor grele incercari. Rusinandu-se de nereusitele fratilor mai mari. el se hotareste sa porneasca intro calatorie spre imparatia unchiului sau. care a reusit sa-l inchida fantana. Din acest moment al povestirii fiul craiului va deveni Harap-Alb.Harap-Alb il va parcurge). fiin sluga . Incalcand o porunca . ale raului). infruntand obstacolul pe are tatal sau i l-a pregatit. Calul nazdravan pe care il alege este un alt ajutor pe care fiul craiului il primeste datorita purtarii deosebite. Fiul craiului este ajutat de Sfanta Duminica care ii da sfaturi in ceea ce priveste pregatirea drumului. Este curajos.

insa este sutinut si de calul nazdravan. Ajungand la curtea unchiului sau. el manifesta onestitate deosebita si nu-si incalca cuvantul. juramantul facut spanului. Este ascultator si supus in toate.spanului care se da drept nepot al imparatului. Aceste doua incercari sunt periculoase pentru personaj. care il vor ajuta in drumul initiatic pe care a pornit. Din aceste doua situatii reies alte trasaturi. nefiind insa parasit de personajele fantastice. Este indrumat de Sfanta Duminica atunci cand trebuie sa culeaga salate din Gradina Ursului sau sa aduca pietre scumpe din Padurea Cerbului. valori ale protagonistului: este recunoscator pentru ajutorul .

de albine.primit si constient ca a gresit. Intalnirea personajului principal cu personaje fantastice reprezentand caractere umane duse la extrem (Gerila. Fiind incurajat de Sfanta Duminica. sesizeaza faptul ca Dumnezeu i-a harazit un destin mai putin milos. Ajungand la curtea . platind pentru neascultarea sfatului parintesc. Flamanzila.234m0sdfsdn33 4 Sensibilitatea personajului este extraordinara in fata unor situatii reliefate de Creanga. dar „Mare-i Dumnezeu!”. Ochila. In drumul spre curtea Imparatului Ros se milostiveste de furnici. facandu-si astfel noi prieteni care-l vor oferi sprijin la nevoie. PasariLati-Lungila) ii va conferi prilejul de a lega noi prietenii. Setila.

iubirea.Imparatului Ros. Personajul actioneaza sub semnul profund al destinului. Dargostea il va readuce la viata si el va primi rasplata pentru bunatatea. ci ajutorului dat de prietenii sai. dar si sub propriile decizii. probe initiatice(in numar de trei) el isi va recapata dreptul de a fi imparat. Harap-Alb trece peste toate probele la care este supus. care au un rol important in initierea lui. Fata Imparatului Ros va prind dragoste pentru HarapAlb. Trecand probrlr de foc. dar nu datorita unor puteri supranaturale. . milostivirea. ascultarea(in calitate de sluga a spanului) de care daduse dovada. va atinge stadiul suprem al fericirii pamantene. care dupa ispasirea pacatului pe care l-a comis (neascultare).

In drumul initiatic spre cunoasterea lumii trece prin mai multe etape. reinvierea este semnul mdobandirii unei noi identitati. Moartea personajului in final este un simbolica. dar il fac sa se cunoasca pe sine: umulinta. care-i marcheaz eroului propriile limite. bine merutat. el fiind supus unui proces de purificare. pentru un model de imparatire. castigat in urma unor probe periculoase. Fiind reprezentantul Binelui el obtine favoruri pe care nu le folosette in scop propriu(nu da dovada de egoism). Fiul de crai isi va dobandi noul statut. care i-au dezvoltat intelepciunea si curajul. rabdarea.atingand stadiul maturitatii. El cunoaste virtutea cea mai de seama abia dupa ce a trecut . virtutile omeniei. Aceste calitati sunt necesare pentru un imparat. ritualica.

Harap-Alb.renasterea Binelui in urma unei stadialitati riscante. Chiar daca poate fi identificat cu FatFrumos care se infrunta cu zmeii. Iubirea este invingatoara mortii. Din acest motiv basmul conceput de Ion Creanga se diferentiaza prin stil si continut de celalalte opere de acest gen. nu comite pacatul groaznic al omorului. nu se lupta niciodata cu spanul.anumite stadii. iese oarecum din schema personajului basmului popular. eroul basmului lui Creanga. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful