Harap Alb – Caracterizare

Ca orice basm, "Povestea lui Harap-Alb" ilustrează o altă lume decât cea reală, personajele fiind împăraţi şi crai, Sfânta Duminică, animale şi gâze fermecate, eroi cu trăsături fabuloase, alături de personaje realiste aduse de Ion Creangă din Humuleştiul natal, ceea ce-i conferă acestei creaţii originalitate inconfundabilă. Basmul cultivă înalte principii morale ca adevărul, dreptatea, cinstea, prietenia, răbdarea, ospitalitatea, generozitatea, curajul, vitejia prin personajele pozitive şi comdamnă nedreptatea, răutatea, minciuna întruchipate de zmei, balauri sau spâni. Personajele sunt reale şi fabuloase, acestea din urmă având puteri supranaturale şi putându-se metamorfoza în animale, plante, insecte sau obiecte ori pot să reînvie, prin leacuri

pe cei care sunt omorâţi. vitejia. de a învăţa şi alte aspecte ale unei lumi necunoscute până atunci. din propriile vorbe şi gânduri şi direct din ceea ce alte personaje spun despre el. Călătoria pe care o face pentru a ajunge împărat este o iniţiere a flăcăului în vederea formării lui pentru a deveni conducătorul unei familii. ca un flăcău din Humuleşti. pe care urmează să şi-o întemeieze. fapte. curajul. ospitalitatea. fiind prietenos. Harap-Alb. . fecior de crai. cinstea. prietenia. cuminte şi ascultător. El parcurge o perioadă de a deprinde şi alte lucruri decât cele obişnuite. El este un personaj pozitiv şi întruchipează înaltele principii morale cultivate de orice basm. este un Făt-Frumos din basmele populare. destoinic şi curajos. trăsături ce reies indirect din întâmplări.miraculoase. ca adevărul. dreptatea. dar rămâne în zona umanului.

HarapAlb putând însemna "negru alb". . probele care depăşesc sfera realului fiind trecute cu ajutorul celorlalte personaje. se potriveşte Spânului şi se bagă în fântână. Semnificaţia numelui reiese din scena în care spânul îl păcăleşte pe fiul craiului să intre în fântână: "Fiul craiului. Naiv.experienţă necesară viitorului adult. rob". Faptele eroului rămân şi ele în limita umanului. fiul craiului îşi schimbă statutul din nepot al împăratului Verde în acela de slugă a Spânului. care greşeşte pentru prima oară. fără să-1 trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla". deoarece "harap" înseamnă "negru. boboc în felul său latrebi de aieste. înzestrate cu puteri supranaturale. lipsit de experienţă şi excesiv de credul. numele lui poate fi un oximoron. Codrul în care se rătăceşte simbolizează lumea necunoscută flăcăului.

de a fi integru şi demn. Lipsit de experienţă.neţinând cont de sfatul tatălui său. întrucât jurase pe paloş. care-i pun deseori viaţa în primejdie.". cu toate urmările ce decurg din faptul că nu urmase sfatul tatălui. Deşi cuminte şi ascultător de felul său. "boboc în felul său la trebi de aieste. de a se feri de omul spân. deşi un stăpân tiran ca acesta ar fi meritat. nesocotirea acestei restricţii declanşează asupra flăcăului un şir nesfârşit de întâmplări neplăcute şi periculoase. capabil să-şi asume vinovăţia. dovedind în acelaşi timp loialitate şi credinţă faţă de stăpânul său. îşi respectă cuvântul dat. mezinul craiului devine sluga spânului. rod al unei solide educaţii căpătate în copilărie. Harap-Alb nu-1 trădează niciodată pe spân. "piatra cea mare din capul cerbului . îşi asumă şi numele de HarapAlb. De pildă. Cinstit din fire. atunci când se întoarce spre împărăţie cu pielea şi capul cerbului fabulos.

dar HarapAlb şi-a urmat calea fără să clipească. calul fabulos şi de Sfânta Duminică. semn că învăţase ceva din experienţa cu spânul. ducând bogăţia întreagă stăpânului. propria familie. el se teme. cu faptul că omul trebuie să învingă toate piedicile ivite în viaţa sa. Probele la care îl supune spânul sunt menite a-1 deprinde pe flăcău cu greutăţile vieţii.strălucea" atât de tare. altul să-i deie fata şi jumătate din împărăţie. O singură dată a şovăit voinicul. pregătindu-l pentru viitor. flăcăul este ajutat de cei mai buni prieteni. se plânge de soartă. Depăşind . încât mulţi crai şi împăraţi îl rugară să-i "deie bănăret cât a cere el. Harap-Alb este umanizat. îndrăgostindu-se de fata împăratului Roş. "mai nu-i venea s-o ducă" spânului. atunci când. când va trebui să-şi conducă propria gospodărie. altul să-i deie fata şi împărăţia întreagă". cere numai ajutorul acelora în care avea încredere. Ca şi în viaţa reală.

viaţa. chiar dacă pentru asta trebuie să treacă prin apă ori să zăbovească pentru a le construi un adăpost. capacitatea de adaptare la diverse situaţii ale vieţii. Sigur că binele pe care Harap-Alb îl face se întoarce atunci când el însuşi se află în impas. răbdarea. crăiasa furnicilor şi cea a albinelor salvându-i. de asemenea. aşa cum îl sfătuise tatăl.cu bine toate probele. sufletul lui bun. Episodul călătoriei spre curtea împăratului Roş este un necontenit prilej de iniţiere a flăcăului . altruismul. bunătatea. perseverenţa.Călinescu) prin valorile morale care compun codul comportamentului ţărănesc: inteligenţa. care este un alt pericol de care ar fi trebuit să se ferească. O experienţă determinantă pentru maturizarea lui o constituie întâlnirea cu omul roş. flăcăul demonstrează că e "soi bun" (G. dragostea pentru albine şi furnici îl fac să le ocrotească şi să le ajute atunci când le întâlneşte în drumul său. De asemenea.

care vine. aşadar. între care însoţirea . unul dintre reperele finale ale devenirii sale. nu se mai bagă în samă amarul". cât de neînsemnat ori de ciudat ar părea. deprinzând acum învăţătura că orice om. Harap-Alb are capacitatea de a-şi face prieteni adevăraţi. În această perioadă a iniţierii. şi unde prisoseşte darul. din aceeaşi lume cu el. Harap-Alb cunoaşte dragostea aprinsă pentru o fată de împărat. care să-1 ajute în orice împrejurare dificilă a vieţii sale.(călătoria este un mijloc de cunoaştere). poate fi de folos. tânărul deprinzând experienţă mai ales în cunoaşterea speciei umane. Probele de la împărăţia fetei trimit spre ritualurile ţărăneşti ale peţitului. loiali.adevărate talente: "tot omul are un dar şi un amar. devenite . aceştia folosindu-şi tocmai trăsăturile dominante. pregătindu-1 pentru căsătorie.la nevoie .

trecerea lor prin foc. Ca şi Nică. care. Această întâmplare simbolizează ideea că acum Harap-Alb redevine el însuşi. alegerea motivată a miresei. are slăbiciuni omeneşti. care va şti să aibă grijă de bărbatul ei. momente de tristeţe şi disperare. Harap-Alb parcurge o perioadă de formare a personalităţii. acela că îi va fi slugă "până când va muri şi iar va învia". acest fapt fiind ilustrat atunci când ea îi salvează viaţa. fiul craiului. ospăţul oferit de gazdă sunt tot atâtea încercări la care îl supune viitorul socru şi cărora mirele trebuie să le facă faţă. de satisfacţii . Ultima probă la care îl supune fata este.mirelui de un alai de tineri. de data aceasta. trezindu-1 din morţi. deşi înzestrat cu importante calităţi. să-i stea aproape la bine şi la rău. scăpând de povara jurământului făcut spânului. o demonstrare a calităţilor viitoarei soţii.

ale învingătorului. In literatura romana Ion Creanga s-a facut remarcat prin elemente originale care dau viata operelor sale. Asftel apare eruditia paremiologica . . se ajunge si la crearea basmului cult. scriitorii o folosesc ca model si sursa de inspiratie. toate conducând la desăvârşirea lor ca oameni. dandu-i un carcaterunic prim modul in care autorul a inteles ideea de basm. In „Povestea lui Harap-Alb”. Asfel. textul fiind puternic imbogatit prin proverbe. marele povestitor constituie operadupa modelul basmului popular romanesc. Descoperind frumusetea si varietatea literaturii populare. creand opere in maniera si cu structura creatiilor folclorioce. dupa modelul basmului popular.

vorbe de duh specifice humulestenilor. Caracterizarea personajului este atat directa cat si indirecta. Basmul lui Creanga cuprinde un numar semnificativ de personaje reale ii imaginare. Harap-Alb fiind pus in situatii care-i definesc spiritualitatea. Personajul principal apartine lumii reale. fiind mezinul familiei. Umorul ofera cititorului posibilitatea de a parcurge o opera care starneste veselia.zicatori. Cracterizarea personajului prin comportament (gesturi. Acest personaj se remarca da lungul firului narativ datorita caracterului puternic sensibilazat la adresa persoanelor din jurul sau. El este fiu de crai. fapte) este edificatoare in privinta modului in care Ion .

ce-l va ajuta in drumul initiatic pe care . harnic. il va ajuta sa devina imparat. supus. cu un suflet milos si sensibil. Nu se lupta cu zmeii.Creanga a perceput acesta opera. ci este un tanar obisnuit. indreptat catre valoriile umane apreciate de poporul roman. nu pedepseste raul pentru a refaceechilibrul distrus al lumii. el nu este un erou tipic basmului popular. milostivindu-se de o baatrana (care de fapt este Sfanta Duminica. fiind rasplatit pentu omenia de care da dovada. Nu detine puteri magice. Caracterul deosebit pe care al are acest tanar.a234m0sdfsdn334 Primul gest de omenie pe care personajul il face este daruirea unui banut. personaj simbolic. Fiul de crai reprezinta binele.

Din acest moment al povestirii fiul craiului va deveni Harap-Alb. Fiul craiului este ajutat de Sfanta Duminica care ii da sfaturi in ceea ce priveste pregatirea drumului. Calul nazdravan pe care il alege este un alt ajutor pe care fiul craiului il primeste datorita purtarii deosebite. Rusinandu-se de nereusitele fratilor mai mari. Este curajos. Incalcand o porunca .Harap-Alb il va parcurge). fiin sluga . ale raului). care a reusit sa-l inchida fantana. Insa da dovada de neascultareatunci cand tatal sau ii spune sa nu se increada in span sau in omul ros (simboluri ale vicleniei. el se hotareste sa porneasca intro calatorie spre imparatia unchiului sau. fiind obligat sa se supuna spanului. el va fi supus unor grele incercari. infruntand obstacolul pe are tatal sau i l-a pregatit.

Este ascultator si supus in toate. Aceste doua incercari sunt periculoase pentru personaj. valori ale protagonistului: este recunoscator pentru ajutorul . Este indrumat de Sfanta Duminica atunci cand trebuie sa culeaga salate din Gradina Ursului sau sa aduca pietre scumpe din Padurea Cerbului. nefiind insa parasit de personajele fantastice. care il vor ajuta in drumul initiatic pe care a pornit. juramantul facut spanului.spanului care se da drept nepot al imparatului. insa este sutinut si de calul nazdravan. Din aceste doua situatii reies alte trasaturi. el manifesta onestitate deosebita si nu-si incalca cuvantul. Ajungand la curtea unchiului sau.

Ochila. Fiind incurajat de Sfanta Duminica. Flamanzila. facandu-si astfel noi prieteni care-l vor oferi sprijin la nevoie.primit si constient ca a gresit. dar „Mare-i Dumnezeu!”. platind pentru neascultarea sfatului parintesc. Setila. In drumul spre curtea Imparatului Ros se milostiveste de furnici. PasariLati-Lungila) ii va conferi prilejul de a lega noi prietenii. Intalnirea personajului principal cu personaje fantastice reprezentand caractere umane duse la extrem (Gerila. sesizeaza faptul ca Dumnezeu i-a harazit un destin mai putin milos.234m0sdfsdn33 4 Sensibilitatea personajului este extraordinara in fata unor situatii reliefate de Creanga. Ajungand la curtea . de albine.

va atinge stadiul suprem al fericirii pamantene.Imparatului Ros. Fata Imparatului Ros va prind dragoste pentru HarapAlb. dar nu datorita unor puteri supranaturale.iubirea. Dargostea il va readuce la viata si el va primi rasplata pentru bunatatea. Personajul actioneaza sub semnul profund al destinului. dar si sub propriile decizii. Trecand probrlr de foc. milostivirea. probe initiatice(in numar de trei) el isi va recapata dreptul de a fi imparat. ci ajutorului dat de prietenii sai. care au un rol important in initierea lui. Harap-Alb trece peste toate probele la care este supus. ascultarea(in calitate de sluga a spanului) de care daduse dovada. . care dupa ispasirea pacatului pe care l-a comis (neascultare).

care-i marcheaz eroului propriile limite. El cunoaste virtutea cea mai de seama abia dupa ce a trecut . ritualica. bine merutat. virtutile omeniei. In drumul initiatic spre cunoasterea lumii trece prin mai multe etape. Fiind reprezentantul Binelui el obtine favoruri pe care nu le folosette in scop propriu(nu da dovada de egoism). Fiul de crai isi va dobandi noul statut. care i-au dezvoltat intelepciunea si curajul. Aceste calitati sunt necesare pentru un imparat. reinvierea este semnul mdobandirii unei noi identitati. castigat in urma unor probe periculoase. Moartea personajului in final este un simbolica. rabdarea.atingand stadiul maturitatii. el fiind supus unui proces de purificare. pentru un model de imparatire. dar il fac sa se cunoasca pe sine: umulinta.

anumite stadii. Din acest motiv basmul conceput de Ion Creanga se diferentiaza prin stil si continut de celalalte opere de acest gen. nu comite pacatul groaznic al omorului.renasterea Binelui in urma unei stadialitati riscante. eroul basmului lui Creanga. Iubirea este invingatoara mortii. Chiar daca poate fi identificat cu FatFrumos care se infrunta cu zmeii. iese oarecum din schema personajului basmului popular. Harap-Alb. nu se lupta niciodata cu spanul. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful