P. 1
Tesuturile

Tesuturile

|Views: 501|Likes:
Published by Maria Timșac

More info:

Published by: Maria Timșac on Oct 10, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/20/2015

pdf

text

original

Tesuturile

Tesuturile sunt o grupare de 2 sau mai multe cellule care indeplinesc aceiasi functie, structura si aceiasi origine formeaza tesutul. Toate celulele care intra in alcatuirea corpului omenesc trec printr-o secmentare si provin din celula ou (zigot) Tesuturile se clasifica:1– epiterial 2– conjuctiv 3– muscular 4– nervos

1. Tesutul Epiterial
Tesutul epiterial formeaza la suprafata corpuluiepiderma si captuseste suprafata interna a organelor cavitare (ex: tub digestiv, caile respiratorii, formand mucoase) Este format din – celule pavimentoase – celule prismatice sunt strans unite intre ele fie printr-o substanta amorfa, – celule cilindrice fie prin punti citoplasmice Celulele profunde sunt asezate pe o membrana bazala care le separa de tesutul conjuctiv ce se gaseste sub celulele epiteriale, avand functia trofica, intrucat epiterile nu sunt vascularizate si se gasesc prin difuziune. Dupa functiele epiterile sunt: a) – epiteli de acoperire b) – epiteli glandulare c) – epiteli senzoriale 1a) – epiteli de acoperire se clasifica in a)1 – epiteli unistratificate a)2 – epiteli pluristratificate 1a)1 – epiteli unistratificatese clasifica dupa forma celulelor in: – pavimentoase simple – avand celule turtite si formeaza tunica interna a vaselor sangvine, a pericardului, a peritonelului – cubice simple – se gasesc in bronhiole si canale de secretie ale glandelor – cilindrice simple – formeaza epiteliul tubului digestiv de la stomas la rect si a mucoasei trompelor uterine Celulele acestor epiteli pot prezenta cilil sau microvili acoperiti de o membrana celulara, formand un platou striat “marginea de perie” cu rol de epiteliu absorbant (specific vilozitatilor intestinale). 1a)2 – epiteli pluristratificate se clasifica in – pavimentoase stratificate – prezinta celule din stratul superficial, turtite, cheranitizate (epiderma), necheratizate (epiteliul mucoasei bucale, epiteliul mucoasei esofacine) –cilindrice stratificate – formate din mai multe straturi de celule, dar numai cele superficiale sunt cilindrice, intalnite in canale escretoare ale glandelor, uretelor si a vezici urinare. –seudostratificate – prezinta celule asezate pe membrana bazala intr-un singur strat, dar cu nuclei asezati la inaltimi diferite, ceea ce ofera o aparenta etapa de stratificare, este intaln in epiteliul traheal si in epiteliul bronhilor mari 1b) – epiteli glandulare format din celule care au capacitatea de a elabora produsi de secventie, epiteli secretoare impreuna cu – tesutul conjuctiv – vase formeaza glande – nervi 1

intervine in apararea organismului si anume in procesul de fagocitate (hranire) Tesutul conjuctiv este alcatuit din – celule conjuctive – substanta fundamentala – fibre cinjuctive – Celulele conjuctive difera de la un tesut la altul – Substanta fundamentala pate fi – moale. si in ganglioni lifatici) Tesutul adipos – prezinta celule numite adipocite care sunt globuloase (sferice) si care au acumulat central grasimile impingand astfel nucleul la periferie. a tendoanelor si formeaza capsulele diferitelor organe (ficat. – dura – Fibrele pot fi – de colagen – reticulina – elastina. globul ocular. texticol. dispuse ca o retea. – semidura. Tipuri de celule epiteliare zenzoriale : 1) celule senzoriale gustative din mucoasa gustativa ai epiteliului mucoasei lingalului 2) celule senzoriale olfactive din epiteliul mucoasei olfactive Tipuri de glande 2. Tesutul lax contine in proportie relativa egala – celule – fibre – substanta fundamentala Cand intalneste alte tesuturi are functie trofica Tesutul reticulat – este format din fibre de reticole. ovar) 1c) – epiteli senzoriale sunt alcatuite din celule speciale pentru receptarea diferitelor stimuli provocati din mediul extern sau intern. etc In functie de alcatuirea substantei fundamentala tesutul conjuctiv se clasifica in: 1– tesuturi conjuctive moi 2– tesuturi conjuctive semidure (cartilaginoase) 3– tesuturi conjuctive dure (tesutul osos) 1– tesuturi conjuctive moi – sunt prezentate sub mai multe forme. se gaseste in muschi (inveleste muschi). are rol trofic.b)1 – exocrine b)2 – endocrine b)3 – mixte 1b)1 – glande exocrine – produsul lor de secretie este eliminat la suprafata pieli printr-un canal (sudoripar. Tesutul conjuctiv Tesutul conjuctiv este un tesut care leaga diferite organe. excitatile sunt transformate in influx nervos care este transmis prin terminati nervoase senzitive la nivelul polului bazal specific celulelor senzoriale. 1b)2 – glande endocrine – cu secretie interne. se gaseste sub tegument sau in jurul unor organe cum ar fi rinichi. in ochiurile careia se gasesc celule si substanta fundamentala. sebacee). depozitand grasimi. putine celule si substanta fundamentala. hormonul este eliminat direct in sange (tiroida supra renala) 1b)3 – glande mixte – atat secretie interna cat si externa (pancreas. gastrice). Tesutul fibros – contine numeroase fibre de colagen. acest tesut se gaseste in maduva hematogena (maduva rosiie a oaselor. rinichi) 2 . sau in diferite cavitati (salivare. asigura rezistenta organismului.

In functie de dispunerea lamelelor osoase se disting 2 tipuri de tesut osos – tesut osos compact – tesut osos spongios 3 . predomina sarurile minerare. In functie de tipul fibrelor si de alcatuirea substantei fundamentala cantitatile se desting 3 tipuri de cartilaje: 1 – hialin 2 – elastic 3 – fibros 1 – in cartilajul hialin substanta fundamentala este omogena. se mai gasesc si celule osoase mari. nutritia lui se realizeaza prin fifuziune de la nivelul capilarelor pericondrului. formeaza tunica a arterelor mari si medi 2– tesuturi conjuctive semidur (cartilaginoase) – este un tesut elastic dar si rezistent. formeaza epigrota si pavilonul urechi. sunt marginite de lamele osoase si sunt sub forma de trabecule (arcuri) care maresc rezistenta si osului au forma si dimensiuni variabile. substanta fundamentala contine condrina (un amestec de substante organice impregnate cu saruri de calciu si sodiu). prezinta numai cavitatea numita areole (cavitati) care se pot vedea cu ochiul liber. Oasele tinere prezinta o elasticitate mult mai mare. difera in functie de varsta ex: la copii predomina substante organice. Se disting 2 tipuri de tesut osos: 1 – tesut osos compact 2 – tesut osos spongios 1 – tesut osos compact – formeaza diafaza oaselor lungi. cand scade proportia de saruri minerare si se produce o deformare a oaselor. organizata in retea incare se gaseste substanta fundamentala si celule. in tesutul osos se mai gasesc si celule tinere numite osteoplaste cu rol in producerea de substante fundamentala.Tesutul elastic – contine numeroase fibre de elastina. multe nucleate care poarta numele de osteoclase acestea intervine in perioada de formare a osului. deoarece prezinta fibre foarte fine. intr-o impletitura densa. o membrana conjuctiva vasculara care imbraca cartilajul (osul) 3– tesuturi conjuctive dur (tesutul osos) Tesutul osos ofera cel mai inalt grad de sustinere. odata cu inaintarea in varsta. indeplinind rolul de distrugere si imitare a formari tesutului. iar printre ele se gasesc fibre de colagen si elastice. Aceste cavitati comunica intre ele prin lichidul interstitial care hraneste osul in afara osteocitelor. Celulele sunt sferice sau ovoide. portiunea externa a oaselor scurte si late 2 – tesut osos spongios – formeaza epifaza oaselor scurte si late prex. Formeaza cartilaje – articulare – costale – laringeale – traheale – bronsice 2 – tesutul elastic prezinta in special fibre elastice. Este vascularizat. pe cand la batrani oasele sunt mai putin elastice si se fractureaza mult mai usor un ex de varianta in acest sens il constituie rahitismul. Celula cartilaginoasa poarta numele de condrocite si se gasesc in niste cavitati numite condroplaste in care se gaseste si substanta fundamentala. celulele mature. 3 – tesutul fibros estealcatuit in special din fibre de colagen si alcatuieste discurile dintre vertebre si de meniscule articulare Tesutul cartilaginos nu este un tesut vast. Celulele tesutului osos se numesc osteocite si se gasesc in niste cavitati sapate numite osteoplaste. Substanta fundamentalaeste formata din substanta organica cea mai importanta fiind: – oseina (calciu si iodu) – sarurile minerare predomina sarurile de calciu si fosfor Proportile in care se gaseste sarurile minerare.

Intre periost si canalul madular se gaseste substanta osoasa a diafizei. si functioneaza continu. ai corpului si organelor active ale aparatului locomotor. In sarcoplasma se mai gasesc incluziuni de glicogen = ca toate acestea furnizeaza energie fibrei musculare. – tesutul conjuctiv lax. Intre sistemele haversiene se gasesc lamele osoase ce poarta numele de sisteme inter-haversiene. In interiorul acestor canale se gasesc – capilare sanguine. se gaseste canalul madular ce contine maduva rosie (la fat) si galbena (adult) si la exterior se gaseste periostul. Contine fibre musculare striate. Intr-o miofibra structurata cuprinde intre 2 membrane. – terminati nervoase Canalele havers strabate osul pe toata lungimea lui. In mijlocul discului intunecat se afla o banda luminoasa H. Fibrele musculare striate se grupeaza in 1 – fibre rosi sau lente – care se contracta lent. Benzile care sunt situate de la acelasi nivel cu miofibrelor formeaza aspectul striat. si se leaga printre ele prin canale oblice sau tranversale. 2 – fibre albe sau rapide – sunt sarace in sarcoplasma se contracta repede si obosesc usor. cu osteocite. La microscopul optic miofibrele (este unit structurale si functionale a tesutului muscular) apar ca o succesiune de benzi intunecate si clare. caracteristic fibrelor musculare scheletice. Tesutul osos spongios areolele comunica intre ele si contin: – maduva osoasa – maduva rosie (ematogene) Deoarece areolele prezinta marimi si forme diferite ofera osului spongios aspectul unui burete. iar in mijlocul discului clar se gaseste o membrana Z Membrana Z tranverseaza sarcoplasma tuturor miofibrelor si se intersecteaza pe partea interna a sarcolemei fibrei musculare solidarizand. miofibrelor in timpul contractilor musculare. reprezentat prin miofilamente de actina si miofilamente de miozina. Tesutul muscular Tesutul muscular se diferentiaza in : 1 – tesut muscular striat (scheletici) 2 – tesut muscular neted (muschi ce apartin organelor interne) 3 – tesut muscular cardic (miocardul) 1 – tesut muscular striat (scheletici) – formeaza muschi scheletici. formata din lamele osoase. dispuse concentric in jurul unor canale subtiri care poarta numele de canale Havers. predomina in muschi flexor. 4 . de forma cilindrica si care prezinta urmatoarele dimensiuni – diametru in jur de 80 microni – o lungime intre 1 mm pana la 30 cm In fibra musculara striata se gaseste urmatoarele elemente: – o membrana care parta numele de sarcolema – o citoplasma numita sarcoplasma – 1 sau mai multi nuclei dispusi la periferia celulei Sarcoplasma are straturi granulare si contin mitocondri. predomina in muschi extensori. in sens contractil. 3. Un canal havers impreuna cu lamelele osoase din jur si cu osteoplaste. rezista la oboseala.Pe sectiunea transversala prin diafiza unui os lung. in aceasta se sintetizeaza ATP “acid adenozin trifosforic” (elibereaza energia celulara) ACP “acid creatin fosforic”. Fibra musculara se caracterizeaza prin existenta unui aparat fibrilar contractil. formeaza o unitate morfologica si functionala care poarta numele de osteon (poarta numele si de sistem haversian). care este o celula dezvoltata. aceasta este unitatea structurala si functionala a miofibrelor. este format in partea centrala. 2 succesiuni constituie un sarcolem.

muschii acomodari. Propietati fiziologice ale muschilor striati – elasticitatea – propietatea unui corp de a opune rezistenta. Miocardul contine zone de muaculatura condrica asemanatoare tesutului miocardic embrionat denumit tesutul nodat. vezica urinara. 5 . nici in actina. Miocardul rewprezinta 2 subunitat 1 – musculatura triala 2 – musculatura ventriculara Acestea sunt separate prin tesutul fibros si conectate prin nodul atrioventriculare. Discul intunecat este format din miofiloamente de actina. ceea ce asigura termogeneza. dar si la nivelul ochiului in iris. specific. intensitate. Sarcolema este bogata in: natriu. a contractilor musculare constand in scurtarea si dezvoltarea de tensiune in muschi. determinate de organizarea miofilamentelor de actina si miozina . de o anumita durata. Tonusul muscular se datoreaza excitari fregvente relativ joase a unui numar redus de unitati. deformarea prevenind la forma initiala dupa incetarea actiuni deformatoare – exacibilitatea – este propietatea de atrece dintr-o stare de repaus intr-o stare de excitare. bronhi). Celulele acestui tesut sunt fibre musculare specializate pentru elaborarea si conducerea stimulilor si care asigura automatizmul inimi. motori care inlocuiesc reciproc. Miofilamentele de actina sunt subtiri si formeaza discul clar. miozina. tub digestiv. calciu. Miocardul prezinta striuri tranversate dar mai estompate. caliu si contine si o sursa de energie. cu producerea unui secuse musculare (o scurtare rapida urmata de revenire) – secusa musculara – este manifestata functional. 3 – tesut muscular cardic (miocardul) functioneaza ca o pompa pentru inima. cat si filamente de miozina. – contractia musculara – este rezultatul stimulilor electrice directe a unui muschi sau indirecte a acestuia prin nervul motor. ATP nu se gaseste in cantitati mari. Fibrele miocardice sunt despartite de o membrana numita disc intunecat care nu opune rezistenta axului muscular. prezinta si organite celulare.La microscopul electric miofilamentele de actina si miozina sunt componente de baza pentru miofibra. Structura – fibrele musculare netede prezinta aspectul fusiforma si au dimensiuni mai mici. sub actiunea unui stimul. ureter. Musculatura ventriculara este mai dezvoltata. iar cele de miozina sunt mai groase si formeaza discul intunecat. cum ar fi reticolul endoplasmatic. deoarece si solicitarea functionala este mai mare. iar discul clar prezinta numai filamente de actina. Fibrele musculare netede sunt organizate in – sincitiu ce prezinta putini intre celule vecine – inervatia este exclusiv vegetativa Propietati – Propietatea elastica – este mai putin evidentiata si in diametrul cele plastice (nerevenirea la forma initial dupa intindere) – Tonusul plastic – muschiul neted ramane in stare contractata un timp indelungat fara consum de energie. Structura si propietatile fibrelor musculare netede sunt mai putine unitare decat ale fibrelor musculare striate. – tonusul muscular – este o stare de sub contractie a muschilor scheletici din orgasnism. 2 – tesut muscular neted contine fibre musculare netede si se gaseste in peretele vaselor de sange in interiorul unor organe interne (uter. prezinta un singur nucleu (discul central) Miofilamentele nu sunt organizate in miofibre. reactia de adaptare la frig se face prin cresterea tonusului muscular pana la adaptarea frisonului.

formand retele si trecand de la o celula in alta. tesutul nodat este grupat in urmatoarele formatiuni care alcatuiesc impreuna aparatul producator si conducator de stimul contractili: – nodulul sinoadria – nodulul atrioventriculare – fascicolul his – reteaua purkinje 6 . si tranversal. Celulele nodate prezinta 1 sau mai multi nuclei.Celulele au forma fariata si sunt dispuse in – noduli. – retele – cordoane Miofibrele (ale sarcoplasmei celulelor nodate) sunt mai zubtiri decat ale fibrei musculare cardiatice si sunt dispuse longitudinal.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->